Microsoft PowerPoint - 2-ADER Raport final SITE-MADR [Read-Only]

Transcriere

1 ADER Identificarea de genotipuri de cereale, oleaginose și plante furajere şi elaborarea de elemente tehnologice inovative, adaptate impactului schimbãrilor climatice Cereale: grâu, porumb, triticale, orz Plante tehnice: floarea-soarelui, soia Coordonator proiect: I.N.C.D.A. Fundulea Parteneri în proiect: 8 unitãţi de cercetare 48% din suprafaţa arabilã a ţãrii Obiectivul general al proiectului Identificarea de genotipuri de cereale, oleaginoase şi plante furajere mai adaptate decât cele deja extinse în cultură în diferitele zone ale ţării, precum şi elaborarea de elemente tehnologice inovative, care să contribuie la diminuarea efectelor schimbărilor climatice şi implicit la creşterea stabilităţii recoltelor, paralel cu îmbunătăţirea nivelului producţiei şi calităţii acesteia Obiective specifice: 1. Identificarea şi testarea ecologică a genotipurilor identificate în areale de cultură specifice, în condiţii tehnologice diferenţiate; 2. Determinarea capacităţii de producţie şi a gradului de toleranţă la stres meteoclimatic şi biotic; 3. Studiul comportării unor genotipuri cu diverse caracteristici genetice în diferite condiţii de cultură şi în testări artificiale, în câmp sau în condiţii controlate de mediu, diferenţiat pentru fiecare specie inclusă în proiect; 4. Identificarea de genotipuri rezistente la temperaturi scăzute, la arşiţă sau la variaţiile de temperatură, la secetă sau exces de umititate şi la principalele boli care produc pagube economice în ţara noastră, îndeosebi în perspectiva schimbărilor climatice; 5. Controlul calităţii recoltelor obţinute în variantele tehnologice cu perspectivă de promovare; Plante furajere: lucernã, trifoi roşu Durata proiectului: (37 luni); Valoarea totală : lei Director proiect: SCHITEA Maria Tel ,Fax: , , fundulea@ricic.ro

2 GENOTIPURI IDENTIFICATE CEREALE OLEAGINOASE PLANTE FURAJERE GRÂU = 5 ORZ= 3 TRITICALE= 2 SOIA = 4 LUCERNĂ =2 FLOAREA-SOARELUI =2 TRIFOI ROȘU = 1 SECVENȚE TEHNOLOGICE ÎMBUNĂTĂȚITE - soiuri de grâu/triticale x epoca de semănat x fertilizare cu azot x localitați - hibrizi de porumb/floarea-soarelui x epoca de semănat x densitate x localități -soiuri de lucernă cultură pură/amestec (lucernă + trifoi de Alexandria+ golomăț) x localități

3 EFECTE SCONTATE Reducerea efectelor secetei Creșterea productivităţii Producţii stabile Eficienţa economică ridicată

4 Performanţele de producţie ale soiurilor şi liniilor de grâu în sudul şi vestul ţării, media a 5 localități in anul 2012 Nr. crt. Soiul Media generală Kg/ha % 1 A GLOSA S G BOEMA LITERA PARTENER G FAUR F FDL MIRANDA IZVOR PITAR A Lv OTILIA Aspect din câmpul experimental de la INCDA Fundulea în faza de înspicat Lv OSTROV S Lv DROPIA (Mt.) ALEX Lv DELABRAD SIMNIC BEZOSTAIA Media DL5%

5 Performanţele de producţie ale soiurilor şi liniilor de grâu la Fundulea-2013 Epoci de semănat și nivele de fertilizare Nr crt Soiul E 1-8 oct. N120 E 2-15 oct. 120 N E 2-15 oct. N0 ET- 10 noi N120 Media Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha % 1 PAJURA GLOSA FDL MIRANDA LITERA OTILIA Lv6111/ MIRANDA-ȋnregistrat în BOEMA G A RETEZAT Lv6113/ ROVINE A PITAR ADELINA FAUR F RODITOR Noile soiuri de grâu create în România, pe langă un potențial de producție ridicat și o calitate foarte bună,se caracterizează și printr-o foarte bună adaptabilitate la condițiile de mediu: producții ridicate la semănatul în a doua jumătate a lunii octombrie, valorificare superioară a substanțelor nutritive si o foarte bună rezistență la iernare și secetă. 18 IZVOR Lv6110/ Lv6125/ DROPIA ALEX DELABRAD SIMNIC BEZOSTAIA Media DL 5% IZVOR ȋnregistrat în 2008

6 SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ FDL M I R A N D A (Triticum aestivum L.) Anul înregistrării: soiul de grâu comun de toamnă FDL MIRANDA afost obţinut la INCDA Fundulea din combinaţia hibridă complexă ERYT26221/96869G1-//GLOSA prin selecţie individuală în urma homozigotării rapide prin sistemul Zea. Caracteristici morfologice: -soiul FDL Miranda are tufa plantei semi-erectă, în faza de înfrăţire; -frunza steag are portul semiaplecat după înflorit. Frunzele sunt medii ca lungime şi lăţime şi sunt acoperite cu un strat ceros nu prea intens în a doua parte a perioadei de umplere a boabelor; -talia medie a plantei este cuprinsă între 100 şi 110 cm, mai înaltă decât a soiurilor martor, Dropia şi Flamura 85, cu 5-10 cm; -spicul este mare, de culoare albă, semidens, aristat, de formă piramidală şi cu poziţie semi-nutantă la maturitate; -boabele sunt de mărime medie, de formă alungită, de culoare roşie şi au, în condiţii normale de cultură, o masă a 1000 de boabe de g şi o masă hectolitrică de kg/hl. Caracteristici fiziologice: -soi semiprecoce, înspică cu 1-2 zile mai târziu decât soiurile martor Dropia şi Flamura 85, cu rezistenţă bună la cădere şi iernare; -este rezistent la făinare şi mijlociu de sensibil la rugina brună, rugina galbenă şi septorioză, fapt pentru care se recomandă, în tehnologia de cultură, aplicarea unui tratament foliar, cel puţin, mai ales după faza de înspicat pentru protecţia împotriva acestor boli; -are un nivel mijlociu de rezistenţă la fuzarioza spicului şi este soiul românesc cu nivelul de rezistenţă cel mai ridicat la încolţirea în spic. Soiul Dropia Glosa Otilia Izvor FDL Miranda Dormanţa nr.zile Încolţirea în spic (1 9)* Test artificial 1= foarte rezistent, 9= foarte sensibil Fundulea 4 Glosa FDL Miranda

7 SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ FDL M I R A N D A (Triticum aestivum L.) - continuare Capacitatea de producţie: -testat, alături de soiurile martor, Dropia şi Flamura 85, în reţeaua de staţiuni a INCDA Fundulea, în medie pe patru ani ( ), dar şi în testările oficiale din reţeaua ISTIS, soiul FDL Miranda s-a dovedit a avea un potenţial şi o stabilitate foarte ridicate ale producţiei de boabe, atât faţă de soiurile martor, cât şi comparativ cu soiurile recent înregistrate; -sporurile medii de producţie, în diferite zone din ţară, au fost cuprinse între 10 şi 20% faţă de soiurile martor Dropia şi Flamura 85. Calitatea: - testările pe microprobe de laborator, la Fundulea şi la ISTIS, au indicat că soiul FDL Miranda are caracteristici mijlocii de calitate, dar corespunzătoare cerinţelor standardelor industriei de morărit şi panificaţie. Zona de cultură: - soiul FDL Miranda este recomandat pentru a se extinde în cultură în zonele de vest şi sud ale ţării, Dobrogea şi Moldova.

8 SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ OTILIA (Triticum aestivum L.) Anul înregistrării: soiul de grâu comun de toamnă OTILIA a fost obţinut la INCDA Fundulea prin hibridare sexuată, urmată de selecţie individuală repetată în generaţiile F2, F3 şi F5, din combinaţia hibridă F96052G16-2/FAUR; -soiul Otilia are tufa plantei semi-erectă, în faza de înfrăţire; -frunza steag are portul semiaplecat după înflorit; -frunzele sunt medii ca lungime şi lăţime şi sunt acoperite cu un strat ceros nu puţin intens în a doua parte a perioadei de umplere a boabelor; -talia medie a plantei este cuprinsă între cm, fiind de aceeaşi înălţime cu a soiurile martor Dropia şi Glosa; -spicul este de culoare albă, semidens, aristat, de formă piramidală, mare şi cu poziţia semi-nutantă la maturitate; -boabele sunt de mărime medie, de formă alungită, de culoare roşie şi au, în condiţii optime de cultură, o masă a 1000 de boabe de g şi o masă hectolitrică de kg/hl. Caracteristici fiziologice: -soi precoce (având perioada de vegetaţie asemănatoare cu a soiurilor martori Dropia şi Glosa), cu rezistenţă bună la cădere, iernare, secetă si arşiţă; -este rezistent la rugina galbenă şi septorioză şi mijlociu de rezistent la actuale rase de rugina brună şi de făinare. Are un nivel mijlociu de rezistenţă la fuzarioză si o rezistenţă bună la încolţirea în spic. Test artificial de rezistenţă la încolţirea în spic Fundulea 4 Glosa Otilia

9 SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ OTILIA (Triticum aestivum L.) - continuare Capacitatea de producţie: -testat, alături de soiurile martor, Dropia şi Glosa, în reţeaua ecologică a INCDA Fundulea, în medie pe trei ani ( ), dar şi în testările oficiale din reţeaua ISTIS, soiul Otilia s-a dovedit a avea un potenţial bun de producţie, fiind superior soiului Dropia cu 9-14% şi soiului Glosa cu 5-6%. -sporurile de producţie au fost mai mari în condiţii favorabile de atac al bolilor foliare. Calitatea: - testările pe o periodă de cinci ani, pe microprobe de laborator, recoltate atat din reţeaua ecologică a INCDA Fundulea precum şi cea a ISTIS, au scos în evidenţă că soiul Otilia are caracteristici foarte bune de calitate, fiind din acest punct de vedere superior soiului Dropia, soi martor de calitate în testările oficiale ale ISTIS, dar şi soiului Glosa. Zona de cultură: - soiul Otilia este recomandat a se extinde în zona de vest a ţării, câmpia din sudul ţării, Dobrogea şi Moldova. Caracteristicile alveogramei (recolta 2012): Glosa P=67mmH2O L=108mm W=196 P/L=0.62 Otilia P= 83mmH2O L=99mm W=285 P/L=0,84

10 SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ PAJURA (Triticum aestivum L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLA FUNDULEA Anul înregistrării: 2014 Principalele caracteristici: - soiul are tufa plantei semi-erectă în faza de înfrăţire; - frunza steag are portul aplecat după înflorit; - frunzele sunt medii ca lungime şi lăţime şi sunt acoperite cu un strat ceros intens; - talia medie a plantei este cuprinsă între cm, fiind mai scurtă deât a soiurilor soiurile martor Dropia şi Glosa cu cca 5-10 cm; - spicul este de culoare albă, semi-dens, aristat, de formă piramidală, de lungime medie şi cu poziţia semi-erectă la maturitate; - boabele sunt de mărime medie, de formă alungită, culorea roşie şi au în condiţii normale de cultură, au o masă a 1000 de boabe de g şi o masă hectolitrică de kg/hl; - soi precoce (având perioada de vegetaţie asemănătoare cu a soiurilor martori Dropia şi Glosa), cu rezistenţă foarte bună la cădere, rezistenţă bună la iernare, secetă si arşiţă; - este rezistent la rugina brună şi făinare şi mijlociu de rezistent septorioză şi rugina galbenă. Are un nivel mijlociu de rezistenţă la fuzarioză; - soi cu nivel bun de rezistenţă la încolţirea boabelor în spic; - Pajura este un soi intensiv cu potenţial ridicat de producţie. În testările multianuale, atât cele oficiale din reţeau ISTIS, cât şi cele din reţeaua ecologică a INCDA Fundulea, a realizat sporuri medii de producţie de 5-8% comparativ cu soiul Glosa. Producţiile ridicate se bazeză pe realizarea de densitatea mare de spice pe unitate de suprafaţă şi pe o rezistenţă bună la bolile foliare; - are calitate bună de panificaţie, fiind din acest punct de vedere asemănător cu soiul Glosa. Eficienţa economică: -realizează, în medie, sporuri de producţie de 5-8% faţă de soiul Glosa, în aceleaşi condiţii tehnologice, sporurile fiind mai mari în condiţii favorabile de atac al bolilor foliare. Domeniul de aplicabilitate: - agricultură, fiind recomandat a se extinde în zona de vest a ţării, Câmpia din sudul ţării, Dobrogea şi Moldova. Beneficiari potentiali: - societăţi comerciale, asociaţii de proprietari, cultivatori particulari.

11 Performanţele de producţie ale soiurilor şi liniilor de grâu în Transilvania, la SCDA Turda, în anul 2014 Nr. crt Soiul kg/ha % 1 MIRANDA SEMNAL PAJURA ANDRADA DUMBRAVA T LITERA RODITOR GLOSA RETEZAT BOEMA PITAR OTILIA T DELABRAD T T ROVINE IZVOR SPORNIC T T T T BEZOSTAIA Media DL5% 546 6

12 Dormanţa, ca număr de zile până la 85% seminţe germinate, la principalele soiuri de grâu cultivate în România în diferite perioade de timp 40 Dormanta-Nr.zile (85%) Dac. Bez 1 Drp. F4 A15 F29 Glosa Paj. Iulia Otilia Ceres Izvor Mir 628G Soiul

13 SOI DE GRAU DE TOAMNA ANDRADA (Dropia/T.57-90) Anul înregistrării: 2012 Denumirea liniei in camp: T CARACTERE AGRONOMICE: talia plantelor: cm; spicul: aristat, roşu, lungimea 9-11 cm; bobul: mare, oval, roşu; MMB: g; MH (masa hectolitrica) kg: kg/hl rezistenţa la cădere: foarte bună; perioada de vegetaţie: zile. ANDRADA Soiul Andrada a realizat în anul 2014, la SCDA Turda o producţie de kg/ha, depăşind cu 6% martorul Delabrad 2. Caracteristicile calităţii de panificaţie ale soiului Andrada se reflectă în mod deosebit in conţinutul de proteină care a atins nivelul de 12,73 %, gluten de o calitate deosebită indicat de valoarea indicelui glutenic determinat prin metoda Perten (76-100%), volumul pâinii cu o valoare medie de 520 cm3. ANDRADA ANDRADA

14

15

16 SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ ADELINA (Triticum aestivum L.) Anul înregistrării : soiul de grâu de toamnă Adelina a fost obținut la S.C.D.A. Șimnic prin hibridare, urmată de selecție individuală repetată din combinația hibridă KARL/201R2-111//508U1-1; -planta are un port intermediar la înfrățire. Frecvența plantelor cu frunza steag recurbată este ridicată. -caracterul care îl deosebește în mod evident de ceea ce există pe piață la ora actuală este lungimea mare a ciocului glumei inferioare. -talia are valori cuprinse între 70 și 78 cm; -spicul are formă piramidală, este de culoare albă, scurt spre mediu, lax și aristat, aristele fiind lungi; -bobul este de culoare roșie. Masa a 1000 de boabe are valori de peste 40 g în condiții optime de cultură. Masa hectolitrică a înregistrat valori pe intervalul 77,6-80,6 kg/hl. Caracteristici fiziologice SOIUL Perioada de vegetație Rezistenţa la cădere Rezistenţa la iernare (note 1 9) Rezistenţa la secetă (note 1 9) Rezistența la arșiță (note 1 9) BOEMA DROPIA FLAMURA ADELINA Caracteristici fiziologice: -soiul Adelina are o perioadă de vegetație medie spre tardivă și o bună rezistență la factorii limitativi ai producției: condiții de iernare, cădere, secetă și arșiță; -este sensibil la septorioză, rugină galbenă și făinare. Este mijlociu de rezistent la rugină brună.

17 SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ ADELINA (Triticum aestivum L.) - continuare Capacitatea de producție: -Soiul de grâu Adelina cele mai mari producții le-a realizat în rețeaua I.S.T.I.S, în anii 2008 și 2011 acestea au fost de peste kg/ha și anume: la Râmnicu Sărat kg/ha în anul 2008 și kg/ha, la Dâlga kg/ha. De asemenea, s-a evidențiat prin sporuri de producție ridicată în raport cu soiul martor Boema: +18% la Târgoviște și la Cogealac; +25% la Portărești; -în medie, în aceeași rețea, a obținut o producție de kg/ha - cu 2% peste Boema, cu 3% peste Dropia și cu 4% peste Flamura 85; -în condițiile de la Șimnic, soiul Adelina a produs în medie pe ultimii trei ani o producție de kg/ha. Calitatea: -din punct de vedere al conținutul de proteină, unul dintre cele mai importante însușiri de panificație, soiul Adelina a atins 13,1%, înregistrând în mod frecvent valori peste 11%; -indicele glutenic, de fiecare dată peste 35, plasează soiul Adelina în categoria soiurilor de calitatea I. Zona de cultură: -soiul Adelina este recomandat a se extinde în zonele sudice și vestice ale țării, Moldova și Dobrogea.

18 Performanţele de producţie ale soiurilor şi liniilor de triticale în Moldova, la SCDA Suceva, în anul 2014 Nr. crt Soiul kg/ha % 1 CASCADOR F MEZIN T T T T T T T T T SITAR STIL ODA FD TORENT T NEGOIU TITAN TULNIC PISC PLAI ROTRIC HAIDUC PALTIN TF Media DL5% 858 9

19 Dormanţa, ca număr de zile până la 85% germinaţie a seminţelor, la principalele soiuri de triticale româneşti, cultivate în diferite perioade de timp 20 Dormanta -Nr. zile 85% germ Go ru n Od a F Cascad or F Plai Mezin Stil Neg o iu Paltin Pisc Tulnic Titan Haiduc

20 SOIUL DE TRITICALE DE TOAMNĂ ODA FD (x Triticosecale Witt.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Anul înregistrării: 2012 Principalele caracteristici: - soiul are tufa plantei, în faza de înfraţire, semierectă; - frunza steag are poziţia erectă şi prezintă, după faza de înflorit, o cerozitate puternică; - paiul este gros, iar gâtul spicului prezentă, după înflorit, o perozitate slabă sau absentă; - înălţimea medie a plantei, în condiţii normale de cultură, este cuprinsă între cm, având aceeaşi talie cu cea a soiurilor martor Stil şi Titan; -spicul este milociu de mare, uşor colorat, aristat, de formă piramidală şi cu o poziţie semi-nutantă la maturitate; - boabele sunt de formă aproape rotundă, de culorea roşie deschisă, bine umplute, iar în condiţii normale de cultură, au o MMB de 42, g şi o masă hectolitrică de kg/hl; -soi precoce, înspică cu 1-2 zile mai devreme decât soiurile Titan şi Stil; - are nivel bun de rezistenţă la iernare şi la cădere; - este rezistent la actualele rase de rugină brună şi mijlociu de rezistent la făinare şi rugină galbenă; - are rezistenţă bună la Septoria tritici, este mijlociu de rezistent la fuzarioza spicului şi este tolerant la toxicitatea ionilor de aluminiu; -are un potenţial ridicat de producţie (6,8-10,5t/ha) şi caracteristici de calitate superioare pentru a fi utilizat, în special, în nutriţia animală, dar şi în producerea alcoolului, în patiserie si chiar panificaţie, în amestec în proporţie de 50:50 cu faină de grâu. Eficienţa economică: -realizează sporuri de producţie de 12-14% faţă de soiurile martor Titan şi Stil în aceleaşi condiţii tehnologice; Domeniul de aplicabilitate: -agricultură, pentru producţia de boabe, fiind recomandat a se extinde în zona colinară, dar şi în zona de câmpie cu soluri fertile; Beneficiari potenţiali: -societăţi comerciale, asociaţii de proprietari, cultivatori particulari.

21 SOIUL DE TRITICALE DE TOAMNĂ PISC (x Triticosecale Witt.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Anul înregistrării: 2013 Principalele caracteristici: - soiul are tufa plantei, în faza de înfrăţire, semi-erectă. Frunza steag are portul erect, cu lungimea şi lăţimea de dimensiuni medii şi prezintă o cerozitate accentuată după înflorit; - are paiul gros, elastic şi gâtul spicului prezentă o perozitate pronunţată pe o porţiune de cca 3-3,5 cm. Talia plantei este asemănătoare cu a soiurilor martor Titan si Stil, în conditii normale de cultură, fiind de cm; - lanul are, înainte de înspicat, dar şi după înspicat, datorită cerozităţii pronunţate a plantei, un albedou ridicat, ceea ce determină menţinerea unei temperaturi mai scăzute în lan în perioadele de arşiţă; - spicul este aristat, cu densitatea medie a spiculeţlor, aristat, de culoare albă, mată, cu formă piramidală şi cu o cerozitate destul de pronunţată. De asemenea, spicul are ariste lungi, distribuite uniform pe toate lungimea si are o poziţie nutantă la maturitate; - boabele sunt mari, cu umplere bună, de formă alungită, având culorea roşie deschisă şi au, în condiţii optime de cultură, o MMB de g şi o masă hectolitrică de kg/hl; - este de aceeaşi precocitate la înspicat ca şi soiurile martor Titan şi Stil, dar are o rezistenţă superioară acestora la cădere; - are rezistenţă bună la ger şi la actualele rase de rugină galbenă şi de făinare, răspândite în Romania, şi este mijlociu de rezistent la rugină brună; - are rezistenţă bună la fuzarioza spicului, nivel îmbunătăţit de rezistenţă la septorioză şi la încolţirea în spic, cu un indice de cădere de sec., şi este tolerant la toxicitatea ionilor de aluminiu; - are potenţial ridicat de producţie (7,2-11,5t/ha) şi caracteristici de calitate superioare pentru a fi utilizat, în special, în nutriţia animală, dar şi în producerea alcoolului, biogazului, patiserie şi chiar panificaţie, în amestec în proporţie de 50:50 cu faină de grâu. Eficienta economică: - realizează sporuri de producţie de 9-13% faţă de soiurile martor Titan şi Stil, în aceleaşi condiţii tehnologice. Domeniul de aplicabilitate: - agricultură, pentru producţia de boabe, fiind recomandat a se extinde, mai ales, în zona colinară cu soluri podzolice, dar şi în zona de câmpie cu soluri fertile. Beneficiari potenţiali: - societăţi comerciale, asociaţii de proprietari, cultivatori particulari.

22 Test artificial de încolţire în spic GRÂU A 15 DACIA FUNDULEA 4 GLOSA FDL MIRANDA OTILIA RETEZAT TRITICALE TF 2 HAIDUC NEGOIU 04162T 1-101

23 CMÂP DE AMELIORARE LA TRITICALE-INCDA FUNDULEA

24 Producţia obţinută în condiţii de secetă si producţia medie producţia medie (kg/ha) Y = (0.536) X + ( ) r = ** N=14 Univers Cardinal Andreea Madalin Dana Maresal Sistem Amical Smarald Ametist DH Artemis DH DH Producţia obţinută în condiţii de secetă (kg/ha) Labels CI (0.05) CI (0.05)' PI (0.05) PI (0.05)' 1:1 Line Mean X MeanY Linear (Labels)

25 producţia soiurilor în condiţii optime (kg/ha) Producţia obţinută în condiţii de secetă si producţia soiurilor în condiţii optime Y = (0.812) X + ( ) r = * N=14 Madalin Univers Andreea Sistem Maresal Dana Amical Smarald Artemis Ametist Cardinal DH DH DH Producţia obţinută în condiţii de secetă (kg/ha) Labels CI (0.05) CI (0.05)' PI (0.05) PI (0.05)' 1:1 Line Mean X MeanY Linear (Labels)

26 Nr. crt. Performanţele de producţie şi calitate ale soiurilor de orz de toamnă înregistrate la INCDA Fundulea, în două condiţii diferite de cultură, Soiul/linia Producţia (kg/ha) Epoca optimă Epoca târzie Epoca optimă MMB (g) Epoca târzie Conţinut mediu în proteine (%) Epoca optimă Epoca târzie Conţinut mediu în amidon (%) Epoca optimă 1 F ,6 47,8 12,3 15,3 61,5 60,0 2 Ametist ,1 49,1 13,7 16,3 61,2 59,5 3 F ,8 50,5 11,6 15,3 63,0 60,2 4 F ,1 46,4 12,5 15,1 61,7 59,9 5 DH ,3 55,2 12,8 14,6 62,7 60,6 6 Artemis ,9 52,2 13,4 14,2 61,9 60,4 7 Andreea ,7 49,8 13,9 15,9 62,1 59,9 8 DH ,0 41,0 11,9 15,0 62,3 59,9 9 Smarald ,8 44,7 11,2 14,0 63,5 61,0 10 Cardinal FD ,9 43,6 11,2 13,1 63,7 61,1 11 DH ,1 53,9 14,1 15,5 62,0 59,9 12 F ,3 51,2 14,3 14,6 62,1 60,2 13 Dana (Mt,) ,7 50,8 13,1 16,6 61,3 59,4 14 DH ,3 53,1 16,3 16,9 61,2 59,8 15 Univers ,2 48,2 12,7 15,6 62,0 60,2 16 F ,2 52,3 15,4 15,8 60,5 59,7 17 DH ,7 56,5 15,1 16,7 60,0 59,1 18 DH ,2 49,7 14,5 15,6 62,1 60,0 19 F ,9 46,0 12,8 16,1 62,3 59,4 20 DH ,7 57,9 14,7 16,7 61,3 59,2 Media ,5 50,0 13,4 15,4 61,9 60,0 Epoca târzie

27 Performanțele înregistrate de noile soiuri de orz și orzoaică de toamnă în reţeaua ASAS, în perioada Nr. crt. Soiul INCDA Fundulea SCDA Albota SCDA Șimnic SCDA Lovrin SCDA Turda SCDA Livada SCDA Secuieni (kg/ha) Media % Mt orz de toamnă Smarald orz de toamnă Cardinal FD orzoaică de toamnă Artemis orz de toamnă Ametist orzoaică de toamnă Andreea orz de toamnă Univers orz de toamnă Dana (Mt.)

28 Influența epocii de semănat asupra performanțelor de producție şi calitate ale noilor soiuri de orz și orzoaică de toamnă la INCDA Fundulea, în perioada Producţia (kg/ha) MMB (g) Conţinut mediu în proteine (%) Conţinut mediu în amidon (%) Nr. crt. Soiul Epoca optimă Epoca târzie Epoca optimă Epoca târzie Epoca optimă Epoca târzie Epoca optimă Epoca târzie 6-10 octombrie 6-10 noiembrie 6-10 octombrie 6-10 noiembrie 6-10 octombrie 6-10 noiembrie 6-10 octombrie 6-10 noiembrie 1 Ametist ,2 45,0 13,4 14,9 60,9 60,2 2 Andreea ,9 42,0 13,5 14,4 61,4 60,6 3 Artemis ,4 45,2 13,6 14,1 60,8 60,8 4 Univers ,1 42,7 12,6 14,2 61,5 60,8 5 Dana ,5 44,0 13,3 15,2 60,8 59,9 6 Cardinal FD ,5 39,2 11,7 12,8 62,4 61,4 7 Smarald ,5 40,7 12,0 13,1 62,1 61,2

29 Performanţe de producţie ale unor soiuri de orz și orzoaică de toamnă, obţinute la SCDA Livada, în anul 2014 Nr. Producţia Soi/linie crt. kg/ha % Mt. 1 Cardinal FD F Smarald Ametist F F DH F Andreea F Dana (Mt. ) Media exp

30 SOI DE ORZ DE TOAMNĂ AMETIST (Hordeum vulgare f. hexastichon L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Anul înregistrării: 2012 Principalele caracteristici: -Soi tipic de toamnă, semi-precoce, cu rezistenţă bună la ger, cădere şi la bolile foliare. - Forma tufei este semi-culcată, intensitatea coloraţiei antocianice a urechiuşelor este absentă sau foarte slabă iar teaca frunzei steag prezintă o cerozitate puternică; -Talia plantelor la maturitate este medie spre înaltă, spicul semierect, cu margini paralele şi densitate medie, cerozitatea acestuia fiind absentă sau foarte slabă; -Mărimea spicului este medie, iar lungimea primului segment al rahisului este scurtă; -Aristele sunt lungi, iar coloraţia antocianică a vârfurilor este absentă; -Bobul este îmbrăcat, pana bazală prezintă peri lungi cu lodiculi dispuşi lateral; -Caracteristica de bază a acestui soi este productivitatea ridicată; -Capacitatea de producţie este superioară soiului martor Dana (producţia medie în 22 condiţiidemediuestede5390kg/ha),cuunconţinutmediuînamidonde61,6%şiun conţinut mediu în proteine de 12,9%; -Masa a 1000 boabe înregistrează valori cuprinse între 49-52g în anii favorabili (temperaturi şi precipitaţii corespunzătoare în perioada de umplere a boabelor) şi 43-48g în condiţii mai puţin favorabile; - Se recomandă spre cultivare cu precădere în stepa Bărăganului şi Dobrogei, silvostepa Transilvaniei şi stepa Moldovei. Eficienţă economică: - a realizat un spor de producţie de 7,3% faţă de soiul martor Dana în diverse condiţii de mediu în aceleaşi condiţii tehnologice; - contribuie la relansarea culturii orzului de toamnă şi asigurarea materiei prime pentru industria malţului şi berii prin realizarea unor indicatori de calitate conform prevederilor standardelor. Domeniul de aplicabilitate: - în agricultură (producţia vegetală) pentru furajarea animalelor şi în industria malţului şi berii, în funcţie de tehnologia aplicată. Beneficiari potenţiali: -Producereadesămânţăvafi extinsă la societãţi comerciale agricole, asociaţii şi cultivatori particulari de cereale din zonele de cultură a orzului de toamnă.

31 SOI DE ORZ DE TOAMNĂ SMARALD (Hordeum vulgare f. hexastichon L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Anul înregistrării: 2013 Principalele caracteristici: -soi semi-precoce cu rezistenţă bună la iernare, cădere şi la bolile foliare; - forma tufei este intermediară, cu o frecvenţă medie spre ridicată a plantelor cu frunza steag recurbată; -înălţimea plantei este medie, spicul mediu spre dens, cu margini paralele şi de lungime scurtă. -portul spicului este semi-erect iar cerozitatea este slabă; -aristele sunt lungi şi prezintă o coloraţie antocianică slabă spre medie. Bobul este îmbrăcat, uşor colorat, cu pana bazală cu peri lungi şi cu lodiculi dispuşi lateral; -caracteristica de bază a acestuia este productivitatea ridicată şi calitatea boabelor; -capacitatea de producţie este superioară (producţia medie este de kg/ha în 3 ani de testare în toate zonele favorabile orzului de toamnă), cu un conţinut în amidon de 62,7% şi un conţinut mediu în proteine de 11,2%; -masa a 1000 boabe este cuprinsă între 40-49g în condiţii mai puţin favorabile şi 43-52g în condiţii favorabile de mediu; -se recomandă spre cultivare în stepa Bărăganului şi Dobrogei, silvostepa Munteniei şi Olteniei, Câmpia de Vest, silvostepa Transilvaniei şi stepa Moldovei. Eficienţă economică: - a realizat spor de producţie de 19% faţă de soiul martor Dana în aceleaşi condiţii tehnologice, în diverse condiţii de mediu; - contribuie la relansarea culturii orzului de toamnă şi asigurarea materiei prime pentru industria malţului şi berii prin realizarea unor indicatori de calitate conform prevederilor standardelor. Domeniul de aplicabilitate: -în agricultură (producţia vegetală) pentru furajarea animalelor şi în industria malţului şi berii, în funcţie de tehnologia aplicată. Beneficiari potenţiali: -producerea de sămânţă va fi extinsă la societăţi comerciale agricole, asociaţii şi cultivatori particulari de cereale din zonele de cultură a orzului de toamnă.

32 SOI DE ORZ DE TOAMNĂ ARTEMIS (Hordeum vulgare f. distichon L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Anul înregistrării: 2012 Principalele caracteristici: -soi tipic de toamnă, semi-precoce cu rezistenţă bună la ger, cădere şi la pătarea reticulară brună a frunzelor de orz (Pyrenofora teres), rezistenţă bună la virusul îngălbenirii şi piticirii orzului (BYDV); -forma tufei este semi-culcată, frecvenţa plantelor cu frunza steag recurbată este ridicată, teaca acesteia prezentând o cerozitate puternică; -talia plantelor la maturitate este medie, iar portul spicului orizontal, cu margini paralele şi lax. -dezvoltarea spiculeţelor sterile este completă cu port paralel; -coloraţia antocianică a vârfurilor aristelor este absentă, bobul este îmbrăcat, iar pana bazală prezintă peri lungi cu lodiculi dispuşi lateral; -caracteristica acestui genotip de orz de toamnă este productivitatea şi calitatea boabelor; -capacitatea de producţie este superioară (5.705 kg/ha în 22 condiţii de mediu), dar este de evidenţiat conţinutul mediu în amidon de 62,6 şi conţinutul mediu în proteine de 12,0%; -masa a 1000 boabe înregistrează valori cuprinse între 46-55g în condiţii favorabile de mediu şi 44-53g în condiţii mai puţin favorabile; -se recomandă spre cultivare, cu precădere, în silvostepa Munteniei şi Olteniei şi silvostepa Transilvaniei. Eficienţă economică: - a realizat un spor de producţie de 7,5% faţă de soiul martor Andreea în aceleaşi condiţii climatice şi tehnologice; - contribuie la relansarea culturii orzului de toamnă şi asigurarea materiei prime pentru industria malţului şi berii prin realizarea unor indicatori de calitate conform prevederilor standardelor. Domeniul de aplicabilitate: -în agricultură (producţia vegetală) pentru furajarea animalelor şi în industria malţului şi berii, în funcţie de tehnologia aplicată. Beneficiari potenţiali: -producerea de sămânţă va fi extinsă la societăţi comerciale agricole, asociaţii şi cultivatori particulari de cereale din zonele de cultură a orzoaicei de toamnă.

33 Raportul dintre producţia obţinută în anii 2012 şi 2013 la hibrizii semitardivi, la INCDA Fundulea în condiţii de neirigare HIBRIDUL Producţia Raport Media kg/ha 2012/2013 (kg/ha) Olt (mt) , Generos , F A/ , F 507/ , F 67/ , F 67/ , F 1501 R/ , Danubian , F 39/ , F 50/ , F 371/ , Rapsodia , F 22/ , F , Campion , MEDIA EXP ,

34 Producţia de porumb boabe realizată de hibrizii de perspectivă la INCDA Fundulea HIBRIDUL Producţia (kg/ha) Media Raport 2012/2013 Umid. la rec. % F 251/ ,39 15,9 F 496/ ,37 17,3 F 150/ ,36 15,2 F 316/ ,35 16,1 F 497/ ,35 16,3 F 165/ ,35 15,1 F 2722 R/ ,34 15,8 F 405/ ,33 18,5 F 254/ ,33 18,0 F 392/ ,32 17,7 F 475/ ,31 17,1 F 465/ ,31 15,3 F 2785 R/ ,30 16,7 F 372/ ,30 17,2 F 2349 R/ ,29 16,4 F 348/ ,28 16,8 F 238/ ,23 15,7 F 31/ ,22 14,3 F 241/ ,22 15,4 MEDIA EXP ,5 16,6

35 Producţia de boabe realizată de hibrizii semitimpurii (FAO ) de porumb în reteaua de testare în anul 2013 Hibridul Fundulea Valu Traian* Albota Lovrin Livada Brăila Şimnic F 100/ F 255/ F 1011 R/ F 12930/ F 131/ F 475 M F A/ F 140/ F 186/ F 133/ Mostiştea Milcov F 62/ F 891 R/ F 1115 R/ F 61/ F A/ F 71/ F 82/ MEDIA *Irigat două udări de 70 mm. t/ha

36 Producţia de boabe și umiditatea la recoltare la hibrizi de porumb din grupa mijlocie (FAO ) în rețeaua ASAS 2014, neirigat Fundulea Valu Traian Albota Șimnic Livada Lovrin Media Hibridul Kg/ha Umid. (%) Kg/ha Umid. (%) Kg/ha Umid. (%) Kg/ha Umid. (%) Kg/ha Umid. (%) Kg/ha Umid. (%) Kg/ha % Umid. (%) F 23/ , , , , , , ,6 21,0 F 2147 R/ , , , , , , ,3 20,7 F 891 R/ , , , , , , ,0 20,8 F A/ , , , , , , ,5 20,6 F 56/ , , , , , , ,8 21,2 F , , , , , , ,6 20,5 PALTIN (Mt) , , , , , , ,0 19,8 IEZER , , , , , , ,0 20,8 F 59 / , , , , , , ,0 23,2 CRISANA , , , , , , ,4 21,1 F 165/ , , , , , , ,3 21,0 F 494/ , , , , , , ,6 22,2 F 170/ , , , , , , ,9 19,5 F 2127 R/ , , , , , , ,7 21,3 MEDIA EXP , , , , , , ,3 21,1

37 HIBRIDUL DE PORUMB IEZER (Zea mays L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Anul înregistrării: 2012; Principalele caracteristici: - perioada de vegetaţie (zile); FAO , semitardiv; - talia: cm; - înălţimea de inserţie a ştiuletelui: cm; - lungime ştiulete: cm, cilindro-conic, cu rânduri de boabe, MMB ; -tip bob: dentat, prismatic, galben; - culoare rahis: roşie; - randament în boabe: 84 %. - rezistent la secetă şi arşiţă; - rezistent la frângere şi cădere; - rezistent la tăciune şi fuzarioză; - tolerant la dăunătorii Ostrinia nubilalis şi Helicoverpa zea; - potenţial de producţie (boabe stas): 8,5-10,5 t/ha la neirigat; 11,5-14,5 t/ha la irigat; - conţinut mediu de proteină: 9,6 %; - conţinut mediu de amidon: 72,0 %; - conţinut de grăsimi: 4,5 %. Eficienţa economică: - realizează sporuri de producţie între 5 şi 10 % faţă de hibridul martor F 376. Domeniul de aplicabilitate : - recomandat în zonele I şi II de favorabilitate pentru cultura porumbului. Beneficiari potenţiali: - societăţi comerciale, asociaţii de proprietari şi cultivatori.

38 Proiectul 474/1.2.1./faza 4 Performantele hibrizilor de porumb creaţi la SCDA Turda si testaţi la densitatea de plante/ha, în anul 2014 Nr. crt. Hibridul Producţia de boabe STAS (15,5 % umiditate) q/ha %/medie exp Substanţa uscată în boabe la recoltare (%) Plante nefrânte la recoltare (%) Indicele sintetic (%/medie) Randamentul (%) MMB (g) Masa hectolitrică (g/100 cm³) 1 E ,8 122,3 78,7 86, , ,5 2 C 385A ,9 120,1 79,6 89, , C 385AcmsC ,6 116,0 78, ,9 82, ,2 4 E ,8 115,1 79, , ,6 5 A ,1 109,4 79,5 91, , ,4 6 A ,9 109,2 78, , ,6 7 Turda ,3 108,5 77,6 98,9 115, HTT141 89,8 107,8 78,6 95, , ,9 9 E ,6 106,5 78,4 90,7 98, ,2 10 C 344cmsC ,5 106,3 76,9 98, , Marius TD 86,8 104,0 77,7 93,4 97,8 78, ,5 12 A ,8 104, ,9 101,9 81, ,5 13 C ,9 103, ,7 90, ,4 14 D ,4 101,5 78,6 95, , ,3 15 Turda Favorit 80,6 95,5 78, , ,2 16 C 344cmsC ,9 94,8 80, ,1 79, ,4 17 Turda ,8 89,4 78,9 95,4 91,9 78, ,7 18 E ,4 88,2 80,3 96,9 91,4 77, ,6 19 C 385AcmsC ,1 96, ,2 95,7 77, Turda 201 mt 67,8 81,5 80,1 92,8 81,3 84, ,7 21 HTSv 3/ ,9 71,9 82,3 97,3 78,3 81, ,9 22 HTSv 10/ ,9 71,9 82,4 86,3 65,4 79, ,5 23 HTSv 7/ ,7 70,6 81, ,7 82, ,5 Media experienţei 82, ,3 94,0 99,2 80, ,0 DL (P 5%) 11 13,3

39 Nr. crt. Performantele hibrizilor de porumb creaţi la SCDA Turda si testaţi la densitatea de plante/ha, în anul 2014 Hibridul Producţia de boabe STAS (15,5 % umiditate) q/ha %/medie exp Substanţa uscată în boabe la recoltare (%) Plante nefrânte la recoltare (%) Indicele sintetic (%/medie) Randamentul (%) MMB (g) Masa hectolitrică (g/100 cm³) 1 A ,9 121,1 76,9 97, , A ,4 118,1 78,9 94,7 115,6 82, ,2 3 A ,3 118,0 77,3 91, , ,5 4 E ,4 117,3 76,1 99,4 124,6 49, ,9 5 A ,7 114,1 77,6 97,3 116,6 80, A ,3 113,7 76,8 92,4 105, ,2 7 E ,5 78,3 96,2 112,3 85, ,3 8 A ,6 112,3 78,3 96,1 113,6 79, ,8 9 A ,4 111,3 77,7 97,4 111,9 82, ,5 10 C 385ScmsC ,2 109,4 76,7 94,1 102,5 81, ,7 11 C 385AcmsC ,6 107, ,5 96, ,7 12 C 385A ,6 104,5 78,3 96,8 109,8 81, ,9 13 C ,7 102,1 78,9 97,8 107,1 76, ,8 14 E ,1 99,8 78,7 91,8 93,5 80, ,5 15 A ,0 78,3 98,7 105,8 81, ,1 16 A , ,6 95,2 79, ,9 17 E ,4 97,5 79,2 94,8 97,8 79, ,9 18 Turda Favorit 111,8 96,1 77,3 84,3 79,7 79, ,2 19 Turda ,5 89,8 79,2 93,9 92, ,3 20 C 385AcmsC ,7 86,6 79,3 90,2 79,5 74, ,8 21 HS Sv 24/ ,1 71,4 78,4 93,4 67,9 78, ,9 22 HSSv 186/ ,4 66,5 81,7 90,6 63,5 76, ,4 23 HSSv 102/ ,2 66,4 81,9 92,7 65,5 77, ,5 24 Media experienţei 118,0 100,0 78,4 94,2 99,1 78, ,5 DL (5%) 18,0 10,0

40

41

42

43 INCDA FUNDULEA Hibrizi cu grade diferite de toleranţă la secetă

44 Producţiile obţinute de genotipurile de floarea-soarelui testate în perioada în 4 localități (Fundulea, Livada, Lovrin, Șimnic) Productia (kg/ha) F-708 Performer Sandrina F-911 HS-2758 Alex Daniel Favorit HS-2813 Venus Hibridul Fundulea Livada Lovrin Simnic Media

45 Influenţa densităţii la semănat asupra producţiei de floarea-soarelui în perioada , la INCDA Fundulea Productia (kg/ha Anul D1 D2 D3 D1 = pl/ha, D2 = pl/ha, D3 = pl/ha

46 Producţiile realizate de hibrizii de floarea-soarelui, în anul 2013 Nr. crt. Hibridul Fundulea Livada Lovrin Șmnic Media (kg/ha) 1 F Performer F HS HS Venus Sandrina F Alex Favorit Daniel HS Flordani HS HS Media (kg/ha) DL 5%

47 Raportul dintre producţia obţinută în anul 2012 şi 2013 la hibrizii de floarea-soarelui testaţi la INCDA Fundulea şi SCDA Şimnic INCDA FUNDULEA SCDA ȘIMNIC Hibridul Producţia medie (kg/ha) Raport Hibridul Producţia medie (kg/ha) Raport 2012/ / Daniel ,56 Alex ,46 F ,55 Daniel ,45 F ,55 F ,43 F ,54 F ,43 Performer ,52 Performer ,42 Venus ,52 Sandrina ,41 Favorit ,52 Favorit ,4 Alex ,50 Venus ,39 Sandrina ,49 HS ,38 HS ,49 HS ,37 HS ,48 F ,34 Media ,52 Media ,41

48 Hibrizi noi de floarea-soarelui INCDA Fundulea

49 HIBRIDUL DE FLOAREA-SOARELUI FUNDULEA 708 (Helianthus annuus L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Anul înregistrării: 2011 Principalele caracteristici: - hibridul simplu, de floarea-soarelui,fundulea 708 are talia medie a plantelor; - foliaj de mărime mijlocie-mare, forma triunghiulară şi culoare verde închis; - florile de culoare galben-intens, iar calatidiul mijlociu-mare, convex, semiînclinat; - sâmânţa de mărime mijlocie, culoarea gri închis-neagră cu dungi uşor vizibile şi formă ovoid-alungită; - masa hectolitrică 38-40kg/hl; - masa a o mie de boabe 69-71g; - conţinutul mediu de ulei în sǎmânţǎ de 50-51%; - hibridul semitardiv Fundulea 708 este rezistent la secetă şi arşiţă; - este un hibridrezistent la Plasmopara helianthi, tolerant la Sclerotinia sclerotiorum şi Phomopsis helianthis; - are potenţialridicat de producţie: kg/ha; - are o foarte bună plasticitate ecologică: - realizează un ulei de foarte bună calitate, utilizat atât în alimentaţie, cât şi la prepararea margarinei; - are grad ridicat de autofertilitate 65-70%; Eficienţa economică: - are capacitatea de a valorifica condiţii diferite de mediu şi suportă densităţi mari având o rezistenţă foarte bună la cădere şi frângere, realizează sporuri de producţie faţă de hibrizii martor Performer şi Favorit în aceleaşi condiţii tehnologice. Domeniul de aplicabilitate: - agricultură, pentru producţia de seminţe, este recomandat pentru toate zoneledecultură, cu excepţia celori nfestate culupoaie. Beneficiari potenţiali: - societaţi comerciale, asociaţii de proprietari, cultivatori particulari.

50 HIBRIDUL DE FLOAREA-SOARELUI FUNDULEA 911 (Helianthus annuus L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Anul înregistrării: 2012 Principalele caracteristici: - hibrid simplu de floarea-soarelui cu talia medie a plantelor; - foliaj de mărime mijlocie-mare, forma triunghiulară şi culoare verde închis; - are florile de culoare galben-intens; - calatidiul mijlociu-mare, convex, semi-înclinat; - sâmânţa de mărime mijlocie, de culoare gri închis-neagră cu dungi uşor vizibile şi formă ovoid-alungită; - masa a o mie de boabe 60-65g; - masa hectolitrică 38-42kg/hl; - are un conţinut mediu de ulei în sǎmânţǎ de 50-52%; - Fundulea 911 este un hibrid precoce, rezistent la manǎ, rezistent la pǎtarea brunǎ şi frângerea tulpinii; - are un potenţial de producţie de kg/ha; - o însuşire foarte importantă a hibridului Fundulea 911 este rezistenţa la secetă şi arşiţă; - are o foarte bună plasticitate ecologică; - realizează un ulei de foarte bună calitate, utilizat atât în alimentaţie, câtşila prepararea margarinei; - are un grad ridicat de autofertilitate 60-70%; - este recomandat pentru toate zonele de cultură, cu excepţia celor infestate cu lupoaie. Eficienţa economică: - are capacitatea de a valorifica condiţii diferite de mediu şi suportă densităţi mari având o rezistenţă foarte bună la cădere şi frângere, realizează sporuri de producţie faţă de hibrizii martor Performer şi Favorit în aceleaşi condiţii tehnologice. Domeniul de aplicabilitate: - agricultură, pentru producţia de seminţe, este recomandat pentru toate zonele de cultură, cu excepţia celor infestate cu lupoaie. Beneficiari potenţiali: - societaţi comerciale, asociaţii de proprietari, cultivatori particulari.

51 Hibridul F911- rezistent la secetă

52 Rezultatele de producţie obţinute la soiurile şi liniile de soia, la SCDA Turda, în anul 2014 Nr. crt Denumirea soiului Producţia Kg/ha % 1 Malina TD ,9 2 Daciana ,3 3 Columna ,1 4 T ,4 5 T ,5 6 Larisa TD ,8 7 Darina TD ,4 8 T ,9 9 Onix ,7 10 Triumf ,1 11 T T ,6 13 T ,4 14 Felix ,3 15 Eugen ,6 16 Cristina TD ,9 17 T ,6 18 T ,1 19 Romanesc ,5 20 Carla TD ,2 21 Danubian ,2 22 Safir ,6 23 Perla ,5 24 Diamant Agat ,4 Media

53 SOIUL DE SOIA CRISTINA TD (Glycine max L.) Anul înregistrării: 2012 soiul de soia Cristina TD a fost obţinut prin hibridare simplă urmată de selecţie individuală repetată în populaţia hibridă Zefir x Lena; soi timpuriu de soia, aparţine grupei de maturitate 00, cu o perioadă de vegetaţie de 124 zile, are tufă compactă, portul erect şi creşterea semi-determinată; talia este foarte înaltă, înălţimea medie fiind de 100 (75-127) cm, iar înalţimea de inserţie a primelor păstăi bazale este de 17 (15-19) cm; pubescenţa este de culoare cenuşie, frunza este de formă ovală, de culoare verde intens; floarea este de culoare violetă, bobul are forma ovoidală şi culoarea galbenă, hilul este de culoare galbenă (boldit); boabele sunt de mărime mare, masa a 1000 de boabe este în medie 170 ( ) grame. Caracteristici fiziologice: soiul de soia Cristina TD se remarcă şi prin rezistenţa foarte bună la cădere şi scuturare asociată cu înălţimea de inserţie a păstăilor bazale conferă soiului o bună pretabilitate la recoltatul mecanizat; în condiţii de infecţie naturală, soiul este foarte rezistent la bacterioză (Pseudomonas glycinae) şi mană (Peronospora manshurica) şi rezistent la putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum). Capacitatea de producţie: soiul Cristina TD se remarcă printr-un potenţial de producţie ridicat, producţia maximă de kg/ha, înregistrată în anul 2010, la CTS Negreşti. Calitatea: Cristina TD se remarcă prin indici de calitate superiori, cu un conţinut în proteine de 41,3% şi conţinut în grăsimi de 20,4 %; Zona de cultură: soiul Cristina TD este recomandat pentru zonele foarte favorabile culturii soiei din Câmpia Transilvaniei, Moldova şi Câmpia de Vest.

54 SOIUL DE SOIA MĂLINA TD (Glycine max L.) Anul înregistrării: 2012 soitimpuriudesoiadingrupadematuritate 00, cu o perioada de vegetaţie de 123 zile obţinut prin hibridare, urmată de selecţie individuală repetată, în populaţia hibridă Amurskaja x Simson; are tufă compactă, portul erect şi creşterea semi-determinată; talia este foarte înaltă, înălţimea medie fiind de 101 (72-128) cm şi înalţimea de inserţie a primelor păstăi bazale este de 17 (15-18)cm; pubescenţa este de culoare cenuşie, frunza este de formă ovală, de culoare verde intens, floarea este de culoare violet; boabele au formă sferic-turtită şi culoarea galbenă; hilul este de culoare maro, iar masa a 1000 de boabe este în medie 134 ( )g. Caracteristici fiziologice: soiul de soia Mălina TD este rezistent la cădere şi scuturare; în condiţii de infecţie naturală, soiul este foarte rezistent la bacterioză (Pseudomonas glycinae) şi mană (Peronospora manshurica) şi rezistent la putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum). Capacitatea de producţie: soiul Cristina TD se remarcă printr-un potenţial de producţie ridicat (4.305 kg/ha) pentru grupa de maturitate din care face parte, realizând sporuri de producţie cuprinse între 4-14 % faţă de martorul din reţeaua ISTIS, soiul Onix; se caracterizează prin stabilitatea producţiei şi plasticitate ecologică. Calitatea: MălinaTDseremarcăprinindicidecalitatesuperiori,cuunconţinutînproteine de 41,2 % şi conţinut în grăsimi de 20,4 %. Zona de cultură: este recomandat pentru zonele foarte favorabile culturii soiei din Câmpia Transilvaniei, Moldova şi Câmpia de Vest.

55 SOIUL DE SOIA CARLA TD (Glycine max L.) Anul înregistrării: 2013 soitimpuriudesoiadingrupadematuritate 00, cu o perioadă de vegetaţie 124 zile obţinut prin hibridare, urmată de selecţie individuală repetată, în populaţia hibridă HL20xISZ; Carla TD se caracterizează prin tufa compactă, portul erect şi creşterea semi - determinată, talia plantei foarte înaltă, cu o înălţime medie de 100 cm, înălţimea medie de inserţie a păstăilor bazale de 17 cm; frunza este ovată, de culoare verde deschis, culoarea florilor este violet, bobul este sferic de culoare galbenă; culoarea a hilului este maro, iar media masei a 1000 de boabe este de 165 grame. Caracteristici fiziologice: Carla TD se remarcă şi prin rezistenţa foarte bună la cădere şi scuturare, care asociată cu înălţimea de inserţie a păstăilor bazale, conferă soiului o bună pretabilitate la recoltatul mecanizat; în condiţii de infecţie naturală, soiul este foarte rezistent la bacterioză (Pseudomonas glycinae) şi mană (Peronospora manshurica) şi rezisten la putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum). Capacitatea de producţie: soiul Carla TD a realizat un spor mediu de producţie de 9 % faţă de soiul martor Onix,în aceleaşi condiţii tehnologice, având un potenţial de producţie de kg/ha. Calitatea: cu un conţinut în proteină de 41,7 % soiul Carla TD este considerat soiul cu cel mai mare conţinut în proteină dintre soiurile create la SCDA Turda, în timp ce conţinutul în grăsimi este de 20,4%. Zona de cultură: este recomandat pentru zonele foarte favorabile culturii soiei din Câmpia Transilvaniei, Moldova şi Câmpia de Vest.

56 SOIUL DE SOIA LARISA (Glycine max L.) Anul înregistrării: 2013 este cea mai recentă creaţie a SCDA Turda, în domeniul ameliorării soiei timpurii; cu o perioadă de vegetaţie de 124 zile esteunsoitimpuriudesoiadingrupadematuritate00, obţinut prin hibridare urmată de selecţie individuală repetată în populaţiahibridăaliniilort xt ; Larisa se caracterizează prin tufa compactă, portul erect şi creşterea semi-determinată; are o înălţime medie de 106 cm şi se încadrează în grupa soiurilor cu talie înaltă, la fel ca şi soiul Onix. înălţimea de inserţie a păstăilor bazale, caracter deosebit de important pentru reducerea pierderilor la recoltare, este, în medie, de 17 cm, practic la nivelul soiurilor cultivate în prezent, soiuri apreciate şi din punct de vedere al acestui caracter; pubescenţa este cenuşie, floarea este violet, păstaiaestedeculoaremaro deschis, bobul ovoidal cu hilul de culoare maro închis; masa a 1000 boabe este, în medie, de 155 grame. Caracteristici fiziologice: rezistenţa foarte bună la cădere şi scuturare, însoţită de o înălţime foarte bună de inserţie a păstăilor bazale, conferă noului soi pretabilitate superioară la recoltatul mecanizat, în condiţii de pierderi minime; în condiţii de infecţie naturală, soiul Larisa TD este foarte rezistent la bacterioză şi mană, şi rezistent la sclerotinia (Sclerotinia sclerotiorum). Capacitatea de producţie: noul soi se caracterizează printr-un potenţial de producţie ridicat (4.870 kg/ha), practic la nivelul soiului Cristina TD, depăşind net atât soiurile cultivate în prezent cât şi noile creaţii. Calitatea: cu un conţinut în proteină în medie de 41,1% soiul Larisa se situează la nivelul soiurilor comerciale create la SCDA Turda; conţinutul în grăsimi este de 20,7%. Zona de cultură: este recomandat pentru zonele foarte favorabile culturii soiei din Câmpia Transilvaniei, Moldova şi Câmpia de Vest.

57 Producţia de substanţă uscată şi proteină brută realizată de soiurile de lucernă în anul 2013, la INCDA Fundulea Substanţă uscată Proteină brută Soiul t/ha % Mt. % S.U. kg/ha % Mt. F ,9 110,0 21, ,7 CEZARA 16,7 108,5 21, ,3 F ,8 109,3 21, ,2 Sandra 16,5 107,5 21, ,1 Catînca 16,5 107,6 21, ,7 TEODORA 16,8 109,1 20, ,1 F ,0 104,2 21, ,7 Roxana 16,6 107,8 20, ,3 Madalîna 16,2 105,5 21, ,7 Daniela 16,1 104,6 21, ,9 F ,2 105,4 20, ,4 Mihaela 15,9 103,8 20, ,3 Magnat Mt.) 15,4 100,0 20, ,0 Media 16,4 106,4 21, ,7

58 Producţia de substanţă uscată şi proteină brută realizată de noi soiuri de lucernă la INCDA Fundulea şi SCDA Caracal în perioada Varianta Substanță uscată CARACAL FUNDULEA Media % Mt % PB (din SU) Proteină brută PB kg/ha % Mt. F ,8 16,0 17,5 114,1 20, ,8 F ,4 16,5 17,4 114,4 20, ,7 ROXANA 17,4 16,4 16,9 110,8 20, ,2 F ,3 16,7 17,0 111,5 20, ,9 SANDRA 17,9 16,1 17,0 111,5 19, ,6 F ,8 16,1 16,5 107,9 20, ,9 MĂDĂLINA 16,7 15,8 16,3 106,6 20, ,7 CATINCA 16,2 16,1 16,2 105,9 19, ,0 DANIELA 16,7 15,6 16,2 105,9 19, ,2 MAGNAT 15,3 15,2 15,3 100,0 19, ,0 Media 17,2 16,1 16,6 108,9 20, ,2

59 Producţia de substanţă uscată şi proteină brută şi relaţia dintre acestea la noile soiuri de lucernă testate în perioada (media INCDA Fundulea şi SCDA Caracal

60 Nr. crt. Performanțele de producție ale noilor soiuri de lucernă la SCDA Caracal în perioada , în condiții de irigare Masă verde Varianta 2012 t/ha 2013 t/ha 2014 t/ha Media t/ha % 1 F ,8 103,3 119,0 93,7 121,7 2 F ,6 98,1 117,0 91,9 119,4 3 SANDRA 58,8 93,3 114,3 88,8 115,4 4 ROXANA 56,1 94,3 112,7 87,7 113,9 5 F ,8 88,2 108,3 85,1 110,6 6 F ,1 90,6 105,1 84,3 109,5 7 DANIELA 54,3 88,3 109,3 84,0 109,1 8 MĂDĂLINA 54,0 89,0 103,9 82,3 106,9 9 CATINCA 55,5 84,6 101,7 80,6 104,7 10 MAGNAT 51,1 82,2 97,6 77,0 100,0 Media 56,5 91,2 108,9 85,5 111,1

61 Performanțele de producție ale noilor soiuri de lucernă la SCDA Caracal în perioada , în condiții de irigare Substanță uscată Nr. crt. Varianta 2012 t/ha 2013 t/ha 2014 t/ha MEDIA t/ha % 1 F ,8 19,2 25,4 18,8 122,6 2 F ,2 18,3 24,8 18,4 120,2 3 SANDRA 11,7 17,5 24,6 17,9 117,0 4 F , ,0 17,3 112,6 5 ROXANA 11,0 17,6 23,7 17,4 113,7 6 F ,3 16,8 22,2 16,8 109,3 7 MĂDĂLINA 11,3 16,6 22,1 16,7 108,7 8 DANIELA 10,6 16,4 23,0 16,7 108,7 9 CATINCA 11,0 15,9 21,8 16,2 105,9 10 MAGNAT 9,7 15,6 20,7 15,3 100,0 Media 11,2 17,1 23,1 17,2 111,9

62 Producția de furaj realizată de noi soiuri de lucernă în perioada , SCDA Șimnic Nr.crt Varianta Masă verde (t/ha) Substanță uscată (t/ha) Media m.v. s.u. 1 MĂDĂLINA 19,64 16,64 70,99 4,79 4,06 14,02 35,8 7,6 2 F ,84 16,87 71,43 4,59 4,11 14,10 35,7 7,6 3 F ,29 16,29 71,22 4,68 3,97 14,06 35,6 7,6 4 ROXANA 19,12 16,12 70,85 4,66 3,95 13,99 35,4 7,5 5 F ,11 16,02 70,78 4,66 3,91 13,98 35,3 7,5 6 DANIELA 19,22 16,08 68,85 4,68 3,92 13,59 34,7 7,4 7 F ,93 15,43 69,77 4,62 3,76 13,68 34,7 7,4 8 SANDRA 19,02 15,71 68,61 4,64 3,83 13,54 34,4 7,3 9 CATINCA 18,99 15,35 68,92 4,63 3,74 13,61 34,4 7,3 10 MAGNAT 17,29 14,37 61,46 4,22 3,51 12,14 31,0 6,6

63 Producța de sămânță realizată de noi soiuri de lucernă în perioada , SCDA Șimnic Nr.crt Varianta Producția (kg/ha) Media kg/ha 1 MĂDĂLINA F ROXANA F F SANDRA F CATINCA DANIELA MAGNAT

64 Producția de furaj și sămânță la noi soiuri de lucernă, anul II, SCDA Șimnic Nr.crt Varianta Masă verde Substanță uscată Samânță t/ha % t/ha % kg/ha % 1 F 2210 T , , F , , Mădălina 77, , Mihaela 76, , Roxana 76, , F , , F 2210 P-12 76, , Catinca 75, , Sandra 74, , Daniela 74, , Magnat (Mt) 67, ,

65 SOIUL DE LUCERNĂ TEODORA (Medicago sativa L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE- DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Autori: Maria Schitea, Teodor Martura Anul înregistrării: 2013 Principalele caracteristici: -soi sintetic, semitardiv, are plantele de taliemediela înflorit; -inflorescenţa este un racem de formă oval-globulară, florile sunt de culoare albastru-violet, iar cele de culoare crem, albe sau galbene au o frecvenţă redusă, sămânţa are M.M.B în jur de 2,0 g; -are o bună capacitate de regenerare după coasă şi o foarte bună perenitate; -este rezistent la boli şi iernare; -valoarea nutritivă a furajului este foarte bună (1416 kcal energie netă, 1,0 unităţi nutritive carne, 71% coeficient de digestibilitate); -conţinutul de proteină brută din substanţa uscată este de 22 % P.B, la îmbobocit; -perenitate foarte bună: 3-5 ani. Eficienţa economică: -soiul Teodora are un potenţial ridicat de producţie la furaj, t/ha substanţă uscată în tehnologia intensivă și t/ha substanţă uscată în tehnologia clasică; -Teodora este un soi sintetic, producţia de sămânţă nu ridică probleme speciale faţă de celelalte soiuri, producâ kg/ha sămânţă. Domeniul de aplicabilitate: - destinat furajării animalelor ca masă verde sau conservat; - soiul este recomandat în cultură pură şi în amestec cu graminee perene. Beneficiari potenţiali: - crescătorii de animale din toate zonele de cultură a lucernei.

66 SOIUL DE LUCERNĂ CEZARA (Medicago sativa L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ-FUNDULEA Autori: Maria Schitea, Teodor Martura Anul înregistrării: 2013 Principalele caracteristici: -soi sintetic, semitardiv care are plantele de talie medie la înflorit; -inflorescența este un racem de formă oval-globulară, florile sunt de culoare albastru-violet foarte închis, iar cele de culoare crem, albe sau galbene au o frecvenţă redusă; -sămânţa are M.M.B înjur de 2,0 g; -are o bună capacitate de regenerare după coasă şi o foarte bună perenitate; -este rezistent la boli şi iernare; -valoarea nutritivă a furajului este foarte bună (1441 kcal energie netă, 1,02 unităţi nutritive carne, 72% coeficient de digestibilitate); -conţinutul de proteină brută din substanţa uscată este de 21,62 %, la îmbobocit; -perenitate foarte bună: 3-5 ani Eficienţa economică -soiul Cezara are un potenţial ridicat de producţie la furaj, t/ha substanţă uscată în tehnologia intensivă și t/ha substanţă uscată în tehnologia clasică; -Cezara este un soi sintetic, producţia de sămânţă nu ridică probleme speciale faţă de celelalte soiuri, produce kg/ha sămânţă. Domeniul de aplicabilitate: destinat furajării animalelor ca masă verde sau conservat; soiul este recomandat în cultură pură şiînamesteccu graminee perene. Beneficiari potenţiali: crescătorii de animale din toate zonele de cultură a lucernei.

67 Cercetările efectuate în domeniul tehnologiei plantelor furajere au fost orientate în scopul stabilirii unor combinaţii de amestecuri între lucernă, golomăț şi trifoi de Alexandria, incluzând în testare ultimele soiuri înregistrate, precum şi soiuri de perspectivă care să asigure o mai bună valorificare a fertilităţii solului, în condiţiile unui regim deficitar în precipitaţii. Anul I de vegetație, 2011 Anul II de vegetație, 2012 Soiuri de lucernă: Daniela Mădălina Sandra Catinca Roxana Teodora Cezara F F F F F Anul III de vegetație, 2013 Anul IV de vegetație, 2014 Soiuri de: Trifoi de Alexandria - Viorel Golomăț - Marius

68 Rezultate privind comportarea unor soiuri noi de lucernă, în cultură pură şi în amestec cu golomăţ şi trifoi de Alexandria semănate primăvara, în regim neirigat. Media anilor I-IV de vegetaţie, Soiuri Raporturi de semanat, kg/ha Producția de substanță uscată, t/ha de lucernă Lucernă Tr. Alex Golomăţ Anul I Anul II Anul III Anul IV Media % Dif+- Semnif Teodora Cezara Mădălina Sandra Roxana Catinca F F F F F Daniela (Mt.) X XXX X XXX XXX XXX XXX XXX X XXX XXX XXX XX XXX XX

69 Producţia de masă verde şi substanţă uscată realizată de soiurile de trifoi roşu create şi testate la SCDA Livada, în anul 2013 Varianta Masă verde Substanță uscată t/ha % Mt t/ha % Mt. Sătmărean 42, ,1 114 Syn , ,2 115 Syn , ,0 113 Livada Sara 41, ,9 111 Livada Ralu 39, ,7 108 Marga Liv 38,3 99 7,2 101 Rotrif (Mt) 38, ,1 100 DL 5% 1,5 0,7

70 SOIUL DE TRIFOI ROŞU MARGA LIV (Trifolium Pratense L) Unitatea elaboratoare: STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLĂ LIVADA Autor: Floare Moisa Anul înregistrării: 2011 Principalele caracteristici: - soi sintetic diploid, semiprecoce, are plantele de talie medie la înflorit, tulpini lipsite de perozitate; - inflorescenţa este un capitul, florile sunt de culoare roz-roşu, iar cele de culoare roşie au o frecvenţă redusă, capitulele duble sunt în proporţie de 18-25%, sămânţa are MMB în jur de 1,8 g; - are o bună capacitate de regenerare după coasă şi o foarte bună perenitate; - este rezistent la boli şi iernare; - conţinutul de proteină brută din substanţa uscată este de 18% PB, la îmbobocit; - perenitate foarte bună 2-3 ani. Eficienţa economică: - soiul Marga Liv are un potenţial bun de producere a furajului dar se remarcă si prin o foarte bună capacitate de producere a seminţei. În medie, pe 3 ani a produs 478 kg/ha sămânţă. Domeniul de aplicabilitate: - destinat furajării animalelor ca masă verde sau conservat; - soiul este recomandat în cultură pură şi în amestec cu graminee perene. Beneficiari potenţiali: -crescătorii de animale din toate zonele de cultură a trifoiului roşu.

71 Concluzii Condiţiile climatice ale anilor de experimentare, , au permis, prin testările efectuate din unele localităţi din reţeaua ecologică, dar şi prin testările artificiale realizate la INCDA-Fundulea, aprecierea nivelului de rezistenţă la secetă, la genotipurile de cereale, oleaginoase şi plante furajere. Nivelul producţiilor la soiurile/hibrizii testate au fost în strânsă dependenţă cu gradul de aprovizionare a solului cu apă în perioda de vegetaţie şi mai ales în perioadele de consum maxim. La grâu, în medie pe localităţile de testare din sudul şi vestul ţării, genotipurile care a avut producţiile cele mai stabile şi care au realizat sporurile cele mai mari faţă de soiul martor Dropia, au fost soiurile FDL Miranda şi Glosa şi soiul recent înregistrat Pajura. Pentru Trasilvania şi Moldova, s-au remarcat cu sporuri semnificative de producţie faţă de martor, soiurile Litera, Izvor, FDL Miranda şi Glosa precum şi liniile de perspectivă, Rovine şi Pajura, create la Fundulea şi liniile T54-01 şi T42-04, obţinute la Turda. Este de subliniat că soiurile create la Fundulea Glosa, Izvor, FDL Miranda şi Litera, confirmă capacitatea lor de a realiza producţii stabile şi ridicate atât în condiţii favorabile cât şi în condiţii mai puţin fvorabile de mediu. Rezultatele de producţie din zonele afectate de secetă la desprimăvărare, mai ales în unele zone din Oltenia, au confirmat rezistenţa foarte bună la secetă a soiului Izvor, soi care în aceste condiţii a depăşit cu sporuri semnificative de producţie toate celelate soiuri din experienţe. La triticale, producţiile medii, pe întreaga reţea ecologică de testare, au fost superioare celor realizate de grâu; genotipurile care au realizat producţii medii pe ţară cele mai mari, au fost soiurile Mezin, Haiduc şi Negoiu şi liniile Rotric, 07320T1-1, 07019T1-1 și Sitar, soiuri şi linii de tip intensiv, cu foarte bună adaptabilitate la condiţiile specifice din ţara nostră.

72 Cercetările în domeniul porumbului, în scopul identificării de noi genotipuri productive, cu o bună adaptabilitate la condiţiile de mediu biotic şi abiotic, s-au efectuat în 8 centre (INCDA-Fundulea, SCDA Turda, SCDA Valu Traian, SCDA Albota, SCDA Lovrin, SCDA Livada, SCDA Brăila şi SCDA Şimnic). La Fundulea s-au obţinut cele mai mari producţii, din reţeaua de testare, în anul 2013, în medie kg/ha boabe la hibrizii semitimpurii şi kg/ha la hibrizii mijlocii. S-au evidenţiat hibrizii semitimpurii: F 891 R/09 (12960 kg/ha) şi F 1115 R/09 (12537 kg/ha), iar dintre hibrizii mijlocii s-au remarcat F A/08 (14128 kg/ha) şi F 59/09 (13332 kg/ha) hibrid aflat în testare la ISTIS an II. Este de subliniat că multe genotipuri noi create la Fundulea, confirmă capacitatea lor de a realiza producţii stabile şi ridicate atât în condiţii favorabile cât şi în condiţii mai puţin fvorabile de mediu, comparabile cu ale hibridului martor Olt, hibrid apreciat de fermieri pentru rezistența foarte bună la secetă. Progresul genetic înregistrat în ameliorarea porumbului la SCDA Turda fost concretizat prin înregistrarea în Catalogul oficial a urmatorilor trei hibrizi: Turda 248 (2012), Marius TD(2013) şi Turda 332 (2014). Aceşti hibrizi se caracterizeazã printr-un potenţial de producţie ridicat (peste 10 t/ha în condiţii optime de cultura), o foarte bunã adaptabilitate la condiţiile de mediu biotic şi abiotic (temperaturi scãzute la semãnat, secetã şi o foarte bunã rezistenţã la boli). Sunt recomandaţi pentru a se extinde în zona I şi II de culturã a porumbului din Transilvania şi Moldova. În condiţiile pedoclimatice din vestul ţării, respectiv la SCDALovrin şi SCDA Livada producţiile medii au fost sensibil egale, la hibrizii mijlocii 7853 kg/ha la SCDA Lovrin şi 7739 kg/ha la SCDA Livada, respectiv 7924 kg/ha şi 7120 kg/ha la hibrizii semitimpurii. Producţii mari s-au înregistrat la SCDA Albota, de 8921 kg/ha la hibrizii semitimpurii şi 9992 kg/ha la hibrizii mijlocii. Pentru zona Olteniei, unde seceta a fost prezentă atât în anul 2012 cât și în anul 2013, s-au remarcat cu sporuri semnificative de producţie faţă de martor, hibrizii de porumb: F 1011 R/09 (4960 kg/ha), F 100/11 (4710 kg/ha) şi F 230/06 (4960 kg/ha).

73 Hibrizii de floarea-soarelui, creaţi la INCDA Fundulea şi testaţi în 4 staţiuni, în condiţii climatice diferite (Fundulea, Lovrin, Livada şi Şimnic), au avut o comportare foarte bună, producţiile medii au fost cuprinse în anii favorabili ( ), între kg/ha la Şimnic şi kg/ha la Fundulea. S-au remarcat hibrizii F 708, F 910, HS 2758 şi HS 4501, prin producţii ridicate de sămânţă ca urmare a unei bune toleranţe la perioadele de stres hidric şi termic. În experimentările efectuate la cultura de soia, la SCDA Turda, producțiile au oscilat foarte mult în funcție atât în functie de condițiile anului climatic cât și de genotip, astfel au fost cuprinse între kg/ha. S- au remarcat următoarele soiuri: Carla TD, Darina TD, Malina TD, Larisa TD şi linia T La lucernă în cultură pură au fost identificate 4 soiuri sintetice noi (Teodora, Cezara, F , F ), genotipuri ce au realizat producţii mari de furaj (16,7-16,9 t/ha S.U.) cu un conţinut ridicat în proteină brută (peste 20%), respectiv au produs kg/ha proteină, spor 10-12%, faţă de soiul martor Magnat. Soiurile noi de lucernă pe lângă rezistenţã foarte bunã la secetă, rãspund foarte bine la condiţiile de intensivizare, irigare şi semãnatul toamna, variantă tehnologică în care au produs peste 100 t/ha masã verde (20-25 t/ha substanță uscată). Testarea soiurilor de lucernă în amestec cu trifoiul de Alexandria, golomăţul şi raigrasul hibrid pe parcursul a patru ani ( ) a pus în evidenţă competitivitatea foarte bună a următoarelor genotipuri: Teodora, Cezara, Mădălina, Sandra, F , F , F , F ; acestea s-au evidenţiat prin sporuri de producție cuprinse între 15 şi 20%faţă de cultura pură de lucernă. La trifoiul roşu, prin producţii ridicate de furaj şi sămânţă s-au remarcat soiurile Sătmărean, Livada Sara, Syn2-08 și Syn5-08, care au realizat producţii de masă verde, superioare martorului Rotrif cu 6-9%, producţii de substanţă uscată mai mari față de martor cu 11-15%, asigurate statistic şi o producţie de kg/ha sămânţă.

74 Cercetările efectuate în cadrul proiectului au avut drept scop îmbunătăţirea unor secvenţe tehnologice la grâu, porumb, floarea-soarelui şi lucernă s-au axat pe studiul influenţei genotipului, epocii de semãnat, fertilizãrii şi densitãţii de semãnat. Ca urmare a progresului genetic obținut pentru creşterea productivităţii şi calităţii recoltelor, dar mai ales a adaptabilităţii noilor creaţii, la factorii de mediu biotic şi abiotic, în contextul schimbărilor climatice prognozate în expermentările efectuate s-au evidenţiat noi soiuri/hibrizi în diferite condiţii de culturã, la diferite epoci de semănat, nivele de fertilizare sau densităţi desemănat. Ca urmare a încălzirii globale care s-a înregistrat în ultima perioadã, prin producţiile realizate, epoca a doua de semănat la grâu, orz şi triticale, s-a dovedit a fi superioară epocii întâi; aceasta presupune o decalare cu cca 10 zile pentru fiecare specie, în funcţie de condițiile specifice fiecărei zone. La grâu, orz şi triticale s-au remarcat noi soiuri printr-un nivel superior de valorificare a fertilizării cu azot, exemplu la grâu, soiurile FDL Miranda, Glosa şi Izvor, la triticale, soiurile Negoiu şi Haiduc, iar la orz, soiurile Smarald, Ametist şi Artemis. La porumb, s-a evidenţiat hibridul Iezer cu o foarte bună reacţie la semănatul timpuriu, la o densitate de pl./ha, în anii cu deficit hidric şi pl./ha, în anii relativ normali ca nivel al precipitaţiilor, pentru aceastã specie. La floarea-soarelui, s-a remarcat noul hibrid Fundulea 708 printr-o foarte bună rezistenţă la secetă, la densitatea de pl/ha, semănat în epoca întâi. Atât la porumb, cât şi la floarea-soarelui, genotipurile testate, prin producţiile realizate, au dovedit pretabilitate la semănatul devreme şi au avut un grad ridicat de valorificare al substanţelor nutritive din sol, atât în condiţii optime de cultură, câtşi în condiţii de secetă. Noile soiuri de lucernă, Cezara şi Teodora, testate în amestecuri furajere cu trifoiul de Alexandria şi golomăţul, s-au remarcat a fi competitive pentru cultura în amestec, chiar şi în condiţii de neirigare, în sudul ţării, realizând sporuri de producţie considerabile faţă de cultura pură.

75 Dintre elementele de tehnologie studiate, trebuie reţinute următoarele: Alegerea genotipului cel mai potrivit şi respectiv, adaptat fiecărei zone de cultură, poate aduce sporuri considerabile de recoltă, aceasta fiind veriga tehnologică cea mai progresivă, deoarece nu presupune costuri de producţie suplimentare. Pentru cerealele de toamnă, trebuie decalată cu cca 10 zile epoca de semănat faţă de epoca optimă stabilită în cercetările anterioare, diferenţiat în funcţie de specie şi zona de cultură. Pentru culturile de primăvară, semănatul trebuie efectuat cât mai devreme, pentru o mai bună valorificare a rezervei de apă existentă în sol, cu condiţia de a se ţine cont de cerinţele fiecărei specii şi genotip, pentru germinare, în funcţie de evoluţia temperaturii solului. Densitatea trebuie stabilită în funcţie de rezerva de apă din sol, acumulată în perioada rece a anului, de cerinţele genotipului (grupa de precocitate) şi de prognoza meteorologică pentru anul respectiv, în condiţii de neirigare. Pentru realizarea unor producţii ridicate, trebuie asigurat, desigur necesarul de îngrăşăminte şi aplicat astfel încat să se realizeze o cât mai bună valorificare a acestuia.

76 Beneficiile preconizate a se obţine prin aplicarea rezultatelor obţinute: - creşterea nivelului mediu al recoltelor pe suprafeţele pe care se vor aplica rezultatele cercetarilor, cu cca. 5%, datorită utilizării celor mai adecvate şi performante genotipuri (soiuri şi hibrizi). Beneficiile şi profitul estimat în UDE (unitatea de dimensiune economică, 1200 Euro) la aplicarea rezultatelor scontate: -ţinând cont de numãrul mare de specii la care s-au desfãşurat cercetãrile prezentãm profitul estimat la grâu, porumb, floarea-soarelui şi lucernã. Acestea au urmãtorii coeficienţii de transformare în UDE: grâu = 0,174 UDE, porumb = 0,241UDE, floarea-soarelui = 0,198 UDE, lucernã = 0,295 UDE. 1euro = 4,4788lei/ Cultura Suprafaţa previzibilã de aplicare a rezultatelor (ha) UDE Spor de prod. (%) Spor total ( nr. UDE) Valoare totalã Euro Grâu Porumb Floarea-soarelui Lucernã Profit (lei) Suprafaţa previzibilã de aplicare a rezultatelor s-a evaluat a fi cuprinsã între 10 şi 40% din suprafaţa pe care se cultivã fiecare specie, în funcţie de ponderea în culturã a genotipurilor româneşti, valoarea cea mai mare fiind la grâu, unde soiurile româneşti au reprezentat în ultimii ani peste 75%. Ţinând cont de numãrul mare de specii abordate în cadrul proiectului şi de ponderea pe care o au în agricultura ţãrii noastre profitul estimat este foarte mare, astfel, aplicarea rezultatelor numai la o singurã specie (lucerna), care are ponderea cea mai micã în calculul efectuat, depãşeşte cu 59%, valoarea de contractare a proiectului ( lei).

77 TRANSFERUL REZULTATELOR INDAGRA AGRIPLANTA - Loturi demonstrative; - Ziua câmpului (grâu, porumb, floarea soarelui, soia); - Materiale promoţionale (pliante, broşuri, participări la emisiuni radio, TV); - Participări la expoziții.