SCD-Procesoare-1
|
|
|
- Bănel Stănescu
- 4 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 Cuprins 1. Introducere 2. Modele și limbaje pentru specificația sistemelor 3. Interfețe de comunicație 4. Periferice pentru sisteme dedicate 5. Microcontrolere 6. Procesoare dedicate 7. Dezvoltarea programelor 8. Implementarea sistemelor dedicate Sisteme de calcul dedicate (06-1)
2 Procesoare dedicate Procesoare ARM Procesoare Intel Procesoare AMD Sisteme de calcul dedicate (06-1)
3 Procesoare ARM Prezentare generală Arhitecturile ARMv1.. ARMv6 Arhitectura ARMv7 Arhitectura ARMv8 Sisteme de calcul dedicate (06-1)
4 Prezentare generală (1) ARM Advanced RISC Machine Denumirea inițială: Acorn RISC Machine Arhitectura a fost proiectată la firma Acorn Computers (UK) Primul procesor ARM comercial: ARM1 (1985) utilizat în calculatorul personal BBC Micro Bazat pe procesorul Motorola 6502 (8 biți) Modificări: arhitectură RISC de 32 de biți; lungime fixă a instrucțiunilor; arhitectură load/store Sisteme de calcul dedicate (06-1)
5 Prezentare generală (2) ARM2 (8 MHz) s-a utilizat în calculatorul personal Archimedes (1987) ARM3 ( MHz) conținea o memorie cache de instrucțiuni și de date (1989) Dezvoltarea procesoarelor ARM a continuat în cadrul firmei Advanced RISC Machines Ltd. (1990) Acorn Computers VLSI Technology Inc. Apple Computer Sisteme de calcul dedicate (06-1)
6 Prezentare generală (3) Primul procesor dezvoltat de ARM Ltd.: ARM6 (1992) Au fost licențiate diferite versiuni ARM6: ARM610 (Apple), StrongARM (DEC), XScale (Intel) În 1998, ARM Ltd. a devenit ARM Holdings A fost achiziționat de SoftBank Group (2016) Dezvoltarea procesoarelor ARM a continuat cu seriile ARM7.. ARM11, iar apoi cu seriile ARM Cortex-M, Cortex-R, Cortex-A Sisteme de calcul dedicate (06-1)
7 Prezentare generală (4) ARM Holdings: Proiectează arhitectura procesoarelor ARM Licențiază proiectele către partenerii care fabrică procesoarele Dezvoltă tehnologii pentru asistarea proiectării Magistrale, periferice, instrumente software, plăci de dezvoltare, depanatoare Procesoarele ARM se utilizează pe scară largă în: dispozitive mobile, sisteme înglobate, calculatoare portabile Sisteme de calcul dedicate (06-1)
8 Prezentare generală (5) Nucleele ARM pot fi integrate în circuite SoC (System-on-Chip) ale diferiților producători nvidia: Tegra (de ex., Tegra X2) Apple: A4, A5, A6 etc. (de ex., Apple A11) Samsung Electronics: Exynos (de ex., Exynos 9810) Qualcomm: Snapdragon (de ex., Snapdragon 845) Sisteme de calcul dedicate (06-1)
9 Prezentare generală (6) Magistrale bazate pe standardul ARM AMBA (Advanced Microcontroller Bus Architecture) AMBA 2 definește: Magistrala AHB (Advanced High-performance Bus) Vers. 2 a magistralei APB (Advanced Peripheral Bus) accesul la registrele de control al perifericelor AMBA 3 definește: Magistrala AHB-Lite: magistrală AHB simplificată pentru sisteme cu un singur dispozitiv master Sisteme de calcul dedicate (06-1)
10 Prezentare generală (7) Interfața AXI3 (Advanced extensible Interface 3): interconexiune de viteză ridicată AMBA 4 definește: Vers. 4 a interfeței AXI (AXI4): îmbunătățește utilizarea magistralei la sistemele multi-master Varianta AXI4-Lite a interfeței AXI4: interfață simplificată pentru perifericele din circuit Extensia AXI Coherency Extensions (ACE): se extinde interfața AXI cu trei canale pentru partajarea memoriilor cache între procesoare Sisteme de calcul dedicate (06-1)
11 Prezentare generală (8) Arhitectura ARM definește: O mașină abstractă EP (element de procesare) Reguli de utilizare a EP Modelul de programare ARM Registre de uz general Moduri ale procesorului Fiecare mod poate oferi diferite tipuri de accese la memorie și poate avea un subset propriu de registre Sisteme de calcul dedicate (06-1)
12 Procesoare ARM Prezentare generală Arhitecturile ARMv1.. ARMv6 Arhitectura ARMv7 Arhitectura ARMv8 Sisteme de calcul dedicate (06-1)
13 Arhitecturile ARMv1.. ARMv6 (1) Nu trebuie confundată vers. arhitecturii cu procesorul având același număr Ex.: ARMv3 (arhitectură); ARM3 (procesor) Arhitectura ARMv1 Adresare pe 26 de biți a memoriei de program Adresare pe 32 de biți a memoriei de date Fără instrucțiuni de înmulțire Instrucțiuni de salt și apel (BL) Instrucțiune de întrerupere software pentru apelul funcțiilor SO Sisteme de calcul dedicate (06-1)
14 Arhitecturile ARMv1.. ARMv6 (2) Moduri ale EP User (USR): mod neprivilegiat Interrupt Request (IRQ): întreruperi normale Fast Interrupt Request (FIQ): întreruperi rapide Supervisor (SVC): după resetare sau o instrucțiune de întrerupere software Registre vizibile în modurile USR, SVC: R0..R15 R13: Stack Pointer (SP) R14: Link Register (LR) R15: Program Counter (PC), registru al indicatorilor de stare și de mod Sisteme de calcul dedicate (06-1)
15 Arhitecturile ARMv1.. ARMv6 (3) În modurile IRQ și FIQ există copii private ale anumitor registre Crește viteza tratării întreruperilor Modul IRQ: copii ale registrelor R13 și R14 R13_irq, R14_irq Modul FIQ: copii ale registrelor R10.. R14 R10_fiq.. R14_fiq Singura implementare: procesorul ARM1 Sisteme de calcul dedicate (06-1)
16 Arhitecturile ARMv1.. ARMv6 (4) Arhitectura ARMv2 S-a păstrat adresarea pe 26 de biți Instrucțiuni de înmulțire și înmulțire cu acumulare (MAC) Interfață pentru până la 16 coprocesoare logice, CP0.. CP15 Două registre suplimentare vizibile în modul FIQ, R8_fiq și R9_fiq Instrucțiuni Load/Store atomice (SWP, SWPB) Implementări: ARM2, ARM3, ARM250 Sisteme de calcul dedicate (06-1)
17 Arhitecturile ARMv1.. ARMv6 (5) Arhitectura ARMv3 Adresare pe 32 de biți a memoriei de program Informația din registrul R15 a fost mutată în registrul CPSR (Current Program Status Reg.) Pentru fiecare mod de excepție există un registru SPSR (Saved Program Status Reg.) S-au introdus modurile Abort și Undefined Abort: acces ilegal la memoria de date (Data Abort) sau la memoria de program (Prefetch Abort) Undefined: excepție de instrucțiune nedefinită Sisteme de calcul dedicate (06-1)
18 Arhitecturile ARMv1.. ARMv6 (6) Variantele M: înmulțire și operații MAC de 32 x 32 biți, cu rezultat pe 64 biți Posibilitatea de a schimba ordinea octeților (little-endian sau big-endian) Implementări: ARM6, ARM7 Arhitectura ARMv4 Instrucțiuni Load/Store pentru semicuvinte Instrucțiuni Load cu extensie de semn pentru octeți și semicuvinte Sisteme de calcul dedicate (06-1)
19 Arhitecturile ARMv1.. ARMv6 (7) S-a introdus modul privilegiat System Acces la aceleași registre ca și modul User Variantele T: extensia Thumb Subset al instrucțiunilor ARM Instrucțiunile sunt comprimate pe 16 biți Instrucțiunile Thumb sunt decomprimate pe 32 de biți înainte de execuție Există limitări ale setului de instrucțiuni Thumb Comutarea între starea ARM și starea Thumb: cu instrucțiunea BX (Branch and exchange) Implementări: StrongARM, ARM8, ARM9 Sisteme de calcul dedicate (06-1)
20 Arhitecturile ARMv1.. ARMv6 (8) Arhitectura ARMv5 Instrucțiune Count Leading Zeros (CLZ) Instrucțiune de suspendare a execuției pentru depanare (breakpoint) Extensia VFP (Vector Floating Point), vers. 2 (VFPv2): instrucțiuni în virgulă mobilă cu precizie simplă și precizie dublă Variantele E: extensia DSP Adunarea și scăderea utilizează aritmetica saturată cu semn Sisteme de calcul dedicate (06-1)
21 Arhitecturile ARMv1.. ARMv6 (9) Variantele J: extensia Jazelle DBX (Direct Bytecode Execution) O nouă stare de execuție, Java instrucțiunea BXJ (Branch and Exchange Jazelle) Implementează execuția codului Java prin hardware S-a adăugat un nou registru CPSR Întreruperile apărute în starea Java sunt tratate imediat Unor registre li se asignează funcții specifice stării Java: SP, variabile locale Implementări: ARM7EJ, ARM9E, ARM10E Sisteme de calcul dedicate (06-1)
22 Arhitecturile ARMv1.. ARMv6 (10) Arhitectura ARMv6 Îmbunătățirea sistemului de gestiune a memoriei Reducerea timpului de încărcare pentru instrucțiuni și date Creșterea performanțelor cu până la 30% Suport pentru sisteme multiprocesor Instrucțiuni Load/Store Exclusive Posibilitatea unor metode mai complexe de sincronizare pentru memoria partajată Sisteme de calcul dedicate (06-1)
23 Arhitecturile ARMv1.. ARMv6 (11) Instrucțiuni pentru aplicații multimedia Set de instrucțiuni SIMD de 32 de biți Implementarea mai eficientă a aplicațiilor audio, video, grafică 3D Gestiunea mai eficientă a datelor Suport îmbunătățit pentru subsisteme cu ordinea diferită a octeților Gestiunea unor date nealiniate Gestiunea mai eficientă a întreruperilor și a excepțiilor Sisteme de calcul dedicate (06-1)
24 Arhitecturile ARMv1.. ARMv6 (12) Extensia Thumb-2 Noi instrucțiuni de 32 de biți Set de instrucțiuni extins: operații pe câmpuri de biți, execuție condițională Se pot genera instrucțiuni Thumb sau ARM din același cod sursă limbaj de asamblare unificat (UAL Unified Assembly Language) Performanțe superioare față de setul Thumb: dimensiunea memoriei redusă cu 30%; performanța îmbunătățită cu până la 38% Implementare: ARM11 Sisteme de calcul dedicate (06-1)
25 Procesoare ARM Prezentare generală Arhitecturile ARMv1.. ARMv6 Arhitectura ARMv7 Arhitectura ARMv8 Sisteme de calcul dedicate (06-1)
26 Arhitectura ARMv7 Arhitectura ARMv7 Prezentare generală Extensia ARM NEON Extensia ARM TrustZone Tehnologia ARM MPCore Tehnologia ARM big.little Sisteme de calcul dedicate (06-1)
27 Prezentare generală (1) Sunt definite trei profiluri arhitecturale Profilul A (Application): Cortex-A Pentru sisteme care necesită performanțe ridicate: tablete, telefoane, aparate TV Implementări: Cortex-A7, Cortex-A8, Cortex-A9, Cortex-A12, Cortex-A15 Profilul R (Real-time): Cortex-R Pentru sisteme înglobate cu performanțe ridicate: sisteme pentru automobile, medicale, industriale Implementări: Cortex-R4, Cortex-R5, Cortex-R7 Sisteme de calcul dedicate (06-1)
28 Prezentare generală (2) Profilul M (Microcontroller): Cortex-M Pentru sisteme înglobate cu consum și cost redus: electronica de consum, instrumente medicale Implementări: Cortex-M3, Cortex-M4 Extensia arhitecturală VFP, vers. 3 (VFP3) sau vers. 4 (VFPv4) Definită pentru profilurile ARMv7-A și ARMv7-R Vers. 4: date de 16 biți; instrucțiuni MAC fuzionate 32 registre de 64 de biți (VFPvx-D32), sau 16 registre de 64 de biți (VFPvx-D16) Sisteme de calcul dedicate (06-1)
29 Prezentare generală (3) În general, implementările ARMv7-A și ARMv7-R includ extensiile: Thumb; Thumb-2; DSP; Jazelle DBX Alte extensii și tehnologii: Extensia NEON: instrucțiuni SIMD avansate Extensia TrustZone: extensie de securitate Extensia de virtualizare: suport hardware Tehnologia MPCore: implementarea unor nuclee multiple într-un circuit SoC Tehnologia big.little: optimizarea consumului Sisteme de calcul dedicate (06-1)
30 Arhitectura ARMv7 Arhitectura ARMv7 Prezentare generală Extensia ARM NEON Extensia ARM TrustZone Tehnologia ARM MPCore Tehnologia ARM big.little Sisteme de calcul dedicate (06-1)
31 Extensia ARM NEON (1) Extensie SIMD avansată Set de instrucțiuni SIMD de 64 și 128 de biți Accelerare pentru aplicații multimedia și de prelucrare a semnalelor Codificare/decodificare video și audio, grafică 2D/3D, sinteza vocii, prelucrarea imaginilor 32 de registre x 64 de biți Pot fi utilizate ca 16 registre x 128 de biți Registrele sunt considerate ca vectori sau elemente de același tip Sisteme de calcul dedicate (06-1)
32 Extensia ARM NEON (2) Tipuri de date: Întregi de 8, 16, 32 sau 64 de biți, cu/fără semn În VM cu precizie simplă (32 de biți) Se pot executa până la 16 operații simultan Avantaje: Suport pentru diferite standarde: MPEG-4, H.264, Real, AVS Se poate utiliza pentru prelucrare vectorială Performanță crescută cu % pentru codecuri video și de 4..8 ori pentru algoritmi DSP simpli Sisteme de calcul dedicate (06-1)
33 Arhitectura ARMv7 Arhitectura ARMv7 Prezentare generală Extensia ARM NEON Extensia ARM TrustZone Tehnologia ARM MPCore Tehnologia ARM big.little Sisteme de calcul dedicate (06-1)
34 Extensia ARM TrustZone (1) Extensie de securitate Arhitectură hardware care permite rularea unui kernel considerat sigur TEE (Trusted Execution Environment) Se poate utiliza pentru rularea unor aplicații de încredere Avantaje: performanță ridicată; acces la o memorie cu dimensiune mai ridicată Alternativă la adăugarea unui nucleu de securitate dedicat la un circuit SoC Sisteme de calcul dedicate (06-1)
35 Extensia ARM TrustZone (2) Resursele hardware și software se pot afla într-una din două stări (domenii): Starea sigură: subsistemul de securitate Starea normală: restul sistemului Procesoarele TrustZone conțin două nuclee virtuale pentru cele două stări Comutarea contextului între nuclee: printr-un nou mod al procesorului, Monitor Intrarea în modul Monitor: instrucțiunea SMC (Secure Monitor Call) sau printr-o excepție hardware Sisteme de calcul dedicate (06-1)
36 Arhitectura ARMv7 Arhitectura ARMv7 Prezentare generală Extensia ARM NEON Extensia ARM TrustZone Tehnologia ARM MPCore Tehnologia ARM big.little Sisteme de calcul dedicate (06-1)
37 Tehnologia ARM MPCore (1) Permite implementarea a până la 4 nuclee de procesoare într-un circuit SoC Utilizează un protocol MESI modificat pentru coerența memoriilor cache MESI Modified, Exclusive, Shared, Invalid Permite transferul datelor între memoriile cache, fără scrierea în memoria principală Port opțional ACP (Accelerator Coherency Port) Permite unor controlere și acceleratoare fără memorii cache să acceseze ierarhia memoriilor cache din nucleele de procesoare Sisteme de calcul dedicate (06-1)
38 Tehnologia ARM MPCore (2) Moduri de operare: cu memorie distribuită sau cu memorie partajată Cu memorie distribuită Nucleele comunică prin transmitere de mesaje AMP Asymmetric Multi-Processing Unele nuclee pot fi dedicate unor taskuri Cu memorie partajată Nucleele au acces la toate perifericele de I/E SMP Symmetric Multi-Processing Niciun nucleu nu este rezervat pentru funcții speciale Sisteme de calcul dedicate (06-1)
39 Arhitectura ARMv7 Arhitectura ARMv7 Prezentare generală Extensia ARM NEON Extensia ARM TrustZone Tehnologia ARM MPCore Tehnologia ARM big.little Sisteme de calcul dedicate (06-1)
40 Tehnologia ARM big.little (1) Tehnologie de optimizare a consumului de energie pentru platformele mobile Combinarea într-un circuit SoC a unor nuclee cu performanțe ridicate ( big ) cu nuclee eficiente ca și consum de energie ( LITTLE ) Exemplu: 2 x Cortex-A17 și 2 x Cortex-A7 Taskurile sunt alocate în mod dinamic unuia din cele două tipuri de nuclee Se poate obține o reducere a consumului de energie cu până la 75% Sisteme de calcul dedicate (06-1)
41 Tehnologia ARM big.little (2) Pentru conectarea nucleelor se utilizează o interconexiune care asigură coerența între memoriile cache Exemplu de interconexiune: CoreLink Cache Coherent Interconnect (CCI) Asigură coerența memoriilor cache între nuclee, GPU și alte interfețe sau acceleratoare Alocarea taskurilor la nuclee: cu modelul software Global Task Scheduling (GTS) Se anticipează cerințele de performanță ale firelor de execuție Sisteme de calcul dedicate (06-1)
42 Procesoare ARM Prezentare generală Arhitecturile ARMv1.. ARMv6 Arhitectura ARMv7 Arhitectura ARMv8 Sisteme de calcul dedicate (06-1)
43 Arhitectura ARMv8 Arhitectura ARMv8 Prezentare generală Starea de execuție AArch32 Starea de execuție AArch64 Sisteme de calcul dedicate (06-1)
44 Prezentare generală (1) Se păstrează profilurile arhitecturale introduse în versiunea ARMv7: A, R, M Se va descrie doar profilul ARMv8-A S-au păstrat majoritatea extensiilor din versiunile precedente, cu excepția Jazelle DBX Extensia NEON și arhitectura VFP fac parte din arhitectura ARMv8-A de bază Extensie criptografică opțională: pentru algoritmul de criptare AES și funcțiile SHA-1, SHA-256 Sisteme de calcul dedicate (06-1)
45 Prezentare generală (2) Stare de execuție: definește mediul de execuție pentru un EP Registre, seturi de instrucțiuni, modelul excepțiilor Două stări de execuție, AArch32 și AArch64 AArch32: stare de execuție de 32 de biți Compatibilă cu versiunile precedente ale arhitecturii Setul de instrucțiuni A32 (ARM) Setul de instrucțiuni T32 (Thumb-2) AArch64: stare de execuție de 64 de biți Adrese de 64 de biți, operanzi de 32 sau 64 de biți Nou set de instrucțiuni, A64 Sisteme de calcul dedicate (06-1)
46 Prezentare generală (3) Modelul excepțiilor AArch32 Același model ca și în arhitectura ARMv7 Bazat pe modurile EP AArch64 Bazat pe patru nivele de excepție, EL0.. EL3 Nivelul EL0: neprivilegiat Nivelele EL1, EL2, EL3: privilegiate Execuția poate trece de la un nivel la altul doar la apariția unei excepții sau la revenirea dintr-o excepție Implementări: Cortex-A5x, Cortex-A7x, Apple Ax, Qualcomm Snapdragon 83x/84x/85x Sisteme de calcul dedicate (06-1)
47 Arhitectura ARMv8 Arhitectura ARMv8 Prezentare generală Starea de execuție AArch32 Starea de execuție AArch64 Sisteme de calcul dedicate (06-1)
48 Starea de execuție AArch32 (1) Moduri ale EP Sunt prevăzute pentru execuția normală a programelor și pentru tratarea excepțiilor Fiecare mod este implementat la un anumit nivel de excepție User (usr): execuție neprivilegiată (EL0) Programele executate în acest mod nu pot accesa resurse sau zone de memorie protejate FIQ (fiq): tratarea unei cereri de întrerupere rapidă (EL1 sau EL3) IRQ (irq): tratarea unei cereri de întrerupere normală (EL1 sau EL3) Sisteme de calcul dedicate (06-1)
49 Starea de execuție AArch32 (2) Supervisor (svc): tratarea excepției Supervisor Call instrucțiunea SVC (EL1 sau EL3) Monitor (mon): tratarea excepției Secure Monitor Call instrucțiunea SMC (EL3) Abort (abt): tratarea excepției Data Abort sau Prefetch Abort (EL1 sau EL3) Hyp (hyp): tratarea excepției Hypervisor Call instrucțiunea HVC (EL2) Undefined (und): tratarea excepției de instrucțiune nedefinită (EL1 sau EL3) System (sys): nu apare în urma unei excepții, ci prin scrierea biților de mod din registrul CPSR Sisteme de calcul dedicate (06-1)
50 Starea de execuție AArch32 (3) Registre disponibile Pentru aplicații Registrele generale R0.. R14 R13: SP (Stack Pointer) R14: LR (Link Register) Registre speciale: R15 (PC Program Counter); APSR (Application Program Status Register) Pentru sistem Copii ale unor registre: SP (de ex., SP_svc), LR (de ex., LR_fiq), CPSR (de ex., SPSR_irq) Sisteme de calcul dedicate (06-1)
51 Starea de execuție AArch32 (4) Sisteme de calcul dedicate (06-1)
52 Starea de execuție AArch32 (5) Registre pentru instrucțiuni SIMD și în VM Set de registre separat de registrele generale Instrucțiuni SIMD avansate: operații asupra elementelor vectorilor Un registru poate conține elemente de același tip Elementele pot fi întregi sau valori în VM cu precizie simplă Numărul de elemente depinde de tipul lor și dimensiunea registrului Instrucțiuni în VM: operații scalare în VM cu precizie simplă sau dublă Sisteme de calcul dedicate (06-1)
53 Starea de execuție AArch32 (6) Set comun de registre (SIMD și VM): 32 registre de 64 biți Vederi diferite ale registrelor pentru instrucțiunile SIMD avansate și cele în VM Instrucțiuni SIMD avansate: 32 registre de 64 biți, D0.. D31, sau 16 registre de 128 biți, Q0.. Q15 Instrucțiuni în VM: 32 registre de 32 biți, S0.. S31, sau 32 registre de 64 biți, D0.. D31 Sisteme de calcul dedicate (06-1)
54 Starea de execuție AArch32 (7) Sisteme de calcul dedicate (06-1)
55 Arhitectura ARMv8 Arhitectura ARMv8 Prezentare generală Starea de execuție AArch32 Starea de execuție AArch64 Sisteme de calcul dedicate (06-1)
56 Starea de execuție AArch64 (1) 31 registre generale: R0.. R30 Pot fi accesate ca registre de 64 biți (X0.. X30) sau ca registre de 32 de biți (W0.. W30) X30: registru de legătură ZR: registru zero nu este un registru fizic SP: indicator de stivă dedicat (64 biți) Cuvântul inferior poate fi accesat prin numele WSP PC: contor de program (64 biți) Nu poate fi înscris prin program Sisteme de calcul dedicate (06-1)
57 Starea de execuție AArch64 (2) Set comun de registre pentru instrucțiuni SIMD avansate și în VM 32 registre de 128 biți, V0.. V31 Registrele pot fi accesate ca și: Cuvinte cvadruple (128 biți), Q0.. Q31 Cuvinte duble (64 biți), D0.. D31 Cuvinte (32 biți), S0.. S31 Semi-cuvinte (16 biți), H0.. H31 Octeți, B0.. B31 Sisteme de calcul dedicate (06-1)
SSC-Introducere-2
Indicatori de performanță Timpul de execuție Timpul UCP MIPS MFLOPS Legea lui Amdahl 1 Compararea și sintetizarea performanțelor Evoluția programelor de evaluare a performanțelor SPEC CPU2017 2 O măsură
Slide 1
SCTR -SZOKE ENIKO - Curs 3 3. Componentele hard ale unui sistem de calcul in timp real 3.1 Unitatea centrala de calcul 3.1.1 Moduri de adresare 3.1.2 Clase de arhitecturi ale unitatii de calcul 3.2
1. ARHITECTURA MICROPROCESOARELOR 1.1. Microprocesorul. Noțiuni generale Progresele tehnologice și electronice, înregistrate în ultimele decenii, au d
1. ARHITECTURA MICROPROCESOARELOR 1.1. Microprocesorul. Noțiuni generale Progresele tehnologice și electronice, înregistrate în ultimele decenii, au determinat apariția microprocesoarelor care a reprezentat
Sisteme de calcul în timp real
Laboratorul nr. 6 Concluzii, recapitulare, recuperare, încheierea situației pentru laborator http://epe.utcluj.ro/index.php/sisteme-de-calcul-in-timp-real/ Ing. mast.: Pintilie Lucian Nicolae E-mail: Lucian.Pintilie@emd.utcluj.ro
Interfețe și Protocoale de Comunicații Arduino-Port Paralel Arduino. Laborator 1- Portul Paralel 1 Caracteristici generale Arduino UNO este o placă de
Arduino. Laborator 1- Portul Paralel 1 Caracteristici generale Arduino UNO este o placă de dezvoltare bazată pe un microcontroller ATmega 328P pe 8 biți cu 32kB memorie flash. Placa de dezvoltare conține:
Microsoft Word - 4-Interfete paralele.doc
4. Cuprins modul 4.1. neprogramabile 4.2.Interfaţa paralelă programabilă 4.3.Protocoale de transfer 4.4.Programarea circuitului de interfaţă paralelă 4.5.Exemplu de implementare Cuprins Introducere După
Sisteme cu FPGA şi Soft Processors
Sisteme cu FPGA şi Soft Processors System On a Chip număr componente spaţiu pe placă SoC interconexiuni latenţă complexitate placă consum electric realizare: Off-the-shelf: AP7000 ASIC FPGA CPU display
Microsoft Word - intro_msp430.doc
PREZENTAREA GENERALA A ARHITECTURII (TEXAS INSTRUMENTS) Familia de microcontrolere incorporează o unitate centrală (CPU) tip RISC de 16 biţi, periferice specializate, memorie internă de tip ROM şi RAM,
Slide 1
Cursul 1 1 Introducere 06 Octombrie 2008 Motto If you can t explain it simply, you don t understand it well enough. Albert Einstein 04.10.08 2 Ce este un sistem de operare? Un sistem de operare este un
Variante ale magistralei PCI
Variante ale magistralei PCI Magistrala PCI-X Magistrala PCI Express Variante pentru calculatoare portabile Variante pentru sisteme industriale 1 Variante pentru calculatoare portabile Mini PCI Standarde
Lucrarea 10
Lucrarea 10. Studierea facilitatilor senzoriale, de calcul si de comunicatie ale unei placi de tip Arduino 1. Obiectivul lucrarii Lucrarea isi propune sa prezinte facilitatile de calcul, senzoriale si
Concepte de bază ale Tehnologiei Informației
Capitolul I Concepte de bază ale Tehnologiei Informației Structura calculatorului personal Componenta software Componenta software reprezintă partea logică a calculatorului (programe); programele se grupează
Discipline aferente competenţelor Facultate: Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Universitate: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIȘOARA Domeni
Discipline aferente competenţelor Facultate: Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Universitate: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIȘOARA Domeniu fundamental: Domeniu de studiu: Ştiinţe inginereşti
1
1. Funcţionarea echipamentelor într-o reţea locală Placa de reţea (NIC-Network Interface Card) este o placă cu circuite integrate poate fi preinstalată în calculator sau se montează într-un slot de extensie
2 BAZE TEORETICE ALE REȚELELOR DE CALCULATOARE CAPITOLUL 2 BAZE TEORETICE ALE REŢELELOR DE CALCULATOARE 2.1. Necesitatea standardizării (referenţierii
CAPITOLUL 2 BAZE TEORETICE ALE REŢELELOR DE CALCULATOARE 2.1. Necesitatea standardizării (referenţierii) reţelelor de calculatoare După cum am precizat în capitolul anterior, din punct de vedere fizic
PPSD
Modele paralele SPMD Modelul SPMD Comunicarea prin mesaje Message Passing Interface Modelul SPMD Modelul SPMD (Single Program Multiple Data) Acesta este un model adecvat calculatoarelor MIMD In cele ce
4. Creşterea vitezei de execuţie a algoritmilor intensiv computaţio-nali cu ajutorul coprocesoarelor ataşate, bazate pe structuri logice reconfigurabi
4. Creşterea vitezei de execuţie a algoritmilor intensiv computaţio-nali cu ajutorul coprocesoarelor ataşate, bazate pe structuri logice reconfigurabile (FPGA). 4.1.Introducere. Având în vedere limitările
Adresarea memoriei Modurile de adresare constituie un instrument principal pentru reprezentarea în memorie a imaginii datelor, aşa cum este ace
174 12 Adresarea memoriei Modurile de adresare constituie un instrument principal pentru reprezentarea în memorie a imaginii datelor, aşa cum este aceasta văzută de programatorul în limbaj de nivel înalt.
Microsoft Word - 2 ES RO.doc
2 MULTITASKING 2.1. Preliminarii Este deja foarte bine cunoscut faptul că o programare eficientă în domeniul sistemelor în timp real, în mod evident, vizând aici sistemele în timp real încorporate, este
FIŞA DISCIPLINEI ANEXA nr. 3 la metodologie 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Politehnica din Bucureşti 1.2 F
FIŞA DISCIPLINEI ANEXA nr. 3 la metodologie 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Politehnica din Bucureşti 1.2 Facultatea Automatică şi Calculatoare 1.3 Departamentul
Cuprins
Cuprins 1. Introducere 2. Modele și limbaje pentru specificația sistemelor 3. Interfețe de comunicație 4. Periferice pentru sisteme dedicate 5. Microcontrolere 6. Procesoare dedicate 7. Dezvoltarea programelor
PROCESOARE NUMERICE DE SEMNAL
D(15-0) - Magistrala de date O magistrală de 16 biţi folosită pentru transportul datelor. DAB(15-0) - Magistrala de adrese a memoriei de date O magistrală de 16 biţi care grupează adresele memoriei de
Proiectarea Sistemelor Software Complexe
Proiectarea Sistemelor Software Complexe Curs 4 Arhitecturi de Sistem Software Bazate pe Tehnologii Middleware. Obiecte Distribuite. Rolul unui arhitect software este foarte asemănător cu cel al unui arhitect
Caraivan George-Alexandru Grupa 431A Interfața driver-kernel la Linux Introducere Deși pentru unii dintre noi acest lucru poate fi o supriză, cei mai
Caraivan George-Alexandru Grupa 431A Interfața driver-kernel la Linux Introducere Deși pentru unii dintre noi acest lucru poate fi o supriză, cei mai specializați dintre noi în domeniul calculatoarelor
Universitatea Transilvania Braşov Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Catera de Electronică şi Calculatoare Construcţia şi de
Universitatea Transilvania Braşov Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Catera de Electronică şi Calculatoare Construcţia şi depanarea PC-urilor 2009.11.23 ş.l. dr. ing. Kertész
Microsoft Word - Lucrarea_10_t.doc
Lucrarea 0 Sinteza Dispozitivelor de Înmulţire în Radix Superior Lucrarea urmăreşte o abordare practică, din punctul de vedere al designerului hardware, a problematicii sintezei dispozitivelor hardware
FIŞA DISCIPLINEI ARHITECTURA SISTEMELOR DE CALCUL 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FIŞA DISCIPLINEI ARHITECTURA SISTEMELOR DE CALCUL 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti 1.2 Facultatea Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii
Nr
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Al promoţiei 2015-2019 Programul de studii universitare de licenţă Domeniul fundamental Domeniul de licenţă Facultatea cu frecvenţă ()/ cu frecvenţă redusă (R)/ la distanţă (ID) Calculatoare
Lucrarea nr
Lucrarea nr. 3 Tehnici de programare a aplicaţiilor pe sisteme cu microcontroloare 1. Obiectivul lucrarii Lucrarea urmăreşte studierea tehnicilor de dezvoltare si depanare a programelor scrise pentru sisteme
PowerPoint-Präsentation
Universitatea Transilvania din Braşov Laboratorul de Vedere Artificială Robustă şi Control Sisteme cu MicroProcesoare Curs 3 Tiberiu Teodor COCIAȘ 1 Cuprins Aplicație 2 Ce este o întrerupere? 3 Definiție:
PowerPoint Presentation
Circuite Integrate Digitale Conf. Monica Dascălu Curs Seminar Laborator notă separată Notare: 40% seminar 20% teme // + TEMA SUPLIMENTARA 40% examen 2014 CID - curs 1 2 Bibliografie Note de curs Cursul
PowerPoint Presentation
UPB - Facultatea ETTI - Curs ISC - an IV Specializarea RST 2010-2011 Inginerie Software pentru Comunicatii (ISC / RST) Titular curs: Eduard-Cristian Popovici Suport curs: http://discipline.elcom.pub.ro/isc/
SSC-Impartire
Adunarea Înmulțirea Numere și operații în virgulă mobilă 1 Împărțirea cu refacerea restului parțial Împărțirea fără refacerea restului parțial 2 Primul operand: deîmpărțit (X) Al doilea operand: împărțitor
Paradigme de programare
Curs 4 Transparență referențială. Legare statică / dinamică. Modelul contextual de evaluare. Transparență referențială Cuprins Efecte laterale Transparență referențială 2 Efecte laterale Efecte laterale
U.T.Cluj-Napoca, C.U.N. Baia Mare Facultatea: Inginerie PLAN de INVĂŢĂMÂNT Domeniul: Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei anul univ Progr
Domeniul: Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei anul univ. 2015-2016 Anul I Cod 1 Analiză matematică I (Calcul diferenţial) 2 Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială 3 Proiectare logică N
Informatică aplicată TEST GRILA TEST GRILĂ - REZOLVAT 1.Structura de principiu a unui sistem de calcul contine urmatoarele componente principale: A. u
Informatică aplicată TEST GRILA TEST GRILĂ - REZOLVAT 1.Structura de principiu a unui sistem de calcul contine urmatoarele componente principale: A. unitatea de intrarea B. unitatea de memorie interna
Slide 1
Arhitectura Sistemelor de Calcul Curs 8 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Automatica si Calculatoare cs.pub.ro curs.cs.pub.ro Structura SIMD Cuprins Probleme de Comunicatii intre Procesoarele
Slide 1
SCTR -SZOKE ENIKO - Curs 4 continuare curs 3 3. Componentele hard ale unui sistem de calcul in timp real 3.1 Unitatea centrala de calcul 3.1.1 Moduri de adresare 3.1.2 Clase de arhitecturi ale unitatii
Interfețe seriale
Interfețe seriale RS-232 RS-422 RS-485 I 2 C SPI USB CAN Sisteme de calcul dedicate (03-3) 06.11.2018 1 CAN Prezentare generală Transmisia datelor Formatul mesajelor Aplicații Exemple de circuite de interfață
PowerPoint-Präsentation
Universitatea Transilvania din Braşov Laboratorul de Vedere Artificială Robustă şi Control Sisteme cu MicroProcesoare Curs 2 Porturi de intrare/ieșire Gigel Măceșanu 1 Cuprins Programarea unui MC Porturi
Ch
Numai pentru uz academic EDK Laborator 4-5 Adăugarea modulelor IP la un proiect hardware Laborator 2: Adăugarea modulelor IP la un proiect hardware Introducere Obiective Acest laborator prezintă procesul
Microsoft Word - O problema cu bits.doc
O problemă cu bits 1 Tiberiu Socaciu Enunţul Pe pagina Proful de Mate de pe Facebook 2 am primit de la un elev de clasa a IX-a următoarea provocare 3 : Vom oferi două soluţii, una folosind manipulări de
Example Title with Registration Microsoft® and Trademark SQL ServerTM
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Securizarea rețelelor folosind sisteme dedicate 17. Implementarea comunicației între firewall-uri virtuale Obiective Conceptul
1. Operatii cu matrici 1 Cerinte: Sa se realizeze functii pentru operatii cu matrici patratice (de dimensiune maxima 10x10). Operatiile cerute sunt: A
1. Operatii cu matrici 1 Sa se realizeze functii pentru operatii cu matrici patratice (de dimensiune maxima 10x10). Operatiile cerute sunt: A+B (adunare), aa (inmultire cu scalar), A-B scadere), AT (Transpusa),
Slide 1
SCTR -SZOKE ENIKO - Curs 6 Maparea memoriei Informatiile (date sau instructiuni) circula pe caile de sistem format din busul de date si busul de adrese si sunt gestionate de unitatile de intrare/iesire.
INFORMATICĂ ŞI MARKETING
CUPRINS CAPITOLUL 1... 7 UTILIZAREA CONCEPTELOR ŞI INSTRUMENTELOR TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEI ÎN ACTIVITATEA DE MARKETING... 7 1.1 IMPACTUL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEI ASUPRA
Manual de utilizare Wi-Fi Direct Versiunea A ROM Modelele aplicabile Acest ghid al utilizatorului este valabil pentru modelele următoare: DCP-J4110DW, MFC-J4410DW/J4510DW/J4610DW Definiţii ale notelor
5_2012_2013_AC_PI_C_Anii_III-IV.xls
Universitatea "Politehnica" din Timişoara Facultatea Automatică şi Calculatoare Domeniul fundamental de ierarhizare (DFI): Stiinte ingineresti Ramura de stiinta (RSI): Ingineria sistemelor, calculatoare
Paradigme de Programare
Paradigme de Programare Conf. dr. ing. Andrei Olaru andrei.olaru@cs.pub.ro cs@andreiolaru.ro Departamentul de Calculatoare 2019 9 : 1 / 38 Cursul 9 Concluzie Paradigma Funcțională 9 : 2 / 38 Cursul 9:
..MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞI CERCETARII STIINTIFICE UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA.I CENTRUL DE DEZVOLTARE ACADEMICĂ. FIŞA DISCIPLINEI (CO
FIŞA DISCIPLINEI (COD FI3504) 1. Date despre program 1.1. Institutia de învătământ superior UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA 1.2. Facultatea FIZICA 1.3. Departamentul FIZICA 1.4. Domeniul de studii
Platformăde e-learning și curriculăe-content pentru învățământul superior tehnic Sisteme de operare 13. Planificarea proceselor
Platformăde e-learning și curriculăe-content pentru Sisteme de operare 13. Planificarea proceselor Suport curs OSC MOS Capitolul 5 CPU Scheduling Capitolul 2 Processes and Threads Secțiunea 5 Scheduling
Microsoft Word - Prelegere 1 - Bratu C. - Microcontrolerul.doc
ARHITECTURA UNOR MICROCONTROLERE DIN CATEGORIA PIC. TEHNICI DE ADRESARE A MEMORIEI. STRATEGII DE INTRARE-IEIRE 1. Microcontroler contra Microprocesor Microprocesorul, este unitatea central de prelucrare
COLEGIUL TEHNIC „VICTOR UNGUREANU” CAMPIA TURZII
Familia Microsoft Windows Server Familia Microsoft Windows Server Familia de sisteme de operare Windows 2003/2008 server oferă o gamă variată de servicii care poate acoperi majoritatea cerințelor în materie
Laborator 9: Fire de execuţie Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 20 noiembrie 2011
Laborator 9: Fire de execuţie Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 20 noiembrie 2011 I. NOŢIUNI TEORETICE A. Ce este un fir de execuţie? Înainte de a defini conceptul de fir
Guardian2012_RO3
GUARDIAN Terminalul inteligent pentru control acces De mai mulți ani, Zucchetti, principalul jucător pe piața IT din Italia, și-a concentrat atenția asupra analizării și rezolvării problemelor referitoare
FIŞA UNITĂŢII DE CURS/MODULULUI MD-2004, CHIŞINĂU, BD. ȘTEFAN CEL MARE, 168, TEL: , TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE APLICATE 1. Date
MD-2004, CHIŞINĂU, BD. ȘTEFAN CEL MARE, 168, TEL: 022 23-54-58, www.utm.md TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE APLICATE 1. Date despre unitatea de curs/modul Facultatea Electronică şi Telecomunicaţii Catedra/departamentul
Microsoft PowerPoint - automatizari_lucrarea9.ppt
LUCRĂRI DE LABORATOR LA AUTOMATIZAREA INSTALAŢIILOR 1 Asist.ing. Teodor V. Chira Domotica este o ştiinţă relativ nouă care are ca prinicipal obiect de interes conducerea centralizată, asistată de calculator
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Str. Traian Moșoiu nr. 71 Cluj-Napoca, RO Tel.: Fax:
Documentație pentru accesarea platformei e-learning de catre profesori Platforma de e-learning a facultății poate fi accesată la adresa http://fspac.ubbcluj.ro/moodle. Conturile profesorilor sunt create
LUMINIŢA SCRIPCARIU
ANEXA A PROGRAMAREA SERVICIILOR INTERNET Programarea serviciilor de reţea implică o cunoaştere amănunţită a modului în care circulă datele prin Internet şi, mai precis, a protocoalelor din suita TCP/IP
Microsoft Word - Ansamblul software CRONIS
Ansamblul software CRONIS este un sistem decizional multiagent pentru generarea, optimizarea şi managementul RRBCN/RNBCN pornind de la un set de date medicale complexe, rezultate din entități medicale
PROCESOARE NUMERICE DE SEMNAL
4.5 Unitatea centrală aritmetică şi logică CALU din TMS320C2x conţine un circuit de deplasare şi scalare pe 16 biţi, un multiplicator paralel pe 16 x 16 biţi, o ALU pe 32 de biţi, un acumulator pe 32 biţi
Manual Google Cloud Print Versiunea 0 ROM Definiţia notelor În acest manual de utilizare, pentru note este folosit următorul stil: Notele vă informează asupra măsurilor care trebuie luate în anumite situaţii
Calitate aer comprimat Masurarea calitatii aerului comprimat conform ISO 8573 Continut de ulei rezidual - particule - umezeala Masurare continut ulei
Masurarea calitatii aerului comprimat conform ISO 8573 Continut de ulei rezidual - particule - umezeala Masurare continut ulei rezidual OIL-Check 400 Pentru masurarea permanenta si foarte precisa a continutului
Microsoft Word - 5_ _Eval_ ETC_master_ESI_AnI-II_completat.doc
universitar 2010/2011 Misiunile programului universitare MASTERAT: ELECTRONICA SISTEMELOR INTELIGENTE (program 2 ani), Anii I, II si criterii evaluare, asigurarea recunoasterii acumularilor progresive
TM200 Live Tour guide Sistem audio mobil Sistemul de comunicare audio Tour guide este util in cel putin 3 situatii si vine cu avantaje clare: 1) Cand
TM200 Live Tour guide Sistem audio mobil Sistemul de comunicare audio Tour guide este util in cel putin 3 situatii si vine cu avantaje clare: 1) Cand trebuie sa va faceti auzit, de catre intreg grupul
Pentru afacerea dumneavoastră ModernBiz Glossary 2014 Microsoft Corporation. Toate drepturile rezervate.
Pentru afacerea dumneavoastră ModernBiz Glossary 2014 Microsoft Corporation. Toate drepturile rezervate. A Acces cu single sign-on: O funcție software care permite utilizatorilor să acceseze mai multe
Admitere
ADMITERE FACULTATEA de ȘTIINȚE EXACTE și INGINEREȘTI Învăţământ + calitate = performanţă Cu noi viitorul e sigur! ANUNȚ - ADMITERE MASTER - M.P.T.T. ANUNȚ - ADMITERE MASTER - F.M.A. Lista nominală înscriși
ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja f
ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja far Mohammed ibn Musâ al- Khowârizmî în cartea sa intitulată
Universitatea Politehnica din București Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Metode de extindere a duratei de viaţă a
Universitatea Politehnica din București Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Metode de extindere a duratei de viaţă a bateriei dispozitivelor mobile bazate pe platforma
Microsoft Word - Case de marcat si Imprimante fiscale cu jurnal electronic.docx
CASE DE MARCAT si IMPRIMANTE FISCALE cu JURNAL ELECTRONIC Casa de marcat Datecs WP50 Casa de marcat ce poate fi folosita portabil sau stationar, model 2018. 3 porturi mini USB pt. conectare la PC, sertar
Microsoft Word - Microcprocesoare.doc
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca 1.2 Facultatea de Fizică 1.3 Departamentul Departamentului de Fizica Starii Condensate
Gestionarea I/E
Gestionarea I/E Apelurile de sistem I/O in Linux si apelurile API de I/E pentru Windows Herea Cristian 431 A 1. Linux Apeluri de sistem (system calls) Sistemele de operare au un nivel suplimentar de interfete
Kein Folientitel
S.C East Electric S.R.L distribuitor Balluff în Romania. Balluff producător de senzori, şi traductoare, cu peste 40 ani de experienţă Firma a fost creată în 1921, experienţa în domeniul senzorilor începând
Unitatea: Școala Gimnazială Disciplina: Informatică și TIC Programa școlară aprobată cu OMEN nr.3393 din Profesor: prof. Clasa: a V-a A, B
Unitatea: Școala Gimnazială Disciplina: Informatică și TIC Programa școlară aprobată cu OMEN nr.3393 din 28.02.2017 Profesor: prof. Clasa: a V-a A, B Nr. ore= 34 ore Nr. ore/săpt= 1 oră 2017-2018 PLANIFICARE
FIŞA DISCIPLINEI
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţămînt Universitatea 1 Decembrie 1918 1.2. Facultatea de Ştiinţe Exacte şi Inginereşti 1.3. Departamentul de Ştiinţe Exacte şi Inginereşti
VoIP Voice Over IP
COMUNICAŢII VoIP și SERVICII MULTIMEDIA DE REȚEA CURS VI PRINCIPII VoIP RCC CVoIPSMR - 2015 1 PRINCIPII VoIP conținut Principii VoIP Elemente specifice VoIP Încapsulare Costuri 2 Elemente specifice VoIP
Fâciu N. Maria-Ema CASA CORPULUI DIDACTIC BRĂILA PROGRAM DE FORMARE INFORMATICĂ ȘI TIC PENTRU GIMNAZIU CLASA A V-A SERIA 1 GRUPA 2 CURSANT: Fâciu N. M
CASA CORPULUI DIDACTIC BRĂILA PROGRAM DE FORMARE INFORMATICĂ ȘI TIC PENTRU GIMNAZIU CLASA A V-A SERIA 1 GRUPA 2 CURSANT: PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE ALGORITMI Notă: filmele didactice, dezbaterile, jocurile
PowerPoint-Präsentation
Universitatea Transilvania din Braşov Laboratorul de Vedere Artificială Robustă şi Control Sisteme cu MicroProcesoare Curs 4 Module de tip timer Tiberiu Teodor COCIAȘ 1 Cuprins Module de tip timer Accesarea
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA COORDONAT: _ J _ 2016 Nr. de înregistrare a olanului de UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA APROBAT: SENATUL
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA COORDONAT: _ J _ 2016 Nr. de înregistrare a olanului de UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA APROBAT: SENATUL U! ' ^ r > 2 0 16 Proces verbal Facultatea de FIZICĂ
Microsoft Word - Tematica examen AII.doc
FACULTATEA DE AUTOMATICA SI CALCULATOARE Catedra Automatica si Informatica Industriala Tematica comuna de examen la PROGRAMELE de MASTER de APROFUNDARE 1. Arhitecturi Orientate pe Servicii pentru Controlul
Microsoft Word - grile.doc
SISTEME INFORMATICE ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ TESTE GRILĂ PROPUSE PENTRU REZOLVARE 1. Pentru stabilirea corectă a resurselor financiare disponibile la un moment dat necesare susţinerii unor procese investiţionale
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA COORDONAT: 2017 Nr. de înregistrare a planului de învăţământ UNIVERSITATEA DE STAT
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA COORDONAT: 017 Nr. de înregistrare a planului de învăţământ UNIVERSITATEA DE STAT APROBAT: SENATUL USM din Proces verbal nr. Facultatea
Slide 1
STRUCTURI DE DATE Fundamente C/C++ EVALUARE SEMESTRU: 4 puncte Testare cunostinte: 1. Calculator (2 puncte) 2. Scris/Oral (2 puncte) 2 EVALUARE EXAMEN: 6 puncte Test cunostinte (pe calculator): 1 punct.
A TANTÁRGY ADATLAPJA
FIŞA DISCIPLINEI (în baza OM nr. 5703/011) 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Sapientia din ClujNapoca 1. Facultatea Ştiinţe Tehnice şi Umaniste din Tg. Mureș 1.3
LOGICAL DESIGN OF DIGITAL COMPUTERS
Strctra și Organizarea Calclatoarelor Titlar: BĂRBULESCU Lcian-Florentin Capitoll 6 STRUCTURA SIMPLIFICATĂ A UNUI PROCESOTR MIPS CONȚINUT Procesor MIPS c eecția pe n cicl Little-endian și Big-endian Registrele
Laborator 4: Continuare Programare Orientată pe Obiecte Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 29 octombrie 2011
Laborator 4: Continuare Programare Orientată pe Obiecte Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 29 octombrie 2011 I. NOŢIUNI TEORETICE A. Suprascrierea metodelor O clasă derivată
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA COORDONAT: " " 2017 Nr. de înregistrare a planului de învăţământ UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Aprobat:
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA COORDONAT: " " 2017 Nr. de înregistrare a planului de învăţământ UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Aprobat: Senatul U.S.M. din " " 2017 Proces verbal nr. Facultatea
客厅电脑 酷影Q1000
CUPRINS 1. Noţiuni de bază... 2 1.1 Pornire... 2 1.2 Oprire... 3 1.3 Ecranul de întâmpinare... 3 1.4 Procesul de instalare... 3 2. Caracteristici principale... 4 2.1. EZCast... 4 2.2. DLNA... 5 2.3. EZMirror...
Microsoft Word - Laboratorul 5.doc
Laboratorul 5 Implementarea unui System-on-Chip Obiective Acest laborator isi propune sa prezinte modul de realizare a unui System-on-Chip (SoC). In cadrul laboratorului vor fi prezentate metodele de proiectare
PowerPoint Presentation
Sistem de Automatizare si Telemetrie Eficient energetic pentru managementul ResurseloR in Agricultura de precizie SA-TERRA BEIA Consult International, www.beia.ro, Bucharest, Romania george@beia.ro Arhitectura
XPS Configurare şi specificaţii
XPS 8920 Configurare şi specificaţii Model computer: XPS 8920 Reglementare de Model: D24M Reglementare de Tip: D24M001 Note, atenţionări şi avertismente NOTIFICARE: O NOTĂ indică informaţii importante
PCLPII-C16(9)
Programarea Calculatoarelor și Limbaje de Programare - Curs 16 Despre proiect ce s-a studiat? ce se va studia? proiectul tema date de intrare conţinut date de ieşire C9(16)-1 Ce s-a studiat? Instrucţiuni
Recomandarea Comisiei din 18 iulie 2018 privind orientările pentru implementarea armonizată a Sistemului european de management al traficului feroviar
19.7.2018 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 253/1 I (Rezoluții, recomandări și avize) RECOMANDĂRI COMISIA EUROPEANĂ RECOMANDAREA COMISIEI din 18 iulie 2018 privind orientările pentru implementarea
Example Title with Registration Microsoft® and Trademark SQL ServerTM
802.1x şi NAP 12 aprilie 2010 Cuprins EAP 802.1x Supplicant Pass-through authenticator Authentication server NAP Client Server 802.1x şi NAP 2 Extensible Authentication Protocol Standard IETF (RFC 3748)
E_d_Informatica_sp_SN_2014_bar_10_LRO
Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba E. d) Informatică Varianta 10 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. În rezolvările cerute,
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Centrul de Excelenţă în Informatică şi Tehnologii Informaţionale "Aprob" Directorul Centrului de Excelenţă
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Centrul de Excelenţă în Informatică şi Tehnologii Informaţionale "Aprob" Directorul Centrului de Excelenţă în Informatică şi Tehnologii Informaţionale Vitalie
Microsoft Word - Notiuni de arhitectura calculatoarelor.doc
NOTIUNI DE ARHITECTURA CALCULATOARELOR Introducere In acest capitol se vor studia cateva notiuni legate de modul in care este realizat un calculator si cum este utilizat acesta in indeplinirea unor functii.
Microsoft Word - Plus TV Analog Pro Stick Installation _Rom V1.3_.doc
PlusTV Analog Pro Stick Manual de instalare Cuprins V1.3 Capitolul 1 : PlusTV Analog Pro Stick Instalare hardware...1 1.1 Conţinut...2 1.2 Cerinţe de configuraţie...2 1.3 Instalare hardware...2 Chapitre
Slide 1
- Curs 2 - Verilog HDL reprezintă un limbaj utilizat pentru descrierea sistemelor numerice. Sistemele numerice pot fi calculatoare, componenete ale acestora sau alte structure care manipulează informaţie
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT începând cu anul universitar Fundaţia Sapientia - Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca Facultatea: Ştiinţe Tehnice şi
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT începând cu anul universitar 2009-2010 Fundaţia apientia - Universitatea apientia din Cluj-Napoca Facultatea: Ştiinţe Tehnice şi Umaniste Tg-Mureş Domeniul de licenţă: Calculatoare şi