Microsoft Word - MEMORIU DE PREZENTARE Deleni CEB

Transcriere

1 MEMORIU DE PREZENTARE 1. Denumirea proiectului: RACORD LA SEN A CEB DELENI 30KW, comuna Deleni, jud. Constanta 2. Titular: S.C.ENEL DISTRIBUTIE DOBROGEA S.A. prin PRIMARIA DELENI Sediul: mun. Constanta, str. Nicolae Iorga nr. 89A, jud. Constanta 3. Descrierea proiectului Proiectul reprezinta solutia de racordare la SEN a Centralei electrice biogaz, realizata in comuna Deleni, Jud. Constanta. Suprafata de teren ocupata este de 148,19 mp, necesari pentru amplasarea stalpilor de racord si a postului de transformare. Din aceasta suprafata postul de transformare reprezinta 5,29mp. Lungimea retelei LEA de 20 kv este de 1600m. Terenul pe care se vor executa lucrarile de racord se afla in intravilanul comunei si este domeniu public al Consiliului Local Deleni. Terenul are destinatia de cai de comunicatii, drum de exploatare, DN3. 1

2 Solutia de racordare propusa prin proiect este: - realizarea unui racord in LEA 20 kv la stalpul 226 al axului liniei de 20 KV 6300, prin conectarea radiala la LEA 6300 exsitenta; racordul se va face printr-un separator orizontal ce se va monta pe noul stalp nr. 1 al noului racord; -in continuare se va construi o LEA 20kV (ca derivatie la LEA6300) in lungime de 1600m, la capatul careia se va monta un punct de transformare PTA 50 KVA la limita proprietatii (tarla A12) pe care se amplaseaza CEB. Dispunerea constructiva a instalatiilor electrice este aleasa astfel încat: se respecta masurile prevazute în prescriptiile de proiectare a instalatiilor electrice; se permite efectuarea lucrarilor de deservire a instalatiilor cu dispozitive si utilaje mecanizate; se evita posibilitatea producerii si extinderii incendiilor; în caz de necesitate se poate face scoaterea partiala de sub tensiune a instalatiei, în vederea executarii unor lucrari, cu respectarea masurilor prevazute în "Norme de protectie a muncii pentru instalatii electrice" - PE119. Coordonatele in Sistem Stereo 70 sunt prezentate in tabelul de mai jos: Punct X (Est) Y (Nord) , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,453 2

3 , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,904 Alimentare cu apa, asigurarea apei tehnologice Nici pe perioada de implementare a proiectului si nici in perioada de exploatare obiectivul nu implica consum de apa potabila sau tehnologica. Nu sunt necesare lucrari de racord la retele. Pe perioada lucrarilor de constructie se va asigura pentru personal apa imbuteliata Evacuare ape uzate si pluviale Nu este cazul. Nu se vor genera ape uzate. Implementarea proiectului nu va determina modificari in curgerea naturala si infiltrarea apelor pluviale pe terenurile adiacente. Pe perioada lucrarilor de constructie se va asigura pentru personal toaleta ecologice. Asigurare agent termic Nu este cazul. Asigurare energie electrica 3

4 Energia electrica se va asigura din SEN. Obiectivul va asigura racordarea la SEN a CEB apartinand beneficiarului. Gestionarea deseurilor Deseurile de tip menajer rezultate de la personalul necesar pe perioada de constructie vor fi depozitate in pubela si predate pe baza de contract unei societati specializate. Pot rezulta deseuri inerte ca urmare a sapaturii executate (pietris, pamant). Acesta se va folosi la readucerea terenului la nivel dupafinalizarea lucrarilor. Surplusul poate fi utilizat ca material de umplutura in locuri indicate de administratia publica locala. In timpul exploatarii obiectivului nu se vor genera deseuri. Descrierea impactului potential Tinand cont de tipul de activitate propusa prin proiect, se preconizeaza ca acest tip de obiectiv nu va avea impact semnificativ asupra calitatii factorilor de mediu din zona influenta, urmand sa se inregistreze o usoara presiune doar in timpul lucrarilor de constructie. Factor de mediu apa Nu se prevede prelevarea de apa din sursa subterana sau de suprafata din zona amplasamentului, deci nu se vor inregistra efecte asupra hidrologiei zonei. Apele meteorice se vor scurge natural si se vor infiltra pe terenurile agricole ca si pana in prezent. Obiectivul propus nu va influenta acest aspect nici in perioada de implementare si nici in perioada de exploatare. Factor de mediu aer Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, se va inregistra influenta asupra calitatii aerului pe perioada de constructie, ca urmare a excavarii si manipularii pamantului. De asemenea, mijloacele de transport si utilajele folosite pentru excavare pot genera poluanti caracteristici arderii combustibililor in motoare (NOx, SOx, CO, pulberi, metale grele,etc.). Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de pulberi generate de excavari, dependent de nivelul activitatii zilnice, prezentand o variabila substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului de constructie. 4

5 O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei suprafetelor de teren expuse actiunii vantului, urmare a decopertarii solului vegetal. Tinand cont de anvergura investitiei si conditiile de dispersie din zona (caracteristice Dobrogei) se apreciaza ca nu vor exista influente majore, cuantificabile, in ceea ce priveste calitatea aerului in zona. Dupa finalizarea obiectivului nu se va inregistra presiune suplimentara asupra acestui factor de mediu. Factor de mediu sol/subsol In ceea ce priveste calitatea solului, se va inregistra efect pe termen lung, doar in zona de realizare a fundatiilor pentru fiecare stalp in parte. Suprafetele ocupate definitiv sunt insa foarte reduse, fara a se constitui intr-o diminuare majora a fondului funciar. De asemenea, se va inregistra impact negativ pe termen scurt urmare a fenomenelor de tasare in zonele ocupate temporar pentru implementarea proiectului. Asupra solului din zona se pot inregistra modificari calitative sub influenta poluantilor prezenti in aer. Este insa o lucrare de dimensiuni reduse, fara o dislocare masiva de personal si echipamente/utilaje in zona, astfel incat nu se preconizeaza inregistrarea unor influente cuantificabile in acest sens. Masurile adoptate pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu aer vor avea efect pozitiv si rol in reducere a riscului poluarii solului. Factor de mediu biodiversitate Din punct de vedere al amplasarii proiectului fata de ariile naturale cu statut special de conservare, zona analizata se afla in interiorul ROSPA001 Aliman-Adamclisi si partial in ROSCI0353 Pestera Deleni. 5

6 Figura: Amplasarea localitatii Deleni fata de ariile naturale protejate Habitatele din zona de interes a proiectului nu reprezinta valoare conservativa, fiind reprezentate de agroecosisteme (in imaginea de mai jos se observa terenurile agricole de langa traseul LEA). Speciile de importanta conservativa si asociatiile vegetale valoroase lipsesc. Dat fiind ca localitatea Deleni este langa zona in care se implementeaza proiectul, speciile de avifauna prezente sunt preponderent specii de pasari antropofile, aflate in cautare de hrana. 6

7 Perimetrul vizat de proiect se afla sub presiunea factorilor antropici caracteristici zonelor asezarilor rurale, traficului rutier (proiectul se implementeaza de-a lungul drumurilor existente (DN3, drumuri de exploatare) neindeplinind conditiile ecologice necesare pentru protectia si conservarea speciilor de fauna protejate care pot sa ajunga in cadrul amplasamentului. Peisajul In ceea ce priveste peisajul, acest tip de obiectiv, reprezentat prin stalpi de curent electric, este comun si nu va influenta major peisajul in zona de influenta, nefiind o structura neobisnuita in zonele agricole sau in zonele localitatilor. Receptorii acestui peisaj sunt reprezentati de locuitorii comunei. Mediul social si economic Activitatea propusa nu va avea impact asupra caracteristicilor demografice ale populatiei locale, nu va determina schimbari de populatie in zona. Investitia propusa prin prezentul proiect vine in sustinerea unei investitii a beneficiarului in energie, inregistrandu-se un impact pozitiv pe termen mediu. Din punct de vedere al poluarii sonore, in cazul LEA se poate inregistra zgomot, dar in special pentru liniile de inalta tensiune (220kV si 400kV), determinat de 7

8 descarcarea corona (descarcari electrice incomplete în jurul conductoarelor sub tensiune). Ca orice descarcare electrica, acest fenomen este însotit de zgomote si de emisie de lumina. LEA propusa prin prezentul proiect este insa de 20KV. Nu se va inregistra impact asupra zonei rezidentiale sub acest aspect. 4. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu Protectia calitatii apelor Proiectul nu implica evacuarea de ape uzate in emisar natural. Nu se vor genera ape uzate menajere nici in etapa de implementare a proiectului, nici in etapa de functionare. Personalul va fi instruit corespunzator. Utilajele ce vor deservi activitatile desfasurate vor trebui sa detina toate inspectiile tehnice necesare care sa ateste functionarea corespunzatoare a tuturor echipamentelor ce pot genera scurgeri de lubrifianti sau produse petroliere. In aceste conditii riscul producerii unui accident poate fi considerat minim, iar probabilitatea producerii unei poluari cu hidrocarburi va fi redusa. Protectia aerului Se vor utiliza echipamente si utilaje de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera. Se impune adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport la calitatea suprafetei de rulare. De asemenea, in sezonul cald, umectarea periodica a drumurilor de exploatare utilizate, precum si a depozitelor de pamant excavat, poate determina minimizarea cantitatilor de praf raspandite in atmosfera. Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor Se impune utilizarea de echipamente si utilaje perfomante, care sa genereze nivele minime de zgomot. Protectia solului si subsolului Activitatea se va desfasura strict in zona avizata prin actele de reglementare obtinute pentru investitie. Se interzice ocuparea unor alte suprafete, necuantificate ca 8

9 fiind necesare in economia investitiei. Se vor utiliza cu prioritate caile de acces existente, astfel incat sa se minimizeze tasarea altor suprafete. Se va interzice efectuarea de interventii la mijloacele de transport si echipamente la locul lucrarii pentru a evita scapari accidentale de produs petrolier si se va achizitiona material absorbant. Se va interveni prompt in cazul scurgerilor de produse petroliere, pentru a evita migrarea lor pe portiunile de sol. Suprafetele prevazute in proiect a fi afectate temporar vor fi reabilitate si redate circuitului initial. La finalul lucrarilor de constructie nu trebuie sa existe pe amplasament alte suprafete ocupate definitiv decat cele necesare functionarii obiectivului. Nu se vor lasa depozite de agregate sau de pamant rezultat din excavatii (dupa utilizarea cantitatilor necesare ca umplutura). Protectia ecosistemelor terestre si acvatice Masurile de protectie a aerului si solului sunt masuri cu efecte si in cazul protectiei ecosistemelor terestre. Respectarea stricta a suprafetelor propuse prin proiect, a normelor si STAS-urilor prevazute prin legislatia in vigoare si metodologia de profil, precum si monitorizarea factorilor de mediu in timpul etapelor de amenajare si functionare a obiectivului pot asigura echilibrul necesar. Calitatea lucrarilor de constructie executate trebuie sa fie corespunzatoare si sa utilizeze materiale bune din punct de vedere calitativ, astfel incat sa se minimizeze reparatii si interventii suplimentare ulterior, care pot genera efecte negative prin zgomot, deseuri. Se va avea in vedere mentinerea nealterata a suprafetelor de teren pe care nu sunt prevazute lucrari, astfel incat sa fie disponibile pasarilor pentru cautarea hranei. Se interzice distrugerea formatiunilor ierboase, a vegetatiei spontane aflate in zona drumurilor, care nu necesita indepartare pentru atingerea scopului proiectului. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public Toate masurile definite pentru protectia aerului, protectia impotriva zgomotului sunt masuri cu efecte si in cazul protectiei asezarilor umane. Pentru asigurarea confortului rezidentilor din zona se propun urmatoarele masuri: 9

10 utilizarea unor echipamente performante care sa genereze nivele minime de zgomot si astfel disconfort minim vecinatatilor lucrarii; toate masurile propuse pentru factor de mediu aer se pot considera ca avand o componenta cu efect si asupra sanatatii umane (calitatea aerului in zonele invecinate). In perioada executarii lucrarii de constructie a obiectivului se va avea in vedere aspectul salubru al utilajelor folosite, semnalizarea lucrarilor si asigurarea unui ritm corespunzator de lucru cu efecte asupra minimizarii timpului necesar pentru implementare. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament Se vor asigura dotarile necesare pentru colectarea deseurilor generate de personal pe perioada de implementare a proiectului. Pe perioada de functionare nu se vor genera deseuri. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase Nu este cazul. 5. Prevederi pentru monitorizarea mediului Pe timpul functionarii obiectivului se va avea in vedere includerea cerintelor de monitorizare in cadrul programului de monitorizare structurat pentru functionarea obiectivului ce va fi deservit de LEA. Factorii de mediu monitorizati, frecventa si modul de valorificare a rezultatelor sunt aspecte ce vor fi reglementate prin autorizatia de mediu. 6. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte normative nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP, etc.) Nu este cazul. 7. Lucrari necesare organizarii de santier Organizarea de santier (baracamentele, echipamentele si utilajele necesare executarii lucrarilor) va fi amplasata in limitele terenului de care dispune administratia 10

11 publica in zona vizata de proiect. Semnalizarea punctelor de lucru se va executa conform normelor în vigoare. 8. Lucrari refacere amplasament la finalizarea investitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii sunt disponibile. La finalizarea investitiei, zonele de teren ocupate temporar vor fi recuperate si aduse la starea initiala, reintroduse in circuitul natural. 9. Date furnizate in vederea parcurgerii etapei de incadrare conform Ord. 19/2010: a) descrierea succintă a PP şi amplasarea acestuia în raport cu aria naturală protejată de interes comunitar Descrierea proiectului si prezentarea coordonatelor au fost realizate in capitolele anterioare. In figura de mai jos este prezentata amplasarea proiectului fata de ariile naturale protejate din zona. b) prezența şi efectivele/suprafețele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona PP; ROSPA001 Aliman-Adamclisi are suprafata de ha si apartine regiunii biogeografice stepice. 11

12 In cadrul Formularului standard, pentru aria naturala protejata sunt mentionate urmatoarele tipuri de habitate: Cod % CLC Clase de habitate NO Pajisti natural, stepe N Culturi (teren arabil) N Pasuni N , 243 Alte terenuri arabile N Paduri de foioase Situl se afla in bioregiunea stepica cuprinzând o suprafata reprezentativa din vestul Podisului Dobrogei de Sud cu altitudini sub 200m. Zona are un climat arid, cu temperaturi medii mari (10-11 grade C), temperaturi ridicate vara, precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale si secete frecvente; iarna bate frecvent Crivatul. Suprafata desemnata ca ROSPA cuprinde habitate dominate de zone arabile si pajisti stepice intre care se intercaleaza trupuri de padure de sleau. Conform Formularului standard al ariei protejate, situl este important pentru urmatoarele specii de pasari din Anexa I la Directiva Consiliului 2009/147/EC Cod Specie Populatie Rezdenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit Pop Cons Izolare Global A 402 Accipiter p >30 i B B C B brevipes A 255 Anthus C A C B campestris 4000 p A 133 Burhinus p B B C B oedicnemus A 243 Calandrella brachydactyla p B A C B A 082 Circus cyaneus i i C B C B A 084 Circus pygargus 1-3 p 120- B A B A 130i A 097 Falco p 200- B B C B vespertinus 400 i A 242 Melanochorypha B B C B calandra 2500 p A 533 Oenanthe p B A B B pleschanka A 224 Caprimulgus C B C B europaeus p A 083 Circus 60- B B C B 12

13 macrourus 80i A 231 Coracias B A C B garrulous p A 238 Dendrocopos p D medius A 511 Falco cherrug >1 p B A C B A 321 Ficedula 200- D albicollis 300 i A 320 Ficedula parva 800- D 1000 i A 092 Hieraetus 3-4 p C B C A pennatus i A 338 Lanius collurio D p A 339 Lanius minor C B C A p A 246 Lullula arborea C A C B p A 072 Pernis apivorus 6-7 p C B C C A 234 Picus canus p D A 080 Circaetus 9-10 p B A B A gallicus A 103 Falco peregrinus >4 i D A 215 Bubo bubo 1-2 p C B C B A 403 Buteo rufinus p B A C A A 404 Aquila heliaca 1-2i A B C B A 089 Aquila pomarina 1-2 p 150- C C C C 200 i A 081 Circus 2-4 i D aeruginosus A 429 Dendrocopos p C B C C syriacus A 073 Milvus migrans 1-2i 5-8 i C B C C A 379 Emberiza C B C B hortulana p A 307 Sylvia nisoria p C A C B De asemenea, o serie de specii neincluse in anexa 1 la Dircetiva 2009/147/EC sunt mentionate in formular pentru migratie regulata: Motacilla flava, Alauda arvensis, Galerida cristata, Coturnix coturnix, Falco tinnunculus, Hirundo rustica, Miliaria calandra, Oenanthe oenanthe, Motacilla alba, Riparia riparia, Upupa epops, etc. 13

14 Conform datelor din formular, situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor caracteristice zonelor agricole si de stepa din sud-estul Romaniei precum: Anthus campestris, Calandrella brachydactyla, Melanocorypha calandra, Coracias garrulus, Burhinus oedicnemus si Falco vespertinus. In toata regiunea Dobrogei, urmare a activitatilor antropice si extinderii terenurilor agricole, in timp locul asociațiilor naturale de stepa l-au luat culturile agricole. Condițiile climatice din stepa propriu-zisa se caracterizează prin veri foarte calduroase, cu o perioda de seceta bine marcat si prin ierni reci. Acestui ecosistem ii sunt tipice specii de origine geografică Auro-cazahă şi Aralo-caspica (Circus macrourus, Circus pygargus, Perdix perdix, Otis tarda, Melanocorypha calandra, Miliaria calandra, Emberiza hortulana, etc.), specii de origine geografică Transpalearctica (Galerida cristata, Anthus campestris, etc), specii de origine Europeana (Saxicola torquata, Motacilla flava,etc.), specii cosmopolite (Coturnix coturnix). Pe langa aceste specii tipice, se pot intalni si numeroase alte specii accesorii, in functie de conditiile locale. Amplasamentul vizat de proiect (zona adiacenta drumului de exploatare si drumului national DN3) nu este de natura sa prezinte interes pentru cuibarire pentru majoritatea speciilor de avifauna din anexa I la Directiva, mentionate in formularul standard al ariei, cu posibila exceptie a lizierei de copaci de la drumul national. De exemplu, Accipiter brevipes prefera padurile rare din regiuni aride, deschise, in special cele cu bazine hidrografice. Dendrocopos medius - ciocanitoare de stejar, prefera padurile intinse de stejar si se hraneste cu insecte, in special in zonele inalte ale copacilor, cuibareste in trunchiul de copac(habitatul caracteristic al acestei specii nu exista pe amplasamentul studiat). Lanius collurio, pasare de talie mica, prefera regiuni deschise, cuibareste in copaci sau tufisuri, prefera campuri deschise cu paducel si maces (pe amplasamentul unde se realizeaza LEA nu sunt conditii prielnice pentru cuibarire). Milvus migrans poate fi observata in mai multe tipuri de habitate, naturale si seminaturale, de la cursuri de apa la campii deschise, padure, zone umede sau in jurul si in zonele urbanizate, fiind o specie extrem de gregara, in special atunci cand se hraneste sau se adaposteste (cuibareste in copaci, margini de stanca - exista sir de copaci doar in zona drumului national). Buteo rufinus prefera zone aride si munti stancosi, poate fi intalnit pe terenurile agricole din zona in cautare de hrana. Lullula 14

15 arborea este oaspete de vara, cuibareste pe liziere si arbori, poate fi intalnita in cautare de hrana. Pentru speciile care cuibaresc in zonele terenurilor agricole, suprafetele invecinate proiectului prezinta intees in acest sens, dat fiind ca astfel de terenuri s-au identificat de-a lungul LEA. Situl este supus presiunii antropice mai ales prin activitatea de pasunat, prin turismul practicat in zona monumentului de la Adamclisi, si exploatari miniere de suprafata, precum si vanatoarea din zonele impadurite din sit. ROSCI0353 Pestera-Deleni Suprafata sitului este de ha. Clasa de habitat caracteristica sitului : Pasuni (cod N14). Formularul standard identifica doua specii de mamifere care se regasesc in Anexa II a Directivei 92/43/CEE: Spermophilus citellus si Mesocricetus newtoni. Conform Formularului este prezent un habitat caracteristic speciei de interes conservativ Mesocricetus newtoni. Mesocricetus newtoni este o specie de rozatoare din familia Cricetidae. Hamsterul românesc traieste pe terenuri de stepa cultivata sau cu vegetatie spontana bogata, ocupand biotopuri atat cu coline, cat si în plin șes, construindu-si galeriile, de obicei, în terenuri intelenite, nesupuse lucrsrilor agrotehnice. Traiește izolat, in galerii construite la 60-80cm adancime (rareori mai adanci). c) justificarea dacă PP propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar; Proiectul propus nu are legatura cu aria naturala protejata si nici cu actiunile necesare pentru managementul conservarii sitului protejat. d) estimarea impactului potențial al PP asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar. Impactul direct asupra speciilor de fauna poate fi resimtit pe perioada de implementare a proiectului ca urmare a prezentei utilajelor si personalului si a 15

16 zgomotului generat. Impactul activitatii se va resimti in zona lucrarii si in imediata vecinatate, pe o perioada de timp limitata. Potentialul impact generat de prezenta utilajelor si de zgomotul generat de acestea nu este de natura sa limiteze folosirea zonei de catre avifauna, tinand cont de caracteristicile proiectului, mai ales ca lucrarile se desfasoara intr-o zona relativ antropizata, cu infrastructura. Se tine seama insa ca proiectul se implementeaza de-a lungul unor drumuri (drum national, drum de exploatare), caracterizate de o oarecare intensitate de trafic (in special pe drumul national, mai putin pe cel de exploatare). Lucrarea propusa prin proiect nu dezvolta accente pe inaltime de natura sa influenteze pasajul pasarilor. Prin implementarea proiectului nu se realizeaza fragmentarea habitatelor, nu se realizeaza bariere in calea deplasarii pasarilor. Efectul de perturbare a speciilor pentru care zona este de interes pe perioada de cuibarire este influentat de modificarile aduse de proiect starii initiale a habitatului; avand in vedere tipul de proiect promovat, zoan de amplasare (de-a lungul cailor de comunicatie rutiera) anvergura acestuia, faptul ca nu sunt afectate zone naturale, salbatice este pertinenta concluzia conform careia, pe termen mediu si lung, efectivele de pasari vor fi afectate de implementarea proiectului. Dat fiind specificul investitiei, dupa finalizarea lucrarilor de implementare prezenta obiectivului nu va fi de natura sa suplimenteze activitatile ce reprezinta pericol pentru ariie naturale protejate (vulnerabilitatile identificate conform Formularelor standard). Impactul potential al lucrarilor va fi nesemnificativ, ceea ce presupune o alterare minimă a componentelor naturale, inclusiv a speciilor si populațiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel incat refacerea starii initiale are loc de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare. Semnatura, ENEL Distributie Dobrogea prin Primaria Deleni Data: mai