RAPORT DE MONITORIZARE PENTRU PLANUL AMPLASARE CENTRALE ENERGETICE EOLIENE BA IV Extravilan comuna BAIA Faza PUZ SC EOLICA DOBROGEA TWO SRL 2011

Transcriere

1 RAPORT DE MONITORIZARE PENTRU PLANUL AMPLASARE CENTRALE ENERGETICE EOLIENE BA IV Extravilan comuna BAIA Faza PUZ SC EOLICA DOBROGEA TWO SRL 2011

2 1. Introducere O viaţă sănătoasă şi îmbelşugată, într-o ţară curată şi dezvoltată, este dorinţa oricărui locuitor al acestei planete, inclusiv a oricărui român Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbătute probleme ale contemporaneităţii şi una de prim ordin pentru conducerea societăţii. In trecut, densitatea redusă a populaţiei precum şi utilizarea, aproape în exclusivitate, a produselor naturale, nu diferenţiau mult viaţa omului de modul de existenţă simplu şi nu se produceau atât de multe reziduuri.odată cu marile progrese ştiinţifice, cantitatea şi natura lor s-a schimbat fundamental. În ultimele decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe întinsul planetei noastre a avut o evoluţie din ce în ce mai îngrijorătoare, cantitatea de poluanţi atingând cifre ce depăşesc orice imaginaţie. Înlăturarea poluării este o problemă de corectare a erorilor care o provoacă. Poluarea aerului şi încălzirea globală sunt două dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii umane şi animale şi a stabilităţii politice. Insecuritate energetică şi creşterea preţurilor la sursele convenţionale de energie sunt, de asemenea ameninţări majore la adresa stabilităţii economice şi politice. Generarea de energie prin utilizarea unor combustibili fosili sau nucleari impune costuri de nesuportat asupra mediului, sănătaţii noastre, şi economiei noastre. În loc de a creşte dependenţa faţă de sursele poluante cum ar fi cărbunele, gazul natural şi centralele nucleare, va trebui să ne îndreptăm atenţia către resursele curate, resurse energetice durabile. Poluarea aerului pe care îl inspirăm, reprezintă o importantă cauză de deces, cauzand peste 2.4 milioane de decese premature la nivel mondial. Poluarea aerului creşte, de asemenea riscul de astm bronşic, boli respiratorii, boli cardiovasculare, cancer. Încălzirea globală, provocată de emisia de gaze cu efect de seră din arderea combustibililor fosili reprezintă cel mai mare impact asupra mediului pe care îl are consumul de energie electrică. În cazul în care emisiile de gaze cu efect 2

3 de seră nu sunt dramatic reduse, viaţa pe pământ va fi în mod semnificativ alterată, în secolul următor. Creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă echivalentă cu dublarea concentraţiei de CO 2, fenomen prevăzut pentru începutul secolului 21, se estimează că va produce o încălzire depăşind de 4-5 ori limitele variabilităţii naturale. În aceste condiţii se impun câteva obiective majore care duc la reducerea poluării aerului, cum ar fi: Promovarea conservării energiei Economisirea energiei în industrie Economisirea energiei menajere Reducerea emisiilor datorate transporturilor Creşterea gradului de utilizare a tehnologiilor curate Îmbunătăţirea calităţii aerului urban prin înlocuirea cărbunelui şi a combustibililor fosili grei (păcură) utilizaţi în centralele termoelectrice Controlul surselor staţionare de emisie a NO x Controlul surselor mobile (trafic auto) de emisie a NO x Reducerea emisiilor provenite din motoarele diesel Evitarea încălzirii locale cu cărbuni şi lemne. Evitarea emisiilor de freoni. Reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră prin creşterea eficienţei utilizării energiei şi a proceselor tehnologice. Dezvoltarea în cadrul Sistemului de Monitoring Integrat al Mediului din România a modului de monitorizare şi implementarea sistemului integrat de inventar al emisiilor şi realizarea prevenirii şi controlui integrat al poluării aerului. In timpuri in care preturile combustibililor au tendinte de crestere alarmanta, amenintarile cu schimbarile climaterice ireversibile sunt prezente in mintea fiecaruia si tot mai des se ridica intrebari asupra costurilor si a riscurilor pe care le implica energia nucleara, energia eoliana este considerata din ce in ce mai mult ca un raspuns cheie in rezolvarea acestor probleme. Aceste probleme sunt foarte importante pentru viitorul omului pe acest pământ dar pornind de la realitatea că nu există activităţi economice şi/sau sociale care să nu aibă efecte asupra mediului, politica din domeniul mediului a devenit o 3

4 opţiune esenţială pentru promovarea valorilor naţionale şi general umane, în contextul global al dezvoltării durabile. Energia eoliana in acest moment reprezinta 5,3% din consumul european dintr-o capacitate instalata de 84,3 GW. Scenariile de productie propuse de Asociatia Europeana de Energie Eoliana (EWEA) arata ca productia de energie eoliana in 2020 trebuie sa atinga 15,7% din cererea de energie electrica a Uniunii Europene dintr-o putere instalata de 230 GW, iar pana in ,5 % din 400 GW. În Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi se mentioneaza : În ceea ce priveste sursele regenerabile de energie, conform pachetului legislativ prezentat de Comisia Europeana la 23 ianuarie 2008, România are obligatia sa elaboreze si sa prezinte Comisiei Europene un Plan National de Actiune cu precizarea obiectivelor privind ponderea energiei din surse regenerabile în domeniile transporturilor, electricitatii, încalzirii si racirii, precum si a masurilor care urmeaza sa fie adoptate în vederea atingerii acestor obiective, pâna la 31 martie Informaţii privind proiectul analizat Eolica Dobrogea Two şi-a propus să dezvolte un proiect de Centrale Energetice Eoliene alcatuit din 15 turbine de 2 MW cu puterea de 30 MW pe teritoriul localităţii Baia, jud. Tulceain vestul localitatii Ceamurlia de Sus. In cadrul acestui Raport de Monitorizare se analizeaza compozitia biodiversitatii aferente proiectului CEE Baia IV conform Masurilor Impuse in avizul de mediu nr. 15/ , unde se specifica faptul ca programul de monitorizare incepe cu cel putin un an inaintea inceperii lucrarilor de executie. Astfel dupa emiterea avizului de mediu si continuarea procedurii de avizare a proiectelor, s-a continuat monitorizarea zonelor de implementare a proiectului, monitorizare inceputa de catre specialistii Institutului National de Cercetare si Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea, 4

5 Astfel planul avizat de catre ARPM Galati include 15 turbine de tip Gamesa G90/Gamesa G97, fiecare cu capacitatea de generare de 2 MW, amplasate in extravilanul comunei Baia, Jud. Tulcea in sud-vestul satului Ceamurlia de Sus. CEE Baia IV include extremitatea sudică a siturilor ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean şi ROSPA0091 Pădurea Babadag. La cca 1,5 km sud-vest de limita perimetrului CEE Baia IV se află extremitatea estică a sitului ROSPA0100 Stepa Casimcea Fig.1 Poziţia planului CEE Baia IV faţă de situri Natura Notă: linie albă limita perimetrului reţelei energetice eoliene Baia IV; puncte albe centrale eoliene; linie galbenă şosele judeţene; linie roşie limita siturilor Natura Drumurile de acces in proiect se desprinde in mai multe locatii si anume: din DJ 222B la Km acces afferent turbine BA_IV-1; DJ 222B la Km acces afferent turbine BA_IV-2; DJ 222B la Km acces pentru 5

6 turbine BA_IV-4 si accesul din DJ 222 km in dreptul statie de transformare, a roganizarii de santier si restul turbinelor. Căile de acces la platformele turnurilor vor fi construite direct de la drumurile şi căile principale de acces, stratul de uzură fiind în conformitate cu cotele platformelor de amplasament, pantele şi dimensiunile fiind stabilite pentru fiecare caz în parte. Drumurile de exploatare din cadrul proiectului care se vor reabilita pe o lungime de 3100 ml vor avea o suprafata finala de mp. Drumurile noi construite vor avea lungimi de 7100 ml cu o suprafata finala de mp. Platformele pentru montaj au rolul de a asigura susţinerea şi stabilitatea macaralelor utilizate pentru montarea componentelor turbinelor eoliene. Platformele de montaj sunt de doua feluri: platforme de capat si platforme intermediare. Dimensiunile sunt asemanatoare ca dimensiuni 25x35 m pentru fiecare platforma, Astfel pentru proiectul Baia IV au o suprafata finala totala de mp. Suprafata analizata este reprezentata de suprafata studiata prin PUZ si anume de aproximativ 1000 ha. Coordonate Stereo 70 pentru turbinele din cadrul proiectului CEE BAIA III Turbina eoliana Y X BA_IV , ,723 BA_IV , ,232 BA_IV , ,323 BA_IV , ,954 BA_IV , ,903 BA_IV , ,339 BA_IV , ,029 BA_IV , ,142 BA_IV , ,424 BA_IV , ,920 BA_IV , ,437 BA_IV , ,950 6

7 BA_IV , ,188 BA_IV , ,771 BA_IV , ,557 Amplasamentul propus pentru construcţia CEE BA-IV se învecinează după cum urmează : La Nord terenuri agricole aparţinând comunei Baia, Pădurea Babadag, la mare distanţă şi Dealul Solojanu, altitudine 227,5m şi LEA; La Sud terenuri agricole aparţinând comunei BAIA şi localitatea Beidaud situată la distanţa de aproximativ 3,0Km; La Est terenuri agricole aparţinând comunei BAIA, Canal central aparţinând Sistemului Naţional de Irigaţii, şi drumul judeţean Dj 222B care leagă Ceamurlia de Sus cu localitatea Beidaud; La Vest Canalul central de irigaţii, pârâul Stolojenu şi Valea cu acelaşi nume şi deasemeni localitatea Stejaru la distanţa de aproximativ 1,5Km; FOTO Nr.1 Vedere spre sud; 5Km de loc Altantepe 7

8 FOTO Nr.2 Vedere spre nord vest; localitatea Stejaru -7Km FOTO Nr.3 Vedere spre nord; Dealul Solojanu 8

9 FOTO Nr.4 Vedere spre est FOTO Nr.5 Vegetatie din zona 9

10 FOTO Nr.6 Sisturi verzi la suprafata 3. Monitorizarea biodiversitatii din zona Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de amplasamentul turbinelor si a tuturor elementelor planului drumuri care se vor moderniza, amplasare LES, etc, la care se adaugă zonele învecinate care conţin acelaşi tip de habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate reprezintă de fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între situaţia iniţială din cadrul amplasamentului şi cea finală, reprezentată de funcţionarea parcului eolian. In cadrul deplasarilor pe teren, ghidarea s-a facut cu GPS, iar track-urile au fost salvate in format.dxf. Mai jos atasam un exemplu de track (traseu) inregistrat de softul GPS ului cu care s-a efectuat monitorizarea, traseu evidentiat cu culoarea rosie, si suprapus cu proiectul monitorizat si evidentierea siturilor SPA, SCI cu care se suprapune sau se invecineaza. 10

11 Fig. 2. Traseu parcurs in una din zilele de monitorizare Programul de monitorizare al avifaunei a fost tratat special, deoarece acest aspect este cel mai important. Această monitorizare trebuie să se desfăşoare conform studiului efectuat pentru identificarea stării iniţiale şi a potenţialelor efecte asupra mediului, fiind propriu zis o continuare a acestuia. Ţinând cont de aceste considerente, s-au utilizat aceleaşi două metode distince de colectareşi evaluare a datelor, şi anume: metoda transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. S-a incercat respectarea perioadelor de monitorizare asa cum au fost acestea propuse prin Raportul de Mediu. Monitorizarea inceputa de specialistii INCDD Tulcea a fost continuata de specialisti independent: biolog Catalin Stanciu, ecology Raluca Fabian, ingineri Lavinia Mihai si Andreea Buhociu, care au alcatuit echipa de monitorizare. 11

12 Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii Păsări cuibăritoare Păsări sedentare Păsări de pasaj Păsări care iernează Amfibieni Reptile Mamifere Legenda : Perioada optimă Perioada favorabilă Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec Flora si habitatele din zona de studiu În perimetrul CEE Baia IV există cca 360 ha ocupate de păşuni, majoritatea acestora incluzând asociaţii vegetale caracteristice tipului de habitat 62C0* - Stepe ponto-sarmaticede interes conservativ prioritar (conform O.U.G. 57 / 2007). Asociaţiile vegetale naturale identificate în păşunile din perimetrul CEE Baia IV sunt: - Stipetum capillatae (Hueck 1931) Krausch 1961, - Medicagini minimae-festucetum valesiacae Wagner 1941 (inclusiv subasociaţia agropyretosum Soo 1959), - Hordeetum hystricis Wendelbg şi - Artemisio austriacae-poetum bulbosae Pop 1970 cynodontetosum (Turcu 1959) I. Pop1970. Asociaţia Stipetum capillatae este o asociaţie tipică stepelor petrofile din alianţa Festucion rupicolae, dominantă pe colinele joase, mai ales în zona de platou. Este o comunitate vegetală perfect adaptată la condiţiile climatice din zona stepei, la ariditatea solurilor scheletice, la insolaţia ridicată şi la vînturile aproape permanente care accentuează uscăciunea aerului. Acoperirea proiectivă a vegetaţieie în cadrul acestei asociaţii este de %. 12

13 Asociaţia Medicagini-Festucetum valesiacae este o asociaţie foarte răspândită în zonele de stepă, cantonată mai ales pe versanţii uşor înclinaţi ai colinelor dar şi în zona de platou. Acoperirea proiectivă a asociaţieie este ridicată, cuprinsă între %. Este de asemenea o asociaţie vegetală foarte bine adaptată la condiţiile climatice şi edafice din zona stepei şi mai puţin pretenţioasă decât precedenta asociaţie. Specia dominantă a asociaţiei, Festuca valesiaca (AD 3-4), se dezvoltă în codominanţă cu Medicago lupulina (AD 2-3) (lucerna galbenă), plantă leguminoasă care ridică mult valoarea furajeră a asociaţiei şi o face mai vulnerabilă la păşunat. Acest lucru explică prezenţa unor specii ruderale în compoziţia ei floristică într-o proporţie mai mare decât în cazul asociaţiei Stipetum capillatae. Dintre speciile însoţitoare amintim pe: - Teucrium polium subsp. capitatum, - Teucrium chamaedrys, - Bromus squarrosus, - Echium italicum, - Medicago falcata, 13

14 - Marubium peregrinum, - Echinops ruthenicus (scai vânăt), - Poa bulbosa (firuţa bulboasă), - Poa angustifolia, - Salvia nemorosa, - Salvia aethiopis, - Achillea clypeolata (o specie de coada şoricelului), - Achillea coarctata, - Achillea leptophylla, - Asperula tenella, - Centaurea diffusa, - Erysimum diffusum, - Scabiosa ochroleuca, - Eryngium campestrae (scaiul dracului), - Euphorbia segueriana, - Cichorium intybus (cicoarea), - Scleranthus perennis, - Seseli tortuosum, - Euphorbia nicaeensis (alior de stepă), - Chondrilla juncea, - Heliotropium suaveolens, - Linaria genistifolia, - Thalicrum minus, - Consolida regalis (nemţişor), - Amaranthus retroflexus (ştir), etc. - Artemisia austriaca (peliniţa), - Agropyron cristatum subsp. pectinatum (pieptănariţa), - Seseli campestre, - Allium guttatum, - Allium rotundum (usturoi sălbatic), - Eragrostis minor, Potentilla recta s.l., - Potentilla argentea, - Verbascum phlomoides (lumânărică), - Verbascum phoeniceum, - Kohlrauschia prolifera, - Medicago minima, - Trifolium campestrae, - Melica ciliata (pufuliţa), - Dianthus nardiformis (garofiţă), 14

15 - Botriochloa ischaemum (bărboasă), - Thymus pannonicus (cimbrişor), - Jurinea arachnoidea, - Berteroa incana, - Daucus carota subsp. carota (morcov sălbatic), etc. În unele zone degradarea este într-o fază atât de avansată încât terenul este practic lipsit de vegetaţie ierboasă, cum este de exemplu în zona locului de amplasare a centralei eoliene nr. 6, unde se observa un habitat antropizat dominat de Artemisio austriacae-poetum bulbosae I. Pop 1970;. Asociaţia vegetală Artemisio austriacae-poetum bulbosaeeste o comunitate vegetală care se instalează rapid pe terenuri degradate sau păşunate intensiv. Este edificată de speciile codominante Artemisia austriaca (AD 4) şi Poa bulbosa (AD 2), împreună cu numeroase specii însoţitoare: Botriochloa ischaemum, Eryngium campestre, Teucrium polium subsp. capitatum, Eragrostis minor, Echium vulgarae, Cychorium intybus, Chondrilla juncea, Thymus pannonicus, Centaurea diffusa, Echium italicum, Scleranthus perennis, Erysimum diffusum, Plantago lanceolata, Xeranthemum annuum, Setaria viridis, Sideritis montana, Consolida regalis, Agropyron cristatum subsp. pectinatum, Medicago minima, Trifolium campestre, Reseda lutea, Verbena officinalis, Descurainia sophia, Cardaria draba, Artemisia annua,lycopsis orientalis, Papaver rhoeas, etc. Acoperirea proiectivă a asociaţieie este de 80-90%. În perimetrul studiat nu există corpuri de păduri şi nici vegetaţie arbustivă. În partea centrală a perimetrului CEE Baia IV există câteva stâncării de mici dimensiuni, fără să fi fost identificată până în cursul investigaţiilor specii saxicole tipice (de ex. Moehringia grisebachii). 15

16 Fig. 3 Aspect de vegetatie langa stancariile in zona CEE Baia IV După cum se poate observa din lista de specii de mai sus, pajiştile zonale sunt alcătuite din specii comune, stepice, ruderale (de margini de drumuri) şi segetale (buruieni de culture agricole). Datorită păşunatului din zonă (in special ovine) este foarte posibil ca aceste pajişti să se degradeze in anii următori, prin inlocuirea specilor stepice de catre plante ruderale, rezistente la călcat şi la păscut. Fauna locală În perimetrul CEE Baia IV sunt prezente specii de nevertebrate comune zonelor stepice din Dobrogea de nord. În cursul investigaţiilor de teren nu au fost identificate specii de nevertebrate de interes conservativ. Deşi în cursul investigaţiilor de teren nu au fost observate specii de amfibieni, considerăm totuşi probabilă prezenţa speciilor: Bufo viridis (broască râioasă verde) identificată în zone situate doar la câţiva km nord de satul Ceamurlia de Sus şi Pelobates syriacus (broasca săpătoare verde) identificată în zona unei movile necultivate situată la câteva sute de metri de la limita sudică a parcului eolian. De asemenea, considerăm plauzibilă şi prezenţa speciei Pelobates fuscus (broasca săpătoare brună), cu toate că prezenţa în zona Ceamurlia de Sus a 16

17 acestui amfibian nu a fost confirmată nici de noi, nici de autorii diferitelor lucrări de specialitate. Dintre reptile, în perimetrul studiat este prezentă şopârla de iarbă (Podarcis taurica). Cu toate că la sud-est de limita Reţelei de centrale energetice eoliene Baia IV au fost observate şi speciile Lacerta agilis (şopârla de câmp), Lacerta viridis (guşter comun) şi Lacerta trilineata (guşter vărgat), prezenţa acestora în perimetrul studiat este puţin probabilă în primul rând din cauza lipsei habitatelor favorabile acestora, respectiv din cauza distanţei mari şi a prezenţei întinselor culturi agricole care separă perimetrul reţelei de zonele populate de aceste specii. Dintre speciile de şerpi, considerăm că şarpele de casă (Natrix natrix) şi şarpele rău (Coluber caspius) ar putea pătrunde ocazional în aceasta zonă. In ceea ce priveste avifauna in perimetrul analizat au fost observate, pe parcursul monitorizarii un număr de 117 specii de păsări. Dintre acestea 14 de specii cuibăresc în perimetrul amplasamentului propus. În sezoanele de migraţie au fost identificate 116 de specii iar în perioada hiemală 40 de specii Situl Pădurea Babadag (ROSPA0091) are o suprafață de ,2 ha, situat în sudul județului Tulcea, care include suprafețe din bioregiunea europeană Stepică. Această arie a fost inclusă în rețeaua europeană de arii protejate Natura 2000 pentru conservarea a 27 specii de păsări interes comunitar. O suprafață de ha din perimetrul planului CEE Baia IV se suprapune cu suprafața sitului Pădurea Babadag(ROSPA0091). Zona respectivă reprezintă 0,78 % din suprafața sitului Natura 2000 Pădurea Babadag(ROSPA0091). Speciile cuibaritoare Conform formularului standard al sitului Pădurea Babadag(ROSPA0091), această arie a fost desemnată pentru conservarea a 19 specii care fie sunt rezidente (sedentare), fie sunt cuibăritoare în această arie protejată. Dintre acestea, următoarele două specii cuibăresc și în perimetrul planului CEE Baia IV. 1. Anthus campestris cuibărește o singură pereche în perimetrul CEE Baia IV, în zona de siguranţă a centralei eoline nr. 6. Specia preferă mediile de viață deschise, cuibărind solitar și de regulă pe terenuri cu vegetație ierboasă joasă, în zone aride sau nisipoase. Zborul teritorial se desfășoară la înălțime mică. Anthus campestris se hrănește cu insecte și semințe. 2. Calandrella brachydactyla - cuibărește o singură pereche în perimetrul CEE Baia IV, în zona de siguranţă a centralei eoline nr. 8 care se suprapune cu 17

18 suprafața sitului Pădurea Babadag (ROSPA0091). Specia preferă mediile de viață deschise, cuibărind de regulă grupat, pe terenuri cu vegetație ierboasă joasă, pajiști, zone aride etc. Zborul teritorial se desfășoară la înălțime mică (8 50 m). Calandrella brachydactyla se hrănește cu insecte și semințe. Celelalte 17 specii cuibăritoare sau sedentare din situl Pădurea Babadag(ROSPA0091) [***, 2007a] nu cuibăresc în perimetrul planului CEE Baia IV și nici în zonele din imediata vecinătate a planului. Speciile respective sunt următoarele: 1. Accipiter brevipes; 2. Aquila pomarina; 3. Bubo bubo; 4. Buteo rufinus; 5. Circaetus gallicus; 6. Circus aeruginosus; 7. Circus pygargus; 8. Coracias garrulus; 9. Dendrocopos medius; 10. Dryocopus martius; 11. Falco cherrug; 12. Falco vespertinus; 13. Hieraaetus pennatus; 14. Lullula arborea; 15. Oenanthe pleschanka; 16. Picus canus; 17. Sylvia nisoria. 18

19 Dintre cele 17 specii nominalizate mai sus, în perimetrul planului CEE Baia IV au fost observate următoarele: - Accipiter brevipes în perimetrul planului CEE Baia IV și zona învecinată cu acesta au fost observate până la 30 de exemplare aflate în tranzit în perioadele de migrație. Specia preferă zonele cu păduri, cuibărește în copacii de pe marginea habitatelor forestiere și se hrănește cu insecte de talie mare, reptile (șopârle) și păsări de talie mică. - Aquila pomarina: în perioada estivală au fost observate exemplare sporadice care tranzitau zona planului CEE Baia IV. Respectivele exemplare probabil cuibăresc în situl Pădurea Babadag (ROSPA0091) sau în situl Stepa Casimcei (ROSPA0100). De asemenea, un număr mic de exemplare de Aquila pomarina a fost observat și în timpul migrațiilor de toamnă și primăvară tranzitând zona planului CEE Baia IV. Specia preferă pentru cuibărit zonele împădurite, deseori în apropierea lacurilor și cursurilor de apă. Este un prădător solitar, însă în anumite perioade (de regulă iarna) prezintă și comportament gregar. Se hrănește cu insecte de talie mare, reptile, păsări și mamifere de talie mică. - Buteo rufinus: în perioada estivală au fost observate în mod regulat exemplare care tranzitau și se hrăneau în zona planului CEE Baia IV. Respectivele exemplare probabil cuibăresc în situl Pădurea Babadag (ROSPA0091) sau în situl Stepa Casimcei (ROSPA0100). Specia este adaptată zonelor de stepă și silvostepă, cuibărind solitar pe diferite suporturi înalte (pereți stâncoși, copaci, clădiri părăsite, stâlpi de medie și înaltă tensiune etc.). - Circaetus gallicus: în perioada estivală au fost observate exemplare sporadice care tranzitau zona planului planului CEE Baia IV. Respectivele exemplare probabil cuibăresc în situl Pădurea Babadag (ROSPA0091) sau în situl Stepa Casimcei (ROSPA0100).Specia preferă zonele de silvostepă, cuibărind solitar pe copaci din rariști de pădure și hrănindu-se cu reptile din diferite habitate deschise. - Circus aeruginosus: un număr mic de exemplare a fost observat în timpul migrațiilor de toamnă și primăvară tranzitând zona planului CEE Baia IV. Specia cuibărește solitar, în stufărișuri.de regulă, migrează tot solitar.se hrănește cu vertebrate de talie mică (paseriforme și micromamifere), eventual cu cadavre. - Circus pygargus: un număr mic de exemplare a fost observat în timpul migrațiilor de toamnă și primăvară tranzitând zona planului CEE Baia IV. Specia preferă pentru cuibărit tufe înalte și copaci (uneori cuibărind și pe sol în apropierea acestora) atât din apropierea zonelor umede, cât și pajiști sau 19

20 culturi agricole.se hrănește în zone cu vegetație joasă, cu insecte de talie mare sau vertebrate de talie mică (șopârle și micromamifere). - Coracias garrulus: exemplare aparținând acestei specii au fost observate în perioada estivală staţionând pe clădirea fostei staţii de pompare din nordul localităţii Beidaud şi pe marginea canalului de irigaţii din extremitatea estică a planului. Respectivele exemplare probabil cuibăresc în situl Pădurea Babadag (ROSPA0091) sau în situl Stepa Casimcei (ROSPA0100).Specia preferă regiunile deschise, de stepă și silvostepă, cuibărind în scorburi, crăpături din maluri abrupte etc.se hrănește cu insecte, rozătoare, amfibieni, păsări de talie mică. - Falco vespetinus: un număr mic de exemplare a fost observat și în timpul migrațiilor de toamnă și primăvară tranzitând zona planului CEE Baia IV. Specia preferă habitatele mozaicate, cuibărind colonial în pâlcuri de copaci (folosește cuiburile de ciori de semănătură, uneori și cuiburi de coțofene) și hrănindu-se în zone deschise.consumă predominant insecte și vertebrate terestre de talie mică (șopârle, paseriforme, micromamifere etc.). - Hieraaetus pennatus: în perioada estivală au fost observate exemplare sporadice care tranzitau și se hrăneau în zona planului planului CEE Baia IV. Respectivele exemplare probabil cuibăresc în situl Pădurea Babadag (ROSPA0091) sau în situl Stepa Casimcei (ROSPA0100).Un număr mic de exemplare a fost observat și în timpul migrațiilor de toamnă și primăvară tranzitând zona planului CEE Baia IV. Specia preferă pădurile rare, cuibărind solitar în copaci înalți. Hieraaetus pennatus se hrănește preponderent cu mamifere de talie mică, păsări și reptile. - Lullula arborea: un număr mic de exemplare a fost observat și în timpul migrațiilor de toamnă și primăvară tranzitând zona planului CEE Baia IV. Specia preferă lizierele sau poienile pădurilor, cuibărește pe sol și se hrănește cu insecte și semințe. - Sylvia nisoria: un număr mic de exemplare a fost observat și în timpul migrațiilor de toamnă și primăvară tranzitând zona planului CEE Baia IV. Specia preferă lizierele sau poienile pădurilor, cuibărește în tufe și se hrănește cu insecte. Specii oaspeti de iarna Conform formularului standard al sitului Pădurea Babadag (ROSPA0091) această arie a fost desemnată pentru conservarea următoarelor două specii care iernează în respectiva arie protejată. 20

21 - Circus cyaneus: în perioada de iarnă, zona sudică a planului CEE Baia IV, a fost parte din teritoriul de hrănire a unui exemplar de erete vânăt (Circus cyaneus). Specia preferă zonele deschisă (pajiști, terenuri agricole), unde se hrănește cu mamifere de talie mică, păsări etc. - Circus macrourus: specia nu a fost observată în perioada de iarnă în perimetrul planului CEE Baia IV, toate exemplarele aparţinând acestei specii doar tranzitau planul în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară. Circus macrourus cuibărește pe sol, în zone cu vegetație ierboasă înaltă. Specia se hrănește în zone deschise cu păsări de talie mică, micromamifere, sporadic și cu reptile. Perioada de migratie Conform formularului standard al sitului Pădurea Babadag (ROSPA0091) această arie a fost desemnată pentru conservarea a șase specii care tranzitează respectiva arie protejată în perioadele de migrație. Dintre acestea, următoarele trei specii au fost observate și în perimetrul planului CEE Baia IV: - Ciconia ciconia :în timpul migraţiilor de toamnă au fost observate până la circa 1800 exemplare, iar în timpul migraţiilor de primăvară circa 850 exemplare care au traversat perimetrul planului CEE Baia IV şi imediata vecinătate a acestuia, la înălțimi care variau între 50 și peste 400 m (funcție de morfologia terenului, condiții meteorologice și perioada din zi în care au fost observate grupurile de păsări aflate în tranzit). Specie de talie mare care cuibărește în majoritatea cazurilor în localități (sporadic și în copaci sau alte structuri înalte din afara localităților). Se hrănește cu insecte de talie mare și diferite specii de vertebrate de talie mică (amfibieni, reptile, mamifere). - Ficedula parva: un număr redus de exemplare a fost observat cu diferite ocazii în timpul migraţiei de toamnă şi primăvară traversând perimetrul planului CEE Baia IV. Specia preferă pentru cuibărit zonele împădurite.se hrănește cu insecte. - Haliaeetus albicilla exemplare sporadice au fost observate tranzitând perimetrul planului CEE Baia IV(de exemplu, în toamna anului a fost înregistrat un singur exemplar în această zonă cu ocazia deplasărilor pe teren). Specia cuibărește în Delta Dunării (probabil și în alte zone de-a lungul văii Dunării) pe copaci înalți. Se hrănește cu pești și păsări, deseori consumând și cadavre. 21

22 Au mai fost intalnite in migratii si alte specii de pasari care nu sunt secifice sitului Pădurea Babadag(ROSPA0091)dar au fost observate in migratie traversand amplasamentul parcului. 1. Accipiter brevipes în perimetrul planului CEE Baia IV și zona învecinată cu acesta au fost observate până la 30 de exemplare aflate în tranzit în perioadele de migrație. Specia preferă zonele cu păduri, cuibărește în copacii de pe marginea habitatelor forestiere și se hrănește cu insecte de talie mare, reptile (șopârle) și păsări de talie mică; 2. Aquila pomarina: în perioada estivală au fost observate exemplare sporadice care tranzitau zona planului CEE Baia IV. Respectivele exemplare probabil cuibăresc în situl Pădurea Babadag(ROSPA0091) sau în situl Stepa Casimcei (ROSPA0100). De asemenea, un număr mic de exemplare de Aquila pomarina a fost observat și în timpul migrațiilor de toamnă și primăvară tranzitând zona planului CEE Baia IV. Specia preferă pentru cuibărit zonele împădurite, deseori în apropierea lacurilor și cursurilor de apă. Este un prădător solitar, însă în anumite perioade (de regulă iarna) prezintă și comportament gregar. Se hrănește cu insecte de talie mare, reptile, păsări și mamifere de talie mică; 3. Circus cyaneus - în perimetrul planului CEE Baia IV și zona învecinată cu acesta a fost observat un număr mic de exemplare aflate în tranzit în perioadele de migrație. Specia preferă zonele deschise (pajiști, terenuri agricole), unde se hrănește cu mamifere de talie mică, păsări etc. 4. Circus macrourus - în perimetrul planului CEE Baia IV și zona învecinată cu acesta a fost observat un număr mic de exemplare aflate în tranzit în perioadele de migrație. Specia cuibărește pe sol, în zone cu vegetație ierboasă înaltă, și se hrănește în zone deschise cu păsări de talie mică, micromamifere, sporadic și cu reptile. 5. Circus pygargus: un număr mic de exemplare a fost observat și în timpul migrațiilor de toamnă și primăvară tranzitând zona planului CEE Baia IV. Specia preferă pentru cuibărit tufe înalte și copaci (uneori cuibărind și pe sol în apropierea acestora) atât din apropierea zonelor umede, cât și pajiști sau culturi agricole. Se hrănește în zone cu vegetație joasă, cu insecte de talie mare sau vertebrate de talie mică (șopârle și micromamifere). 6. Falco vespertinus - un număr mic de exemplare a fost observat și în timpul migrațiilor de toamnă și primăvară tranzitând zona planului CEE Baia IV. Exemplarele aparținând populației cuibăritoare din situl Stepa Casimcei(ROSPA0100) nu tranzitează și nu se hrănesc în perimetrul planului CEE Baia IV. Specia preferă habitatele mozaicate, cuibărind colonial în pâlcuri de copaci (folosește cuiburile ciorilor de semănătură, 22

23 uneori și cuiburi de coțofene) și hrănindu-se în zone deschise. Consumă predominant insecte și vertebrate terestre de talie mică (șopârle, paseriforme, micromamifere etc.). 7. Ficedula albicollis - un număr mic de exemplare a fost observat și în timpul migrațiilor de toamnă și primăvară tranzitând zona planului CEE Baia IV. Specia preferă ca zone de cuibărit habitatele de silvostepă și lizierele pădurilor de foioase, eventual situate în apropierea unor corpuri acvatice. Este o specie exclusiv insectivoră. 8. Hieraaetus pennatus - un număr mic de exemplare a fost observat și în timpul migrațiilor de toamnă și primăvară tranzitând zona planului CEE Baia IV. Specia preferă pădurile rare, cuibărind solitar în copaci înalți. Hieraaetus pennatus se hrănește preponderent cu mamifere de talie mică, păsări și reptile. Celelalte trei specii nominalizate ca fiind în tranzit în situl Pădurea Babadag(ROSPA0091) (adică Aquila clanga, Aquila heliaca și Falco peregrinus) nu au fost înregistrate în perimetrul planului CEE Baia IV în nici-o perioada a anilor Tabel Specii de pasari observate in zona proiectelor CEE Baia IV Statutul Nr. Denumire ştiinţifică O.U.G. 57/2007 speciilor in crt. Europa (BiE2) 1 Pelecanus onocrotalus 3 R 2 Ardea cinerea S 3 Ciconia nigra 3 R 4 Ciconia ciconia 3 H 5 Pernis apivorus 3 (S) 6 Milvus migrans 3 (VU) 7 Haliaeetus albicilla 3 R 8 Circaetus gallicus 3 (R) 9 Circus aeruginosus 3 S 10 Circus cyaneus 3 H 11 Circus macrourus 3 (EN) 12 Circus pygargus 3 S 13 Accipiter gentilis S 14 Accipiter nisus S 15 Accipiter brevipes 3 (VU) 16 Buteo buteo S 23

24 17 Buteo rufinus 3 (VU) 18 Buteo lagopus (S) 19 Aquila pomarina 3 (D) 20 Hieraaetus pennatus 3 (R) 21 Pandion haliaetus 3 R 22 Falco tinnunculus 4b D 23 Falco vespertinus 3 (VU) 24 Falco columbarius (S) 25 Falco subbuteo 4b (S) 26 Perdix perdix VU 27 Coturnix coturnix (H) 28 Phasianus colchicus (S) 29 Crex crex 3 H 30 Burhinus oedicnemus 3 (VU) 31 Vanellus vanellus VU 32 Philomachus pugnax (D) 33 Gallinago gallinago (D) 34 Scolopax rusticola (D) 35 Tringa ochropus S 36 Larus melanocephalus 3 S 37 Larus cachinnans S 38 Columba palumbus S 39 Streptopelia decaocto S 40 Streptopelia turtur D 41 Cuculus canorus S 42 Athene noctua 4b (D) 43 Caprimulgus europaeus 3 (H) 44 Tachymarptis melba S 45 Apus apus (S) 46 Merops apiaster 4b (H) 47 Coracias garrulus 3 VU 48 Upupa epops 4b (D) 49 Jynx torquilla 4b (D) 50 Melanocorypha calandra 3 (D) 51 Calandrella brachydactyla 3 D 52 Galerida cristata (H) 53 Lullula arborea 3 H 54 Alauda arvensis (H) 24

25 55 Riparia riparia (H) 56 Hirundo rustica H 57 Hirundo daurica (S) 58 Delichon urbica (D) 59 Anthus campestris 3 (D) 60 Anthus trivialis S 61 Motacilla flava 4b (S) 62 Motacilla cinerea 4b S 63 Motacilla alba 4b S 64 Troglodytes troglodytes S 65 Erithacus rubecula 4b S 66 Luscinia megarhynchos (S) 67 Phoenicurus ochruros 4b S 68 Phoenicurus phoenicurus 4b (H) 69 Saxicola rubetra (S) 70 Saxicola torquata (S) 71 Oenanthe isabellina (S) 72 Oenanthe oenanthe (D) 73 Turdus merula S 74 Turdus pilaris (S) 75 Turdus philomelos S 76 Turdus iliacus (S) 77 Turdus viscivorus S 78 Hippolais pallida (H) 79 Hippolais icterina (S) 80 Sylvia nisoria 3 S 81 Sylvia curruca S 82 Sylvia communis S 83 Sylvia borin S 84 Sylvia atricapilla S 85 Phylloscopus sibilatrix 4b D 86 Phylloscopus collybita 4b S 87 Phylloscopus trochilus 4b S 88 Regulus regulus 4b S 89 Muscicapa striata 4b H 90 Ficedula parva 3 (S) 91 Ficedula albicollis 3 S 92 Ficedula hypoleuca S 25

26 93 Parus caeruleus S 94 Parus major S 95 Oriolus oriolus 4b S 96 Lanius collurio 3 (H) 97 Lanius minor 3 (D) 98 Lanius excubitor (H) 99 Garrulus glandarius S 100 Pica pica S 101 Corvus monedula (S) 102 Corvus frugilegus (S) 103 Corvus corone cornix S 104 Corvus corax 4b S 105 Sturnus vulgaris D 106 Sturnus roseus 4b S 107 Passer domesticus D 108 Passer montanus (D) 109 Fringilla coelebs S 110 Fringilla montifringilla S 111 Carduelis chloris 4b S 112 Carduelis carduelis 4b S 113 Carduelis spinus 4b S 114 Carduelis cannabina 4b D 115 Emberiza citrinella (S) 116 Emberiza hortulana 3 (H) 117 Miliaria calandra 4b (D) Pe amplasamentul proiectelor CEE Baia IV si in vecinatatea acestora au fost observate 117 de specii de pasari. Dintre acestea 32 de pasari sunt enumerate in Anexa 3 a Legii 49/2011. Mamifere Dintre mamifere, în păşunile din zona CEE Baia IVexistă populaţii mici de popândăi (Spermophilus citellus), în zonele necultivate fiind observaţi şi iepuri de câmp (Lepus europeus), respectiv urme ale prezenţei cârtiţelor (Talpa europaea). Deşi nu au fost observate în cursul investigaţiilor, totuşi considerăm probabilă şi prezenţa următoarelor specii: arici (Erinaceus concolor), vulpe (Vulpes vulpes), 26

27 şacal (Canis aureus), rozătoare comune zonelor stepice, eventual şi căprioare (Capreolus capreolus). În perimetrul CEE Baia IV şi în pădurite învecinate acestuia (în zona comunei Stejaru) nu există zone cu colonii de lilieci (cea mai apropiată colonie confirmată fiind la cca 40 km distanţă, spre sud, de reţeaua Baia IV). Buteo rufinus Circaetus gallicus Pandion haliaetus Fig.4. specii de interes conservativ şi privire generală asupra zonei CEE Baia IV 4. Concluzii si recomandari Monitorizarea biodiversitatii inceputa in anul 2008 in cadrul studiului efectuat de Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Delta Dunarii - Tulcea Studii de impact asupra mediului pentru parcuri eoliene planificate a se amplasa in zona centrala a Dobrogei conform contractului 362/2008 incheiat intre SC 27

28 Eolica Dobrogea si INCDD Tulcea, a fost continuata si dupa incheieirea acestui contract cu specialisti proprii, oarecum concluziile fiind aceleasi, biodiversitatea din zona de amplasare nu s-a modificat, nefiind nici un impact antropic in zona de studiu. Studiul se va continua si anii urmatori, inclusiv pe perioada de constructie, unde se vor monitoriza indeosebi flora din zona de implementare a proiectului, tinand cont ca aici s-a intalnit habitatul 62C0* - Stepe ponto-sarmatice de interes conservativ prioritar (conform O.U.G. 57 / 2007). Una din masurile impuse prin Raportul de mediu a fost mutarea unor turbine la distante de m, catre marginea pasunilor, la congruenta acestora cu terenurile agricole, unde vegetatia este dominata de specii ruderale. Deasemenea s- a renunta la construirea de drumuri de acces noi construite in interiorul pasunilor, acestea urmarind marginea pasunilor tocmai pentu a minimiza impactul asupra habitatului 62C0* - Stepe ponto-sarmatice. O alta masura pe care o subliniem aici este aceea de a evita demararea lucrarilor de constructii in perioadele de primavara-vara, si concentrarea lor in perioadele de toamna-iarna pentru a avea un impact cat mai mic asupra speciei Spermophilus citellus cand acestia se pregatesc de hibernare. Singurele amenintari rezultate din impactul antropic in zonele de implementare a proiectului CEE Baia IV este reprezentat de incendierea miristilor pentru pregatirea terenurilor agricole de noi culturi, lasate nesupravegheate care pot distruge si habitatele natural sau seminaturale care se afla in jurul terenurilor agricole. Fig. 5 Incendiu de miriste 28

29 Rezultatele acestei monitorizari sunt incluse in totalitate in cadrul studiului de Evaluare adecvata care se va depune spre avizare la APM Tulcea, planul avizat de catre ARPM Galati continuand avizarea in faza EIA. Deplasarile pe teren au fost finalizate cu intocmirea de fise de monitorizare care au generat o baza de date, asa cum a fost aceasta descrisa in Raport. In continuare prezentam cateva fise de observatie in functie de perioadele fenologice din an Punct de observatie langa DJ 222 B in dreptul turbine T 3 Ora 8:30 10:30 Buteo buteo 2 exemplare Larus cachinnans 3 Streptopelia decaocto 3 Upupa epops -1 Lanius minor 1 Hirundo rustica 20 Pica pica 2 Corvus frugilegus 8 Passer domesticu 50 Punct de observatie T13 Ora 11:00-15:00 Buteo buteo 4 exemplare Circaetus gallicus 2 Falco tinnunculus 7 Larus cachinnans 5 Coturnix coturnix 10 Athene noctua 1 Alauda arvensis 27 Melanocorypha calandra 934 Calandrella brachydactila 78 Anthus campestris 22 Motacilla flava feldegg 19 Hirundo rustica 46 Riparia riparia 15 Oenanthe isabelina 2 29

30 Oenanthe oenanthe 87 Lanius collurio 6 Lanius minor Punct de observatie T12 Buteo buteo - 1 exemplar Buteo rufinus 1 Circaetus gallicus 1 Falco tinnunculus 2 Larus cachinnans 5 Merops apiaster 54 Alauda arvensis 6 Galerida cristata 3 Melanocorypha calandra 24 Hirundo rustica 5 Oenanthe oenanthe 4 Sturnus vulgaris 3 Corvus frugilegus 100 Corvus corone cornix 2 Carduelis carduelis 2 Miliaria calandra Oaspeti de iarna Parc eolian Baia IV între localitatea Ceamurlia de Sus Stejaru si la sud comuna Beidaud. Perimetrul parcului este marginit la nord de DJ 222 B care leaga Ceamurlia de sus cu comuna Stejaru; la est de DJ 222 care leaga Ceamurlia de Sus cu Beidaud Buteo buteo 1 - zbor peste câmp Falco tinnunculus 1 - zbor şi hrănire deasupra terenurilor arabile, în perimetrul studiat. Anser albifrons 1 30

31 Buteo buteo 1 - zbor peste câmp Melanocorypha calandra 4 - zbor şi hrănire deasupra terenurilor arabile, în perimetrul studiat. Corvus frugilegus 25 - stoluri mixte cu C. monedula Corvus corone cornix 1 exemplare solitare Buteo buteo 2 Buteo lagopus 1 Falco tinnunculus 3 Falco columbarius 1 Anser albifrons 120 (două stoluri de câte 60 exemplare, amândouă zburând de la est spre vest, primul la 09.33, la 150 m înălțime, al doilea la 09.46, la 100 m înălțime). Melanocorypha calandra 25 Turdus pilaris 17 Passer montanus 70 Pica pica 4 Corvus frugilegus 27 Corvus monedula 1 Corvus corone cornix 6 Miliaria calandra 6 Anser albifrons 110 (40 exemplare în zbor, de la sud spre nord, la 10.30, la 200 m înălțime și 70 exemplare în zbor, de la sud spre nord, la 10.39, la 150 m înălțime). Galerida cristata 4 31

32 5. Echipa de monitorizare 32