EMAS Sectoral Reference Document for the Construction Sector

Transcriere

1 Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 7 iulie 2016 (OR. en) 11007/16 ADD 1 ENV 482 NOTĂ DE ÎNSOȚIRE Sursă: Comisia Europeană Data primirii: 6 iulie 2016 Destinatar: Secretariatul General al Consiliului Nr. doc. Csie: D044470/03 - Annex 1 Subiect: ANEXĂ Document de referință privind cele mai bune practici de management de mediu, indicatorii sectoriali de performanță de mediu și parametrii de excelență pentru sectorul construcțiilor, elaborat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) În anexă, se pune la dispoziția delegațiilor documentul D044470/03 - Annex 1. Anexă: D044470/03 - Annex /16 ADD 1 ag DG E 1A RO

2 COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, XXX D044470/03 [ ](2015) XXX draft ANNEX 1 ANEXĂ Document de referință privind cele mai bune practici de management de mediu, indicatorii sectoriali de performanță de mediu și parametrii de excelență pentru sectorul construcțiilor, elaborat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) RO RO

3 ANEXĂ Document de referință privind cele mai bune practici de management de mediu, indicatorii sectoriali de performanță de mediu și parametrii de excelență pentru sectorul construcțiilor, elaborat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) CUPRINS ANEXA Introducere Domeniul de aplicare Cele mai bune practici de management de mediu, indicatorii de performanță de mediu și parametrii de excelență pentru sectorul construcțiilor Proiectarea clădirilor Concepte integrate pentru proiectarea clădirilor eficiente din punct de vedere energetic Îmbunătățirea performanței energetice a anvelopei clădirii Îmbunătățirea performanței energetice a pereților Îmbunătățirea performanței de mediu a acoperișurilor Cele mai bune opțiuni pentru ferestre Proiectarea și modernizarea sistemelor de încălzire, ventilație și climatizare (IVC) Cel mai performant iluminat Utilizarea surselor de energie regenerabile Sisteme ecologice de drenare a apei Instalații sanitare care economisesc apa Sisteme de reciclare a apei nepotabile Prevenirea generării de deșeuri în cursul lucrărilor de construcție printr-o proiectare adecvată Proiectarea în vederea unei demontări ușoare Achiziții publice verzi pentru lucrări de construcții Produse pentru construcții Selectarea produselor pentru construcții, a elementelor clădirii și a materialelor de construcții ecologice RO 2 RO

4 Reutilizarea produselor pentru construcții, a elementelor clădirii și a materialelor de construcții Utilizarea materialelor reciclate Construirea și renovarea Îmbunătățirea performanței de mediu printr-un management mai bun: definirea planurilor de management de mediu și a nevoilor specifice ale sistemelor de management de mediu Monitorizarea performanțelor de mediu ale șantierelor Prevenirea generării deșeurilor și gestionarea acestora pe șantierele de construcții Utilizarea mai eficientă a materialelor Gestionarea drenării apei și controlul eroziunii pe șantier Prevenirea și controlul prafului Gestionarea deranjamentelor Îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea poluării generate de motoare Exploatarea și întreținerea clădirilor Sisteme de gestionare a clădirilor Optimizarea monitorizării, întreținerii și gestionării apei Practici de curățare ecologice Sfârșitul ciclului de viață al unei clădiri Aplicarea ierarhiei deșeurilor pentru clădirile aflate la sfârșitul ciclului de viață Selecția tehnicilor de demontare/demolare ecologice Sortarea și prelucrarea deșeurilor din construcții și demolări/demontări INDICATORI-CHEIE DE PERFORMANȚĂ DE MEDIU AI SECTORULUI RECOMANDAȚI RO 3 RO

5 1. INTRODUCERE Prezentul document de referință sectorial se bazează pe un raport științific și de politică detaliat 1 ( Raport privind cele mai bune practici ), elaborat de Institutul pentru Studii Tehnologice Prospective (IPTS), care este unul dintre cele șapte institute ale Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC). Cadrul juridic relevant Sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS) a fost introdus în 1993, prin Regulamentul (CEE) nr. 1836/93 al Consiliului 2, în vederea participării voluntare a organizațiilor. Ulterior, sistemul comunitar de management de mediu și audit a făcut obiectul a două revizuiri importante: Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului 3 ; Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului. Un element nou important al ultimei revizuiri, care a intrat în vigoare la 11 ianuarie 2010, îl reprezintă articolul 46 privind elaborarea documentelor de referință sectoriale. Documentele de referință sectoriale trebuie să includă cele mai bune practici de management de mediu, indicatori de performanță de mediu specifici sectoarelor și, după caz, parametri de excelență și sisteme de clasificare care identifică nivelurile de performanță. Modul în care trebuie înțeles și utilizat prezentul document Sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS) este conceput pentru participarea voluntară a organizațiilor care se angajează să îmbunătățească în mod continuu mediul. În acest cadru, prezentul document de referință sectorial oferă orientări specifice pentru sectorul construcțiilor și evidențiază o serie de opțiuni de îmbunătățire, precum și cele mai bune practici. Documentul a fost elaborat de Comisia Europeană pe baza informațiilor primite de la părțile interesate. Un grup tehnic de lucru, format din experți și părți interesate din sector și condus de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, a dezbătut și, în final, a convenit asupra celor mai bune practici de management de mediu, a indicatorilor sectoriali de performanță de mediu și a parametrilor de excelență descriși în prezentul document; acești parametri au fost în special considerați a fi reprezentativi pentru nivelurile de performanță de mediu care pot fi atinse de cele mai performante organizații din sector Raportul științific și de politică este disponibil pe site-ul JRC/IPTS la următoarea adresă: Concluziile privind cele mai bune practici de management de mediu și aplicabilitatea acestora, precum și indicatorii de performanță de mediu specifici identificați și criteriile de excelență cuprinse în prezentul document de referință sectorial se bazează pe constatările consemnate în raportul științific și de politică. Toate informațiile de bază, precum și detaliile tehnice pot fi consultate în raportul respectiv. Regulamentul (CEE) nr. 1836/93 al Consiliului din 29 iunie 1993 de permitere a participării voluntare a întreprinderilor din sectorul industrial la un sistem comunitar de management de mediu și audit (JO L168, , p. 1). Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2001 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO L 114, , p. 1). RO 4 RO

6 Documentul de referință sectorial are scopul de a sprijini și a susține toate organizațiile care doresc să își îmbunătățească performanțele de mediu, furnizând idei și surse de inspirație, precum și orientări practice și tehnice. Documentul de referință sectorial se adresează, în primul rând, organizațiilor care sunt deja înregistrate în sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS), în al doilea rând, organizațiilor care intenționează să se înregistreze în EMAS în viitor și, în al treilea rând, tuturor organizațiilor care doresc să învețe mai multe despre cele mai bune practici de management de mediu în scopul îmbunătățirii propriei performanțe de mediu. În consecință, obiectivul prezentului document este de a sprijini toate organizațiile din sectorul construcțiilor să se concentreze pe aspectele de mediu relevante, atât directe, cât și indirecte, și să consulte informații privind cele mai bune practici, indicatorii de performanță de mediu sectoriali adecvați pentru a-și măsura performanța de mediu, precum și parametrii de excelență. Modul în care organizațiile înregistrate în sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS) trebuie să ia în considerare documentele de referință sectoriale: În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009, organizațiile înregistrate în EMAS trebuie să ia în considerare documentele de referință sectoriale la două niveluri diferite: (1) atunci când elaborează și pun în aplicare sistemul lor de management de mediu având în vedere analizele de mediu [articolul 4 alineatul (1) litera (b)]; Organizațiile ar trebui să utilizeze elementele relevante din documentul de referință sectorial atunci când definesc și revizuiesc obiectivele și țintele de mediu în conformitate cu aspectele de mediu relevante identificate în analiza și politica de mediu, precum și atunci când decid cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse pentru a-și îmbunătăți performanța de mediu. (2) atunci când elaborează o declarație de mediu [articolul 4 alineatul (1) litera (d) și articolul 4 alineatul (4)]. (a) (b) Organizațiile ar trebui să ia în considerare indicatorii de performanță de mediu relevanți pentru sectoare specifice din documentul de referință sectorial atunci când aleg indicatorii 4 utilizați pentru raportarea performanței de mediu. Atunci când aleg setul de indicatori pentru raportare, acestea ar trebui să ia în considerare indicatorii recomandați în documentul de referință sectorial corespunzător și relevanța acestora în ceea ce privește aspectele de mediu semnificative identificate de organizație în analiza sa de mediu. Indicatorii trebuie luați în considerare numai în cazul în care aceștia sunt relevanți pentru aspectele de mediu care sunt considerate ca fiind cele mai semnificative în analiza de mediu. Organizațiile ar trebui să menționeze în declarația de mediu modul în care cele mai bune practici de management de mediu și, dacă este cazul, parametrii de excelență au fost luați în considerare. 4 Conform anexei IV secțiunea (B) litera (e) din Regulamentul EMAS, declarația de mediu va conține o sinteză a datelor disponibile cu privire la performanța organizației în raport cu obiectivele și țintele sale de mediu corespunzătoare impactului semnificativ asupra mediului. Raportarea se face pe baza indicatorilor principali, precum și alți indicatori relevanți existenți în ceea ce privește performanța de mediu, în conformitate cu secțiunea C. Anexa IV secțiunea C prevede că de asemenea, fiecare organizație prezintă rapoarte anuale cu privire la performanțele sale referitoare la aspecte de mediu cu caracter specific, astfel cum au fost identificate în declarația de mediu și, după caz, ia în considerare documente sectoriale de referință, în conformitate cu articolul 46. RO 5 RO

7 Acestea ar trebui să descrie modul în care cele mai bune practici de management de mediu și parametrii de excelență relevanți (care indică nivelul de performanță de mediu atins de cele mai performante organizații) au fost utilizați pentru a identifica măsurile și acțiunile și, eventual, pentru a stabili prioritățile, în vederea îmbunătățirii (suplimentare) a performanței de mediu. Cu toate acestea, punerea în aplicare a celor mai bune practici de management de mediu și îndeplinirea parametrilor de excelență identificați nu este obligatorie, întrucât caracterul voluntar al EMAS lasă evaluarea fezabilității parametrilor și a punerii în aplicare a celor mai bune practici, în ceea ce privește costurile și beneficiile, în seama organizațiilor respective. În mod similar cu indicatorii de performanță de mediu, relevanța și aplicabilitatea celor mai bune practici de management de mediu și a parametrilor de excelență ar trebui evaluate de organizație în raport cu aspectele de mediu semnificative identificate de organizație în analiza sa de mediu, precum și având în vedere aspectele tehnice și financiare. Elementele documentelor de referință sectoriale (indicatori, cele mai bune practici de management de mediu, parametri de excelență) care nu sunt considerate relevante în ceea ce privește aspectele de mediu semnificative identificate de organizație în analiza sa de mediu nu trebuie raportate sau descrise în declarația de mediu. Participarea la EMAS este un proces continuu. De fiecare dată când o organizație plănuiește să își îmbunătățească performanța de mediu (și își revizuiește performanța de mediu), aceasta trebuie să consulte documentul de referință sectorial pe teme specifice, acesta constituind sursă de inspirație cu privire la aspectele care pot face obiectul unei abordări progresive în viitor. Verificatorii de mediu din cadrul EMAS verifică măsura și modul în care organizația a luat în considerare documentul de referință sectorial atunci când a pregătit declarația de mediu [articolul 18 alineatul (5) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009]. Atunci când efectuează un audit, verificatorii de mediu acreditați vor avea nevoie de dovezi din partea organizației cu privire la modul în care elementele relevante din documentul de referință sectorial au fost selectate pe baza analizei de mediu și luate în considerare. Verificatorii de mediu nu verifică respectarea parametrilor de excelență descriși, ci dovezile privind modul în care documentul de referință sectorial a fost utilizat ca un ghid pentru a identifica măsurile voluntare corespunzătoare pe care organizația le poate pune în aplicare pentru a-și îmbunătăți performanța de mediu. Având în vedere caracterul voluntar al EMAS și al documentul de referință sectorial, organizațiilor nu li se vor impune sarcini disproporționate pentru a furniza astfel de dovezi. În special, verificatorii nu vor solicita o justificare individuală pentru fiecare dintre cele mai bune practici, indicatorii de performanță de mediu pentru sectoare specifice și parametrii de excelență care sunt menționați în documentul de referință sectorial și care nu sunt considerați relevanți de către organizație pe baza analizei sale de mediu. Cu toate acestea, verificatorii ar putea să propună elemente suplimentare relevante pentru a fi luate în considerare de organizație în viitor ca o dovadă suplimentară a angajamentului său de îmbunătățire continuă a performanței de mediu. Structura documentului de referință sectorial RO 6 RO

8 Prezentul document are 4 capitole. Capitolul 1 prezintă cadrul juridic al EMAS și modul de utilizare a prezentului document, iar capitolul 2 definește domeniul de aplicare al acestuia. Capitolul 3 descrie, pe scurt, cele mai bune practici de management de mediu (best environmental management practices BEMP) 5 și oferă informații privind aplicabilitatea acestora în general, precum și la nivelul IMM-urilor. Dacă pentru o anumită BEMP pot fi formulați indicatori de performanță de mediu și parametrii de excelență specifici, aceștia sunt, de asemenea, prezentați,. Unii indicatori și parametri sunt relevanți pentru mai multe BEMP și, prin urmare, se repetă de câte ori este necesar. În sfârșit, capitolul 4 conține un tabel cuprinzător care include o selecție a celor mai relevanți indicatori de performanță de mediu, explicațiile asociate și parametrii de excelență aferenți. În întregul document, datorită naturii sectorului, cele mai bune practici sunt formulate din perspectiva clădirilor/proiectelor. Pentru organizațiile înregistrate în EMAS, cele mai bune practici și raportarea indicatorilor ar trebui, prin urmare, să fie luate în considerare la nivel de proiect/șantier/clădire sau la nivelul unei selecții de proiecte/șantiere/clădiri din portofoliul organizației (indicând proporția reprezentată de proiectele respective în activitatea anuală). Organizația este invitată să precizeze dacă nivelul de performanță atins de proiectul (proiectele) selecționat(e) este tipic pentru organizație sau este un exemplu pentru cea mai bună performanță obținută de organizație. 2. DOMENIUL DE APLICARE Prezentul document de referință sectorial vizează performanța de mediu a activităților din sectorul construcțiilor. În prezentul document, sectorul construcțiilor este considerat ca fiind compus din întreprinderi aparținând următoarelor diviziuni ale Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE [conform clasificării statistice a activităților economice stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 6 ]: Cod NACE 41 și 43: construcția de clădiri și lucrări speciale de construcții; Cod NACE 71: activități de arhitectură și inginerie; testare și analiză tehnică; Cod NACE 68 și 81: activități imobiliare, activități de peisagistică și servicii pentru clădiri. Întreprinderile înregistrate la aceste coduri NACE constituie grupul-țintă al prezentului document (figura 2.1). 5 6 Raportul privind cele mai bune practici, publicat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) și disponibil online la următoarea adresă conține descrierea detaliată a fiecărei BEMP și orientări concrete privind modul său de punere în aplicare. Organizațiile sunt invitate să consulte raportul dacă doresc mai multe informații despre unele dintre cele mai bune practici descrise în prezentul document de referință sectorial. Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, , p. 1). RO 7 RO

9 Energie electrică, gaz, abur, aer condiționat, NACE 35 Industria extractivă NACE 8.1 Ciment, beton, var și ghips NACE 23.5, 23.6 URBANISM Activități de administrație publică generală, NACE Surse de energie regenerabile, NACE 35 Altele (alimentarea cu apă, servicii privind deșeurile etc.) Cărămizi, țigle, materiale ceramice și altele NACE 23.3, 23.4 PROIECTARE Activități de arhitectură și inginerie, NACE 71 Distribuție Lemn și cherestea NACE 16 Metale NACE 24 Utilaje pentru construcții NACE Distribuție și logistică CONSTRUCȚII Construcția de clădiri, lucrări speciale de construcții, NACE 41, 43 RENOVARE NACE 41, 43 UTILIZATORI Activități imobiliare, NACE 68 Servicii pentru clădiri, NACE 81 Finisaje interioare NACE 16, 20.3, 23.4, 31, Altele (furnizori IVC, servicii de apă și canalizare etc.) Reutilizare DEMONTARE NACE 43 Reciclare Managementul și recuperarea deșeurilor NACE 38 Figura 2.1. Prezentare generală a diferiților actori din sectorul construcțiilor (grupul-țintă al prezentului document este marcat cu albastru) Cele mai bune practici de management de mediu identificate în prezentul document de referință sectorial pot fi o sursă de inspirație și pentru alți actori care interacționează cu organizațiile sus-menționate, cum ar fi întreprinderile care execută lucrări de geniu civil, administrațiile publice responsabile de urbanism și organizațiile din alte sectoare care urmează să construiască, să achiziționeze sau să închirieze o clădire ori să contracteze servicii din sectorul construcțiilor. Aceste organizații nu sunt însă vizate în mod direct de prezentul document. Prezentul document de referință sectorial este structurat în funcție de diferitele faze ale ciclului de viață al unei clădiri (tabelul 2.1), de la proiectare până la sfârșitul ciclului de viață și de la selecția celor mai bune materiale ecologice la tratarea și reciclarea deșeurilor/ciclurile de reutilizare. Nu toate fazele sunt aprofundate în aceeași măsură. În prezentul document, strategia de selectare a celor mai bune practici de management de mediu se bazează pe impactul global asupra mediului în cursul fazelor de proiectare, construcție sau renovare și utilizare și în cursul activităților de demontare. RO 8 RO

10 Tabelul 2.1: Fazele relevante ale ciclului de viață al unei clădiri tratate în diferitele capitole ale prezentului document de referință sectorial și grupul-țintă corespunzător Capitol/faza ciclului de viață Descriere Grupul-țintă 3.1 Proiectarea clădirii Acest capitol se referă la cele mai bune practici pe care proiectanții le pot aplica pentru a reduce la minimum impactul asupra mediului al proiectului de construcție, atât în cursul fazei de construcție, cât și, în special, în cursul fazei de utilizare. Principalele aspecte de mediu luate în considerare sunt consumul de energie și de apă în faza de utilizare și generarea de deșeuri în faza de construcție și atunci când clădirea ajunge la sfârșitul ciclului de viață. 3.2 Produse pentru construcții Acest capitol oferă orientări privind criteriile de selecție a produselor pentru construcții, a elementelor clădirii și a materialelor de construcții cu cel mai scăzut nivel global al impactului asupra mediului pe durata ciclului de viață. Această selecție este efectuată fie de proiectanți, fie de întreprinderile de construcții (în funcție de material și de proiectul specific). 3.3 Construcția și renovarea Acest capitol se referă la toate activitățile desfășurate pe șantier, atât în cazul clădirilor noi, cât și al celor renovate. Principalele aspecte de mediu abordate sunt: gestionarea deșeurilor și eficiența utilizării materialelor, gestionarea apei, prevenirea prafului și a zgomotului și eficiența energetică pe șantierul de construcții. În cele mai multe cazuri, aceste BEMP sunt aplicabile și șantierelor de demontare a clădirilor. 3.4 Exploatarea și întreținerea clădirilor Faza de utilizare a unei clădiri este faza cu cele mai importante efecte asupra mediului pe durata ciclului de viață al clădirii. Cele mai multe dintre aceste efecte depind de deciziile luate în faza de proiectare și, prin urmare, sunt abordate în capitolul 3.1. NACE 71 NACE 41, 43, 71 NACE 41, 43 NACE 68, Sfârșitul ciclului de viață al unei clădiri Cu toate acestea, rolul întreprinderilor care administrează clădiri și al întreprinderilor care furnizează servicii pentru clădiri este, de asemenea, relevant. Acest capitol abordează cele mai bune practici pe care acești actori le pot aplica în domeniul sistemelor de gestionare a clădirilor și al optimizării energetice, al gestionării apei și al practicilor de curățare. Acest capitol cuprinde cele mai bune practici pentru clădirile care au ajuns la sfârșitul ciclului de viață, punând accent pe demolarea selectivă a clădirilor cu rate ridicate de recuperare a materialelor. NACE 41, 43 RO 9 RO

11 Pe lângă faza de construcție descrisă în tabelul 2.1 și abordată în prezentul document de referință sectorial, un mare potențial de îmbunătățire a performanței de mediu a clădirilor se regăsește în amonte de aceste faze, în sfera administrațiilor publice responsabile de urbanism. Aceste aspecte sunt abordate în Raportul privind cele mai bune practici F7 pe care se bazează prezentul document de referință sectorial și care include cele mai bune practici privind: selectarea amplasamentului, evitarea conversiei terenurilor și a extinderii urbane; protecția biodiversității; efectul de insulă termică urbană și drenarea apei în soluri impermeabilizate. Aceste practici nu sunt incluse în prezentul document de referință sectorial, întrucât administrațiile publice nu fac parte din grupul-țintă al acestui document și aspectele respective vor fi abordate în viitorul document de referință sectorial EMAS destinat administrațiilor publice7f8. 3. CELE MAI BUNE PRACTICI DE MANAGEMENT DE MEDIU, INDICATORII DE PERFORMANȚĂ DE MEDIU ȘI PARAMETRII DE EXCELENȚĂ PENTRU SECTORUL CONSTRUCȚIILOR 3.1. Proiectarea clădirii Acest capitol vizează proiectanții clădirilor (cod NACE 71) Concepte integrate pentru proiectarea de clădiri eficiente din punct de vedere energetic BEMP constă în utilizarea unor abordări integrate care asigură cele mai bune performanțe energetice și cele mai bune costuri pe ciclu de viață 9. O abordare integrată este menită să reducă la minimum consumul de energie pe durata ciclului de viață, luând în considerare clădirea în ansamblu (și anume, cel puțin proiectarea comună a anvelopei clădirii și a sistemului de încălzire, ventilație și climatizare - IVC). BEMP constă în atingerea unui nivel de performanță energetică mult peste standardele minime prevăzute în codurile naționale de construcții 10 și în proiectarea de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB), înainte ca acest lucru să devină obligatoriu la nivelul UE 11. Un exemplu relevant de concept integrat pentru proiectarea de construcții eficiente din punct de vedere energetic este conceptul caselor pasive. Scopul acestei abordări este de a asigura un mediu interior îmbunătățit (calitatea aerului și confortul termic), cu un consum minim de energie și costuri minime. Ideea de bază a unei case pasive este de a îmbunătăți anvelopa până A se vedea nota de subsol 1 de la pagina 2. Informații privind elaborarea documentului de referință sectorial al EMAS destinat administrațiilor publice sunt disponibile la: Este indicat să se ia în considerare, pe lângă costurile pe ciclul de viață, toate aspectele de mediu pe toată durata ciclului de viață al clădirii. Acestea includ, printre altele, materiale de construcție durabile și cu intensitate energetică redusă (a se vedea BEMP 3.2.1), proiectarea pentru a facilita reutilizarea (de exemplu, planuri de nivel flexibile) și renovarea, proiectarea în vederea demontării și reciclării (a se vedea BEMP ). Directiva 2010/31/UE (Directiva privind performanțele energetice ale clădirilor) prevede obligația statelor membre de a stabili standarde minime de performanță energetică a clădirilor, care trebuie să se reflecte în codurile naționale de construcții. Directiva a introdus un sistem de evaluare comparativă pentru a crește treptat nivelul de ambiție al acestor cerințe de eficiență energetică, reexaminându-le în mod periodic. Conform Directivei privind performanțele energetice ale clădirilor, toate clădirile noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este foarte scăzut sau aproape egal cu zero ( clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero ) până în 2020 sau, dacă sunt ocupate și deținute de autoritățile publice, până în 2018,. RO 10 RO

12 la punctul în care cererea de încălzire și de răcire devine foarte scăzută. Tabelul de mai jos oferă o imagine de ansamblu a cerințelor care definesc conceptul de casă pasivă și a modului în care acestea pot fi îndeplinite. Tabelul 3.1: Exemplu de cerințe ale conceptului integrat pentru proiectarea clădirilor eficiente din punct de vedere energetic: cerințele casei pasive și măsurile pentru îndeplinirea acestora Cerințe Măsurile pentru îndeplinirea acestora Cererea de încălzire + răcire a clădirii trebuie să fie mai mică de 15 kwh/m²/an Sarcina termică specifică nu trebuie să depășească 10 W/m² La testul efectuat la 50 Pa, clădirea nu trebuie să aibă o pierdere de aer mai mare decât de 0,6 ori volumul casei (valoarea n 50 ) Consumul total de energie primară nu poate fi mai mare de 120 kwh/m²/an Îmbunătățirea izolației. Valori U recomandate mai mici decât 0,15 W/m²/K Proiect fără punți termice Valori U ale ferestrelor mai mici decât 0,85 W/m²/K Etanșeitate. Ventilare mecanică cu recuperarea căldurii din aerul de evacuare Tehnologii inovatoare de încălzire Din punct de vedere tehnic, abordările integrate sunt aplicabile peste tot în lume, deși avantajele acestora pot varia în funcție de condițiile climatice. De exemplu, abordarea privind casa pasivă a fost elaborată pentru locuințele din regiunile cu climă moderată, dar este adecvată și aplicabilă și în zone mai calde sau mai reci, deși cu rezultate diferite, întrucât această abordare urmărește performanța optimă în ceea ce privește totalul costurilor ciclului de viață. Singurele limitări în aplicarea acestei BEMP de către proiectanți pot fi necesitatea unei investiții inițiale mai mari și încrederea clientului în aplicarea unui concept integrat pentru proiectarea clădirilor eficiente din punct de vedere energetic. Această BEMP poate fi pe deplin aplicată de către proiectanții care sunt IMM-uri, cu condiția ca aceștia să poată investi în cursurile relevante de formare/consolidare a capacității. Indicatori de performanță de mediu (i1) Consumul specific final de energie pentru fiecare proces 12 per unitate de suprafață și an (kwh/m²/an). (i2) Consumul specific de Parametri de excelență (b1) În cazul construcțiilor noi, clădirea se proiectează cu un necesar de energie pentru încălzire și răcire mai mic de 15 kwh/m²/an sau cu o sarcină termică specifică finală pentru încălzire sau răcire mai mică de 10 W/m² și un consum total de energie primară (care include toate utilizările) mai mic de 120 kwh/m²/an. 12 Acest indicator trebuie calculat pentru următoarele procese principale (dacă este cazul/relevant): încălzirea spațiului, răcirea spațiului, apă caldă menajeră, iluminat, aparatură/echipamente. RO 11 RO

13 energie primară pentru fiecare proces 13 per unitate de suprafață și an (kwh/m²/an). (b2) În cazul construcțiilor existente în curs de renovare, clădirea se proiectează cu un necesar de energie pentru încălzire și răcire mai mic de 25 kwh/m²/an și un consum total de energie primară (care include toate utilizările) mai mic de 120 kwh/m²/an. (b3) Potrivit conceptului de proiectare integrată, pentru a acoperi cererea de energie a clădirii se utilizează surse de energie regenerabile Îmbunătățirea performanței energetice a anvelopei clădirii BEMP constă în izolarea clădirilor și menținerea etanșeității, evitarea punților termice și reducerea la minimum a transferului de căldură, fără o pierdere semnificativă de suprafață utilă. În următoarele trei BEMP sunt prezentate soluții specifice pentru pereți, acoperișuri și geamuri. Această BEMP este aplicabilă tuturor tipurilor de clădiri, inclusiv clădirilor existente în curs de renovare. În general, costurile de investiție sunt mari, dar se realizează economii de costuri pe termen lung. În ceea ce privește întregul ciclu de viață, pentru optimizarea izolației ar trebui să se ia în considerare condițiile climatice locale. Această BEMP poate fi pe deplin aplicată de toți proiectanții, indiferent de dimensiunea acestora. Indicatori de performanță de mediu (i1) Consumul specific final de energie pentru fiecare proces, per unitate de suprafață și an (kwh/m²/an). (i2) Consumul specific de energie primară pentru fiecare proces, per unitate de suprafață și an (kwh/m²/an). Parametri de excelență (b1) În cazul construcțiilor noi, clădirea se proiectează cu un necesar de energie pentru încălzire și răcire mai mic de 15 kwh/m²/an sau cu o sarcină termică specifică finală pentru încălzire sau răcire mai mică de 10 W/m² și un consum total de energie primară (care include toate utilizările) mai mic de 120 kwh/m²/an. (b2) În cazul construcțiilor existente în curs de renovare, clădirea se proiectează cu un necesar de energie pentru încălzire și răcire mai mic de 25 kwh/m²/an și un consum total de energie primară (care include toate utilizările) mai mic de 120 kwh/m²/an Îmbunătățirea performanței energetice a pereților În ceea ce privește pereții, BEMP constă în utilizarea tehnicilor inovatoare de izolare cu performanțe economice și de mediu îmbunătățite. 13 A se vedea nota de subsol de mai sus. RO 12 RO

14 Printre astfel de tehnici se numără: în comparație cu izolația opacă, izolația transparentă reduce pierderile de căldură și permite mai buna utilizare a căldurii solare; în acest sistem, radiația solară trece prin stratul izolator transparent și este transformată în căldură pe suprafața exterioară de culoare închisă a structurii interne a peretelui; panourile de izolare sub vid au o conductivitate termică mult mai mică decât materialele izolante convenționale (până la 0,004 W/mK); acest lucru facilitează utilizarea straturilor izolante mai subțiri în comparație cu construcțiile convenționale; miezul sub vid al panoului (1 mbar) este acoperit cu o folie de aluminiu de înaltă performanță. Nu există restricții privind aplicabilitatea acestei practici. Zonele climatice pot influența modul de aplicare al practicii și caracteristicile finale ale pereților, însă practica își păstrează adecvarea. Această BEMP poate fi pe deplin aplicată de toți proiectanții, indiferent de dimensiunea acestora. Indicatori de performanță de mediu (i1) Consumul specific final de energie pentru fiecare proces, per unitate de suprafață și an (kwh/m²/an). (i2) Consumul specific de energie primară pentru fiecare proces, per unitate de suprafață și an (kwh/m²/an). Parametri de excelență (b1) În cazul construcțiilor noi, clădirea se proiectează cu un necesar de energie pentru încălzire și răcire mai mic de 15 kwh/m²/an sau cu o sarcină termică specifică finală pentru încălzire sau răcire mai mică de 10 W/m² și un consum total de energie primară (care include toate utilizările) mai mic de 120 kwh/m²/an. (b2) În cazul construcțiilor existente în curs de renovare, clădirea se proiectează cu un necesar de energie pentru încălzire și răcire mai mic de 25 kwh/m²/an și un consum total de energie primară (care include toate utilizările) mai mic de 120 kwh/m²/an Îmbunătățirea performanței de mediu a acoperișurilor BEMP constă în proiectarea și utilizarea de acoperișuri ecologice nesădite și sădite ( maro și verzi ) pentru a îmbunătăți comportamentul termic al clădirii; acestea au, de asemenea, un efect pozitiv asupra biodiversității, asupra peformanței de drenare a apei și asupra atenuării efectului de insulă termică. Un acoperiș rece este un sistem de acoperire capabil să respingă căldura solară și să păstreze suprafața acoperișului mai rece la soare, în mod similar caselor albe întâlnite frecvent în țările mediteraneene. Această capacitate de a rămâne relativ rece în lumina directă a soarelui se datorează proprietăților materialelor care reflectă radiația solară (reflexie solară sau albedo) și eliberează căldura absorbită (emisivitate în infraroșu). RO 13 RO

15 Acoperișurile ecologice nesădite și sădite, cunoscute și sub denumirea de acoperișuri vii, sunt cultivate cu vegetație. Obiectivul primordial în proiectarea unui astfel de acoperiș este de a încuraja biodiversitatea, de exemplu, prin compensarea pierderii unui habitat sau prin furnizarea de habitate protejate pe acoperiș. Solul și molozul colectate în urma construcției unei clădiri noi pe un sit dezafectat pot fi utilizate ca substrat pentru un acoperiș nesădit și pot asigura un habitat pe acoperiș pentru fauna și flora din fostul sit dezafectat. Acoperișurile ecologice sădite acționează ca un strat izolator: stabilizează temperatura în timpul verii și al iernii și oferă beneficii în ceea ce privește atenuarea efectului de insulă termică urbană. De asemenea, scurgerea apelor pluviale este diminuată prin absorbția apei. Nu există restricții tehnice privind aplicabilitatea acoperișurilor reci, dar beneficiile acestora sunt limitate la regiunile cu climă mai caldă. Nu există restricții de aplicare a acoperișurilor ecologice sădite sau nesădite, cu excepția factorului de rezistență la apă și a sarcinii mecanice corespunzătoare (un acoperiș ecologic sădit are o sarcină de aproximativ 100 kg pe m²). Acoperișurile ecologice sădite aduc beneficii economice: reduc costurile sistemului de drenare, cresc durata de viață a stratului impermeabil și pot asigura o izolare suplimentară a clădirii. Această BEMP poate fi pe deplin aplicată de proiectanții care sunt IMM-uri. Indicatori de performanță de mediu (i1) Consumul specific final de energie pentru fiecare proces, per unitate de suprafață și an (kwh/m²/an). (i2) Consumul specific de energie primară pentru fiecare proces, per unitate de suprafață și an (kwh/m²/an). (i3) Reflexia solară a acoperișului: capacitatea materialului de a reflecta lumina solară pe o scară de la 0 la 1. (i4) Emisivitatea termică a acoperișului: capacitatea suprafeței materialului de a emite energie prin radiație. (i5) Indicatorul biodiversității: numărul de specii care trăiesc pe acoperiș. Parametri de excelență (b1) În cazul construcțiilor noi, clădirea se proiectează cu un necesar de energie pentru încălzire și răcire mai mic de 15 kwh/m²/an sau cu o sarcină termică specifică finală pentru încălzire sau răcire mai mică de 10 W/m² și un consum total de energie primară (care include toate utilizările) mai mic de 120 kwh/m²/an. (b2) În cazul construcțiilor existente în curs de renovare, clădirea se proiectează cu un necesar de energie pentru încălzire și răcire mai mic de 25 kwh/m²/an și un consum total de energie primară (care include toate utilizările) mai mic de 120 kwh/m²/an Cele mai bune opțiuni pentru ferestre BEMP constă în utilizarea configurației clădirii pentru a instala cele mai performante ferestre și a maximiza câștigurile de căldură din radiația solară în timpul iernii, precum și în utilizarea sistemelor de umbrire. RO 14 RO

16 De regulă, cele mai performante ferestre sunt instalate la clădirile noi, foarte bine izolate. Clădirile existente pot fi modernizate prin instalarea de ferestre eficiente din punct de vedere energetic. Ferestrele foarte performante pot fi aplicate în toate cazurile, însă în regiunile cu o climă mai caldă acestea trebuie echipate cu sisteme de umbrire eficiente. Această BEMP poate fi pe deplin aplicată de proiectanții care sunt IMM-uri. Indicatori de performanță de mediu (i1) Consumul specific final de energie pentru fiecare proces, per unitate de suprafață și an (kwh/m²/an). (i2) Consumul specific de energie primară pentru fiecare proces, per unitate de suprafață și an (kwh/m²/an). (i6) Emisivitatea termică a ferestrelor: capacitatea suprafeței materialului de a emite energie prin radiație. (i7) valoarea U: performanța energetică a ferestrelor (W/m 2 /K). (i8) valoarea g: câștigul de căldură din radiația solară (de la 0 la 1). Parametri de excelență (b1) În cazul construcțiilor noi, clădirea se proiectează cu un necesar de energie pentru încălzire și răcire mai mic de 15 kwh/m²/an sau cu o sarcină termică specifică finală pentru încălzire sau răcire mai mică de 10 W/m² și un consum total de energie primară (care include toate utilizările) mai mic de 120 kwh/m²/an. (b2) În cazul construcțiilor existente în curs de renovare, clădirea se proiectează cu un necesar de energie pentru încălzire și răcire mai mic de 25 kwh/m²/an și un consum total de energie primară (care include toate utilizările) mai mic de 120 kwh/m²/an Proiectarea și modernizarea sistemelor de încălzire, ventilație și climatizare (IVC) BEMP constă în proiectarea sau modernizarea sistemului IVC conform principiilor următoare: integrarea totală a acestuia în proiectul clădirii (luând în considerare performanța anvelopei, câștigul solar optim, îmbunătățirea etanșeității, câștigurile interne estimate, integrarea ventilației naturale și mecanice), evitarea supradimensionării și optimizarea monitorizării și controlului; utilizarea sistemelor de încălzire și de răcire ecologice (sisteme cu performanță dovedită în ceea ce privește reducerea cererii de energie primară și fără efecte din diverse medii asupra altor aspecte de mediu), instalarea de produse din clase energetice superioare (dacă este cazul); ciclurile de întreținere optimă a sistemului. RO 15 RO

17 Această BEMP este aplicabilă pe scară largă. Pentru sistemele IVC existente sunt disponibile și unele soluții de modernizare cu costuri scăzute de investiție. Această BEMP poate fi pe deplin aplicată de toți proiectanții, indiferent de dimensiunea acestora. Indicatori de performanță de mediu (i1) Consumul specific final de energie pentru fiecare process, per unitate de suprafață și an (kwh/m²/an). (i2) Consumul specific de energie primară pentru fiecare process, per unitate de suprafață și an (kwh/m²/an). (i9) (pentru pompele de căldură) Factorul de performanță sezonieră a încăzirii (HSPF): căldura totală furnizată în cursul sezonului de încălzire împărțită la consumul total de energie din aceeași perioadă. (i10) (pentru pompele de căldură) Coeficientul de performanță (COP): raportul dintre puterea de încălzire și consumul de energie electrică sau de gaze pentru o sursă și o temperatură de ieșire specificate. (i11) (pentru pompele de căldură în modul răcire) Rata de eficiență energetică (EER): raportul dintre puterea de răcire și consumul de energie electrică sau de gaze pentru o sursă și o temperatură de ieșire specificate. Parametri de excelență (b1) În cazul construcțiilor noi, clădirea se proiectează cu un necesar de energie pentru încălzire și răcire mai mic de 15 kwh/m²/an sau cu o sarcină termică specifică finală pentru încălzire sau răcire mai mică de 10 W/m² și un consum total de energie primară (care include toate utilizările) mai mic de 120 kwh/m²/an. (b2) În cazul construcțiilor existente în curs de renovare, clădirea se proiectează cu un necesar de energie pentru încălzire și răcire mai mic de 25 kwh/m²/an și un consum total de energie primară (care include toate utilizările) mai mic de 120 kwh/m²/an Cel mai performant iluminat BEMP constă în reducerea cererii de energie pentru iluminat prin aplicarea de: strategii de iluminare: limitarea timpului de utilizare, de exemplu, prin instalarea unui detector de prezență în zonele cu utilizare redusă; iluminare numai la nivelul necesar, de exemplu, prin varierea intensității luminii în funcție de necesități; lumină naturală: plasarea judicioasă a ferestrelor, a luminatoarelor, a panourilor de perete translucide sau a dispozitivelor de transport al luminii solare și a suprafețelor reflectante, astfel încât în timpul zilei lumina naturală să asigure un iluminat interior eficace; dispozitive de iluminat eficiente: optimizarea fluxului luminos prin utilizarea de lămpi și corpuri de iluminat eficiente, instalarea de produse din clase energetice superioare (dacă este cazul). RO 16 RO

18 Din punct de vedere tehnic, nu există nicio restricție privind utilizarea celor mai bune strategii și dispozitive de iluminat, deși pot exista restricții geografice în ceea ce privește integrarea luminii naturale. În general, modernizarea iluminatului are o perioadă scurtă de recuperare a investiției. Această BEMP poate fi pe deplin aplicată de toți proiectanții, indiferent de dimensiunea acestora. Indicatori de performanță de mediu Parametri de excelență (i12) Densitatea de putere a sistemului de iluminat (LPD): puterea instalată a sistemului de iluminat care acoperă nevoile de iluminat pe unitate de suprafață (W/m 2 ). - (i13) Indicatorul numeric al energiei pentru iluminat (LENI): consumul anual de energie pentru iluminat pe metru pătrat (kwh/m 2 /an) Utilizarea surselor de energie regenerabile BEMP constă în utilizarea de sisteme adecvate de energie regenerabilă pentru a acoperi nevoile energetice ale clădirii, după ce acestea au fost reduse la minimum prin aplicarea celor mai bune practici de reducere a cererii de energie și de creștere a eficienței energetice a clădirii prin proiect sau prin renovare (a se vedea secțiunile și 3.1.7). De asemenea, BEMP constă în asigurarea capacității clădirii de a răspunde la cererea de energie, pentru a limita necesitatea de a se baza pe o rețea cu emisii ridicate de dioxid de carbon. Potențialul de exploatare la fața locului a anumitor surse de energie regenerabile depinde de factori specifici locului și amplasamentului, precum clima, umbrirea, spațiul disponibil etc. Aceste aspecte nu constituie obstacole în calea investițiilor în instalații pentru energia regenerabilă situate în afara amplasamentului. Performanța economică este puternic influențată de diferitele scheme de subvenții disponibile la nivel național sau local. Această BEMP poate fi pe deplin aplicată de proiectanții care sunt IMM-uri. Indicatori de performanță de mediu (i14) Energia din surse regenerabile ca procent din necesarul total final de energie al clădirii, unde 100 % corespunde unei clădiri cu consum anual net de energie egal cu zero. Parametri de excelență (b3) Potrivit conceptului de proiectare integrată, pentru a acoperi cererea de energie a clădirii se utilizează surse de energie regenerabile. RO 17 RO

19 Sisteme ecologice de drenare a apei La proiectarea unei clădiri, BEMP constă în planificarea, proiectarea și optimizarea drenării apei pentru a îmbunătăți calitatea scurgerilor de apă, a spori infiltrarea și a reduce riscurile de inundații. În acest sens, abordarea adoptată în cadrul filozofiei Rețelei durabile de canalizare (SUDS) este considerată a fi cea mai bună practică, întrucât urmează cele mai moderne principii: urmărește îmbunătățirea calității scurgerilor de apă, reduce scurgerile de suprafață, contribuie la protecția biodiversității și creează valoare de agrement; încearcă să reproducă, pe cât posibil, drenarea naturală existentă înainte de dezvoltarea proiectului; aplică o ierarhie a gestionării integrate, bazată pe prevenire, controlul sursei și controlul amplasamentului. Tehnicile specifice care urmează să fie aplicate în proiectele clădirilor trebuie stabilite de la caz la caz, deoarece depind foarte mult de climă și de regimul de precipitații din regiunea afectată, cu respectarea planului de gospodărire a apelor urbane, dacă este disponibil. Această BEMP poate fi pe deplin aplicată de proiectanții care sunt IMM-uri. Indicatori de performanță de mediu Parametri de excelență (i15) Utilizarea tehnicilor de pretratare (sedimentare, filtrare, bazin de retenție) și colectarea apelor pluviale (da/nu). - (i16) Utilizarea tratamentelor fizico-chimice și biologice (da/nu). (i17) Planul de întreținere periodică a sistemului de canalizare și monitorizarea din punct de vedere chimic a solului și a apelor subterane (da/nu) Instalații sanitare care economisesc apa BEMP constă în planificarea, proiectarea și introducerea de instalații sanitare care economisesc apa, în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile pentru economisirea apei și cu respectarea criteriilor de mediu recunoscute la nivel internațional (precum eticheta ecologică a UE pentru obiecte sanitare și pentru toalete cu apă și pisoare). Instalațiile sanitare care economisesc apa pot fi introduse fie în faza de proiectare a clădirilor, fie în contextul lucrărilor de renovare. Aeratoarele, limitatoarele de debit, precum și robinetele și capetele de duș cu debit redus sunt necostisitoare și adecvate dacă presiunea este de cel RO 18 RO

20 puțin un bar, deși nu pot fi utilizate cu sisteme cu alimentare prin gravitație. Sistemele bazate pe rezervoare de presiune pot necesita instalații mai mari și ar trebui introduse cu ocazia lucrărilor majore de renovare. Această BEMP poate fi aplicată de toți proiectanții, inclusiv de IMM-uri. Indicatori performanță mediu de de Parametri de excelență (i18) Debitul maxim pentru robinete (litri/min). (i19) Debitul maxim pentru dușuri (litri/min). (i20) Consumul de apă pentru toalete (litri/jet de apă). (b4) Debitul maxim de apă disponibil pentru robinetele de bucătărie și de chiuvetă fără dispozitiv de limitare a debitului nu trebuie să depășească 6,0 l/min, iar pentru cele cu dispozitiv de limitare a debitului nu trebuie să depășească 8,0 l/min 14. (b5) Debitul maxim de apă disponibil pentru capetele de duș și dușuri nu trebuie să depășească 8,0 l/min 15. (b6) Pentru toaletele cu apă, debitul total al jetului de apă nu trebuie să depășească 6 l/jet de apă Sisteme de reciclare a apei nepotabile BEMP constă în colectarea și reutilizarea apelor pluviale și reciclarea apei gri. Unele utilizări ale apei în clădiri, de exemplu, pentru toalete și irigare, nu necesită apă potabilă. Utilizarea apei provenite din reciclarea apelor pluviale de pe amplasament sau a sistemelor de colectare a apei gri poate reduce considerabil cererea de apă potabilă din rețeaua de alimentare: sistemele de colectare a apelor pluviale redirecționează aceste ape către rezervoarele de depozitare; pe acoperișuri și pe alte suprafețe impermeabile pot fi instalate sisteme de scurgere; apa colectată poate fi utilizată în diverse scopuri care exclud apa potabilă, cum ar fi pentru toalete, mașini de spălat, irigare, turnuri de răcire sau în scopuri generale de curățare; apa gri este termenul utilizat pentru a desemna apele uzate provenite din activități precum îmbăierea, dușurile, spălarea rufelor, spălarea vaselor la mașina de spălat vase; acesta exclude apa neagră care provine de la toalete; apa gri poate fi colectată și reutilizată pentru aplicații de bază ale apei nepotabile, cum ar fi toaletele și, în unele cazuri, irigarea, prin instalarea unor sisteme separate de drenare a apei uzate pentru toalete și pentru sursele de apă gri Robinetele de bucătărie și de chiuvetă care dețin eticheta ecologică a UE ating acest nivel de performanță (a se vedea Decizia 2013/250/UE a Comisiei) Capetele de duș și dușurile care dețin eticheta ecologică a UE ating acest nivel de performanță (a se vedea Decizia 2013/250/UE a Comisiei) Toaletele care dețin eticheta ecologică a UE ating acest nivel de performanță (a se vedea Decizia 2013/641/UE a Comisiei) RO 19 RO

21 La toate clădirile noi se pot instala sisteme de reciclare a apelor pluviale și a apei gri. Modernizarea acestor sisteme la clădirile existente este costisitoare și nepractică, cu excepția cazului în care clădirea face obiectul unor lucrări ample de renovare. Deși colectarea apelor pluviale este întotdeauna posibilă din punct de vedere tehnic, fezabilitatea economică depinde într-o mare măsură de climă. Această BEMP poate fi aplicată de toți proiectanții, inclusiv de IMM-uri. Indicatori de performanță de mediu Parametri de excelență (i21) Procentul de apă disponibilă provenită de la apele pluviale sau de la tratarea apei gri, care este reutilizată în procese interne (%) Prevenirea generării de deșeuri în cursul lucrărilor de construcție printr-o proiectare adecvată BEMP constă în prevenirea generării de deșeuri în cursul fazei de construcție, cu ajutorul unor tehnici de proiectare care elimină deșeurile. Printre aceste tehnici se numără: reutilizarea structurii clădirii, reutilizarea materialelor recuperate, utilizarea unor metode moderne de construcție, introducerea flexibilității și adaptabilității în proiectare, utilizarea elementelor prefabricate, reducerea resturilor de la tăiere ținând seama de dimensiunile date de producător, reducerea comenzilor supradimensionate etc. Nu există nicio restricție cu privire la aplicarea acestei practici de către proiectanții de clădiri noi. Disponibilitatea pe piață a unor tehnici și comportamentul tradițional din sectorul construcțiilor constituie principalele limitări. Această BEMP poate fi aplicată de toți proiectanții, inclusiv de IMM-uri. Indicatori de performanță de mediu Parametri de excelență (i22) Generarea de deșeuri specifice în cursul fazei de construcție, măsurată ca greutate sau volum per unitate de suprafață sau ca alt factor reprezentativ (kg/m²) Proiectarea în vederea unei demontări ușoare BEMP constă în prevenirea generării deșeurilor în cursul demontării printr-o mai bună proiectare și selecție a materialelor. RO 20 RO