STRATEGIA DE DEZVOLTARE

Transcriere

1 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO - SOCIALĂ A COMUNEI CRETEŞTI - VASLUI

2 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO - SOCIALĂ A COMUNEI CRETEŞTI CUPRINS CAP. I INTRODUCERE...6 CAP. II - CORELAREA CU STRATEGII ŞI PROGRAME EUROPENE, REGIONALE ŞI NAŢIONALE...12 CAP. III - ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE...50 III.1. ECONOMIC Agricultură...50 ANALIZA SWOT AGRICULTURĂ Mediul de afaceri...55 ANALIZA SWOT - INDUSTRIE, COMERŢ ŞI SERVICII...58 III.2. INFRASTRUCTUĂ ŞI MEDIU Infrasctructura de bază şi recreativă...60 ANALIZA SWOT INFRASTRUCTURA Mediu...64 ANALIZA SWOT MEDIU...67 III. 3. SOCIAL ŞI SĂNĂTATE Servicii sociale Sănătate...73 ANALIZA SWOT - SANATATE, SERVICII SOCIALE...74 III.4. EDUCAŢIE, CULTURĂ ŞI CULTE Învăţământ Cultură şi culte...79 ANALIZA SWOT EDUCAŢIE, CULTURĂ ŞI CULTE...82 III.5. REFORMA ADMINISTRAŢIEI Capacitate administrativa...85 ANALIZA SWOT REFORMA ADMINISTRAŢIEI...89 III.6. RESURSE UMANE Populaţia

3 3.6.2 Piaţa muncii...97 ANALIZA SWOT - RESURSE UMANE...99 CAP. IV. VIZIUNEA Viziunea privind dezvoltarea economico-socială a comunei Creţeşti PRIORITĂŢILE ŞI OBIECTIVELE STRATEGIEI I. DOMENIUL ECONOMIC I.1. Agricultură şi dezvoltare rurală Justificare, obiective, direcţii de acţiune I.2. Mediul de afaceri Justificare, obiective, direcţii de acţiune II. DOMENIUL INFRASTRUCTURĂ ŞI MEDIU II.1. Infrastructura fizică de bază Justificare, obiective, direcţii de acţiune II.2. Mediu Justificare, obiective, direcţii de acţiune III. DOMENIUL SOCIAL ŞI SĂNĂTATE III.1. SOCIAL Justificare, obiective, direcţii de acţiune III.2. SANATATE Justificare, obiective, direcţii de acţiune IV. DOMENIUL EDUCAŢIE, CULTURĂ ŞI CULTE IV.1. EDUCAŢIE Justificare, obiective, direcţii de acţiune IV.2. CULTURĂ ŞI CULTE Justificare, obiective, direcţii de acţiune V. DOMENIUL REFORMEI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE V.1. Administraţia Publică Locală Justificare, obiective, direcţii de acţiune VI. DOMENIUL RESURSE UMANE Justificare, obiective, direcţii de acţiune Teme orizontale Indicatori CAP. V - PORTOFOLIU DE PROIECTE PRIORITARE BIBLIOGRAFIE

4 Legendă privind acronimele şi semnificaţia prescurtărilor utilizate în studiu AJOFM - Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă AJPS - Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale AN Apele Române - Agenţia Naţională Apele Române ANAF - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală AP Acord de Parteneriat APF arabil, păşuni, fâneţe APL administraţia publică locală APM Agenţia pentru Protecţia Mediului ANOFM - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă AVL arabil, vii, livezi CCIA Camera de Comerţ pentru Industrie şi Agricultură CDC - Caietul documentar al comunei CDI Cercetare, dezvoltare, inovare CE Comisia Europeana CES - Cerinţe educative speciale CFM - Cadrul Financiar Multianual CJ Consiliul Judeţean CNADNR - Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România CSC - Cadrul Strategic Comun DADR Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală DGASPC - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului DJS Direcţia Judeţeană de Statistică DSP - Direcţia de Sănătate Publică DSVSA Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor FC - Fondul de Coeziune FEI - Fondul European de Investiţii FESI - Fonduri Europene Structurale şi de Investiţii FEDR - Fondul European pentru Dezvoltare Regională FSE - Fondul Social European FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEPM - Fondul European pentru Pescuit şi afaceri Maritime GAL - Grupuri de Acţiune Locală ÎIPT Învăţământ iniţial, profesional şi tehnic ÎPV Învăţământ profesional vocaţional INMI Institutul Naţional al Monumentelor Istorice INS - Institutul Naţional de Statistică ISJ Inspectoratul Şcolar Judeţean ME - Ministerul Economiei 4

5 MCC Ministerul Culturii şi Cultelor MEN Ministerul Educaţiei Naţionale MFE - Ministerul Fondurilor Europene MMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice MMSC - Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice MS - Ministerul Sănătăţii MSI - Ministerul pentru Societatea Informaţională MT - Ministerul Transporturilor OJPDRP Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit OJSPA - Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimie PAC - Politica Agricolă Comună PC - Politica de Coeziune POCA Programul Operaţional Capacitate Administrativă POCU Programul Operaţional Capital Uman PUG Plan Urbanistic General Q - chestionar RAG Recensământul Agricol General RNP-ROMSILVA Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA SER Surse de Energie Regenerabile SNDDR - Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României SDDUE - Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene TEN-T - Reţeaua Transeuropeană de Transport TIC - Tehnologii de Informare şi Comunicare UVM unitate vită mare 5

6 CAPITOLUL I. INTRODUCERE Scopul acestei lucrări este acela de a face o diagnoză a spaţiului rural la nivelul comunei Creteşti, în vederea identificării principalelor probleme cu care se confruntă acestă comunitate, precum şi definirea unei strategii de dezvoltare rurală. Diagnoza acestui spaţiu a fost realizată pe mai multe nivele: nivel statistic; evaluarea activităţii administraţiei publice locale; Principiile de bază care au stat la baza elaborării acestei strategii au fost următoarele: principiul cunoaşterii trăsăturilor locale. Strategia a fost elaborată de specialişti, care cunosc foarte bine realităţile din această comună. principiul realităţii. Acest plan strategic prezintă potenţialul, stadiul de dezvoltare şi baza de la care se pleacă în cadrul proceselor dezvoltării durabile. principiul continuităţii şi sustenabilităţi. Strategia va fi îmbunătăţită continuu şi după adoptarea acestuia de către primărie. principiul armonizării cu obiectivele de dezvoltare existente la nivelul Uniunii Europene. Interesul pentru acest tip de activitate a fost dat de faptul că aplicarea strategiei de dezvoltare regională şi rurală va conduce la reducerea disparităţilor din cadrul spaţiului rural. Utilitatea elaborării planurilor de dezvoltarea strategică este susţinută de argumente, care în esenţă vizează: utilizarea resurselor umane şi logistice existente - elaborarea unui plan strategic de dezvoltare locală contribuie, pe termen mediu şi lung, la gestionarea mai eficientă a resurselor locale (resurse umane, financiare, logistice etc.), permiţând mobilizarea la cote superioare a acestor resurse în vederea atingerii obiectivelor propuse în cadrul planurilor de dezvoltare; 6

7 existenţa unui plan de dezvoltare creează / facilitează obţinerea resurselor financiare care să susţină procesele de dezvoltare la nivel local. Planul strategic clarifică pentru toţi factorii implicaţi în programele de ajustare sau dezvoltare socială care sunt obiectivele urmărite de autorităţile locale pe termen mediu şi lung, rolul strategiei de dezvoltare fiind acela de a modifica optica elaborării unor strategii conjuncturale prin care se urmăreşte elaborarea strategiilor de supravieţuire imediată (satisfacerea unor nevoi imediate). Această perspectivă imediată trebuie înlocuită cu perspectiva dezvoltării strategice. Implicarea comunităţii în programele de dezvoltarea locală presupune asumarea direcţiilor de acţiune în ceea ce priveşte planificarea strategică de către unităţile de dezvoltare: sat sau comună. Procesul de participare a comunităţii implică valenţe multiple: educaţionale: existenţa unor modele şi practici care să fie însuşite de către membrii activi ai comunităţii; politice: acest aspect presupune posibilitatea comunităţii de a impune anumite decizii, precum şi dreptul de a controla persoanele care le reprezintă interesele; economice: vizează în principal susţinerea comunităţii privind participarea cu bani, bunuri sau muncă voluntară; organizaţionale: în această situaţie este necesară existenţa unor cadre instituţionale care să orienteze sau să mobilizeze resursele în ceea ce priveşte procesele de dezvoltare comunitară, în cadrul acestui capitol trebuie subliniată importanţa agenţilor de dezvoltare locală. Responsabilităţi ale administraţiei publice locale: identificarea de resurse şi parteneri pentru dezvoltarea locală responsabilitatea definirii strategiilor de dezvoltare locală responsabilitatea iniţierii unor programe de dezvoltare locală şi corelarea lor cu programe şi strategii de dezvoltare în plan naţional, regional sau european. Strategia de dezvoltare a Comunei Creţeşti defineşte o imagine clară a obiectivelor strategice şi a căilor de operaţionalizare a acestora, pe care administraţia publică locală împreună cu principalii actori locali şi le-au asumat 7

8 pentru orizontul de timp Procesul de elaborare a strategiei a fost complex şi a implicat utilizarea unei game largi de instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale comunei şi, ulterior, selectării domeniilor prioritare şi tipurilor de intervenţii pentru perioada vizată de aceasta. Strategia va permite focalizarea şi ajustarea continuă a eforturilor administraţiei publice locale, orientate către satisfacerea nevoilor locuitorilor comunei, către creşterea calităţii vieţii acestora, bazate pe promovarea identităţii locale. Pentru anul 2020 Comuna Creteşti îşi propune să devină un nucleu de dezvoltare, cu un mediu economic competitiv şi cu resurse umane adaptate realităţii socio-economice interne. Această evoluţie va putea deveni posibilă prin: valorificarea durabilă a poziţiei geo-strategice şi a resurselor naturale; creşterea adaptabilităţii locuitorilor la particularităţile socio-economice locale şi promovarea incluziunii sociale; facilitarea accesului la utilităţi, servicii de calitate în domeniile asistenţă socială, sănătate şi educaţie; Tutova; susţinerea culturii antreprenoriale şi a inovării; creşterea competitivităţii şi atractivităţii economice la nivelul Comunei implicarea transparentă şi activă a instituţiilor pentru dezvoltarea economico-socială echilibrată a comunei; Strategia de dezvoltare este un instrument util autorităţii publice locale din mai multe perspective: dezvoltare a zonei; permite identificarea nevoilor de dezvoltare, respectiv a potenţialului de permite utilizarea eficientă a resurselor, prin direcţionarea acestora către priorităţile de dezvoltare stabilite; permite identificarea unor soluţii la problemele cu care se confruntă şi operaţionalizarea acestora; permite atragerea de fonduri din surse rambursabile şi/ sau nerambursabile; permite transparenţa decizională, elaborarea strategiei implicând un proces de consultare publică; 8

9 Relevanţa acestui tip de activitate constă în faptul că, aplicarea strategiei de dezvoltare regională şi rurală va conduce la reducerea disparităţilor din cadrul spaţiului rural şi la participarea României la propunerile de asistenţă a U.E. Contextul internaţional ales pentru trasarea Strategiei de dezvoltare este definit de aplicarea modelelor europene de dezvoltare socială, economică şi de mediu şi opţiunea faţă de modelul de dezvoltare durabilă. În ceea ce priveşte contextul naţional, s-a ţinut seama de scenariile de dezvoltare propuse în strategiile de dezvoltare durabilă pe termen lung Orizont 2020, astfel: scenariul «optimist» în domeniul social, respectiv reforme sociale bine articulate, politici active de dezvoltare socială, repunerea în drepturi, în ordinea firească, a actorilor sociali (inclusiv societatea civilă); prognoze de dezvoltare economică: în ipoteza că se vor aplica politici proactive de stimulare a ocupării forţei de muncă, de creştere a investiţiilor şi de accelerare a inovării, simulările realizate pun în evidenţă faptul că se pot atinge rate de creştere anuală medie a PIB-ului de peste 5%, cu condiţia menţinerii unei rate a investiţiilor care să nu scadă sub 25% din PIB; necesitatea integrării politicilor de mediu în politicile economice şi sociale (politici economice, agricole, dezvoltare transporturi, dezvoltare regională, a mediilor urban şi rural etc.); Analiza contextului local a condus la un set compact de informaţii ce se regăsesc în analiza SWOT. Metodologia de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Locală Pentru a elabora o Strategie de Dezvoltare Locală care să asigure obţinerea rezultatelor calitative şi cantitative aşteptate, S.C. INVENTIC GRUP S.R.L. a divizat procesul de elaborare în etape şi acţiuni, după cum urmează: a) constituirea echipei de elaborare a strategiei şi a grupurilor de lucru: în aceasta etapă au fost incluse prezentări şi dialoguri pe marginea intenţiei Consiliului Local de a demara elaborarea procesului de planificare strategică, urmată de agrearea unui mod de lucru de către toţi factorii implicaţi (personalul administraţiei publice locale, instituţiile publice, membrii consiliului local, reprezentanţi ai mediului de afaceri din comună, reprezentanţi ai societăţii civile); 9

10 b) a efectuat cercetarea documentară în vederea întocmirii profilului socioeconomic şi de mediu al comunei, având două direcţii: - cercetarea tehnico - documentară a situaţiei existente pe plan social, economic, de mediu, cultural, sportiv, comunitar etc.; această cercetare s-a realizat cu aportul serviciilor publice şi de specialitate coordonate de Consiliul Local şi primarul comunei, a unor instituţii publice de la nivel judeţean, precum şi prin consultarea unor specialişti; - evaluarea nevoilor şi aspiraţiilor comunităţii locale s-a efectuat prin intermediul unei cercetări preliminare în trei direcţii de interes: social, economic şi de mediu; c) a realizat analiza SWOT a situaţiei socio - economice actuale a comunei; d) a elaborat viziunea de dezvoltare a comunei, a obiectivelor strategice şi a direcţiilor de dezvoltare, având ca bază de lucru analiza SWOT centralizată la nivelul comunei; e) a elaborat un plan prin stabilirea de proiecte punctuale şi acţiuni concrete de dezvoltare durabilă; în această etapă au fost utilizate, ca materiale suport, planurile de investiţii şi programele elaborate de Consiliul Local pe termen scurt, precum şi prevederile Planului Urbanistic General existent pentru a identifica eventuale planificări care ar putea avea o influenţă asupra dezvoltării comunei; au fost analizate strategiile naţionale, regionale şi judeţene pentru a corela obiectivele de la nivel local cu cele de la nivel regional sau naţional. Acţiunile propuse şi proiectele aferente au respectat prevederile legislaţiei în vigoare urmărindu-se în acelaşi timp, respectarea tuturor recomandărilor în sensul planificării unei dezvoltări durabile, pe principii ecologice. Pentru a facilita monitorizarea implementării strategiei propuse, a fost elaborat un set de măsuri de evaluare a strategiei de dezvoltare şi de revizuire periodică, care au în vedere: - aplicarea prevederilor HG nr.1076/2005 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe; - finalizarea Strategiei de Dezvoltare Locală şi adoptarea ei prin hotărâre a Consiliului Local; - analize periodice realizate în Consiliul Local şi de către primarul comunei; 10

11 Revizuire Revizuirea Strategiei de Dezvoltare Locală se va face periodic, în scopul evaluării stadiului de implementare, în vederea analizei comparative a indicatorilor de monitorizare. Revizuirea este necesară pentru actualizarea şi adaptarea conform cadrului legislativ specific unei perioade sau ca urmare a unor schimbări şi opţiuni politice relevante, structurale. Prima revizuire se propune a fi în anul Metodologia de revizuire va cuprinde următoarele elemente: rezultatele monitorizării la sfârşitul anului 2017; evoluţia bugetului local, noua legislaţie cu efecte directe asupra localităţii sau dezvoltării rurale, modificări ale strategiilor naţionale şi regionale. 11

12 CAPITOLUL II. CORELAREA CU STRATEGII ŞI PROGRAME EUROPENE REGIONALE ŞI NAŢIONALE Noile norme și noua legislaţie care reglementează următoarea rundă de investiţii din cadrul politicii de coeziune pentru perioada au fost aprobate de Consiliul Uniunii Europene în luna decembrie Comisia a propus mai multe schimbări importante ale modului în care politica de coeziune este concepută şi pusă în aplicare, şi anume: concentrarea asupra priorităţilor Strategiei Europa 2020 de creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii; recompensarea performanţelor; sprijinirea programării integrate; accentul pus pe rezultate monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor convenite; consolidarea coeziunii teritoriale şi simplificarea aplicării; Aceste schimbări vin ca urmare a adoptării de către Comisie, în iunie 2011, a unei propuneri referitoare la următorul cadru financiar multianual pentru aceeaşi perioadă (1): un buget pentru aplicarea Strategiei Europa În propunerea sa, Comisia a decis că politica de coeziune ar trebui să rămână un element esenţial al următorului pachet financiar şi a subliniat rolul său esenţial în ceea ce priveşte aplicarea Strategiei Europa Bugetul total propus pentru perioada va fi de 376 miliarde EUR, inclusiv fondurile pentru noua facilitate Conectarea Europei, concepută în vederea creşterii numărului proiectelor transfrontaliere în domeniile energiei, transporturilor şi tehnologiei informaţiei. Arhitectura legislativă a politicii de coeziune cuprinde: un regulament general de stabilire a unor dispoziţii comune referitoare la Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (EMFF), precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind FEDR, FSE şi Fondul de Coeziune; 12

13 trei regulamente specifice privind FEDR, FSE şi Fondul de coeziune şi două regulamente privind obiectivul de cooperare teritorială europeană şi Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (GECT). În România, au fost elaborate Strategii de Dezvoltare Durabilă pentru perioada , la nivel naţional, reginal, judeţean şi local. Anul 2014, a impus elaborarea noilor Strategii de Dezvoltare Durabilă, pentru perioada programatică , care au în vedere schimbările generate de statutul României de ţară membră a Uniunii Europene precum şi de efectele crizei economice mondiale, asupra situaţiei europene, naţionale, regionale, judeţene şi locale. În acest context, Strategia de dezvoltare economico - socială a comunei Creteşti, orizont , prin viziunea de dezvoltare introdusă, obiectivele şi măsurile propuse, este în corelaţie cu politicile comunitare, planurile şi strategiile la nivel naţional, programele şi strategiile regionale, judeţene şi locale, asigurând astfel caracterul integrator al planului de acţiuni propus. CONTEXT EUROPEAN Perspectivele politicii de coeziune şi ale cooperării teritoriale în perioada La data de 3 martie 2010, Comisia Europeană a dat publicităţii Comunicarea EUROPA 2020 strategie pentru creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. Strategia europeană de ceştere economică pentru deceniul a apărut pe fondul unei crize economico financiare profunde şi al intensificării provocărilor pe termen lung (globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor, îmbătrânirea populaţiei). Obiectivul general al Strategiei Europa este transformarea UE într-o economie inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, al productivităţii şi pentru a asigura coeziunea economică, socială şi teritorială. Cele trei priorităţi stabilite în cadrul acestei strategii sunt:

14 1. Creştere inteligentă dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare (cercetarea şi dezvoltarea tehnologică combinată cu utilizarea eficientă a resurselor existente conduc la creşterea productivităţii); 2. Creştere durabilă promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive poate conduce pe de o parte la furnizarea de bunuri publice societăţii (cum ar fi conservarea habitatelor, biodiversitatea şi menţinerea patrimoniului rural) ce pot conduce în arealele vizate, la crearea de noi locuri de muncă prin extensivizarea agriculturii şi aprovizionarea pieţelor locale; 3. Creştere favorabilă incluziunii sociale promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială prin deblocarea potenţialului economic al zonelor rurale, dezvoltarea pieţelor şi locurilor de muncă la nivel local, prin furnizarea de asistenţă în vederea restructurării agriculturii şi sprijinirea veniturilor agricultorilor în vederea menţinerii unei agriculturi sustenabile în întreaga Europă. Printre ţintele Strategiei Europa 2020 se numără: rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 75%; nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene; obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice: - emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900; - 20% din energia produsă să provină din surse regenerabile; - creşterea cu 20% a eficienţei energetice; rata de părăsire timpurie a şcolii sub 10%; iniţiative: ponderea tinerilor cu vârsta între ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ terţiar, de cel puţin 40%; scăderea numărului de persoane expuse sărăciei, cu 20 de milioane; În cadrul acestei strategii au fost propuse ca şi instrumente de lucru 7 O Uniune a inovării pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă; 14

15 Tineretul în mişcare pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii; O agendă digitală pentru Europa pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor; O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor pentru a permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică; O politică industrială adaptată erei globalizării pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial; O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă pentru a moderniza pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională; Platforma europeană de combatere a sărăciei pentru a garanta coeziunea socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate; De asemenea, strategia răspunde şi obiectivelor tematice care se regăsesc în cadrul propunerilor de regulamente pentru perioada : sectoarele; 1. Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării; 2. Îmbunătăţirea accesului şi calităţii tehnologiilor informaţiilor şi comunicării; 3. Creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii; 4. Sprijinirea tranziţiei spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate 5. Promovarea adaptării la schimbările climatice şi prevenirea riscurilor; 6. Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor; 15

16 publică; 7. Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor în reţelele cheie; 8. Promovare ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă; 9. Investiţii în abilităţi, educaţie şi învăţare continuă; 10. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei; 11. Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi eficienţei în administraţia Conform COM (2010) 672 Politica Agricolă Comună în perspectiva anului , PAC-ul de după 2014 ar trebui să rămână o politică comună puternică formată din doi piloni: ajutoare plătite anual tuturor agricultorilor şi un instrument de sprijin dedicat obiectivelor comunitare. Dintre obiectivele strategice propuse pentru PAC, primul obiectiv (Obiectivul 1. Producţia alimentară viabilă ) se referă în mod expres la sectorul agricol, iar celelalte două sunt legate mai ales de dezvoltarea rurală (Obiectivul 2. Managementul durabil al resurselor naturale şi Obiectivul 3. Dezvoltarea teritorială echilibrată ), însă, la nivelul măsurilor nu se face o diferenţiere clară între cele două domenii (agricultură şi dezvoltare rurală). Obiectivul propus este generarea unei creşteri mai durabile, mai inteligente şi mai favorabile incluziunii pentru Europa rurală. În politicile europene se pune accent pe menţinerea potenţialului de producţie sustenabilă de alimente în întreaga UE, pentru a garanta securitatea alimentară pe termen lung a cetăţenilor europeni şi pentru a contribui la satisfacerea cererii tot mai mari de alimente la nivel mondial. De asemenea, se doreşte sprijinirea comunităţilor agricole care oferă cetăţenilor europeni alimente de calitate, valoroase şi diverse, produse în mod sustenabil, cu respectarea cerinţelor UE referitoare la mediu, apă, sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor şi sănătatea publică. Se recunoaşte importanţa comunităţilor rurale agricole viabile, care creează locuri de muncă la nivel local şi generează numeroase beneficii economice, sociale, de mediu şi teritoriale. Trebuie îmbunătăţite condiţiile pentru fermele mici, deoarece în Europa structurile eterogene agricole şi sistemele de producţie contribuie la atractivitatea şi identitatea regiunilor rurale. O reducere semnificativă a producţiei locale ar avea, de asemenea, consecinţe în privinţa emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), a

17 peisajelor locale caracteristice, ducând totodată la opţiuni mai limitate pentru consumatori. Liniile directoare strategice ale Uniunii Europene (Community Strategic Guidlines) indică faptul că Politica de Coeziune are trei priorităţi: îmbunătăţirea atractivităţii Statelor Membre, regiunilor şi oraşelor, prin îmbunătăţirea accesibilităţii, asigurarea unui nivel şi a unei calităţi adecvate a serviciilor şi protejarea mediului înconjurător; încurajarea inovării, antreprenoriatului şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, prin promovarea capacităţii de cercetare - inovare, inclusiv a noilor instrumente TIC; crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite, prin atragerea de noi persoane în procesul de ocupare şi în activităţi antreprenoriale, îmbunătăţirea adaptabilităţii lucrătorilor şi a firmelor şi investiţiile în capitalul uman; În anul 2011, Comisia Europeană a publicat Carta Albă intitulată Foaie de parcurs pentru un spaţiu european unic al transporturilor Către un sistem de transport competitiv şi eficient din punct de vedere al resurselor 3. Aceasta prezintă 40 de iniţiative concrete privind infrastructura şi serviciile de transport de implementat în următorul deceniu. Iniţiativele sunt corelate cu următoarele obiective de atins până în anul 2050: Eliminarea autoturismelor cu combustibili convenţionali din oraşe; Reducerea cu 40% a emisiilor din transportul maritim; Trecerea a 50% dintre pasagerii şi mărfurile de pe relaţiile interurbane de distanţă medie de pe modul rutier pe modul feroviar şi naval; Reducerea în ansamblu cu 60% a emisiilor generate de activitatea de transport; Se poate aşadar observa că, în dimensiunea europeană, la baza direcţiilor de dezvoltare a infrastructurii, stau aproape exclusiv concepte legate de protecţia mediului. Această abordare este probabil potrivită pentru ţări cu o infrastructură de transporturi deja foarte bine dezvoltată, însă s-ar putea să fie nepotrivită pentru ţări cu o infrastructură în general slabă, precum România

18 Dezvoltarea capacităţii administrative la nivel european este un deziderat important în ceea ce priveşte implementarea Strategiei de la Lisabona care propune obiective concrete legate de îmbunătăţirea procesului de legiferare şi a politicilor publice cu impact direct asupra dezvoltării economice şi creării de noi locuri de muncă. La nivel programatic şi declarativ se observă o corelaţie directă între îmbunătăţirea capacităţii administrative şi creşterea calităţii vieţii la nivelul cetăţenilor Uniunii Europene. Guvernarea democratică şi eficientă este scopul major al tuturor încercărilor de reformă a administraţiei publice. Administraţia publică reprezintă un domeniu vast, caracterizat de probleme şi abordări diverse, dar şi de teme ce prezintă o valabilitate perpetuă. Alături de imaginile clasice ale sistemelor administrative şi ale modului lor de operare, problema inovaţiei şi reformei în domeniul administraţiei publice a suscitat întotdeauna o dezbatere teoretică şi o preocupare practică semnificativă axată în primul rând pe compatibilitatea conceptelor de inovaţie şi administraţie publică. Deseori administraţia este prezentată ca fiind imobilă prin natura sa şi incapabilă, în esenţă, să se adapteze evoluţiilor cerute. Diversele abordări ale reformelor administrative se plasează pe o scală largă, între o percepţie pozitivă şi o imagine profund negativă a aparatului birocratic. Un alt element important care trezeşte interes la nivel european vizează cooperarea teritorială între autorităţile locale, crearea de noi forme de organizare instituţională şi de administraţie cu scopul de a îmbunătăţi calitatea serviciilor publice şi de a întări capacitatea acestora pentru a face faţă concurenţei. CONTEXT NAŢIONAL La nivel naţional, strategia Europa 2020 este implementată prin intermediul Programelor Naţionale de Reformă (PNR). Ţintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt: rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 70%; nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 2% din PIB-ul României; obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice: 18

19 - emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900; - 24% din energia produsă să provină din surse regenerabile; - creşterea cu 19% a eficienţei energetice; rata de părăsire timpurie a şcolii sub 11,3%; ponderea tinerilor cu vârsta între ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ terţiar, de cel puţin 26,7%; scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu ; Principalele programe şi strategii pentru perioada în România Pornind de la obiectivele Strategiei Europa 2020, România şi-a stabilit, prin Programul Naţional de Reformă, priorităţile şi obiectivele proprii care fixează cadrul şi direcţiile de dezvoltare economică sustenabilă. Programul Naţional de Reformă 2014 (PNR 2014) 4 constituie platforma-cadru pentru definirea reformelor şi a priorităţilor de dezvoltare economică a României pe parcursul unei perioade de 12 luni (iulie iunie 2015), în concordanţă cu Strategia Europa 2020 şi cu documentele rezultate din Semestrul European În ansamblul său, Programul Naţional de Reformă al României stimulează competitivitatea, productivitatea şi potenţialul de creştere, coeziunea socială, teritorială şi convergenţa economică, toate acestea urmărind reducerea decalajelor în ceea ce priveşte dezvoltarea economică faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Asumarea reformelor necesare pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 permite concertarea demersurilor naţionale pentru modernizarea economiei şi societăţii româneşti şi susţine convergenţa economico-socială cu celelalte state membre ale UE. Pe termen scurt, priorităţile guvernului rămân în continuare legate de relansarea economică, crearea de locuri de muncă şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice. În acest sens, creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice, alături de îmbunătăţirea mediului de afaceri, se înscriu în categoria priorităţilor strategice pe termen scurt, menite să contribuie, în mod direct, la

20 asigurarea condiţiilor pentru atingerea ţintelor asumate în contextul strategiei Europa Programul de Convergenţă În conformitate cu Programul de Guvernare, cu luarea în considerare a obiectivelor prevăzute în Strategia Europa 2020, Acordul preventiv cu UE şi FMI şi Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanța în cadrul uniunii economice şi monetare, strategia economică pe termen mediu a Guvernului este orientată către promovarea competitivității şi ocupării forței de muncă, consolidarea finanțelor publice şi a stabilității financiare, continuarea implementării reformelor structurale, creşterea atragerii fondurilor europene şi asigurarea coerenței mixului de politici economice. Strategia şi politica economică sunt întemeiate pe principiul echilibrului între politicile de consolidare fiscală, susținerea mediului economic şi protecția şi solidaritatea socială. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) reprezintă o oportunitate reală pentru a aborda punctele slabe, pe baza consolidării punctelor tari ale sectorului şi pe baza progresului realizat prin PNDR Au fost înregistrate îmbunătăţiri semnificative în perioada , în special cu privire la o mai bună integrare a producătorilor şi procesatorilor în lanţul agro-alimentar, reînnoirea generaţiilor de fermieri, aplicarea de practici şi realizarea de investiţii prietenoase cu mediul, economii locale diversificate şi infrastructura locală. PNDR va aborda în mod strategic următoarele priorităţi: Schimbarea structurală a sectorului agro-alimentar şi competitivitatea. Obiectivul general: Accelerarea procesului de restructurare a fermelor mici şi mijlocii şi transformarea acestora în exploataţii viabile economic şi îmbunătăţirea performanţei economice a fermelor şi a sectorului de procesare, pentru creşte integrarea pe piaţă a produselor de calitate şi pentru substituirea importurilor. Managementul resurselor naturale. Obiectivul general: Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului natural prin asigurarea unui management durabil al resurselor naturale şi prin combaterea schimbărilor climatice. 5 aprilie 2014;

21 Dezvoltarea rurală locală echilibrată, în conformitate cu Acordul de Parteneriat. Obiectivul general: Diversificarea activităţilor economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale. Aceste priorităţi sunt corelate cu obiectivele strategice definite la nivel naţional cu Poltica Agricolă Comună şi cu Strategia Europa Poziţia României la viitoarea PAC este prezentată detaliat în documentul MEMORANDUM Poziţia preliminară a României privind Comunicarea Comisiei PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legat de alimentaţie, resurse naturale şi teritorii. România susţine menţinerea în termeni reali a valorii sprijinului pentru agricultură în configuraţia celor 2 piloni complementari şi trebuie să permită şi valorificarea potenţialului noilor state membre, precum şi atingerea obiectivelor de convergenţă. Referitor la pilonul I sistemul de plăţi directe şi măsurile de piaţă, România salută Comunicarea Comisiei şi consideră că aceasta vine în întâmpinarea problemelor economice, sociale şi de mediu, cu care se confruntă agricultura şi spaţiul rural din Uniunea Europeană. - Susţinerea fermierilor activi va conduce la diminuarea disparităţilor dintre statele membre şi o alocare corectă a resurselor financiare. În acest sens, este deosebit de important să reconsiderăm definirea fermierului ca fermier activ. - România susţine ferm ideea unei distribuiri echitabile a plăţilor directe între statele membre. România susţine ca în viitoarea PAC să nu mai fie menţinute actualele discrepanţe, în aşa fel încât PAC să nu mai fie o politică cu două viteze. Procesul de phasing-in pentru România şi Bulgaria trebuie să se încheie în România consideră oportună deschiderea arătată de Comisie pentru susţinerea agriculturii la scală mică, prin introducerea unei scheme de sprijin dedicată fermelor mici, aceasta contribuind la consolidarea competitivităţii şi menţinerea vitalităţii zonelor rurale. În acest sens vom susţine definirea unor noi criterii de eligibilitate mai simplu de gestionat şi mai uşor de implementat. 21

22 - România nu consideră oportună propunerea Comisiei de introducere a unei limite superioare (plafonare) a nivelului plăţilor directe alocate fermelor mari. O astfel de măsură nu ar face decât să determine exploataţiile mari să se divizeze în ferme mai mici, eligibile, cu efecte asupra competitivităţii şi viabilităţii lor economice pe termen mediu şi lung. - România sprijină măsurile menite să creeze posibilitatea pentru tinerii fermieri să obţină un venit decent, ca o oportunitate a lor de a se implica mai mult în sectorul agricol şi pentru întinerirea acestuia, având în vedere actualul context de îmbătrânire a populaţiei active din agricultură. - România susţine menţinerea instrumentelor actuale de intervenţie pe piaţă pentru a acţiona ca plasă de siguranţă în situaţiile de criză, precum şi căutarea de noi instrumente care să permită menţinerea agriculturii UE la un nivel competitiv în raport cu ţările terţe; continuarea, după 2013, a programelor sectoriale (vin, apicultură, defavorizaţi etc.) cu un impact deosebit pentru România, precum şi a ajutorului specific acordat în prezent conform art. 68 din Regulamentul nr. 73/ Comunicarea CE privind funcţionarea lanţului alimentar, puterea de negociere a producătorilor agricoli, relaţiile contractuale, necesitatea restructurării şi consolidării sectorului de producţie, transparenţa şi funcţionarea pieţelor de produse agricole, vine în întâmpinarea problemelor existente şi în România. Agricultura este vizată şi de Pilonul al doilea dezvoltarea rurală. România propune ca agricultura să fie recunoscută ca sector comunitar strategic integrant şi activ, cu impact nu doar în asigurarea / furnizarea alimentelor, ci şi asupra societăţii, prin crearea locurilor de muncă şi intensificarea activităţilor non-agricole în mediul rural. Dimensiunea socială a agriculturii este importantă, deoarece acest sector contribuie semnificativ la angajarea forţei de muncă în zonele rurale şi asigurarea unui nivel de trai echitabil fermierilor. Realizarea echilibrului dintre sectorul vegetal şi animal reprezintă un deziderat al agriculturii româneşti. Se urmăreşte creşterea efectivelor şi îmbunătăţirea raselor de animale pentru carne şi lapte. Se doreşte creşterea suprafeţelor ocupate cu culturi furajere şi proteice pentru îmbunătăţirea producţiilor animaliere menite, la rândul lor, să încurajeze dezvoltarea de unităţi de procesare agroalimentară. 22

23 Pilonul al doilea dezvoltarea rurală contribuie la dezvoltarea economică şi socială prin dezvoltarea mediului rural, menţinerea moştenirii culturale, utilizarea corectă a resurselor naturale şi mai ales prin crearea locurilor de muncă în spaţiul rural. În ceea ce priveşte acţiunile de revizuire a PAC, România susţine importanţa menţinerii unui nivel consistent al bugetului alocat Pilonului II. Pentru România sunt importante creşterea competitivităţii, managementul durabil al resurselor naturale şi dezvoltarea teritorială echilibrată. Finanţarea acestora trebuie să răspundă nevoilor specifice ale statelor membre, inclusiv prin acordarea unei flexibilităţi mai mari. România salută iniţiativa Comisiei de a crea pentru noua perioadă de programare pachete de măsuri, prin interconectarea celor existente deja, ca răspuns la nevoile unor zone sau grupuri specifice. România susţine includerea unui pachet destinat sprijinirii micilor fermieri în vederea evitării unor fenomene prezente în România, ca depopularea, abandonul terenurilor agricole, şi creşterea capacităţii economice a acestora în vederea furnizării de bunuri publice. Acţiunile asupra cărora trebuie să se concentreze noul pachet adresat micilor fermieri trebuie să vizeze aspecte privind: Mărirea sprijinului financiar acordat acestora; Simplificarea condiţiilor de accesare a fondurilor; Stabilirea unor acţiuni specifice pentru promovarea produselor; Măsuri specifice ce vizează consilierea, consultanţa, formarea profesională şi creditarea acestei categorii de fermieri; Dezvoltarea canalelor locale de distribuţie, în vederea facilitării accesului direct al consumatorilor la produsele micilor fermieri (agricultură ecologică, produse tradiţionale sau locale) şi sprijinirea pieţelor locale; Stabilirea unor condiţii si cerinţe privind standardele minime de realizare a producţiei şi comercializare, adaptate capacităţii financiare a micilor fermieri. Alte măsuri considerate importante de România: Susţinerea inovaţiei, utilizării metodelor agricole prietenoase faţă de mediu, precum şi a mijloacelor alternative de energie în spaţiul rural, pentru a spori eficienţa energetică, productivitatea şi capacitatea de adaptare a agriculturii la schimbările climatice; 23

24 Dezvoltarea spaţiului rural, prin continuarea susţinerii modernizării infrastructurii şi a serviciilor non-agricole pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai; Diversificarea acţiunilor sprijinite în cadrul Axei LEADER şi creşterea sprijinului financiar. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene şi larg împărtăşit pe plan mondial cel al dezvoltării durabile, orientat spre îmbunătăţirea continuă a vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural. Strategia propune o viziune a dezvoltării României în perspectiva următoarelor două decenii, cu obiective care transced dur ciclurilor electorale şi preferinţele politice conjuncturale: Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României; Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile; Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor UE. sunt: Direcţiile principale de acţiune, detaliate pe sectoare şi orizonturi de timp Corelarea raţională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiţionale în profil inter - sectorial şi regional, cu potenţialul şi capacitatea de susţinere a capitalului natural; Modernizarea accelerată a sistemelor de educaţie şi formare profesională, sănătate publică şi servicii sociale, ţinând seama de evoluţiile demografice şi de impactul acestora pe piaţa muncii; Folosirea generalizată a celor mai bune tehnologii existente, din punct de vedere economic şi ecologic, în deciziile investiţionale; introducerea fermă a criteriilor de eco - eficienţă în toate activităţile de producţie şi servicii;

25 Anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi elaborarea din timp a unor planuri de măsuri pentru situaţii de criză generate de fenomene naturale sau antropice; Asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare prin valorificarea avantajelor comparative ale României, fără a face rabat de la exigenţele privind menţinerea fertilităţii solului, conservarea biodiversităţii şi protejarea mediului; Identificarea unor surse suplimentare de finanţare pentru realizarea unor proiecte şi programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, siguranţei alimentare, educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale; Protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural naţional; racordarea la normele şi standardele europene privind calitatea vieţii. A. Îmbunătăţirea capitalului uman prin creşterea ocupării şi îmbunătăţirea incluziunii sociale şi politici educaţionale Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă Acest document strategic va asigura o coordonare mai bună a priorităţilor politicilor privind ocuparea, luând în considerare obiectivele Strategiei Europa Principalul obiectiv al strategiei este acela de a asigura un nivel durabil al ocupării în România, susţinută de competitivitate economică, incluziune socială şi dezvoltare durabilă. Ţinta cheie 2020: 70% rata ocupării pentru categoria de vârstă ani. Strategia include obiective şi măsuri specifice menite să integreze pe piaţa muncii a categoriilor ce experimentează dificultăţi în ocupare (tineri, persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi, şomeri pe termen lung, Roma etc). Intervenţiile vor viza atât creşterea ocupării prin îmbunătăţirea aptitudinilor forţei de muncă şi a corelării acestora cu nevoile de pe piaţa muncii, cât şi identificarea investiţiilor în cursuri vocaţionale de calitate în perioada , care vor fi finanţate din fonduri naţionale şi structurale. Strategia va include sistemul de monitorizare şi de implementare şi un Plan de Acţiune

26 Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului îşi propune să promoveze investiţia în dezvoltarea şi bunăstarea copilului, pe baza unei abordări holistice şi integrate de către toate instituţiile şi autorităţile statului, în condiţiile respectării drepturilor copilului, satisfacerii nevoilor acestuia, precum şi accesului universal la servicii. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE/MĂSURI: 1. Îmbunătăţirea accesului tuturor copiilor la servicii de calitate 1.1. Creşterea gradului de acoperire a serviciilor la nivel local 1.2. Creşterea calităţii tuturor serviciilor furnizate copiilor 1.3. Creşterea capacităţii beneficiarilor de a accesa şi utiliza serviciile destinate copilului şi Familiei 1.4. Întărirea capacităţii de evaluare şi monitorizare a drepturilor copilului şi a situaţiei sociale 2. Respectarea drepturilor şi promovarea incluziunii sociale a copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile 2.1. Asigurarea unui minim de resurse pentru toţi copiii, în cadrul unui program naţional antisărăcie, cu atenţie specială pe copii 2.2. Reducerea decalajelor existente între copiii din mediul rural şi copiii din mediul urban 2.3. Eliminarea barierelor de atitudine şi mediu în vederea reabilitării şi reintegrării sociale a copiilor cu dizabilităţi 2.4. Reducerea decalajului de oportunităţi dintre copiii romi şi ne-romi 2.5. Continuarea tranziţiei de la îngrijirea instituţională a copiilor la îngrijire comunitară 2.6. Reducerea fenomenului copiii străzii 2.7. Încurajarea reintegrării sociale şi familiale a copiilor în conflict cu legea şi prevenirea recidivelor 2.8. Întărirea controlului consumului de droguri, sau alte substanţe nocive în rândul copiilor şi reducerea consecinţelor acestui fenomen _Anexa1_HG_Strategie_protectia_copilului.pdf 26

27 2.9. Oferirea de sprijin adecvat copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate precum şi persoanelor care îi îngrijesc Prevenirea sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor 3. Prevenirea şi combaterea oricăror forme de violenţă sensibilizare 3.1. Promovarea valorilor nonviolenţei şi implementarea unor acţiuni de 3.2. Reducerea fenomenului violenţei în rândul copiilor 4. Încurajarea participării copiilor la luarea deciziilor care îi privesc 4.1. Dezvoltarea mecanismelor care să asigure participarea copiilor Strategia Naţională de Reducere a Sărăciei Strategia are scopul de a reduce sărăcia printr o incluziune activă pe piața muncii a persoanelor marginalizate. Această strategie va constitui principalul cadru strategic în domeniul incluziunii sociale și a reducerii sărăciei, elaborând obiectivele şi principalele acţiuni prioritare până în Vor fi elaborate Planuri de Acţiune separate în domeniul incluziunii sociale și combaterea sărăciei în ceea ce privește serviciile sociale, protecția persoanelor vârstnice şi îmbătrânirea activă, protecţia copiilor și protecția persoanelor cu dizabilități. Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate cuprinde trei obiective strategice, ce vor fi concretizate prin obiective specifice, activităţi prevăzute cu responsabili, termene şi indicatori de rezultat: I. Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi interinstituţionale în domeniul reintegrării sociale a persoanelor private de libertate şi a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate. II. Dezvoltarea programelor educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din perioada detenţiei şi informarea opiniei publice. III. Facilitarea asistenţei post-detenţie la nivel sistemic

28 Strategia Naţională privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi Principalele direcţii strategice ale politicilor sociale în favoarea persoanelor cu dizabilităţi în perioada sunt: 1. Accesibilitate. Obiectiv - cheie: asigurarea accesului, pe bază de egalitate cu ceilalţi cetăţeni, la toate resursele comunităţii - bunuri, servicii, inclusiv servicii publice. 2. Participare. Obiectiv - cheie: exercitarea deplină a drepturilor de către cetăţenii României şi respectiv ai Uniunii Europene. 3. Egalitate. Obiectiv-cheie: asigurarea şi promovarea condiţiilor pentru deplina exercitare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti de către persoanele cu dizabilităţi, în condiţii de nediscriminare în raport cu ceilalţi membri ai societăţii. 4. Ocuparea forţei de muncă. Obiectiv-cheie: accesul la muncă a unui număr cât mai mare de persoane cu dizabilităţi, în special pe piaţa liberă a muncii. 5. Educaţie şi formare profesională. Obiectiv cheie: promovarea educaţiei incluzive şi a educaţiei permanente pentru persoanele cu dizabilităţi. 6. Protecţie socială. Obiectiv-cheie: promovarea unor condiţii decente de viaţă pentru persoanele cu dizabilităţi. 7. Sănătate. Obiectiv-cheie: asigurarea accesului la servicii şi facilităţi privind sănătatea, în condiţii de echitate socială şi în baza consimţământului liber exprimat. 8. Acţiune externă. Obiectiv-cheie: promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în acţiunile din afara Uniunii Europene Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada Ariile de intervenţie şi obiectivele specifice ale strategiei sunt: 1) EDUCAŢIA a) Combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învăţământ 2) PIAŢA MUNCII _Anexa_1_Strategia.pdf 28

29 a) Promovarea perspectivei de gen în politicile de ocupare, mobilitate și migraţie a forţei de muncă; b) Creşterea gradului de conştientizare cu privire la prevederile legale din domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; c) Creşterea gradului de conştientizare cu privire la diferenţa salarială între femei şi bărbaţi; d) Creşterea gradului de conştientizare privind concilierea vieţii de familie cu viaţa profesională; discriminării; e) Încurajarea integrării pe piața muncii a femeilor vulnerabile la fenomenul 3) PARTICIPAREA ECHILIBRATĂ LA DECIZIE decizie; a) Monitorizarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la procesul de 4) ABORDAREA INTEGRATOARE DE GEN a) Introducerea perspectivei de gen în politicile naţionale; 5) VIOLENŢA DE GEN a) Combaterea fenomenului de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă; b) Combaterea fenomenului de violenţă de gen; Strategia guvernului româniei de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada Prezenta Strategie asigura continuitatea măsurilor întreprinse prin Strategia Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor pe perioada şi urmăreşte fructificarea rezultatelor astfel obţinute. Numărul mediul al romilor din România, în conformitate cu estimările CE, este de persoane, echivalentul unui procent de 8,32% din populaţia totală a României. Scopul Strategiei: asigurarea incluziunii socio - economice a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome prin implementarea unor politici integrate în domeniul educaţiei, ocupării forţei de muncă, sănătăţii, locuirii, culturii şi infrastructurii sociale. Obiectivele Strategiei: 13 extrase şi sinteze din document 29

30 1. Asigurarea accesului egal, gratuit şi universal al cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome la educaţie de calitate la toate nivelurile în sistemul public de învăţământ, pentru a sprijini creşterea economică şi dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere. 2. Promovarea educaţiei incluzive în cadrul sistemului educaţional, inclusiv prin prevenirea şi eliminarea segregării, precum şi combaterea discriminării pe baze etnice, de statut social, dizabilităţi sau alte criterii care afectează copiii şi tinerii proveniţi din grupuri dezavantajate, inclusiv romi. 3. Stimularea creşterii ocupării forţei de muncă a persoanelor aparţinând minorităţii rome şi creşterea atractivităţii pentru investiţii. 4. Stimularea măsurilor de promovare a sănătăţii care să contribuie la creşterea accesului cetăţenilor aparţinând minorităţii rome la serviciile de sănătate publică şi la creşterea speranţei de viaţă. 5. Asigurarea de către instituţiile centrale, locale şi partenerii sociali a condiţiilor de locuit decente în comunităţile defavorizate din punct de vedere economic şi social, precum şi asigurarea accesului la servicii publice şi mica infrastructură. 6. Păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii culturale (limbă, obiceiuri, patrimoniu) a minorităţii rome. 7. Dezvoltarea, de către instituţii, a unor măsuri care, prin serviciile pe care le oferă, să răspundă unor nevoi sociale ale categoriilor defavorizate, inclusiv a membrilor minorităţii rome în domeniile: dezvoltare comunitară, protecţia copilului, justiţie şi ordine publică. Direcţii de acţiune ale Strategiei: a. Educaţie Obiective specifice: 1. Asigurarea accesului egal, gratuit şi universal al cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome la educaţie de calitate la toate nivelurile în sistemul public de învăţământ, pentru a sprijini creşterea economică şi dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere. 2. Promovarea educaţiei incluzive în cadrul sistemului educaţional, inclusiv prin prevenirea şi eliminarea segregării şi combaterea discriminării pe baze etnice, de statut social, dizabilităţi sau alte criterii care afectează copiii şi tinerii proveniţi din grupuri dezavantajate, inclusiv romi. 30

31 Direcţii de acţiune pentru copiii şi tinerii romi: crearea de programe pentru creşterea accesului la educaţia timpurie a copiilor; continuarea/dezvoltarea programelor tip Şcoala după şcoală şi A doua şansă ; continuarea acordării de locuri în învăţământul liceal şi universitar; asigurarea predării în limba romani la toate nivelurile de învăţământ; introducerea în curriculum a temelor de prevenire şi combatere a discriminării; dezvoltarea de activităţi de consiliere şi orientare; formarea şi promovarea cadrelor didactice de etnie romă; formare şi angajare de mediatori şcolari; implementarea de programe de educaţie parentală; organizarea unor campanii de promovare a diversităţii şi a interculturalităţii, etc. b. Ocupare Obiectiv specific: Stimularea creşterii ocupării forţei de muncă a persoanelor aparţinând minorităţii rome şi creşterea atractivităţii pentru investiţii. Direcţii de acţiune: promovarea antreprenoriatului în rândul populaţiei de etnie romă; identificarea de oportunităţi de muncă bazate pe flexicuritate pentru femeile rome; identificarea de modalităţi de recunoaştere a competenţelor profesionale ale romilor, obţinute în afara cadrului formal; facilităţi pentru agenţi economici care angajează persoane rome; stimularea activităţilor agricole pentru comunităţile de romi; conştientizarea angajatorilor privind fenomenul de discriminare la locul de muncă, egalitate de şanse, hărţuire psihologică şi dialog social; încurajarea antreprenoriatului în rândul populaţiei de etnie romă; mecanism financiar distinct, în cadrul programării financiare ; diversificarea ofertei locurilor de muncă pentru romi pe măsura calificărilor lor, încurajarea autorizării activităţilor meşteşugăreşti şi artizanale ale populaţiei de etnie romă şi identificarea de pieţe de desfacere, etc. c. Sănătate Obiectiv specific: Stimularea măsurilor de promovare a sănătăţii care să contribuie Ia creşterea accesului cetăţenilor aparţinând minorităţii rome la serviciile de sănătate publică şi la creşterea speranţei de viaţă. Direcţii de acţiune: campanii de informare şi sensibilizare pe teme medicale, îmbunătăţirea accesului romilor la serviciile medicale publice preventive şi curative prin intermediul mediatorilor sanitari, susţinerea absolvenţilor romi de studii medicale în vederea angajării în comunităţi cu populaţie de etnie romă, înscrierea la medicul de familie, implementare de programe de planificare familială, campanii de vaccinare, campanii de informare pentru prevenirea tuberculozei, HIV/ SIDA, s.a., prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a mariajelor timpurii. 31

32 d. Locuire şi Mica Infrastructură Obiectiv specific: Asigurarea, de către instituţiile centrale, locale şi partenerii sociali a condiţiilor de locuit decente în comunităţile defavorizate din punct de vedere economic şi social, precum şi asigurarea accesului la servicii publice şi mica infrastructură. Direcţii de acţiune: Dezvoltarea infrastructurii comunitare (centre sociale integrate în mediul rural); Creşterea calităţii locuirii şi asigurarea respectării drepturilor cetăţeneşti (programe de construcţie de locuinţe, reabilitări de clădiri aflate în patrimoniul local, prin utilizarea şi a mâinii de lucru, calificată şi/ sau necalificată a viitorilor beneficiari, în vederea asigurării unei locuinţe pe perioadă determinată, asigurarea condiţiilor minime de locuit, etc.). e. Cultura Obiectiv specific: Păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii culturale (limbă, obiceiuri, patrimoniu) a minorităţii rome. Direcţii de acţiune: sprijinirea revigorării şi afirmării identităţii etnice prin susţinerea programelor de elite culturale şi artistice; organizarea de reţele de valorificare a patrimoniului cultural; organizarea de expoziţii tematice cu aspecte din viaţa şi istoria minorităţii romilor pe teritoriul României, înfiinţarea unui muzeu al culturii şi civilizaţiei romilor, înfiinţarea unui teatru al romilor, etc. f. Infrastructura socială Obiectiv: Dezvoltarea de către instituţii, a unor măsuri care, prin serviciile pe care le oferă, răspund unor nevoi sociale ale categoriilor defavorizate, inclusiv a membrilor minorităţii rome în domeniile: dezvoltare comunitară, protecţia copilului, justiţie şi ordine publică. Direcţii de acţiune în domeniul Protecţia copilului: campanii pentru prevenirea abuzului şi neglijării copilului; proiecte de intervenţie socială pentru prevenirea şi combaterea fenomenului copiii străzii"; etc. Direcţii de acţiune în domeniul Justiţie şi ordine publică: alocare de locuri distincte pentru admiterea la instituţiile de formare profesională ale MAI; recrutare cetăţeni romi în cadrul Poliţiei şi Jandarmeriei Române; etc. Direcţii de acţiune în domeniul Administraţie şi Dezvoltare comunitară: continuarea procesului de identificare a persoanelor fără acte de stare civilă şi de identitate în vederea emiterii acestora. 32

33 Strategia Naţională de Sănătate Sănătate pentru Prosperitate 14. Obiectivul general al strategiei este de a facilita accesul la servicii de sănătate mai bune şi mai sigure, în special pentru grupurile vulnerabile. Strategia va acoperi trei priorităţi: 1. Arie strategică 1: Sănătatea publică OG. 1. Îmbunătăţirea stării de sănătate şi nutriţie a femeii si copilului OG 2. Reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin boli transmisibile, a impactului lor la nivel de individ şi societate OG 3. Diminuarea ritmului de creştere a morbidităţii si mortalităţii prin boli netransmisibile şi reducerea poverii lor în populaţie prin programe naţionale, regionale şi locale de sănătate cu caracter preventiv 2. Aria strategică 2: Servicii de sănătate OG 4. Asigurarea unui acces echitabil a tuturor cetăţenilor, în special a grupurilor vulnerabile, laservicii de sănătate de calitate şi cost-eficace 3. Arie strategică 3: Măsuri transversale pentru un sistem de sănătate sustenabil şi predictibil : domenii prioritare OG 5. Un sistem de sănătate inclusiv, sustenabil şi predictibil prin implementare de politici şi programe transversale prioritare OG 6. Eficientizarea sistemului de sănătate prin soluţii e- sănătate OG 7. Dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel national, regional şi local, în vederea reducerii inechităţii accesului la serviciile de sănătate Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Şcolii 15. Având în vedere că România are cea mai mare rată a părăsirii timpurii a şcolii comparativ cu media UE, este necesar să se asigure cadrul legislativ pentru a preveni şi reduce numărul celor ce părăsesc şcoala. Măsurile stipulate în strategie au ca obiectiv promovarea şi susţinerea integrării/reintegrării în sistemul educaţional. Se vizează atingerea unei rate a părăsirii timpurii a scolii de maximum 11,3% în 2020, faţă de 16,6% în Principalele direcţii de acţiune pentru atingerea ţintei vizează: asigurarea accesului egal la educaţie şi formare profesională; asigurarea calităţii şi creşterea eficacităţii sistemului naţional de învăţământ; asigurarea unui noiembrie 2014; 33

34 sistem de educatie echitabil, stabil, predictibil şi sustenabil; stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii; deschiderea şcolii spre comunitate şi mediul de afaceri şi dezvoltarea de parteneriate cu toţi actorii interesaţi. Măsurile concrete abordează: 1. extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii prin implementarea de programe şi activităţi specifice acestei forme de educaţie; 2. asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile dezavantajate, inclusiv prin derularea programelor de tip suport pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale; 3. susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi diversificarea programelor în domeniu; postliceale; 4. dezvoltarea învăţământului profesional liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii 5. revizuirea sau, dupa caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul preuniversitar precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire profesională. Strategia privind educaţia şi formarea profesională pentru perioada vizează Îmbunătăţirea competenţelor copiilor, tinerilor şi a forţei de muncă din România, în scopul adaptării continue a nevoilor, intereselor şi abilităţilor individuale la cerinţele pieţei muncii. Obiective strategice 2020: Promovarea accesului egal la educaţie de calitate (educaţia timpurie, învăţământul primar şi secundar) şi reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii; Îmbunătăţirea calităţii, eficienţei şi gradului de deschidere a învăţământului terţiar, pentru creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar; Încurajarea şi creşterea participării la învăţarea pe tot parcursul vieţii, îmbunătăţirea competenţelor forţei de muncă, precum şi îmbunătăţirea calităţii şi relevanţei educaţiei şi a sistemelor de formare profesională pentru piaţa forţei de muncă;

35 Creşterea accesului la educaţie de calitate prin dezvoltarea infrastructurii educaţie şi formării profesionale, inclusiv la nivelul instituţiilor culturale cu rol educativ. Strategia naţională în domeniul politicii de tineret abordează situaţia şi politicile pentru tinerii de de ani, aşa cum prevede Legea Tinerilor nr. 350 din 21/07/2006. Obiectivul general al Strategiei este Susţinerea participării active a tinerilor la viaţa economică, socială, culturală şi politică a ţării, asigurând oportunităţi egale de acces la educaţie, ocupare şi condiţii de viaţă decente, cu o atenţie particulară către tinerii care, din diferite motive, ar putea avea mai puţine oportunităţi. B. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creştere şi ocupare Master Planul General pentru Transport (MPGT) va avea ca obiective: Dezvoltarea Modelului Naţional de Transport şi a bazelor de date necesare; Elaborarea previziunilor privind fluxurile de trafic pentru toate tipurile de transport; Identificarea şi prioritizarea măsurilor politicii în domeniul transportului şi proiectelor de investiţii în transport; Analiza socio financiară la nivel de program; Elborarea strategiei de dezvoltare a sistemului naţional de transport; Elaborarea SEA; MPGT va cuprinde, de asemenea, Planului de Monitorizare şi Implementare care va asigura operaţionalizarea acestuia. Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 18 va asigura abordarea orizontală pentru creşterea digitală în România, asigurând o viziune strategică naţională unică ce va sumariza toate strategiile sectoriale şi planurile naţionale specifice pentru priorităţile sectorului. Strategia va acoperi următoarele zone:

36 E guvernare, interoperabilitate, cloud computing, media socială; TIC pentru educație, sănătate şi cultură; E comerţ, TIC şi cercetare dezvoltare inovare: promovarea unor mecanisme de e comerţ, mcomerţ, m wallet şi NFC moderne; iniţierea programelor de cercetare inovare în TIC; asigurarea mecanismelor clusterelor de inovare şi a polilor de competitivitate pentru creştere regională (specializare inteligentă); Infrastructura de bandă largă şi servicii digitale; Obiectivul general al Conceptului Strategic de Dezvoltare Teritorială a României 2030 (CSDTR 2030) 19 este integrarea României în structurile teritoriale europene, prin: afirmarea identităţii regional - continentale dezvoltarea competitivităţii creşterea coeziunii teritoriale dezvoltarea teritorială durabilă Obiectivele specifice ale CSDTR 2030 sunt: Racordarea teritoriului naţional la reţeaua europeană şi inter - continentală a polilor şi coridoarelor de dezvoltare Structurarea şi dezvoltarea reţelei de localităţi urbane Stimularea solidarităţii funcţionale urban - rural şi dezvoltarea rurală adecvată diferitelor categorii de teritorii Consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legături inter-regionale Protejarea, dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural C. Promovarea competitivităţii economice şi a dezvoltării locale Strategia naţională pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (SNCDI 2020) 20 trebuie înţeleasă alături de principalul său instrument de implementare, Planul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare

37 (PNCDI3) 21, precum şi de un instrument conex, Planul operaţional sectorial pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (POS-CDI) 22. Viziune privind cercetarea şi inovarea din România în 2020: În 2020, România este competitivă la nivel regional şi global prin inovare alimentată de cercetaredezvoltare, generând bunăstare pentru cetăţeni. Obiective generale: OG1. Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare. OG2. Creşterea contribuţiei româneşti la progresul cunoaşterii de frontieră OG3. Creşterea rolului ştiinţei în societate. Obiective specifice: OS1. Crearea unui mediu stimulativ pentru iniţiativa sectorului privat prin instrumente de antrenare a antreprenoriatului şi comercializării rezultatelor de C&D, precum şi prin credibilizarea parteneriatelor dintre actorii publici şi cei privaţi. OS2. Susţinerea procesului de specializare inteligentă prin concentrarea resurselor în domenii de cercetare şi inovare cu relevanţă economică şi cu potenţial de C&D demonstrate. OS3. Concentrarea unei părţi importante a activităţilor de CDI în domenii cu relevanţă publică, pentru a creşte capacitatea sistemului de CDI de a răspunde nevoilor sectorului public şi a dezvolta abilitatea acestuia din urmă de a adopta rezultatele cercetării. OS4. Susţinerea aspiraţiei către cercetarea la frontiera cunoaşterii printr-o mai bună integrare a cercetării româneşti în spaţiul european şi internaţional de proiecte şi iniţiative de cercetare, dezvoltare şi inovare. Obiective specifice transversale: OS5. Dublarea numărului total de cercetători până în 2020 prin asigurarea unei creşteri rapide şi sustenabile, numerice şi calitative, a resurselor umane din cercetare, dezvoltare şi inovare. OS6. Dezvoltarea unor organizaţii de cercetare performante, capabile să susţină programe ştiinţifice de anvergură, prin mecanisme de finanţare instituţională bazate pe proceduri de monitorizare şi evaluare în acord cu bunele practici internaţionale

38 Strategia Naţională de Competitivitate va asigura o abordare comprehensivă şi orizontală în ceea ce priveşte politicile de dezvoltare în următoarele sectoare: industrie, IMMuri, mediul de afaceri, astfel încât viitoarele priorităţi de investiţii să se concentreze în acele zone în care România are avantaje competitive. În acest sens, strategia va aborda următoarele arii/aspecte: Competitivitatea industrială şi performanţa CDI; Competitivitatea cluster elor şi reţelelor de clustere şi specializarea smart a regiunilor; Integrarea IMMurilor în lanţurile de valoare şi clustere; Eco inovare şi industri verzi (un cadru integrat pentru susţinerea ecologizării industriilor); Industrii creative competitive; Susţinerea preluării KET1 (Key enabling technologies) ca şi componentă importantă a strategiei de specializare inteligentă semiconductori, materiale avansate, fotonică şi nanotehnologii; Mediu de afaceri propice inovării pentru întreprinderi, în special IMMuri; Competitivitatea comerţului; Mediu de afaceri reglementat; Studii de caz sectoriale; Strategia naţională a sectorului pescăresc propune ca obiectiv general sprijinirea dezvoltării unui sector pescăresc competitiv, durabil şi atractiv. Implementarea SNSP va duce la o contribuţie mai ridicată la securitatea alimentară şi sănătatea publică în România, prin creşterea producţiei de peşte şi produse din peşte din producţia internă, de o calitate superioară a produselor, în condiţii de respectare a regulilor de durabilitate a sectorului. Totodată, implementarea strategiei va determina şi creşterea ponderii sectorului pescăresc în PIB update-dec2013.pdf 38

39 Direcţiile de acţiune. Pentru corelarea cu priorităţile Uniunii prevăzute de Regulamentul privind FEPAM, care reglementează principala resursă financiară pentru implementarea SNSP, obiectivele specifice pentru implementarea strategiei vor fi structurate după următoarele direcţii de acţiune: 1. Încurajarea pescăriilor şi a acvaculturii inovatoare, competitive şi bazate pe cunoaştere,inclusiv a prelucrării conexe; 2. Promovarea pescăriilor şi a acvaculturii sustenabile şi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, inclusiv a prelucrării conexe; 3. Întărirea sistemului de control, inspectie şi punere în aplicare şi ameliorarea activităţilor de colectare a datelor; teritoriale; 4. Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi sporirea coeziunii Planul Strategic Naţional Multianual privind Acvacultură se va baza pe datele furnizate de studiul de piaţă a sectorului, ca şi pe legislaţia europeană în domeniu. Planul Strategic Naţional Multianual se concentrează în special pe următoarele aspecte: Simplificarea administrativă, în special pentru evaluări, studii de impact şi licenţe; Securitatea juridică a operatorilor în sectorul acvaculturii, în ceea ce priveşte accesul la ape şi spaţiu; Stabilirea unor indicatori pentru sustenabilitate ecologică, economică şi socială; Evaluarea altor posibile efecte transnaţionale asupra statelor vecine. D. Optimizarea utilizării şi protecţiei surselor naturale şi valorilor culturale Liniile directoare la nivel naţional în domeniul ariilor protejate au fost trasate prin Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii (SNPACB) 25 care îşi propune, pe termen mediu, următoarele direcţii de acţiune generale:

40 Direcţia de acţiune 1: Stoparea declinului diversităţii biologice reprezentată de resursele genetice, specii, ecosisteme şi peisaj şi refacerea sistemelor degradate până în Direcţia de acţiune 2: Integrarea politicilor privind conservarea biodiversităţii în toate politicile sectoriale până în Direcţia de acţiune 3: Promovarea cunoştinţelor, practicilor şi metodelor inovatoare tradiţionale şi a tehnologiilor curate ca măsuri de sprijin pentru conservarea biodiversităţii ca suport al dezvoltării durabile până în Direcţia de acţiune 4: Îmbunătăţirea comunicării şi educării în domeniul biodiversităţii până în Pentru îndeplinirea dezideratelor privind conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale, urmare a analizei contextului general de la nivel naţional şi a ameninţărilor la adresa biodiversităţii, au fost stabilite următoarele 10 obiective strategice: A. Dezvoltarea cadrului legal şi instituţional general; B. Asigurarea coerenţei şi a managementului eficient al reţelei naţionale de arii naturale protejate; C. Asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile protejate; D. Utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice; E. Conservarea ex-situ; F. Controlul speciilor invazive; G. Accesul la resursele genetice şi împărţirea echitabilă a beneficiilor ce decurg din utilizarea acestor resurse; H. Susţinerea şi promovarea cunoştinţelor, practicilor şi inovaţiilor tradiţionale; I. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi promovarea transferului de tehnologie; J. Comunicarea, educarea şi conştientizarea publicului; Strategia Energetică a României transpune Directiva 2006/32/EC privind eficienţa utilizării finale a energiei şi serviciile în domeniul energiei. Strategia are componente dedicate eficienţei energetice în industrie, transport şi consumul public şi rezidenţial, precum şi o secţiune dedicată energiei regenerabile

41 Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu si lung, la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Strategia energetică va urmări îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici energie mediu ale Uniunii Europene, obiective asumate şi de România. Siguranţa energetică: Creşterea siguranţei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice şi limitarea dependenţei de resursele energetice de import; Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice şi a rutelor de transport a acestora; Creşterea nivelului de adecvanţă a reţelelor naţionale de transport a energiei electrice, gazelor naturale şi petrol; Protecţia infrastructurii critice; Dezvoltare durabilă: creşterea eficienţei energetice; promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile; promovarea producerii de energie electrică şi termică în centrale cu cogenerare, în special în instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă; susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor cercetărilor aplicabile; reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător; utilizarea raţională şi eficientă a resurselor energetice primare; Competitivitate: dezvoltarea pieţelor concurenţiale de energie electrică, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de seră şi servicii energetice; 41

42 liberalizarea tranzitului de energie şi asigurarea accesului permanent şi nediscriminatoriu al participanţilor la piaţă la reţelele de transport, distribuţie şi interconexiunile internaţionale; continuarea procesului de restructurare şi privatizare, în special pe bursă, în sectoarele energiei electrice, termice şi gazelor naturale; continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, în vederea creşterii profitabilităţii şi accesului pe piaţa de capital; E. Modernizarea şi întărirea administraţiei naţionale şi a sistemului juridic Strategia pentru consolidarea administratiei publice Guvernul României îşi propune ca, prin prezenta strategie, să determine crearea unei administraţii publice eficiente, responsabile, credibile, transparente şi deschise în relaţia cu beneficiarii serviciilor sale (cetăţenii şi mediul de afaceri) şi totodată, a unei administraţii predictibile şi stabile, capabilă să favorizeze şi să susţină dezvoltarea socio-economică echilibrată la nivel naţional şi local, contribuind astfel la atingerea ţintelor Strategiei Europa În principal, Strategia va acoperi următoarele priorităţi: Creşterea eficienţei administraţei publice locale şi reducerea disparităţilor de dezvoltare la nivel local; Întărirea capacităţii administrative; Întărirea procesului de luare a deciziei şi creşterea calităţii actelor normative Creşterea calităţii serviciilor publice şi îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile publice; Strategia de Informatizare România La nivel local : abordarea procesului de informatizare al administraţiei publice locale trebuie să fie realizată pe următoarele direcţii principale: infrastructura IT la nivel local; gestionarea informatizată a bugetelor locale, relaţia administraţiei publice cu cetăţeanul (site-uri web locale ale APL), reţele de infochioşcuri care să permită cetăţenilor accesul la formulare administrative, documentaţia necesară obţinerii de avize, organigrama şi serviciile publice locale, programul primăriei şi primarului, sistem de colectare prin 27 iunie 2014; 42

43 mijloace electronice a taxelor şi impozitelor locale, standardizarea formatului de comunicare la nivel naţional, instruirea funcţionarilor publici şi atestarea lor ECDL. CONTEXT REGIONAL Strategia de Dezvoltare Regională Nord - Est propune pentru perioada de programare următoarele elemente de ordin strategic: Viziunea: În anul 2022 Regiunea Nord - Est va fi un loc mai atractiv pentru a investi, a lucra şi a locui! Obiectiv general: Derularea în Regiunea Nord - Est a unui proces de creştere economică durabilă, favorabil creşterii competitivităţii economice şi incluziunii sociale, care să conducă la o diminuare a decalajelor existente faţă de celelalte regiuni ale României. Ţinta propusă anul : indicele de disparitate al Produsului Intern Brut Regional pe cap de locuitor la nivel regional va reprezenta 75% din valorea indicatorului la nivel naţional şi 37% din valoarea indicatorului la nivel comunitar. În continuare este prezentat sintetic, panelul de priorităţi, obiective specifice şi măsuri ale strategiei de dezvoltare regională Nord - Est, precum şi corelarea acestora cu obiectivele tematice ale Strategiei EUROPA 2020: Obiectiv specific Măsuri Corelarea cu obiectivele tematice ale Strategiei EUROPA 2020 PRIORITATEA 1. Îmbunătăţirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creşterea ocupării, accesului la educaţie, instruire şi sănătate, promovarea incluziunii sociale 1. Creşterea ocupării în rândul tinerilor şi a grupurilor vulnerabile. 1.1 Acţiuni pentru sprijinirea integrării pe piaţa muncii a tinerilor care nu sunt incluşi într-o formă de învăţământ, formare profesională sau nu au un loc de muncă. 1.2 Acţiuni preventive şi active de integrare pe piaţa muncii (inclusiv personalizate) pentru grupurile Promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei. Investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii. 28 Extrase şi sinteze din Strategia de dezvoltare regională Nord Est , (versiunea de lucru noiembrie 2013), 29 Ţintele şi indicatorii de monitorizare au fost prevăzuţi la nivelul anului 2022 întrucât o parte dintre proiectele cofinanţate din fondurile comunitare aferente perioadei de programare vor putea fi finalizate până pe

44 vulnerabile. 2. Îmbunătăţirea accesului şi a participării la educaţie şi instruire de calitate. 3. Creşterea accesului la servicii de sănătate de calitate. 4. Promovarea incluziunii sociale prin regenerarea zonelor rurale şi urbane aflate în declin. 2.1 Reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii, în special pentru tinerii din zonele rurale şi comunităţile defavorizate. 2.2 Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei învăţământului prin adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii. 2.3 Creşterea accesului la formare profesională continuă. 2.4 Crearea, modernizarea şi extinderea infrastructurii de educaţie. 3.1 Extinderea şi diversificarea serviciilor de sănătate. 4.1 Extinderea, diversificarea si imbunatatirea accesului grupurilor vulnerabile si comunitatilor izolate la servicii de sanatate, educatie, sociale si de locuire. Reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii, în special pentru tinerii din zonele rurale şi comunităţile defavorizate. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei învăţământului prin adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii. Creşterea accesului la formare profesională continuă. Crearea, modernizarea şi extinderea infrastructurii de educaţie. Investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei. PRIORITATEA 2. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să asigure creşterea accesibilităţii, conectivităţii şi atractivităţii Regiunii Nord - Est 1. Cresterea accesibilităţii, conectivităţii şi mobilităţii prin realizarea de investiţii în infrastructura de transport. 2. Stimularea atractivităţii şi economiei locale prin creşterea accesului la infrastructura TIC 30 de calitate. 1.1 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii aeroportuare. 1.2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare. 1.3 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere. 1.4 Dezvoltarea de sisteme de transport urban durabile. 2.1 Extinderea infrastructurii de broadband, în special în zonele rurale şi comunităţile izolate. 2.2 Dezvoltarea TIC prin crearea şi dezvoltarea de produse şi servicii tip e- servicii. Promovarea unor sisteme de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore. Îmbunătăţirea accesului, a utilizării şi a calităţii tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (e-guvernare şi e- servicii). PRIORITATEA 3. Sprijinirea unei economii competitive şi a dezvoltării locale 1. Sprijinirea inovării şi competitivităţii mediului economic, promovarea 1.1 Dezvoltarea inovării şi transferului de know-how inclusiv prin crearea şi dezvoltare de clustere. 1.2 Sprijin pentru domenii competitive şi sisteme productive integrate, Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi a inovării. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a sectorului 30 Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor 44

45 rezultatelor obţinute. inclusiv pentru dezvoltarea de produse, servicii şi procese tehnologice noi, cu valoare adăugată crescută, verzi. pescuitului şi acvaculturii. Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor. 2. Impulsionarea sectorului de cercetare dezvoltare, în special a celei aplicate. 3. Îmbunătăţirea accesului firmelor la servicii de afaceri de calitate pentru firme. 4. Sprijinirea exporturilor şi competitivităţii prod. locale la export. 5. Sprijinirea dezvoltarii zonelor urbane. 6. Sprijinirea dezvoltării zonelor rurale. 7. Sprijinirea valorificăriii potenţialului turistic existent. 2.1 Sprijinirea cercetării publice şi private, în vederea dezvoltării şi fructificării soluţiilor integrate. 3.1 Sprijin pentru accesarea serviciilor dedicate firmelor şi tinerilor antreprenori. 4.1 Dezvoltarea de reţele şi platforme pentru sprijinirea exportatorilor locali. 5.1 Asigurarea condiţiilor de dezvoltare în mediul urban, prin realizarea de investiţii în infrastructura locală. 6.1 Asigurarea condiţiilor de dezvoltare în mediul rural, prin realizarea de investiţii în infrastructura locală. 6.2 Dezvoltarea de activităţi economice alternative în mediul rural, inclusiv dezvoltarea capacităţii antreprenoriale a tinerilor. 7.1 Dezvoltarea infrastructurii de turism şi de agrement aferentă, promovarea potenţialului turistic. Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi a inovării. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii. PRIORITATEA 4. Optimizarea utilizării şi protejarea resurselor şi patrimoniului natural 1. Promovarea eficienţei energetice. 2. Protejarea mediului şi biodiversităţii prin realizarea de investiţii specifice aquisului comunitar şi valorificarea siturilor naturale. 1.1 Creşterea eficienţei energetice a instituţiilor publice, gospodăriilor şi firmelor. 2.1 Investiţii în crearea, reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelei de apă potabilă şi canalizare, în sisteme de management integrat a deşeurilor şi sistemele de management a riscurilor. 2.2 Tratarea solurilor contaminate Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor. Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor. Promovarea adaptării la schimbarile climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor. 45

46 şi/sau poluate. 2.3 Prezervarea biodiversităţii. Strategia de Dezvoltare economico - socială a judeţului Vaslui cu orizont de timp propune următoarele elemente de ordin strategic: Viziunea: Judeţul Vaslui se va dezvolta prin valorificarea superioară a resurselor pe care le deţine, în special prin fructificarea potenţialul agricol de care dispune. Judeţul Vaslui va deveni un spaţiu atractiv pentru investitori, va oferi şanse reale de dezvoltare locuitorilor săi, condiţii decente pentru a trăi şi a munci în localităţile vasluiene. Obiectiv general: Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre judeţul Vaslui şi celelalte judeţe din România, precum şi a decalajelor intrajudeţene dintre mediul rural şi urban. Obiective strategice: O1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale, în vederea îmbunătăţirii accesibilităţii judeţului Vaslui şi a creşterii calităţii vieţii; O2. Reducerea disparităţilor dintre localităţile rurale şi cele urbane din judeţul Vaslui prin dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale; O3. Dezvoltarea activităţilor economice din judeţul Vaslui, prin valorificarea superioară a resurselor de care dispune, inclusiv a resurselor de energie alternativă; O4. Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi protejarea mediului înconjurător; O5. Dezvoltarea turismului prin valorificarea potenţialului turistic local; O6. Creşterea ocupării şi a incluziunii sociale; O7. Creşterea calităţii serviciilor publice; O8. Dezvoltarea capacităţii administrative a administraţiilor publice locale din judeţ; O9. Dezvoltarea cooperărilor internaţionale şi transfrontaliere; Obiectivele sectoriale şi contribuţia la obiectivele strategice Sector Obiectiv sectorial O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 O8 O9 Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire oferite de centrele urbane ale oraşului Vaslui

47 Dezvoltare urbană Extinderea zonelor de influenţă ale oraşelor prin dezvoltarea serviciilor publice Creşterea atractivităţii oraşelor vasluiene pentru locuire, muncă, turism şi investiţii Creşterea accesibilităţii judeţului Vaslui şi a localităţilor componente Infrastructură Creşterea siguranţei rutiere şi fluidizarea circulaţiei pe drumurile publice din judeţul Vaslui Îmbunătăţirea echipării edilitare a localităţilor din judeţul Vaslui Dezvoltare economică Stimularea dezvoltării sectorului privat pentru creşterea numărului de locuri de muncă şi pentru creşterea nivelului veniturilor salariale Dezvoltarea sectorului IMM Atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea economiei locale Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă oferite de satele vasluiene Dezvoltarea activităţilor agricole din judeţul Vaslui Agricultură şi dezvoltare rurală Dezvoltarea activităţilor economice non - agricole din mediul rural Creşterea capacităţii administraţiilor locale din mediul rural de a implementa proiecte de dezvoltare locală Promovarea şi conservarea valorilor culturale ale satului vasluian Reducerea efectelor negative ale activităţilor umane asupra mediului Mediu Ameliorarea situaţiei zonelor naturale afectate şi protecţia zonelor expuse la risc Creşterea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră şi a pădurilor cu rol de protecţie Creşterea eficienţei energetice Diversificarea ofertei turistice a judeţului Vaslui prin valorificarea potenţialului turistic local 47

48 Turism Îmbunătăţirea serviciilor turistice oferite de unităţile de profil din judeţul Vaslui Îmbunătăţirea promovării obiectivelor de interes turistic ale judeţului Vaslui Diminuarea efectelor principalelor fenomene sociale negative Social Promovarea implicării comunităţii în problemele sociale ale judeţului Dezvoltarea parteneriatelor dintre furnizorii publici şi cei privaţi din domeniul serviciilor sociale Educaţie Realizarea unui echilibru între cererea şi oferta de specializări şi calificări profesionale de pe piaţa forţei de muncă a judeţului Vaslui Suplinirea educaţiei formale prin tehnici şi metode moderne de educaţie informală Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a serviciilor de educaţie Sănătate Îmbunătăţirea serviciilor medico-sanitare furnizate în sistemul public de sănătate al judeţului Vaslui Dezvoltarea serviciilor medicale primare în mediul rural Prevenirea apariţiei bolilor frecvente prin educarea şi informarea populaţiei Cultură Îmbunătăţirea condiţiilor în care funcţionează instituţiile de cultură din judeţul Vaslui Atragerea publicului larg spre activităţile culturale Valorificarea turistică a valorilor culturale vasluiene Administraţia publică locală Îmbunătăţirea serviciilor furnizate de Consiliul Judeţean Vaslui Creşterea volumului investiţiilor realizate din fonduri nerambursabile DIRECŢII DE DEZVOLTARE 48

49 I. Sporirea numărului de locuri de muncă pentru reducerea şomajului şi creşterea nivelului de trai al locuitorilor I.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de bază pentru a facilita dezvoltarea economică şi pentru a conecta judeţul la principalele rute de transport; I.2. Dezvoltarea unităţilor economice autohtone; I.3. Atragerea de noi investiţii. II. Îmbunătăţirea atractivităţii generale a comunităţilor locale din judeţul Vaslui pentru a reduce migraţia resurselor umane II.1. Îmbunătăţirea accesibilităţii comunităţilor locale; II.2. Creşterea gradului de conectare la reţelele publice de utilităţi edilitare şi îmbunătăţirea infrastructurii actuale; II.3. Dezvoltarea serviciilor publice şi îmbunătăţirea calităţii acestora; II.4. Modernizarea, armonizarea şi respectarea regulamentelor de urbanism; II.5. Dezvoltarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber; II.6. Dezvoltarea de locuinţe sociale pentru resursele umane tinere şi specializate. III. Valorificarea superioară a resurselor judeţului, cu accent deosebit pe resursele agricole III.1. Dezvoltarea sectorului agricol; III.2. Dezvoltarea industriei agroalimentare şi a domeniilor conexe; III.3. Sprijinirea exporturilor; III.4. Dezvoltarea turismului. 49

50 CAPITOLUL III. ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE Urmărind direcţiile autorităţii contractante stabilite prin termenii de referinţă, analiza socio-economică a comunei Creţeşti a fost analizată din perspectiva a 6 domenii de interes: III.1. ECONOMIC Agricultură şi dezvoltare rurală Mediul de afaceri III.2. INFRASTRUCTURĂ ŞI MEDIU Infrastructura de bază şi recreativă Mediu III.3. SOCIAL ŞI SĂNĂTATE Servicii sociale Sănătate III.4. EDUCAŢIE, CULTURĂ ŞI CULTE Învăţământ Cultură şi culte III.5. REFORMA ADMINISTRAŢIEI Capacitate administrativă III.6. RESURSE UMANE Populaţia Piaţa muncii III.1. ECONOMIC AGRICULTURA La nivelul comunei Creţeşti, suprafaţa agricolă ocupă o pondere de 42,71 % din total, ceea ce conferă agriculturii rolul predominant în economia zonei, în raport cu celelalte ramuri economice. Suprafaţa agricolă este utilizată în proporţie de 68,88 % 50

51 ca teren arabil, 29,05 % ca păşuni şi fâneţe naturale, 2 % pentru cultura viţei de vie, conform tabelului de mai jos. Fond funciar Categorii de terenuri Terenuri în proprietate pe raza localităţii Total localitate Anul 2013 Gospodării cu domiciliul în localitate Persoane cu domiciliul în altă localitate Persoane juridice 1 Teren arabil Păşuni naturale Fâneţe naturale Vii, pepiniere şi hameişti din care: vii pe rod Livezi, pepiniere, arbuşti fructiferi din care: livezi pe rod Teren agricol total ( ) Fond forestier şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 10 Curţi şi clădiri Alte terenuri Suprafaţa totală ( ) Ha Terenuri în proprietate pe raza comunei Anul 2013 Fond forestier 19% Teren agricol total 16% Livezi, pepiniere, arbuşti fructiferi 0% Curţi şi clădiri 1% Vii, pepiniere şi hameişti 15% Alte terenuri 1% Fâneţe naturale 15% Teren arabil 25% Păşuni naturale 8% 51

52 Suprafaţa de teren intravilan pe sate Satul Existent 2013 Extindere Suprafaţa de teren situată în intravilan (caietul comunei) (Ha) Creţeşti Creţeştii de Sus Satu Nou Budeşti TOTAL comună Producţia vegetală Structura culturilor agricole Cultura Suprafaţa (ha) 2005 Suprafaţa (ha) 2013 Cereale pentru boabe Leguminoase boabe 10 2 Plante uleioase Cartofi Legume de câmp şi în solarii Plante de nutreţ Sursa: Compartimentul Agricol Creţeşti Structura culturilor agricole Suprafaţa (ha) 1,200 1, Anul 2005 Anul 2013 Cereale pentru boabe Leguminoase boabe Plante uleioase Cartofi Legume de câmp şi în solarii Plante de nutreţ Tipul culturii 52

53 Structura culturilor agricole nu a cunoscut o modificare semnifică în anul 2013, comparativ cu anul POMICULTURA Pomi fructiferi (în masiv şi răzleţi) pe raza comunei Specia Anul 2005 Anul 2013 Pomi pe rod total (2+ +11) Meri Peri Gutui Pruni Caişi şi zarzări Piersici Cireşi Vişini Nuci Alţi pomi Pomi tineri Duzi Sursa: Compartimentul Agricol Creţeşti 2000 Pomi fructiferi pe raza comunei Nr. pomi Anul 2005 Anul 2013 Meri Peri Gutui Pruni Caişi şi zarzări Piersici Cireşi Vişini Nuci Alţi pomi Pomi tineri Duzi Specia Din graficul de mai sus se poate observa o creştere semnificativă în anul 2013 a numărului de pomi pe rod faţă de anul 2005, în special la cultura de meri, gutui şi cireşi. Zootehnia O contribuţie importantă la dezvoltarea zootehniei în comuna Creţeşti o are suprafaţa de păşune existentă de 621 ha. 53

54 Creşterea animalelor reprezintă o activitate adecvată zonei, această ocupaţie practicându-se preponderent în gospodăriile localnicilor. Efectivul de animale pe specii totale din comuna Creţeşti se prezintă astfel: Nr. crt. Categoria Nr. de capete 2007 Nr. de capete Bovine Porcine Ovine Caprine Păsări Cabaline Familii albine Iepuri de casă Sursa: Compartimentul Agricol Creţeşti 54

55 ANALIZA SWOT AGRICULTURĂ PUNCTE TARI Ponderea ridicată a proprietăţii private asupra terenului arabil şi efectivului de animale; Suprafaţă mare de teren arabil (care se pretează unei game largi de culturi agricole); Calitate bună a pământului; Disponibilităţi pentru cultura plantelor de câmp şi creşterea animalelor; Existenţa condiţiilor şi tradiţiei pentru dezvoltarea activităţii zootehnice; Ponderea ridicată a populaţiei ocupate în agricultură; Existenţa potenţialului pentru obţinerea de produse ecologice; Grad mediu de degradare a terenurilor; Existenţa unui semnificativ potenţial agricol din perspectiva resurselor funciare şi a resurselor de muncă; Resurse silvice, forestiere si cinegetice; Prezenţa fondurilor europene ce pot fi absorbite în vederea impulsionării afacerilor în agricultură; OPORTUNITĂŢI Posibilitate de accesare a Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală, pentru finanţarea agriculturii şi dezvoltării rurale; Existenţa cadrului legislativ pentru înfiinţarea şi dezvoltarea exploataţiilor agricole; Existenţa Planului Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală; Sprijinul oferit de Oficiul Judeţean pentru Consultanţă Agricolă; Existenţa Agentiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală; Condiţii favorabile de obţinere a produselor PUNCTE SLABE Ponderea mică a suprafeţelor cuprinse în exploataţii agricole mari; Lipsa unor sisteme de colectare, prelucrare şi valorificare superioară a produselor specifice; Slaba dotare tehnică a tuturor sectoarelor din agricultură; Lipsa echipamentelor de irigaţii; Lipsa fondurilor financiare pentru modernizarea şi popularea infrastructurii zootehnice; Slaba reprezentare a asociaţiilor producătoare agricole pentru valorificarea produselor agricole; Pensii mici pentru agricultori; Organizarea ineficientă a filierelor pe produs şi numărul mic de contracte de preluare a producţiei; Lipsa unui sistem centralizat de desfacere al produselor agricole; RISCURI Cadru legislativ instabil; Circulaţia redusă a informaţiilor în domeniul agricol; Acces insuficient al populaţiei la mijloace de informare şi comunicare; Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea şi administrarea proiectelor finanţate din Fondurile Structurale FEADR; Resurse financiare reduse pentru finanţarea şi co-finanţarea proiectelor prin Fonduri Structurale şi FEADR; Frecvenţa ridicată a perioadelor secetoase 55

56 ecologice, ce pot fi exportate în condiţii deosebit de avantajoase; Existenţa unor asociaţii profesionale şi a unor organisme de sprijin a producătorilor; în agricultură; Capacităţile reduse de prelucrare a producţiei vegetale ce pot determina pierderi în perioadele de vârf de producţie; Numarul de concurenţi în creştere pentru produsele agroalimentare de pe piaţa Uniunii Europene; MEDIUL DE AFACERI Fiind o localitate din mediul rural, principala ocupaţie a locuitorilor comunei este însă agricultura şi creşterea animalelor. Schimbarea profilului funcţional de la activităţi agricole preponderente la activităţi agricole asociate, presupune dezvoltarea activităţilor economice, în special a celor din industria alimentară, precum şi a celor din sfera serviciilor. Aceasta presupune iniţierea unor programe care să urmărească creşterea numărului de locuri în industria alimentară şi din activităţi de servicii. Căile de comunicaţie şi de transporturi reprezintă una din funcţiunile cele mai importante ale aşezării permiţând stabilirea unor relaţii atât în cadrul limitelor administrative, cât şi în afara acestora. În acest mod se asigură cadrul necesar circulaţiei persoanelor, mărfurilor şi informaţiilor. Dezvoltarea şi modernizarea reţelei de căi de comunicaţie reprezintă un element de bază în relansarea economică a comunei. Nu există o cultură antreprenorială, nici o informare asupra oportunităţilor, programelor de finanţare, formelor de încurajare a iniţiativelor de dezvoltarea a unor afaceri, fiind nevoie de asistenţă şi consultanţă de specialitate pentru dezvoltarea sectorului economic. Lista întreprinzătorilor locali din comuna Creţeşti Nr.crt. Denumire firmă Adresa Domeniul de activitate 1. ANIMAMED SRL Comuna Creţeşti, jud. Vaslui 2. DENIS TEX SRL Comuna Creţeşti, jud. Vaslui Activităţi veterinare Fabricarea Altor Articole de îmbrăcăminte (exclusiv Lenjeria De Corp) 56

57 3. BUNESCU SRL Comuna Creţeşti, jud. Vaslui 4. BUNESCU TEXT SRL Comuna Creţeşti, jud. Vaslui 5. ZORBA SRL Comuna Creţeşti, jud. Vaslui 6. RALUAGRAR SRL Comuna Creţeşti, jud. Vaslui 7. AGRO-FANVAL SRL Comuna Creţeşti, jud. Vaslui 8. RAREŞ AGROMIXT SRL Comuna Creţeşti, jud. Vaslui 9. CONU MIŞU SRL Comuna Creţeşti, jud. Vaslui 10. RAMOMAT SRL Comuna Creţeşti, jud. Vaslui 11. S.C. Camil Farm SRL Comuna Creţeşti, jud. Vaslui Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun Fabricarea altor articole textile Fabricarea produselor de morărit Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun Farmacie 12. ARTKINO PRODUCTION SRL Comuna Creţeşti, jud. Vaslui Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune 13. MOVISIF SRL Comuna Creţeşti, jud. Vaslui 14. RELPAND SRL Comuna Creţeşti, jud. Vaslui 15. LAZASCU COM SRL Comuna Creţeşti, jud. Vaslui 16. RAREŞ AGROMIXT SRL Comuna Creţeşti, jud. Vaslui Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase 57

58 ANALIZA SWOT - MEDIUL DE AFACERI PUNCTE TARI Distanţa mică faţă de municipiul Husi (5 km), resedinţa de judeţ (40 km)), punctul de frontiera Albita; Acces direct la drumul European E581; Grad mediu de întinerire (22,9%); Excedent ridicat de forţă de muncă activă; Existenţa transportului în comun; Buna organizare a autorităţilor; Potenţial existent pentru obţinerea de produse ecologice; Suportul administraţiei locale oferit noilor investitori; Existenţa în localitate a agenţilor economici, care ajută la dezvoltarea localităţii şi la crearea de noi locuri de muncă; OPORTUNITĂŢI Creşterea asistenţei financiare din partea Uniunii Europene pentru IMMuri, prin Fondurile Structurale; Diversificarea programelor naţionale de sprijin pentru IMM; Existenţa programelor guvernamentale de susţinere a sectorului IMM ; Existenţa resurselor locale, puţin sau necorespunzător valorificate în prezent; Creşterea capacităţii anteprenoriale; PUNCTE SLABE Ponderea redusă a investiţiilor străine; Insuficienţa capitalului autohton; Slaba infrastructură de asistenţă pentru afaceri; Grad ridicat de îmbătrânire a populatiei (23,4%); Lipsa culturii antreprenoriale şi asociative; Lipsa locurilor de muncă; Forţa de muncă insuficient calificată; Ponderea redusă a IMM-urilor în sectorul productiv şi de servicii (cu excepţia comerţului); Mentalităţi învechite; Pondere mare a populaţiei care trăieşte din ajutorul social; Slaba informare a IMM-urilor cu privire la normele europene; Lipsa unui sistem de sprijin pentru implementare noţiunilor de marketing; Lipsa canalelor de colectare a produselor agricole; RISCURI Oferte de creditare greu accesibilă (garanţii mari); Rata ridicată a dobânzii la credite; Nivelul ridicat al fiscalităţii; Migraţia forţei de muncă calificate în exteriorul judeţului şi a ţării; Lipsa facilităţilor pentru investiţii; Cunoştinţe insuficiente legate de accesarea proiectelor finanţate din Fondurile Structurale şi alte surse; 58

59 Atragerea unor noi investitori în comună prin facilităţile pe care administraţia locală le pune la dispoziţie; Dezvoltarea cooperării locale; Creşterea competitivităţii sectorului IMM; Diversificarea activităţilor economice; Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea si co-finanţarea proiectelor; Instabilitatea legislativă; Lipsa de receptivitate şi flexibilitate a populaţiei locale la cerinţele pieţei care determină decalaje economice mari, greu de recuperat; Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă; 59

60 III. 2. INFRASTRUCTURĂ ŞI MEDIU INFRASTRUCTURA DE BAZĂ ŞI RECREATIVĂ În accepţia comună, termenul de infrastructură acoperă o varietate de elemente ale bazei tehnico-materiale ale localităţii, baze materiale care asigură bunul mers al societăţii moderne, elemente care se pot clasifica, fără pretenţii de exhaustivitate, astfel: infrastructura: de transport (terestru, rutier, feroviar), de utilitate publică (alimentare cu apă, canalizare, energie termică), energetică (energie electrică, alimentare cu gaz), de comunicaţii, sport şi agrement, socială, educaţională, de protecţia mediului. Întrucât ultimele trei categorii sunt analizate în capitolele de Dezvoltare socialã, Educaţională şi Mediu, prezenta secţiune va acoperi doar starea primelor cinci mari categorii de infrastructurã şi anume: de transport, de utilitate publică, energetică, de comunicaţii, sport şi agrement. Infrastructura de transport Localităţile Creţeşti, Creţeştii de Sus şi Satul Nou sunt situate în vecinătatea drumului european E581, la 10 Km de municipiul Huşi şi 30 km de punctul vamal Albiţa. Localitatea Creţeştii de Sus este traversată de DJ 244B (Creţeţtii de Sus) - Şişcani Tomşa Hoceni Dimitrie Cantemir - Guşiţei Poşta Elan Tupilaţi Popeni Găgeşti Giurcani Murgeni (DN 24A). solului. Mijloacele de transport în comun care deservesc comuna sunt microbuzele. Drumurile comunale sunt nemodernizate, în parte pietruite, supuse eroziunii Situaţia drumurilor comunale Denumire drum Tipul drumului Modernizat Pietruit (m) Pamant (m) DC DC 50A Drum comunal limita Satu Nou - Crăsnăşeni Drum comunal din DN 24B spre Leoşti Drum vicinal de la Râpa Ciobanului -Satu Nou- Creţeştii se Sus Creţeşti-zona Bubulac - Budeşti Drum vicinal Vlăscineasa nr Sursa: CL Creţeşti 60

61 Infrastructura de utilitate publică Alimentare cu apă şi canalizare În prezent, comuna nu beneficiază de un sistem de alimentare cu apă şi canalizare, asigurarea acestor utilităţi fiind unul din obiectivele administraţiei publice locale pentru următoarea perioadă. Alimentarea cu apă potabilă pentru nevoile localităţii se face de la cele 66 de fântâni si de la cele 7 cişmele amplasate în satele componente ale comunei. 61

62 Satul Număr fântâni Creţeşti 17 Creţeştii de Sus 23 Satu Nou 15 Budeşti 11 TOTAL comună 66 Energie termică Comuna Creţeşti nu beneficiază de un sistem funcţional de livrare a energiei termice în sistem centralizat, încălzirea locuinţelor şi a clădirilor de utilitate publică făcându-se individual. În prezent, majoritatea populaţiei comunei foloseşte soba pe lemne ca mijloc de încălzire. Clădirile publice din localitate beneficiază de reţea termică proprie, utilizând în principal centrale electrice, pe lemne. Infrastructura energetică Energie electrică Infrastructura energetică a comunei Creţeşti poate fi caracterizată ca fiind în general pozitivă. Alimentarea cu energie electrică este asigurată de E.ON Energie România S.A şi are un grad de acoperire al comunei de 99%. Iluminatul public Iluminatul public este asigurat de către E.ON Energie România S.A. şi are un grad de acoperire de 100%. Infrastructura de comunicaţii Din punctul de vedere al infrastructurii şi ofertei de servicii corespondente domeniului telecomunicaţiilor, comuna Creţeşti are o situaţie favorabilă. Astfel, pe teritoriul comunei există atât furnizori de telefonie fixă (ROMTELECOM) şi mobilă (ORANGE, VODAFONE, COSMOTE), cât şi servicii de curierat rapid şi servicii postale. 62

63 de internet. În privinţa accesului la internet, în comună este disponibili în prezent 1 furnizor Sport şi agrement Desfăşurarea activităţilor sportive în mediul rural a cunoscut o restrângere semnificativă după 1990 datorită subfinanţării. În aceste condiţii baza materială a sportului sătesc a avut de suferit. Deşi populaţia tânara este destul de numeroasă în comunitate, sălile de sport, complexele sportive sunt o raritate, existănd un singur teren de fotbal, care trebuie modernizat. Pentru crearea unor condiţii similare cu cele din mediul urban, sunt necesare investiţii importante şi în acest domeniu. Comuna Creţeşti nu face excepţie de la regulă în domeniul stării bazei materiale sportive fiind nevoie de fonduri mari pentru remedierea situaţiei. De asemenea, nu există un spatiu amenajat corespunzător pentru organizarea de târguri locale/zonale, acestea desfăşurându-se în condiţii improprii. ANALIZA SWOT INFRASTRUCTURA DE BAZĂ ŞI RECREATIVĂ PUNCTE TARI Acces la drumul european E 581; Localizare în apropierea municipiului Huşi (10 km) Gospodării racordate la reţeaua electrică în procent de 100 % Existenţa reţelei de iluminat public cu grad de acoperire de 100% Existenţa reţelelor de cablu TV şi internet în comună Existenţa infrastructurii de telefonie fixă şi mobilă PUNCTE SLABE Infrastructura de bază slab dezvoltată (drumuri comunale din pamânt şi pietruite; Lipsa drumurilor vicinale, care încetineşte transportul pe drumurile naţionale şi europene; Slaba dezvoltare a infrastructurii destinate activităţilor recreative; Inexistența infrastructurii în domeniul alimentarii cu apă, canalizare şi epurare a apelor; 63

64 Existenţa unui sistem de transport urban de călători; OPORTUNITĂŢI Creşterea suportului financiar acordat de Uniunea Europeană prin Fonduri Structurale pentru finanţarea proiectelor de infrastructură; RISCURI Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea şi co-finanţarea proiectelor Instabilitatea politică şi lipsa de continuitate a politicilor publice şi fiscale MEDIU Mediul înconjurător, un element esenţial al existentei umane, reprezintă rezultatul interferenţei unor elemente naturale - sol, aer, apă, climă, biosferă - cu elemente create prin activitatea umană. Toate acestea interacţionează şi influenţează condiţiile existenţiale şi posibilităţile de dezvoltare viitoare ale societăţii. Până nu demult, resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor Pământului relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic. Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă nu este una dintre opţiunile posibile, ci singura perspectivă raţională a devenirii naţionale, având ca rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluenţa factorilor economici, sociali şi de mediu. Pentru prosperitatea comunei şi calitatea vieţii cetăţenilor, crearea unui mediu de calitate este esenţială şi poate fi asigurată dor prin abordarea dezvoltării durabile a comunităţii. Protecţia calităţii aerului În comuna Creţeşti nu există activităţi economice care să genereze poluarea aerului, astfel încât localitatea nu este supusă vreunei monitorizări cu caracter special sau vreunui program de conformare în domeniu. 64

65 Biodiversitate Biodiversitatea include toate organismele vii care se găsesc pe uscat şi în apă. Toate speciile au un rol şi constituie ţesătura vieţii de care depindem: de la cele mai mici bacterii din sol, la cele mai mari balene din ocean. Pentru protejarea speciilor pe cale de dispariție, au fost instituite regimuri de protecţie specială în zone în care acestea mai trăiesc încă. Pe teritoriul comunei nu există suprafeţe pe care să fie instituite arii de protecţie specială. Reţeaua hidrografică Hidrografia comunei este saracă. Cu excepţia pârâului Lohan, cu circa 10 km lungime din cursul său mijlociu, celelalte pâraie sunt scurte şi au curgere temporară. Pe cuestă sunt însă multe izvoare cu apă potabilă, folosită de populaţie, iar în albia majoră a pârâului Lohan sunt câteva iazuri mici. Protecţia calităţii solului Parte integrantă din mediu, solul contribuie prin activitatea naturală şi antropică desfăşurată la nivelul lui, la menţinerea stării de sănătate a tuturor organismelor vii şi a relaţiilor stabilite de acestea cu mediul. Comuna Creţeşti nu se încadrează în lista localităţilor unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, conform Ordinului 1552/2008 al Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, privind aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. Managementul deşeurilor Colectarea deşeurilor din comuna Creţeşti se face o dată pe săptămână în toate cele 4 sate componente ale comunei de către S.C. ECOSALUBRIZARE PREST S.R.L. HUŞI, judeţul Vaslui. În comună sunt amplasate cinci puncte de colectare a deşeurilor menajere, după cum urmează: 2 puncte în satul Creţeştii de Sus, 1 punct în satul Creţeşti, 1 punct în satul Satu Nou, şi 1 punct în satul Budeşti. 65

66 Spaţii verzi La nivelul comunei nu există amenajate spaţii verzi prevăzute cu alei, bănci, coşuri de gunoi. Din nevoile identificate se desprinde necesitatea amenajării de spaţii verzi în apropiere de punctele de interes din comună: primărie, şcoli, grădiniţe, biserici. 66

67 ANALIZA SWOT MEDIU PUNCTE TARI Existenţa serviciului de colectare deşeuri menajere de la cetăţeni; Calitatea aerului, neexistând surse majore de poluare în comună; Calitatea apei bună, apele subterane freatice nu sunt afectate de poluare; Receptivitatea populaţiei şcolare la normele de conduită stradală şi educaţie ecologică; Existenţa unei maşini de gunoi; Existenţa în fiecare localitate a tomberoanelor pentru gunoi menajer şi resturi vegetale; Eforturi ale autorităţilor locale de aplicare riguroasă a legislaţiei privind protecţia mediului. OPORTUNITĂŢI Implementarea legislaţiei privind protecţia mediului; Înfiinţarea de ferme zootehnice ecologice; Susţinerea agriculturii ecologice; Reamenajarea spaţiilor verzi şi extinderea lor; Implicarea copiilor şi tinerilor în organizarea muncii de voluntariat pentru curăţarea comunei cu elevii şi profesorii de la şcolile din comunitate; Existenţa fondurilor europene direcţionate către proiecte în domeniul salubrităţii, canalizării, apelor uzate şi protecţia mediului, în PUNCTE SLABE Inexistenţa sistemelor centralizate de tratare cu apă în mediul rural; Dotarea insuficientă pentru colectarea selectivă; Insuficienta preocupare a agenţilor economici în recuperarea şi refolosirea ambalajelor; Insuficienţa spaţiilor verzi amenajate, raportat la numărul de locuitori; Lipsa de educaţie a locuitorilor care aruncă gunoi în locuri nepermise; Lipsa unor instalaţii şi sisteme de prevenire a poluării şi calamităţilor naturale; Lipsa unor programe de informare şi instruire a populaţiei şi investitorilor despre agenţii naturali şi sintetici care ar putea polua zona; RSCURI Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea şi co-finanţarea proiectelor alocate de UE; Lipsa deprinderilor populaţiei în privinţa colectării selective a deşeurilor; Mentalitatea de indiferenţă a populaţiei faţă de protecţia mediului; Influenţa factorilor climaterici asupra calităţii şi cantităţii surselor de apă de suprafaţă; Lipsa informaţiilor legate de normele europene de mediu în rândul micilor intreprinzători; 67

68 general; Existenţa unor finanţări guvernamentale pentru proiecte de mediu; Existenţa unor programe de finanţare în domeniul energiei regenerabile; Existenţa programelor de finanţare susţinute din Fondul pentru Mediu. Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea şi administrarea proiectelor finanţate din Fondurile Structurale pentru proiecte de infrastructură şi mediu; Lipsa resurselor materiale pentru îndeplinirea obiectivelor de investiţii propuse; 68

69 III.3. SOCIAL ŞI SĂNĂTATE SERVICII SOCIALE Sistemul de servicii sociale este coordonat în România de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. Potrivit legislaţiei, sistemul acoperă complexul de măsuri şi acţiuni necesare pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenţă, pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii calităţii vieţii (Ordonanţa Nr. 68/2004 privind serviciile sociale). Putem spune că există o corelaţie directă între sărăcie şi existenţa unui loc de muncă, lipsa unor slujbe permanente în zonă, lipsa unui loc de muncă permanent simţindu-se mult mai acut în zonele rurale, unde predomină munca sezonieră. Factorii care contribuie în special la sărăcia în zona rurală sunt: accentuată tendinţă de îmbătrânire: 78% din totalul populaţiei cu vârstă peste 60 de ani se află în mediul rural; nivelul extrem de mic al pensiilor ca foşti membri ai cooperativelor agricole de producţie; acces dificil la servicii sociale şi medicale specializate; infrastructură rurală insuficient dezvoltată; un segment important de populaţie în vârstă, deţinători de terenuri slab productive, care nu pot beneficia de venitul minim garantat (VMG) şi care nu au resurse financiare şi fizice de a exploata aceste terenuri şi de a obţine venituri. Principalul furnizor de asistenţă socială la nivelul comunei este Serviciul Public de Asistenţă Socială (SPAS), acreditat pentru servicii sociale primare care constau în: o activităţi de identificarea a nevoilor sociale individuale, familiale şi de grup; o activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii ; o măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială; 69

70 o măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criză; o măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate; o activităţi şi sevicii de consiliere; o măsuri şi activităţi de prevenire sau limitare a unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginlizare sau excluziune socială; Beneficiari: locuitorii comunei Creţeşti Tipuri de cazuri sociale identificate la nivelul comunei: Nr Crt. Situaţie de dificultate în familie Sărăcie Izolare socială Violenţă în familie Separare de părinţi Risc de separare de părinţi Sărăcie extremă Tipul protecţiei sociale 1 Dosare pentru alocaţie complementară Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Nr. Anul Dosare pt acordare alocaţie de susţinere pt familiile monoparentale 3 Dosare pentru ajutor social conform legii 416/ Dosare de ajutor de încalzire Copii incredinţaţi în plasament Copii care beneficiază de o măsură de protecţie specială 7 Persoane cu handicap grav care beneficiază de indemnizaţie Asistenţi maternali Alte situatii

71 În anul 2012 a fost dat în folosinţă Centrul de zi pentru persoane vârstnice Creţeşti, acesta fiind realizat în cadrul unui proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenţie 3.2 Reabilitarea/Modernizarea/Dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale. Centrul are o suprafaţă de 260 mp, 10 camere, 6 băi, fiind amenjat şi dotat integral. Toate încăperile sunt mobilate şi dotate corespunzător nevoilor. Servicii şi activităţi oferite: - consiliere socială, psihologică, juridică, administrativă, medicală, spirituală; - reabilitare prin terapie ocupaţională (confectionarea manuală de ornamente decorative pentru împodobirea centrului, specific pentru fiecare sezon, confecţionarea de felicitări, tricotat şi croşetat, croitorie; - activităţi de autogospodărire: îngrijirea florilor, amenajarea spaţiului verde exterior; 71

72 - activităţi de grup: diverse jocuri de rummy, table, şah, cărţi, discuţii libere, excursii, urmărirea programelor TV şi audiţii muzicale, sărbătorirea diverselor evenimente: serbarea zilelor de naştere şi de nume a beneficiarilor, ziua internaţională a Persoanelor Vârstnice - 1 octombrie, Sărbătorile Pascale şi de Crăciun, alte evenimente sociale de interes pentru persoane vârstnice; - organizare de întâlniri şi seminarii cu reprezentanţii diverselor instituţii de interes pentru beneficiarii cu vizionare de materiale video; - activităţi individuale: citirea presei, dezlegarea de rebus şi Sudoku, creaţii proprii epigrame, poezii; - suport şi acompaniament din partea personalului; - organizarea grupurilor de discuţii în care persoanele vârstnice să-şi exprime opiniile, să-şi afirme nevoile şi să-şi asume responsabilităţi; - activităţi şi exerciţii fizice pentru menţinerea mobilităţii; - socializarea persoanelor vârstnice; - asistenţă în rezolvarea problemelor administrative şi consiliere socială; Serviciile sociale se acordă la solicitarea persoanei în cauză, a familiei acesteia sau a unui reprezentant legal/aparţinător, în urma semnalării unei situaţii de nevoie socială de către orice altă persoană, precum şi din oficiu. 72

73 De asemenea, există cazuri în care, solicitarea pentru acordarea de servicii sociale poate fi adresată şi de un alt furnizor de acest tip de servicii sau de alte unităţi, cum sunt spre exemplu spitalele. Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt persoane vârstnice cu domiciliul stabil în comuna Creţeşti, care au împlinit vârsta de pensionare şi se află în situaţii de dificultate sau risc, generatoare de marginalizare sau excluziune socială. Numărul acestora este în prezent conform situaţiei existente la nivelul compartimentului de asistenţă socială din cadrul primăriei de 475 de persoane. Modalitatea de selectare a beneficiarilor: Beneficiază de servicii în Centrul de Zi persoanele vârstnice ce au împlinit vârsta de pensionare, potrivit legii, aflate într-una din următoarele situaţii: să aibă domiciliul legal pe raza comunei Creţeşti; să nu sufere de boli contagioase sau psihice care pot afecta integritatea celorlalte persoane care fac parte din grup; se află într-un grad de risc ridicat (marginalizare, vulnerabilitate); suferă de singurătate şi doresc socializare; Resursele financiare aferente Centrului de zi sunt asigurate din bugetul local al comunei Creţeşti. Pentru viitor, Consiliul Local Creţeşti işi propune să achiziţioneze echipamente de fiziokinetoterapie, deoarece, majoritatea beneficiarilor, fiind persoane vârstnice cu patologii multiple au nevoie de îngrijire specială SĂNĂTATE Sănătatea publică este un concept a cărui semnificaţie a evoluat de-a lungul timpului de la preocuparea strictă asupra controlului bolilor infecţioase, sănătăţii mediului, ocrotirii sănătăţii grupelor defavorizate şi educaţiei pentru sănătate, la o abordare comprehensivă a stării de sănătate a populaţiei. La nivelul comunităţilor rurale, accentul se pune pe accesul cât mai facil la servicii de sănătate, precum şi pe nivelul de calitate al actului medical. Din acest punct de vedere, comunităţile locale au nevoie de infrastructură de sănătate şi resurse umane, starea de sănătate a populaţiei fiind dependentă de starea şi calitatea factorilor de mediu, de standardul de viaţă creat de comunitate şi de gradul de acces al populaţiei la resursele comunităţii. 73

74 La nivelul Comunei Creţeşti funcţionează în prezent 1 cabinet medical individual care asigură asistenţă medicală. În această unitate se fac investigaţii primare şi tratamente specifice şi, după caz, pacienţii sunt îndrumaţi către unităţile spitaliceşti de profil. cuprindea: La sfârşitul anului 2013, reţeaua publică de ocrotire a sănătăţii comunei Indicatori Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 număr Anul 2013 Medici de familie Personal mediu sanitar Cabinete medicale individuale Farmacii ANALIZA SWOT - SĂNĂTATE, SERVICII SOCIALE PUNCTE TARI Existenţa unui cabinet medical individual; Distanţă mică faţă de spialul municipal şi ambulatoriul de specialitate Huşi; Infrastructură disponibilă pentru înfiinţarea de servicii sociale; Cadre medicale calificate; Servicii sociale specializate acreditate; Existenţa unui centru de zi pentru persoane vârstnice; PUNCTE SLABE Număr redus de servicii oferite pentru asistenţa socială a copilului; Lipsa cabinetelor şcolare în scoli. Lipsa serviciilor comunitare pentru persoanele victime ale violenţei domestice, persoane traficate; Lipsa unui program cu acţiuni civice şi voluntariat; Absenţa actorilor locali capabili să presteze sau să preia servicii sociale; Lipsa dotărilor moderne în aparatură şi instrumentar din cadrul cabinetului medical; Lipsa unui ambulatoriu de specialitate; Costuri mari pentru susţinerea serviciilor de asistenţă socială; Existenţa unei categorii numeroase de persoane aflate în situaţie de risc 74

75 social; Lipsa unei culturi a egalităţii de şanse; Lipsa unei săli de fizioterapie, echipată cu aparatură necesară pentru persoanele vârstnice cu patologii multiple; OPORTUNITĂŢI Cadru legislativ care stimulează implicarea sectorului privat în furnizarea de servicii sociale; Existenţa fondurilor structurale şi guvernamentale disponibile în domeniul sănătăţii şi cel social; Existenţa strategiei judeţene antisărăcie; Posibilitatea ca infrastructura existentă să servească ca spaţii pentru furnizarea de servicii sociale în urma reabilitărilor şi modernizărilor; RISCURI Gradul de sărăcie ridicat al comunei; Resurse insuficiente pentru proiectelor; financiare co-finanţarea Existenţa unei categorii numeroase de persoane cu venituri reduse, care necesită servicii sociale speciale; Fonduri reduse la nivel local pentru susţinerea serviciilor sociale; 75

76 III.4. EDUCAŢIE, CULTURĂ ŞI CULTE ÎNVĂŢĂMÂNT În prezent în comuna Crețești funcţionează 1 unitate şcolară gimnazială cu personalitate juridică, care are arondate 2 şcoli cu clasele I - IV şi 2 grădiniţe cu program normal. În ceea ce privește infrastructura de bază, Școala cu clasele I IV Satu Nou și Grădinița cu Program Normal Satu Nou funcționează într-o clădire nouă, construită în anul 2008 care dispune de încălzire centrală, apă curentă și canalizare, iar grupurile sanitare se află în interior. Școala cu clasele I VIII Crețeștii de Sus dispune de două localuri. Localul nr. 1, în care învață elevii din clasele V - VIII este o clădire construită în anul 1970, iar localul nr. 2, în care urmează cursurile elevii din clasele primare și cei de grădiniță a fost construit în anul Aceste clădiri dispun de încălzire cu sobe cu lemne și apă curentă din puț forat din curtea școlii, iar grupurile sanitare sunt în exterior. Școala cu clasele I IV Budești a fost construită în anul 1967 și dispune de încălzire cu sobe cu lemne, iar grupul sanitar este în exterior. În acest an școlar, datorită numărului redus de copii, elevii din satele Budești și Crețești merg la școlile din Satu Nou și Crețeștii de Sus. 76

77 Populaţia şcolară în perioada Denumire unitate școlară cu personalitate juridică Școala cu clasele I VIII Crețeștii de Sus Denumire unitate școlară arondată Număr elevi 2004/ / / / Școala cu clasele I IV Budești Școala cu clasele I IV Crețești de Jos Școala cu clasele I IV Satu Nou Grădinița cu program normal Crețeștii de Jos Grădinița cu program normal Crețeștii de Sus Grădinița cu program normal Satu Nou Total elevi Rețeaua unităților de învățământ Crețești Anul școlar Nr. crt Unitatea de învățământ cu personalitate juridică Structura arondată Nr. grupe antepreșcolari/preș colari/clase elevi Nr. antepreșcolari/ preșcolari/elevi Didactice Total posturi Didactic auxiliar Nedidactic 1 Școala gimnazială nr. 1 Crețeștii de Sus Școala primară 2 29 Crețesti 3 Grădinița cu program 1 26 normal Crețești 4 Grădinița cu program normal Crețeștii de Sus 1 21 TOTAL ,33 0,75 1,5 Sursa: Şcoala Gimnazială Crețeștii de Sus Din datele furnizate de Şcoala Gimnazială nr. 1 Crețeștii de Sus se observă că, începând cu anul şcolar 2005/2006 populaţia şcolară a fost în scădere, aşa cum rezultă şi din graficul de mai jos. 77

78 Baza materială a sistemului educațional din comună dispune de: 17 săli de clasă din care 16 cu mobilier nou 5 corpuri de clădire 6 cabinete şcolare 1 bibliotecă cu volume 16 calculatoare din care unul conectat la internet 1 imprimantă Dotare satisfacatoare cu material didactic Școlile nu dispun de cabinet medical și de asistență psihopedagogică. În școală nu au fost implementate până în acest moment proiecte sau programe. 78