1

Transcriere

1 1

2 2

3 C U P R I N S 1. Preliminarii 5 2. Motivaţia, utilitatea stagiului de practică pentru dezvoltarea 8 profesională 3. Competenţe profesionale specifice stagiului de practică Competenţe-cheie Competenţe calificarea asistent farmacist 12 A. Competenţe profesionale generale 12 B. Competenţe profesionale specifice Administrarea stagiului de practică Stagierea practică, anul I de studii Administrarea stagiului Practica de iniţiere în activitatea farmaceutică Competenţe şi abilităţi specifice stagiului de practică Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică Deprinderi practice obligatorii Stagiul practic de specialitate nr. I Botanica farmaceutică Competenţe şi abilităţi specifice stagiului de practică Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică Deprinderi practice obligatorii Sistemul informaţional automatizat de evidenţă a medicamentelor Competenţe şi abilităţi specifice stagiului de practică Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică Deprinderi practice obligatorii Stagierea practică, anul II de studii Administrarea stagiului Stagiul practic de specialitate nr. II 19 Tehnologia farmaceutică extemporală Competenţe şi abilităţi specifice stagiului de practică Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică Deprinderi practice obligatorii Stagiul practic de specialitate nr. III Organizarea activităţii farmaceutice Competenţe şi abilităţi specifice stagiului de practică 23 3

4 Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică Deprinderi practice obligatorii Farmacognozie Competenţe şi abilităţi specifice stagiului de practică Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică Deprinderi practice obligatorii Practica ce precede probele de absolvire Administrarea stagiului Competenţe şi abilităţi specifice stagiului de practică Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică Deprinderi practice obligatorii Sugestii metodologice de documentare a stagiilor de practică Strategii de evaluare a stagiului de practică Cerinţe faţă de locurile de practică Resursele didactice recomandate elevilor 48 4

5 1. PRELIMINARII Contextul social. Abordarea europeană a procesului de consolidare a sistemelor de sănătate prevede modernizarea procesului de formare iniţială a viitorilor specialişti la calificarea Asistent farmacist cu studii postsecundare, consolidarea serviciilor şi practicilor avansate în asistenţa farmaceutică, extinderea accesului populaţiei la serviciile farmaceutice de calitate. Noile orientări şi tendinţe de integrare europeană implică o viziune nouă a problemelor învăţământului postsecundar, de specialitate şi a managementului educaţional în cadrul politicii naţionale. Racordarea conceptuală, curriculară şi tehnologică a învăţământului farmaceutic la valorile europene, urmează să asigure calitatea procesului educaţional, inclusiv şi formarea practică a viitorilor specialişti farmaceutici cu studii postsecundare prin: realizarea unui management eficient a întregului proces de instruire practică; elaborarea şi aprobarea documentelor strategice de modernizare a procesului de instruire practică; modernizarea formelor şi metodelor de instruire practică. Modernizarea procesului educaţional, racordarea lui la cerinţele reale ale vieţii, asigurarea calităţii educaţiei şi alinierea sistemului educaţional la valorile şi standardele europene, au determinat necesitatea actualizării Curriculum-ului stagiilor de practică. Procesul de instruire practică în Centrul de excelenţă în medicină şi farmacie Raisa Pacalo se organizează în corespundere cu documentele legislative şi normative în vigoare, prin coordonarea şi racordarea la cerinţele europene, care promovează calitatea pregătirii cadrelor farmaceutice cu studii postsecundare. A. Documente principale ale politicii Statului Republica Moldova în domeniul educaţiei şi ocupării forţei de muncă 1. Codul Educaţiei al Republicii Moldovei (promulgat prin Decretul Nr. 633, Monitorul Oficial nr , din ); 2. Programul de dezvoltare a învăţământului medical şi farmaceutic în Republica Moldova pe anii (Hotărârea Guvernului nr.1006 din 27 octombrie 2010); 3. Strategia de dezvoltare a învăţământului vocaţional/tehnic pe anii şi Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei (Hotărârea Guvernului nr. 97 din ); 4. Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada ; 5. Planul strategic de dezvoltare a Sistemului Naţional Informaţional de Sănătate, ; 6. Noua Politică de Sănătate a Republicii Moldova pentru anii ; 7. Programul Naţional de dezvoltare a serviciilor paliative în Republica Moldova pentru anii ; 8. Strategia Sănătatea B. Documente europene 1. Cadru de calificare european o coordonare a proceselor de la Bolognia, Kopenhaga şi Lisabona: Studiu de lungă durată. Sursa: KOH (2001) 678 endg. din ; 2. Comisia Europeană (2001): Noile pieţe europene de forţă de muncă deschise şi accesibile pentru toţi, KOM (221) 116 endg., Brüssel Comisia Europeană (2002): Instruire generală şi profesională în Europa; 3. Comisia Europeană (2005): Pe calea spre cadru de calificare european în studii de lungă durată, Documente de lucru a comisiei, (2005) 957 din , Brüssel; 5

6 4. Comisia Europeană (2005): Modernizarea instruirii generale şi profesionale în Europa: aportul elementar asupra bunăstării şi unificării sociale în Europa, KOM (2005) 549 valabil din ; 5. Consiliul Europei, Comisia Europeană (2006): Modernizarea instruirii generale şi profesionale: aportul elementar asupra bunăstării şi unificării sociale în Europa, raportul comun referitor la progrese în cadrul programului de lucru "Instruire generală şi profesională 2010", din Instrucţiuni Europene (EU ABl.) C 79/1 din , Brüssel; 6. Directiva UE2013/55/EG a Parlamentului European şi a Consiliului de recunoaştere a calificărilor profesionale; 7. European Union Standards for nursing and midwifery: Information for Accession Countries, Bruxell, C. Documente ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în domeniul pregătirii cadrelor medicale vocaţionale 1. Framework for Action on Interprofesional Education and Collaborative Practice. Geneva, WHO, 2010; 2. Health 2020 policy framework and strategy. EUR/RC62/8. Copenhagen, WHO Regional Office for Europe. Regional Commitete for Europe. Sixty-secong session. Malta, september, 2012; 3. WHO health for all datebase; 4. The Wold Health Report 2006 Working toghether for health. Geneva, WHO, Statutul. Curriculum-ul stagiilor de practică constituie o parte componentă a Planului de învăţământ elaborat în conformitate cu Planul-cadru pentru studii postsecundare de specialitate şi reprezintă un document normativ şi un instrument didactic pentru organizarea eficientă a procesului de instruire practică la specialitatea Farmacie, calificarea Asistent farmacist. În cadrul învăţământului axat pe competenţe, Curriculum-ul stagiilor de practică are ca scop formarea la viitorii specialişti din domeniul farmaceutic cu studii postsecundare, a unui sistem de competenţe profesionale, care vor asigura încadrarea fluidă a Asistenţilor farmacişti în sistemul naţional de sănătate. Structura Curriculum-ului stagiilor de practică include: preliminarii, repere conceptuale ale instruirii practice, competenţe - cheie/transversale, competenţe pentru Asistenţi farmacişti, administrarea stagiilor de practică, stagierea practică la anii I, II, III de studii, tehnologii de evaluare, sugestii de documentare a stagiilor de practică, referinţe bibliografice. Curriculum-ul stagiilor de practică este un document de tip proiectiv, care monitorizează proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea eficientă a competenţelor specifice a Asistenţilor farmacişti. În elaborarea Curriculum-ului stagiilor de practică s-a ţinut cont de următoarele principii: Principiul adecvării Curriculum-ului stagiilor de practică la contextul socio-culturaleconomic, profesional naţional, şi mondial, vizând reformele actuale din sistemul sănătăţii. Principiul abordării ştiinţifice a noţiunilor şi conţinuturilor tematice ce ţin de activitatea Asistenţilor farmacişti. Principiul pertinenţei privind formularea obiectivelor, selectarea conţinuturilor şi stabilirea tehnologiilor de fomare şi evaluare a competenţelor specifice calificării. 6

7 Principiul sistematizării şi continuităţii, creând situaţii de problemă, pentru a forma la elevi abilităţi de activitate în echipa multidisciplinară. Principiul integrării şi transdisciplinarităţii, care vizează integrarea competenţelor formate în cadrul disciplinelor studiate cu competenţele formate în cadrul stagiilor practice, asigurând astfel un demers interdisciplinar, transcurricular şi aplicativ. Principiul integrării profesionale în scopul promovării autoinstruirii şi educaţiei profesionale continue din perspectiva reformelor din sistemul sănătăţii. Curriculum-ul stagiilor de practică este axat pe următoarele funcţii didactice: funcţia normativă reprezintă actul normativ al procesului de proiectare, organizare, desfăşurare şi evaluare a procesului de instruire practică în contextul unei pedagogii axate pe competenţe; funcţia axiologică formarea la elevi a valorilor caracteristice medicinii moderne, ca elemente ale competenţelor specifice calificării; funcţia ştiinţifică presupune prezentarea structurată, logică a noţiunilor ce ţin de activitatea Asistenţilor farmacişti, racordarea şi sincronizarea conţinuturilor cu Planul de învăţământ la calificarea Asistent farmacist; funcţia metodologică corelarea conţinuturilor cu strategiile didactice, proiectarea activităţilor de învăţare-evaluare, dobândirea achiziţiilor cognitive (capacităţi, abilităţi, competenţe) şi valorice (atitudini, experienţă) din domeniul farmaceutic modern; funcţia procesuală crearea condiţiilor de formare la elevi a experienţelor de rezolvare autonomă a problemelor medico-sociale, inclusiv aplicarea strategiilor interactive şi creative de prelucrare şi prezentare ale informaţiei; funcţia evaluativă asigurarea suportului pentru evaluarea competenţelor specifice calificării Asistent farmacist şi elaborarea instrumentelor, criteriilor de evaluare. Beneficiarii Curriculum-ului. Curriculum-ul stagiilor de practică este destinat: cadrelor didactice din colegiile de medicină din ţară; autorilor de ghiduri metodologice; elevilor care îşi fac studiile la specialitatea Farmacie, calificarea Asistent farmacist; membrilor comisiilor pentru examenele de calificare; membrilor comisiilor de identificare, evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învăţării, dobândite în contexte nonformale şi informale. 7

8 2. MOTIVAŢIA, UTILITATEA STAGIULUI DE PRACTICĂ PENTRU DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ Instruirea practică, fiind o parte obligatorie a programului de formare profesională iniţială, reprezintă elementul distinctiv în formarea aplicativă a specialiştilor farmaceutici cu studii postsecundare, axându-se pe implementarea Politicii Naţionale de Sănătate, Legislaţia farmaceutică în vigoare, Ghidurilor şi Programelor Naţionale. În conformitate cu recomandările directivei UE de recunoaştere a calificării profesionale (Directiva 2013/55/EG) volumul de ore pentru instruirea practică, conform Planurilor noi de învăţământ este extinsă până la 50 % din numărul total de ore. Inovaţia formării prin practică a viitorilor specialişti la calificarea Asistent farmacist este reprezentată prin cumularea creditelor transferabile diferenţiat, în corelare cu tipul şi durata stagiului practic. Stagiile de practică sunt parte componentă obligatorie a programului de formare profesională şi orientate spre aprofundarea competenţelor specifice în domeniul de formare aplicativă. Stagiile de practică includ: practica de iniţiere în activitatea farmaceutică, stagii practice de specialitate (nr.i, nr.ii, nr.iii) şi practica ce precede probele de absolvire. DISTRIBUIREA ORELOR DE INSTRUIRE PRACTICĂ PE SEMESTRE ŞI ANI DE STUDII Nr. Semestre Stagiile de practică Nr. săptămâni d/o / ore 1. I Practica de iniţiere în 2 săptămâni x 36 specialitate ore/săptămână = 72 ore Total credite 2 2. II Stagiul practic de specialitate nr. I 3. III Stagiul practic de specialitate nr. II 4. IV Stagiul practic de specialitate nr. III 5. VI Practica ce precede probele de absolvire 4 săptămâni x 36 ore/ săptămână = 144 ore 2 săptămâni x 36 ore/ săptămână = 72 ore 4 săptămâni x 36 ore/ săptămână = 144 ore 21 săptămâni x 36 ore/ săptămână = 756 ore Total credite 37 Total ore ore Planificarea instruirii practice se organizează în alternare cu orele teoretice sau separat (stagiile practice). Stagiile practice sunt realizate la finele semestrelor pe parcursul a 2 săptămâni pentru semestrul I şi III, dar pentru semestrul II şi IV - de 4 săptămâni, durata activităţii este de 36 ore pe săptămână. Practica ce precede probele de absolvire este realizată în anul trei de studiu semestrul VI cu o durată de 21 săptămâni (inclusiv şi săptămâna sărbătorilor de Paşti). În cadrul acestui stagiu durata activităţii este de 36 ore /săptămână. 8

9 STRUCTURA INSTRUIRII PRACTICE Stagiile de practică sunt orientate spre aprofundarea competenţelor profesionale în domeniul de formare profesională. Stagiile de practică includ: Practica de iniţiere în activitatea farmaceutică, este organizată în semestrul I, pe parcursul a 2 săptămâni, şi se desfăşoară în farmacie. Obiectivul general a practicii de iniţiere în activitatea farmaceutică este de a optimiza cunoaşterea noţiunilor introductive din domeniul farmaceutic. Stagiile practice de specialitate includ tipurile de practică: botanica farmaceutică, sistemul informaţional automatizat de evidenţă a medicamentelor, tehnologia farmaceutică extemporală, organizarea activităţii farmaceutice, farmacognozie. Stagiul practic de specialitate nr. I - compartimentul Botanica farmaceutică este organizat în semestrul II, pe parcursul a 2 săptămâni şi se desfăşoară în Grădina Botanică şi Dendrariul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Pe parcursul stagiului practic de specialitate nr. I elevii realizează recunoaşterea şi determinarea plantelor medicinale în natură, colectarea, uscarea şi ierborizarea plantelor medicinale, caracterizarea structurii morfoanatomice. Compartimentul Sistemul informaţional automatizat de evidenţă a medicamentelor este organizat şi se desfăşoară în sem. II, pe parcursul a 2 săptămâni în farmacie şi vizează obiectivele: identificarea categoriilor de produse farmaceutice şi parafarmaceutice cu ajutorul software; aplicarea software specializate în evidenţa medicamentelor la etapa: recepţia cantitativă, calitativă şi valorică, depozitarea, verificarea stocurilor şi a termenului de valabilitate; evaluarea ghidat de farmacist a corectitudinii eliberării medicamentelor pe bază de reţetă compensată, taxarea reţetei; efectuarea analizei statistice a datelor pentru medicamentele eliberate din farmacie, pe grupe farmacologice într-o perioadă determinată de timp. Stagiul practic de specialitate nr. II Tehnologia farmaceutică extemporală este organizat în semestrul III, pe parcursul a 2 săptămâni şi se desfăşoară în farmacie cu secţie de forme farmaceutice extemporale. Stagiul practic de specialitate nr. II vizează consolidarea competenţelor de formulare, preparare, control al calităţii, condiţionare şi păstrare a formelor farmaceutice extemporale, pregătirea pentru eliberare. 9

10 Stagiul practic de specialitate nr. III compartimentul Organizarea activităţii farmaceutice este organizat în semestrul IV, pe parcursul a 2 săptămâni şi se desfăşoară în farmacie şi alte unităţi farmaceutice autorizate. Obiectivele generale ale stagiului practic de specialitate nr. III sunt: participarea la toate activităţile specifice profesiei de asistent farmacis sub coordonarea, supravegherea şi verificarea farmacistului îndrumător de practică; aplicarea legislaţiei farmaceutice în activitatea farmaceutică, promovarea concepţiilor contemporane ale asistenţei farmaceutice, aplicarea operaţiilor farmaceutice: recepţionarea, transportarea, păstrarea, preambalarea şi eliberarea produselor farmaceutice şi parafarmaceutice, implementarea recomandărilor privind păstrarea eficientă a produselor farmaceutice şi parafarmaceutice, asigurarea calităţii produselor farmaceutice, aplicarea soft-ware, programelor computerizate pentru gestionarea diverselor probleme din domeniul medicamentului şi activităţii farmaceutice. Compartimentul Farmacognozie este organizat în semestrul IV, pe parcursul a 2 săptămâni şi se desfăşoară la Grădina Botanică şi Dendrariul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Obiectivele generale ale stagiului practic de specialitate nr. III determină dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor de identificare a resurselor de plante medicinale, studierea farmacognostică a plantelor medicinale ca surse de substanţe farmacologic active, respectarea standardelor de reglementare a termenilor şi metodelor de recoltare, uscare şi păstrare a produselor vegetale, aprecierea calităţii plantelor medicinale în corespundere cu cerinţele documentelor analitice de normare şi a Farmacopeii, monografiilor farmacopeice, standardelor şi specificaţiilor de calitate; descrierea anatomo-morfologică a plantelor medicinale şi a produsului vegetal, determinarea autenticităţii produsului vegetal, clasificarea produselor vegetale medicinale sub aspectul compoziţei chimice şi al acţiunii terapeutice, recunoaşterea produselor de origine vegetală utilizate direct ca medicament, sau care servesc drept precursori la prepararea medicamentului, informarea pacientului cu principiile de preparare, administrare şi păstrare corectă a produselor vegetale. Practica care precede probele de absolvire este realizată în semestrul VI de studii, cu o durată de 21 săptămâni şi cuantificată cu 25 credite (756 ore, respectiv 1 credit valorificat cu 36 ore). Tehnologia farmaceutică extemporală - 6 săptămâni, Tehnologia farmaceutică industrială - 3 săptămâni, Organizarea activităţii farmaceutice - 8 săptămâni, Farmacognozie - 4 săptămâni. Practica care precede probele de absolvire se desfăşoară în farmacii, unităţi farmaceutice industriale, Grădina Botanică şi Dendrariul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova şi vizează următoarele obiective: organizarea şi realizarea activităţii farmaceutice în baza actelor normative şi legislative din domeniul farmaceutic al Republicii Moldova; prepararea şi formularea formelor farmaceutice extemporale şi industriale; analiza farmacognostică a plantelor medicinale şi a produsului vegetal, recunoaşterea produselor de origine vegetală utilizate direct ca medicament, sau care servesc la prepararea medicamentului; consilierea consumatorilor de medicamente în vederea modului de administrare şi păstrare a formelor medicamentoase cu conţinut de principii active; raţionalizarea efectivă şi inofensivă a preparatelor medicamentoase; verificarea merceologică a produselor de uz medical şi farmaceutic; aplicarea software computerizate în gestionarea diverselor probleme din domeniul medicamentului şi activităţii farmaceutice. 10

11 3. COMPETENŢE Taxonomia competenţelor. Competenţa reprezintă un ansamblu de cunoştinţe, capacităţi şi abilităţi, organizate pentru a rezolva o sarcină sau un ansamblu de sarcini corespunzătoare exigenţelor sociale. Competenţe cheie reprezintă un ansamblu multifuncţional, transferabil de cunoştinţe abilităţi şi atitudini de care au nevoie toţi membrii societăţii pentru împlinire şi dezvoltare profesională, incluziune socială şi găsirea unui loc de muncă. Articolul 11. Finalităţile educaţionale din Codul Educaţiei al Republicii Moldova, pet. 2, include: 3.1 COMPETENŢE CHEIE 3.1 Competenţe de comunicare în limba română; 3.2 Competenţe de comunicare în limba maternă; 3.3 Competenţe de comunicare în limbi străine; 3.4 Competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie; 3.5 Competenţe digitale; 3.6 Competenţa de a învăţa să înveţi; 3.7 Competenţe sociale şi civice; 3.8 Competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţativă; 3.9 Competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale. Pe lângă competenţele-cheie, recunoscute ca şi sistem integrator comportamental, care facilitează dezvoltarea omului ca personalitate şi integrarea socio - profesională, învăţământul profesional tehnic are misiunea de formare şi de dezvoltare a competenţelor profesionale. Competenţa profesională reprezintă capacitatea confirmată de a folosi cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile personale şi sociale în situaţii de muncă sau de studiu, în dezvoltarea profesională şi personală. În proiectarea curriculară pentru învăţământul profesional tehnic conform Cadrului de referinţă al curriculum-ului pentru învăţământul profesional ethnic şi Ordinului Ministerului Educaţiei nr din 26 noiembrie 2015, sunt stabilite două categorii de competenţe profesionale: competenţe profesionale generale; competenţe profesionale specifice. Competenţele profesionale generale sunt proprii unui grup de profesii-specialităţi înrudite în cadrul unui domeniu ocupaţional, iar raportarea competenţelor generale la o profesie/specialitate concretă se efectuează prin formularea competenţelor profesionale specifice. Competenţele profesionale generale constituie comportamente profesionale ce trebuie demonstrate în mai multe activităţi profesionale. Sistemul de competenţe profesionale generale asigură succesul/reuşita activităţii profesionale în toate situaţiile de manifestare, influenţând calitatea acestora printr-o corelaţie sistemică. Competenţele profesionale specifice reprezintă un sistem de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, care, prin valorificarea unor resurse, contribuie la realizarea individual sau în grup a unor sarcini stabilite din contextul activităţii profesionale. Aceste competenţe vor fi formulate în termini de cerinţe asociate unei singure profesii, pe care trebuie să le întrunească persoana pentru a putea îndeplini anumite lucrări în cadrul unei profesii/specialităţi şi pentru a se integra în câmpul muncii. 11

12 3.2 COMPETENŢE CALIFICAREA ASISTENT FARMACIST Asistentul farmacist, este specialistul cu studii postsecundare, cu formare specială în domeniul farmaceutic, care manifestă competenţe în producerea şi prepararea, investigarea fizicochimică, recepţionarea, evidenţa, livrarea, aprovizionarea şi asistenţa populaţiei cu medicamente, produse vegetale, dispozitive medicale, acordarea de informaţii şi consultanţă privind medicamentele şi poate activa în domeniul farmaceutic ca asistent al farmacistului. A. COMPETENŢE PROFESIONALE GENERALE 1. Promovarea şi dezvoltarea imaginii pozitive a profesiei de Asistent farmacist în contextul social. 1.1 Manifestarea poziţiei civice active în soluţionarea problemelor cu referire la eficienţa, calitatea, siguranţa medicamentelor, sănătatea publică, modul sănătos de viaţă. 1.2 Respectarea normelor de conduită profesională, axate pe onestitate şi corectitudine în relaţia asistent farmacist/pacient/consumator. 1.3 Preluarea iniţiativei proprii şi motivarea responsabilităţii formării profesionale cu aplicarea în domeniul farmaciei şi a sănătăţii publice a realizărilor ştiinţifice şi practice de actualitate. 1.4 Participarea activă în soluţionarea problemelor de asigurare a populaţiei cu medicamente prin aplicarea tehnologiilor informaţionale, diverselor acţiuni cu caracter practic şi ştiinţific. 2. Comunicarea, consilierea şi susţinerea pacienţilor în problemele de sănătate şi sociale. 2.1 Informarea pacienţilor despre utilizarea raţională a medicamentelor, reacţiile indezirabile, adverse posibile şi măsurile de prevenire. 2.2 Propunerea preparatelor alternative, analogice celor recomandate iniţial, în caz de absenţă a acestora în farmacie. 2.3 Eliberarea medicamentelor şi dispozitivelor medicale de importanţă socială utilizate în acordarea asistenţei medicale urgente. 2.4 Promovarea acţiunilor de educaţie ecologică a populaţiei. 3. Activitatea de parteneriat, de cooperare, colaborare în grup şi în echipă. 3.1 Colaborarea eficientă în echipa intra-, extradisciplinară, în prestarea serviciilor farmaceutice. 3.2 Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă pluridisciplinară şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei. 3.3 Delimitarea responsabilităţilor individuale pentru realizarea eficientă a serviciilor farmaceutice. 3.4 Comunicarea eficientă în depăşirea situaţiilor de conflict. Aplicarea, principiilor de compasiune faţă de consumatorii de medicamente. 3.5 Comunicarea eficientă în limba oficială a statului în diverse situaţii socio-profesionale în echipa multidisciplinară. 3.6 Utilizarea terminologiei de specialitate/ limbi moderne la nivel de comunicare profesională. 4. Autoinstruirea şi educaţia profesională continuă în depăşirea provocărilor profesionale. 4.1 Respectarea principiilor de bază ale eticii, deontologiei medicale şi farmaceutice. 4.2 Gestionarea corectă şi în termeni stabiliţi a documentelor de activitate farmaceutică cu utilizarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale contemporane. 4.3 Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba de stat cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională. 4.4 Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare a acestora, etapelor de lucru, termenelor de realizare şi riscurilor aferente. 12

13 4.5 Promovarea autoinstruirii şi educaţiei profesionale continue din perspectiva reformelor în domeniul sănătăţii şi farmaceutic. B. COMPETENŢE PROFESIONALE SPECIFICE 1. Realizarea activităţii profesionale în baza actelor normative şi legislative din domeniul farmaceutic al Republicii Moldova. 1.1 Cunoaşterea prevederilor legislaţiei farmaceutice în organizarea activităţii unităţilor farmaceutice: farmacie comunitară, farmacie spitalicească, depozit farmaceutic, unitate farmaceutică industrială. 1.2 Participarea la recepţionarea medicamentelor conform prevederilor legale. (în baza facturilor fiscale). 1.3 Eliberarea medicamentelor fără prescripţie medicală, bonuri de comandă a instituţiilor medicale şi în bază de prescripţie medicală ghidat de farmacist. 1.4 Operarea cu sistemul informaţional de evidenţă calitativă şi cantitativă a medicamentelor. 1.5 Inventarierea valorilor materiale în unităţile farmaceutice. 2. Prepararea şi formularea formelor farmaceutice extemporale şi industriale. 2.1 Recunoaşterea şi estimarea factorilor de ordin fizic, chimic, tehnologic, farmacologic şi biologic care intervin în concepţia tehnologiei medicamentelor. 2.2 Descrierea ştiinţifică a proceselor tehnologice de preparare a formelor farmaceutice extemporale şi industriale. 2.3 Respectarea regulilor şi condiţiilor prevăzute de standarde în realizarea anumitor exigenţe tehnice şi caracteristici de grup referitor la producerea medicamentelor (GMP). 2.4 Efectuarea operaţiilor procesului tehnologic de preparare şi formulare a formelor farmaceutice extemporale şi industriale. (GMP, GPP) 2.5 Promovarea şi aplicarea tendinţelor moderne de activitate în practica farmaceutică. 3. Investigarea experimentală chimic calitativă şi cantitativă a substanţelor medicamentoase. 3.1 Distingerea Documentaţiei Analitice de Normare /DAN/ a calităţii substanţelor şi preparatelor medicamentoase. 3.2 Aplicarea metodelor chimice şi instrumentale moderne în analiza calitativă şi cantitativă a substanţelor medicamentoase. 3.3 Monitorizarea conformităţii, condiţiilor de depozitare şi a termenilor de valabilitate a substanţelor şi preparatelor medicamentoase. 4. Efectuarea investigaţiilor chimic-judiciare. 4.1 Aplicarea actelor normative în realizarea investigaţiilor chimico-toxicologice a xenobioticelor. 4.2 Respectarea algoritmului şi efectuarea investigaţiilor chimico-toxicologice a xenobioticelor. 4.3 Prezentarea datelor pentru documentarea rezultatelor expertizei chimico-judiciare. 5. Recunoaşterea produselor naturale de origine vegetală, utilizate direct ca medicament, sau care servesc drept precursori la prepararea medicamentului. 5.1 Colectarea plantelor medicinale, reieşind din utilizarea raţională a resurselor de plante medicinale. 5.2 Analiza identităţii şi calităţii produsului vegetal în condiţii de farmacie şi laborator de control. 5.3 Descrierea anatomo-morfologică a plantelor medicinale. 5.4 Analiza macroscopică, microscopică, histochimică şi microchimică a produsului vegetal. 5.5 Clasificarea produselor vegetale medicinale sub aspectul compoziţei chimice şi al acţiunii terapeutice. 13

14 5.6 Informarea pacientului cu privire la acţiunea terapeutică, principiile de preparare, administrare şi păstrare corectă a produselor vegetale medicinale. 6. Raţionalizarea efectivă şi inofensivă a preparatelor medicamentoase. 6.1 Corelarea apartenenţei preparatelor la anumite grupe farmacoterapeutice, farmacologice şi chimice; posibilitatea înlocuirii unui remediu cu altul (statutul legal al medicamentelor Rx/OTC). 6.2 Clasificarea anatomică, terapeutică şi chimică /ATC/ a medicamentelor. 6.3 Recunoaşterea grupelor de medicamente utilizate în tratamentul anumitor boli, reieşind din efectul farmacologic şi mecanismul de acţiune. 6.4 Informarea bolnavilor cu privire la modul, timpul administrării preparatelor medicamentoase, racţiile adverse posibile. 7. Analiza merceologică a produselor de uz medicinal şi farmaceutic. 7.1 Clasificarea merceologică şi codificarea produselor medicale şi farmaceutice. 7.2 Recepţionarea şi efectuarea analizei merceologice în ambalaj de transport şi după aspectul exterior al materialelor de pansament, obiectelor de îngrijire a bolnavilor, instrumentelor medicale, a apelor minerale, mărfurilor farmaceutice. 7.3 Eliberarea produselor medicale şi farmaceutice. Competenţele se realizează în cadrul curriculumului educaţional timp de 3 ani definitizând produsul final. 4. ADMINISTRAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ Stagiile de practică Semestre Nr. săptămâni/ ore Perioada Credite 1. Practica de iniţiere în activitatea farmaceutică 2. Stagiul practic de specialitate nr. I 3. Stagiul practic de specialitate nr. II 4. Stagiul practic de specialitate nr. III 5. Practica care precede probele de absolvire I II III IV VI 2 săptămâni x 36ore/ săptămână = 72 ore 4 săptămâni x 36 ore/ săptămână= 144 ore 2 săptămâni x 36 ore/ săptămână = 72 ore 4 săptămâni x 36 ore/ săptămână= 144 ore 21 săptămâni x 36 ore/ săptămână = 756 ore TOTAL 1188 ore

15 Nr. d/o Stagiile de practică 1. Practica de iniţiere în activitatea farmaceutică 5. STAGIEREA PRACTICĂ, ANUL I DE STUDII 5.1 ADMINISTRAREA STAGIULUI Semes tre Nr. săptămâni/ore Perioada Credite I 2 săptămâni x 36 ore/ săptămână = 72ore Stagiul practic de specialitate nr Botanica farmaceutică II 2 săptămâni x 36 ore/ săptămână = 72ore Sistemul informaţional automatizat de evidenţă a medicamentelor II 2 săptămâni x 36 ore/ săptămână = 72ore Total PRACTICA DE INIŢIERE ÎN ACTIVITATEA FARMACEUTICĂ Competenţe şi abilităţi specifice la unitatea de curs Propedeutica farmaceutică 1. Distingerea etapelor dezvoltării istorice a sistemului farmaceutic. 2. Descrierea structurii organizatorice a sistemului farmaceutic din Republica Moldova. 3. Distingerea actelor normative fundamentale ce reglementează activitatea sistemului farmaceutic. 4. Recunoaşterea şi descrierea tipurilor de formulare de reţetă. 5. Respectarea regimului sanitar în unităţile farmaceutice. 6. Aplicarea prevederilor normative în vigoare în vederea asigurării condiţiilor optime de păstrare a preparartelor farmaceutice şi parafarmaceutice. 7. Aplicarea terminologiei specifice domeniului de activitate farmaceutică Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică Practica de iniţere în activitatea farmaceutică se realizează în farmacii, sub supravegherea şi monitărizarea personalului farmaceutic mediu şi superior de specialitate în scopul asigurării calităţii şi siguranţei activităţilor realizate. În cadrul stagiului de practică elevii dobândesc abilităţi iniţiale în domeniul specialităţii alese, bazate pe unitatea de curs Propedeutica farmaceutică. Evaluarea deprinderilor practice este realizată de către persoanele responsabile de stagiul de practică (farmacişti, laboranţi farmacişti) în baza Regulamentelor, Actelor legislative şi normative în vigoare, Farmacopeei de referinţă, Monografii farmacopeice. Structura sistemului farmaceutic din Republica Moldova. Caracteristica generală a sistemului farmaceutic, reforma sistemului farmaceutic, direcţii de dezvoltare. Acte normative fundamentale ce reglementează activitatea sistemului farmaceutic. Definire, obiective, structură, importanţă pentru activitatea farmaceutică. Legi, Hotărâri de Guvern şi ordine ce reglementează activitatea farmaceutică în Republica Moldova. Structura organizatorică 15

16 a întreprinderilor farmaceutice. Tipurile de farmacii. Sarcina şi funcţiile farmaciei comunitare şi spitaliceşti. Depozite farmaceutice din Republica Moldova sarcinile. Funcţiile. Modul de prescriere şi eliberare a medicamentelor. Părţile componente ale reţetei. Abrevierile admisibile la prescrierea reţetelor. Reguli generale privind prescrierea şi eliberarea medicamentelor. Regimul sanitar în farmacii şi depozite farmaceutice. Cerinţe generale faţă de spaţii. Cerinţe igienice faţă de încăperi şi utilaj, sistemul de încălzire, ventilare, microclimatul din încăperi. Cerinţe igienice privind condiţiile de lucru ale personalului. Aprovizionarea cu apă. Cerinţe igienice privind iluminatul. Cerinţe faţă de igiena personală a lucrătorilor din farmacii. Păstrarea medicamentelor şi altor produse farmaceutice. Prevederi legislative în domeniul păstrării şi transportării diverselor grupe de medicamente: medicamentele fotosensibile, medicamentele higroscopice, medicamentele volatile, cristalohidraţii, medicamentele termolabile, medicamentele ce trebuie ferite de acţiunea temperaturilor scăzute, substanţele medicamentoase ce trebuie protejate de acţiunea gazelor, substanţele medicamentoase aromatice şi coloranţi, medicamentele şi substanţele inflamabile şi explosive, păstrarea formelor medicamentoase industriale, produsul vegetal medicamentos. Terminologie specifică domeniului de activitate farmaceutică. Terminologia farmaceutică: substanţă medicamentoasă, substanţă auxiliară, medicament, formă farmaceutică, efect secundar, remediu curativ, farmacopee, monografie farmacopeică, nomenclator, materiale de condiţionare/ambalare, operaţii farmaceutice, cerinţe şi expresii latine întâlnite în reţetă Deprinderi practice obligatorii 1. Descrierea actelor normative fundamentale ce reglementează activitatea sistemului farmaceutic. 2. Elaborarea structurii schematice a încăperilor farmaciei şi explicarea predestinaţiei acestora. 3. Recunoaşterea tipurilor de formulare de reţetă. 4. Descrierea abrevierilor întâlnite în formularele de reţetă. 5. Respectarea cerinţelor igienice personale şi cerinţelor igienice la locul de muncă. 6. Clasarea şi asigurarea condiţiilor de păstrare a produselor vegetale şi parafarmaceutice. 7. Înregistrarea temperaturii în frigiderul pentru păstrarea medicamentelor. 8. Asigurarea condiţiilor de păstrare a diverselor grupe de medicamente: fotosensibile, higroscopice, volatile, cristalohidraţii, termolabile, aromatice şi coloranţii, inflamabile şi explosive. 9. Recepţionarea şi aranjarea produselor farmaceutice în depozitul unităţii farmaceutice. 10. Cântărirea substanţelor medicamentoase cu ajutorul balanţelor farmaceutice. 11. Respectarea cerinţelor de păstrare a apei purificate. 5.3 STAGIUL PRACTIC DE SPECIALITATE NR. I BOTANICA FARMACEUTICĂ Competenţe şi abilităţi specifice 1. Analiza plantelor medicinale din punct de vedere morfologic, anatomic şi taxonomic. 2. Recunoaşterea plantelor medicinale în corelare cu criteriile morfoanatomice. 3. Analiza macro- şi microscopică a plantelor medicinale. 4. Evaluarea calitativă şi cantitativă a plantelor medicinale în natură. 5. Elaborarea hărţii geobotanice a plantelor medicinale în una din zonele geografice a Republicii Moldova. 16

17 6. Colectarea, uscarea şi păstrarea plantelor medicinale. 7. Ierborizarea plantelor medicinale Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică Activitatea practică a elevilor este desfăşurată la Grădina Botanică, Dendrariul Academiei de Ştiinţe al Republicii Moldova sub supravegherea şi monitărizarea coordonatorului responsabil de practică, în scopul asigurării calităţii şi siguranţei activităţilor realizate. Evaluarea competenţelor şi abilităţilor specifice este efectuată de către conducătorii nemijlociţi a stagiului de practică în baza baza Farmacopeei, Regulamentelor, Actelor legislative şi normative în vigoare. Morfologia plantelor medicinale Rădăcina. Structura macroscopică. Varietăţile rădăcinii. Sistemul radicular. Structura microscopică. Zonele rădăcinii. Structura anatomică primară şi secundară. Rădăcina metamorfizată de depozitare. Nodozităţi. Micoriza. Rădăcina sursă de medicament. Tulpina. Structura macroscopică şi microscopică. Structura primară şi secundară a tulpinii. Particularităţile structurale ale tulpinii la monocotiledonatele angiosperme (tulpina la porumb). Frunza. Morfologia frunzelor. Nervaţiunea frunzei. Anexele foliare. Frunze compuse. Filotaxia. Anizofilia, heterofilia şi mozaicul foliar. Frunze metamorfizate. Structura microscopică a frunzei la gimnosperme şi la angiosperme. Fiziologia frunzei. Frunza sursă de medicament. Floarea. Morfologia florii. Formula şi diagrama florală. Inflorescenţe simple şi compuse. Polenizarea. Fecundarea la plantele angiosperme. Floarea sursă de medicament. Fructul. Morfologia fructului. Anatomia fructului. Clasificarea fructelor. Fructe simple şi compuse. Fructe multiple. Pseudofructe. Fructul sursă de medicament. Sămânţa. Morfologia seminţei. Anatomia seminţei. Germinarea seminţelor. Sămânţa sursă de medicament. Răspândirea fructului şi seminţei. Ocrotirea plantelor medicinale din flora spontană. Recoltarea: organe subterane (rădăcini, rizomi, bulibi, tuberculi), flori, părţi aeriene, muguri, frunze, scoarţe, fructe, seminţe a plantelor medicinale. Uscarea produselor vegetale. Aducerea produsului vegetal în stare finită. Ambalarea şi marcarea produsului vegetal. Clasificarea produselor vegetale. Standardizarea produselor vegetale. Păstrarea produselor vegetale. Ierborizarea plantelor medicinale. Plante şi produse medicinale cu conţinut de glucide, vitamine, lipide, terpenoide, heterozide, substanţe amare, substanţe rezinoase, saponozide, alcaloizi, compuşi fenolici, flavonoide, tanante, plante cu diverse principii active Deprinderi practice obligatorii 1. Recunoaşterea plantelor medicinale în corelare cu criteriile morfo-anatomice. 2. Analiza macro şi microscopică a plantelor medicinale. 3. Evaluarea calitativă şi cantitativă a plantelor medicinale în natură. 4. Elaborarea hărţii geobotanice a plantelor medicinale în una din zonele geografice a Republicii Moldova. 5. Colectarea, uscarea şi păstrarea plantelor medicinale. 6. Ierborizarea plantelor medicinale. 17

18 5.3.2 SISTEMUL INFORMAŢIONAL AUTOMATIZAT DE EVIDENŢĂ A MEDICAMENTELOR Competenţe şi abilităţi specifice A. Operarea cu programul informaţional în domeniul farmaceutic: 1. Recepţionarea programată, ghidată de farmacist a produselor farmaceutice, parafarmaceutice, precum şi produselor medicinale de origine vegetală. 2. Utilizarea în sistemul informaţional al regimului intrări de produse farmaceutice şi parafarmaceutice. 3. Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi resurselor de comunicare asistate de calculator, care includ lexicul medical şi farmaceutic specific. B. Monitoringul privind circulaţia medicamentelor 1. Evaluarea cantitativă a medicamentelor eliberate din farmacie, pe grupe farmacologice într-o perioadă determinată de timp. 2. Utilizarea sistemului informaţional în vederea realizării medicamentelor într-o unitatea farmaceutică, ghidat de farmacist. 3. Prelucrarea programată a reţetelor compensate. 4. Evidenţa stocurilor de mărfuri primite de la depozit şi inventarierea stocurilor existente în farmacie, ghidat de farmacist. 5. Evaluarea programată a termenilor de valabilitate a medicamentelor Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică Stagiul practic la compartimentul Sistemul informaţional automatizat de evidenţă a medicamentelor este desfăşurat în farmacie sub supravegherea şi monitărizarea personalului farmaceutic (farmacist, asistent farmacist), în scopul asigurării calităţii şi siguranţei activităţilor realizate. Evaluarea competenţelor şi abilităţilor specifice este efectuată de către conducătorii nemijlociţi a stagiului de practică în baza exploarării Sistemului automatizat de evidenţă a medicamentelor, Regulamentelor, Actelor legislative şi normative în vigoare. Componentele de bază a sistemului automatizat informaţional farmaceutic. Domenii de utilizare a computeriului în farmacie. Identificarea categoriilor de produse farmaceutice şi parafarmaceutice cu ajutorul software; aplicarea software specializate în evidenţa medicamentelor la etapa: recepţia cantitativă, calitativă şi valorică, depozitarea, verificarea stocurilor şi a termenilor de valabilitate; evaluarea în prezenţa farmacistului a corectitudinii eliberării medicamentelor pe bază de reţetă compensată; efectuarea analizei statistice a datelor pentru medicamentele eliberate din farmacie, pe grupe farmacologice într-o perioadă determinată de timp Deprinderi practice obligatorii 1. Recepţia cantitativă, calitativă şi valorică a produselor farmaceutice şi dispozitivelor medicale. 2. Clasarea cu aplicarea sistemului informaţional automatizat a preparatelor medicamentoase conform grupelor farmacologice. 3. Verificarea stocurilor şi a termenilor de valabilitate a medicamentelor, aplicând sistemele informaţionale automatizate farmaceutice. 4. Evaluarea, ghidată de farmacist, a eliberării medicamentelor din grupa OTC şi Rx. 5. Evaluarea ghidată de farmacist a eliberării medicamentelor pe bază de reţetă compensată. 18

19 Nr. d/o Stagiile de practică 6. STAGIEREA PRACTICĂ, ANUL II DE STUDII 6.1 ADMINISTRAREA STAGIULUI Sem estre Nr. Săptămâni/Ore Perioada Credite Stagiul practic de specialitate nr Tehnologia farmaceutică extemporală III 2 săptămâni x 36 ore/ săptămână = 72ore Stagiul practic de specialitate nr Organizarea activităţii IV 2 săptămâni x 36 ore/ farmaceutice faemaceutică săptămână = 72ore 2. Farmacognozie IV 2 săptămâni x 36 ore/ săptămână = 72ore Total STAGIUL PRACTIC DE SPECIALITATE NR. II TEHNOLOGIA FARMACEUTICĂ EXTEMPORALĂ Competenţe şi abilităţi specifice A. Formularea, prepararea, controlul calităţii, condiţionarea şi păstrarea formelor farmaceutice solide. 1. Clasificarea formelor medicamentoase solide. 2. Verificarea şi calcularea dozelor maxime şi terapeutice a medicamentelor la adulţi şi copii. 3. Evaluarea masei şi a volumului în tehnologia farmaceutică. 4. Explorarea balanţelor farmaceutice. 5. Formularea şi prepararea pulberilor: simple nedozate; simple dozate; compuse dozate; trituraţiile; cu substanţe care formează amestecuri eutectice; pentru insuflare; din produse semifinite; cu extracte; pentru soluţiile de uz extern; efervescente; cu substanţe cu densităţi diferite; compuse dozate cu substanţe toxice şi puternic active; alcalină; cu substanţe greu triturabile; cu substanţe colorante; cu substanţe şi uleiuri volatile; pudre. 6. Verificarea calităţii formelor medicamentoase solide. 7. Ambalarea, etichetarea şi pregătirea pentru eliberare a formelor medicamentoase solide. 8. Condiţionarea şi păstrarea formelor medicamentoase solide. B. Formularea, prepararea, controlul calităţii, condiţionarea şi păstrarea formelor farmaceutice lichide. 1. Clasificarea formelor medicamentoase lichide. 2. Verificarea şi calcularea dozelor maxime şi terapeutice a medicamentelor la adulţi şi copii. 3. Evaluarea masei şi a volumului în tehnologia medicamentelor. 4. Explorarea balanţelor farmaceutice. 5. Formularea şi prepararea soluţiilor apoase: prin diferite procedee de dizolvare; cu oxidanţi; cu substanţe ce formează compuşi complecşi uşor solubili în apă; diluarea soluţiilor farmacopeice standarde. 19

20 6. Formularea şi prepararea soluţiilor alcoolice: diluarea alcoolului etilic; soluţii alcoolice de iod; soluţii alcoolice: oficinale, magistrale. 7. Formularea şi prepararea soluţiilor glicerolice: oficinale, magistrale. 8. Formularea şi prepararea soluţiilor uleioase: oficinale, magistrale. 9. Formularea şi preapararea soluţiilor cu turgescenţă nelimitată şi limitată la temperatura normală. 10. Formularea şi prepararea soluţiilor de coloizi hidrofili macromoleculari; 11. Formularea şi prepararea soluţiilor coloidale. 12. Formularea şi prepararea suspensiilor: din substanţe hidrofobe şi hidrofile; prin condensare; cu tincturi şi extracte lichide; cu uleiuri eterice; obţinute prin interacţiunea reciprocă a substanţelor. 13. Formularea şi prepararea emulsiilor: din seminţe; uleioase; pentru uz intern; pentru uz extern; cosmetice. 14. Formularea şi prepararea soluţiilor extractive apoase din produse vegetale cu conţinut de: alcaloizi; heterozide cardiotonice; antracenozide; saponozide; substanţe tanante; mucilagii; uleiuri eterice; din extracte standardizante. 15. Verificarea calităţii formelor medicamentoase lichide. 16. Ambalarea, etichetarea şi livrarea formelor medicamentoase lichide. 17. Condiţionarea şi păstrarea formelor medicamentoase lichide. C. Comunicarea eficientă în diferite situaţii socio-profesionale. 1. Comunicarea asertivă în activitatea de echipă. 2. Utilizarea terminologiei farmaceutice de actualitate în comunicarea profesională. 3. Respectarea normelor şi valorilor moral-spirituale în comunicarea interpersonală. 4. Promovarea comportamentelor democratice şi valorilor general-umane. 5. Autoaprecierea, aprecierea critică, adecvată în domeniul profesional şi social Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică Stagiul practic de specialitate nr. II Tehnologia farmaceutică extemporală se desfăşoară în farmacie cu secţie de preparare a formelor farmaceutice extemporale şi vizează consolidarea competenţelor de formulare, preparare, control al calităţii, condiţionare şi păstrare a formelor farmaceutice extemporale, pregătirea pentru eliberare. Persoanele responsabile de coordonarea stagiului de practică supraveghează şi monitorizează activitatea elevilor în scopul asigurării calităţii şi siguranţei activităţilor realizate. Evaluarea deprinderilor practice este efectuată de farmacişti, laboranţi farmacişti în baza Regulamentelor, Actelor legislative şi normative în vigoare, Farmacopeei de referinţă şi Protocoalelor/algoritmelor deprinderilor practice, ediţia II, Chişinău, Tehnologii de preparare a formelor medicamentoase solide Definirea reţetei şi descrierea părţilor componente: invocatio; preascriptio; subscriptio; signature. Normarea calităţii. Prescrierea; ambalarea; etichetarea şi livrarea medicamentelor. Clasificarea medicamentelor: după modul de concepţie terapeutică; în funcţie de toxicitate; în funcţie de repartizarea dozelor de substanţă medicamentoasă; după modul de prescriere şi de eliberare; după modul de administrare; după starea agregativă; după modul de formulare şi preparare; după sistemul dispers şi integral, după locul de acţiune, după modul de eliberare. 20

21 Verificarea şi calcularea dozelor. Verificarea şi calcularea dozelor maxime şi terapeutice a medicamentelor la adulţi şi copii bazate pe vârstă şi masa corporală. Evaluarea masei şi a volumului în tehnologia farmaceutică. Proprietăţile metrologice ale balanţelor; măsurarea lichidelor la volum şi în picături; măsurarea medicamentelor lichide la administrare. Forme medicamentoase solide. Pulberile. Prepararea pulberilor simple nedozate. Prepararea pulberilor simple dozate. Prepararea pulberilor compuse dozate. Trituraţiile. Exemple de pulberi. Pulberi cu substanţe care formează amestecuri eutectice. Pulberile pentru insuflare. Pulberile preparate din produse semifinite. Pulberile cu extracte. Pulberile pentru soluţiile de uz extern. Pulberile efervescente. Pulberi cu substanţe cu densităţi diferite. Pulberile compuse dozate cu substanţe toxice şi puternic active. Pulbere alcalină. Pulberile cu substanţe greu triturabile. Pulberile cu substanţe colorante. Pulberi cu substanţe şi uleiuri volatile. Pudre. Controlul calităţii pulberilor şi perfecţionarea lor. Tehnologii de preparare a formelor medicamentoase lichide Soluţii apoase. Soluţii neapoase. Prepararea soluţiilor: cântărirea şi măsurarea, dizolvarea, filtrarea şi strecurarea, ambalarea şi pregătirea pentru eliberare şi verificarea calităţii. Prepararea soluţiilor apoase prin diferite procedee de dizolvare. Prepararea soluţiilor apoase cu oxidanţi. Prepararea soluţiilor apoase cu substanţe ce formează compuşi complecşi uşor solubili în apă. Diluarea soluţiilor farmacopeice standarde, soluţiile de: acid clorhidric, amoniac şi acid acetic, aldehidă formică, peroxid de hidrogen. Diluarea alcoolului etilic. Tabele alcoolimetrice. Soluţii alcoolice. Soluţii alcoolice de iod. Soluţii alcoolice: oficinale, magistrale. Soluţii glicerolice: magistrale şi oficinale. Soluţii uleioase: magistrale şi oficinale. Forme medicamentoase lichide. Soluţii de substanţe macromoleculare. Soluţii coloidale. Prepararea soluţiilor cu turgescenţă nelimitată. Prepararea soluţiilor cu turgescenţă limitată la temperatura normală. Prepararea soluţiilor de coloizi hidrofili macromoleculari. Prepararea soluţiilor coloidale. Forme medicamentoase lichide. Suspensii farmaceutice. Formularea suspensiilor. Prepararea suspensiilor farmaceutice. Prepararea suspensiilor din substanţe hidrofobe şi hidrofile. Prepararea suspensiilor prin condensare. Suspensii mixturi cu tincturi şi extracte lichide. Suspensii mixturi cu uleiuri eterice. Suspensii mixturi obţinute prin interacţiunea reciprocă a substanţelor. Suspensii de uz intern şi extern. Controlul calităţii suspensiilor. Aspecte biofarmaceutice ale suspensiilor. Forme medicamentoase lichide. Emulsii farmaceutice. Includerea substanţelor medicamentoase în emulsii. Prepararea emulsiilor. Emulsii din seminţe. Emulsii uleioase. Prepararea emulsiilor uleioase. Metode de preparare. Exemple de preparare a emulsiilor uleioase. Cauze de nereuşită a emulsiilor. Alegerea emulgatorului. Aparatajul utilizat la emulsionare. Emulsie pentru uz intern. Emulsie penru uz extern. Emulsii cosmetice. Stabilitatea emulsiilor. Factorii care influenţează stabilitatea emulsiilor. Verificarea calităţii emulsiilor şi căile de perfecţionare a lor. Conservarea emulsiilor. Aspectul biofarmaceutic al emulsiilor. Forme medicamentoase lichide. Soluţii extractive apoase. Factorii ce influenţează extracţia: gradul de fragmentare a produsului vegetal, gradientul densităţii, raportul dintre cantitatea de produs vegetal şi extragent, calitatea produsului vegetal, factorul de îmbibare, reacţia mediului, durata şi temperatura extracţiei. Prepararea soluţiilor extractive apoase din produse vegetale. Aparatajul folosit la prepararea soluţiilor extractive apoase. Soluţii extractive apoase din produs vegetal cu conţinut de alcaloizi. Soluţii extractive apoase din produs vegetal cu conţinut de heterozide 21