Marian Enache $tefan Deaconu Drepturile gi libert5{ile fundamentale in jurisprudenfa Curfii Constitufionale Volumul I Editura C.H. Beck Bucuregti 2019

Transcriere

1 Marian Enache $tefan Deaconu Drepturile gi libert5{ile fundamentale in jurisprudenfa Curfii Constitufionale Volumul I Editura C.H. Beck Bucuregti 2019

2 Cuprins CuvAnt-inainte... Listd de abrevieri VII...XI I. Egalitatea in drepturi II. Accesul liber la justifie IIL Libertatea individuald IV. Dreptul la libera circulalie V. Dreptul laapdrare VI. Dreptul la viald Ei la integritate fizicd qi psihicd VIL Dreptul la grevd......,,.,240 VIII. Dreptul la munci qi la protecjia socials a muncii IX. Dreptul la ocrotirea sdndtdlii...: X. Dreptul la rur mediu sdndtos XI. Protecfia copiilor qi a tinerilor Index a1fabetic

3 I. Egalitatea in Articolul 16 din constitufie Art. 16. Egalitatea in drepturi (1) Cetdtenii sunt egali in fala legii 9i a autoritdlilor publice, fhrd privilegii 9i fbrd discrimindri. (2) Nimeni nu este mai presus de lege.?s- comentariu Egalitatea in drepturi este un principiu general al dreptului intdlnit in toate ramurile de drept. Ea este prevdzutd ca principiu pi lrr Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, in art.zo. Acest principiu este exprimat atdt legal, cdt qi doctrinar qi jurisprudential. De-a lungul timpului, egalitatea s-a cristalizat atat ca principiu de drept, cat.gi ca drept fundamental qi categorie juridicd. A9a se face cd pe'scard evolutivd s-a trecut de la inegalitate la cgalitate gi mai apoi chiar la asa numita,,discriminare pozitivd" sau,,drept la diferenfs", ca mijloc de proteciie a anumitor categorii defavorizate. Egalitatea este un principiu constitutional complex ce sc definegte atat prin raportare la diferen{i, cdt gi prin raportare la discriminare. Egalitatea nu inseamn5 uniformitate, pentru cd ingigi oamenii nu sunt egali de la natur5. Egalitatea inseamni in primul rdnd oferirea de qanse egale tuturor cetdtenilor. Complexitatea acestui principiu a condus in.jurisprudenla Curfii ConstituJionale a Rom6niei la proclamarea unui drept la diferenjd ca expresie a egalitdlii cetdlenilor in fata lcgii. Legea trebuie sd ofere qanse egale tuturor cetllenilor. Acesta

4 ). Drepnrile Si libertdlilefundammtale in jurisprudenla CCR este sensul prevederii constitutrionale conform cdreia cetdlenii sunt egali tn fala legii Si a autoritdlilor publice, Jdrd privilegii Si Jdrd discrimindri. Faptul cd nimeni nu este mai presus de lege ne al:atd cd intenlia legiuitorului este de a crea un stat de drept in care legea este cea care guvemeazl, gi nu vointa arbitrard a indivizilor. Doar legea poate fi egal6 pentru to!i. Voinla fiecdrui individ exprimd nevoile fieciruia in firnctie de situalia in care se gdseqte fiecare persoans. in al doilea rdnd, egalitatea inseamnl nediscriminare. in acest fel, art.l6 din Constitulia.Romdniei trebuie interpretat qi aplicat in concordanld cu art. 4 alin. (2) din Constitu{ie conform cdruia,,romdnia este patria comund Si indivizibild a tuturor cetdlenilor sdi, fdrd deosebire de rasd, de nalionalitate, de origine etnicd, de limbd, de religie, de sex, de opinie, de apartenenld politicd, de ayere sau de origine sociald". Aceste criterii de nediscriminare, prevdzute gi in art. 2l din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, stau la baza aplicdrii principiului egalitslii. Raportul dintre art. 16 gi art.4 nu este un raport de la normd generaldla normd particulard (specials), ci este, mai degrab6, un raport de coordonare intre cele doud nonne, prin care se completeazd reciproc. in timp ce art.16 instituie principiul egalild\ii, art.4 stabileqte criteriile dupd care se realizeazd aceastd egalitate. Egalitatea poate insemna, pe de o parte, o egalitate pur formali (de exemplu, orice salariat are dreptul la salariu sau la munc[ egald, b5rba{ii qi femeile au acelagi salariu), dar qi o egalitate relativi, lindndu-se cont de situatia in care se gdseqte o persoani (de exemplu, dreptul la un nivel de trai decent, care este un drept cu un continut diferit pentru fiecare individ in parte). Egalitatea pur formald poate fi numitd gi nediscriminare. Din punct de vedere etimologic, nediscriminarea inseamnd interdicfia de a face distinctie intre obiecte, de a stabili intre ele o separa{ie, o diferenliere plecdnd de la trdsdturile lor distinctive. A discrimina inseamnd a separa iernhizlnd. pe diverse criterii. Discriminare?nseamnd orice distinctie, excludere, limitare sau preferinli bazatd pe rasd, nalionalitate, origine etnicd, limbd, religie, sex, opinie, apartenenld politicd, svere sau origine sociald. Rezultatul unei discrimindri este reprezentat de suprimarea sau alterarea egalitalii de tratament. in jurisprudentra sa, Curtea ConstitulionalS a Romdniei a considerat cd egalitatea inseamni gi posibilitatea instituirii unui drept

5 Egalitatea in drepturi 3 l:r rlif'erenfi pentru situalii juridice diferite. Aga se face cd in cazul 1rt'rrsionirii bdrbatilor qi al femeilor la varste diferite, Curtea Constitrr(ionald a ajuns la concluzia ca egalitatea in drepturi inseamn[ rrrlerzicerea discrimindrii negative, dar nu gi a discrimindrii pozitive (:r sc vedea Deciziile CurJii Constitufionale a RomAniei nr.l01l1995 ';t nr,2l11996). in momentul de fa{5, chiar Carta drepturilor Irrrrtlirrnentale a Uniunii Europene, in art.23, prevede cd principiul,'r';rlitir{ii nu exclude menlinerea sau adoptarea de mdsuri care sd I'rc"vuclI avantaje specifice in favoarea sexului sub-reprezentat. llilrliografia utilizati pentru comentariu, ('. Birsan, ConvenJia europeand a drepturilor omului. Comentariu prc articole, vol. I, Ed. All Beck, Bucureqti, 2005., Bdlan, Drept constitu{ional qi institulii politice, vol. I, ^.1. l'itl. I{amangiu, Bucuregti, 2015, p , Xl. Conslantinescu, L Muraru, I. Deleanu, F. Vasilescu, A. Iorgovan, I ltida, Constitufia RomAniei comentatd qi adnotatd, Ed. Regia Aukrnomd,,Monitorul Oficial", Bucureqti, 1992, p , l).(.1. DdniSor, Drept constitulional gi institufii politice, vol. I, I ld. C.II. Beck, Bucure;ti,2007, p ,,1. Deaconu, Drept constitufional, ed. a 3-a, Ed. C.H. llcck, I irrcureeti, 2017, p , l)cleanu, Institu{ii qi proceduri constitu(ionale in dreptul ron-rdn qi irr dreptul comparat, Ed. C.H. Beck, Bucureqti, 2006, p , l'. Drdganu, Drept constitu{ional qi institu{ii politice. Tratat clcrnentar, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucureqti, 1998, p , ('. Ionescu, C.A. Dumitrescer, Constitufia Romdniei. Comentarii gi cx p licatii, Ed. C.H. Beck, Bucure qti, 20 17, p ,./ Morange, Droits de l'homme et libert6s publiques, Ed. PUF, I'aris, 1995., A4urarlt, E.S. Tdndsescu, Drept constitu{ional qi institutii politice, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucureqti, 2016,p.159., Muraru, E.S. Tdndsescu (coordonatori), Constitu{ia Romdniei. (lomentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucureqti, 2008, p , l{. Pavel, Egalitatea in drepturi a cetdfenilor qi nediscriminarea, Ild. Universul Juridic, Bucuregti, 2010.

6 4 Drepturile Si libertdlilefundamentale tn jurisprudenla CCR > lf. Renucci, Tratat de drept european al drepturilor omului, Ed. Hamangiu, Bucuregti, > B. Selejan-Gulan, Protec\ia europeanl a drepturilor omului, Ed. Hamangiu, Bucuregti, Y F. Sudre, Drept european gi interna{ional al drepturilor omului, Ed. Polirom, Iaqi, > Z'.,S. Tdndsescu, Principiul egalitdlii in dreptul rom6nesc, Ed. All Beck, Bucureqti, } Legea nr privind ratifrcarea ConvenJiei pentru apdrarea drepturilor omului gi a libertdfilbr fundamentale gi a protocoalelor adilionale la aceastd convenjie (M.Of. nr. 135 din 31 mai 1994). } Decretul nr.2l2ll974 pentru ratifrcarea Pactului internalional cu privire la drepturile economice, sociale gi culturale qi Pactului intemalional cu privire la drepturile civile (B.Of. nr. 146 din 20 noiembrie 1974). F Ca(a drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, publicatd in J.Of. al Uniunii Europene C 83 din 30 martie in continuare vefi regisi extrase relevante din deciziile Curfii Constitufionale pe urmitoarele tematici*: V6rsta de pensionare Pensii de serviciu qi alte tipuri de pensii...8 C[i de atac Tempus regit actum...20 Angajat Angajator Contraven{ii Indemniza(ii Minorit5,ti nafionale Procuror,...,....,...,...28 Sarcina probei Persoanejuridice...;......:...32 Competenla instanlelor judecltoreqti...33 Acliune penal[ Cumul pensie cu salariu...35 * Trimiterea este fbcuti la numdrul de pagind.

7 Egalitatea in drepturi 5 l'r'r r'rrtli"l de prob I )r'1rr1or t rltlilor...43 I ut rtlor/colaborator al securitdeii...45 \rrtor itir[i ;i institu{ii publice., I rcrcitarea demnitdlilor publice Irrr t'tru'ca demnitdfilor publice...51 \, t t':;ul Ia func{ii publice...52 I rr'r t:iturea funcliilor publice...53 d%,,curtea observd cd dispozi{iile de lege criticate prevdd I'r'rrcllciul men{inerii in serviciu dupd implinirea varstei standard rl{'l)cnsionare pentru ambele categorii de poli{igti la care se referi.rrrtor.rrl exceptiei, adicd, pe de-o pafte, chestorii de polilie, chestorii t,rncipali de polilie, chestorii Eefi de polilie qi chestorii generali de y,,,lilic (care pot fi menfinufi in funcfie pdnd la vdrsta de 62 ani), iar 1', tlc altd parte, ceilal{i polifiqti (care pot fi menfinufi in func[ic l';rrra la vdrsta de 60 ani). I )c altfel, aceastd posibilitate reprezintd un beneficiu acordat de It'y,irritor pentru anumite categorii socioprofesionale (de exemplu, rrrilitari, poliligti, magistrati, profesori), neexistdnd un drept al rrrt'rr{inerii in serviciu dupd implinirea v6rstei standard de pensiorr;rlc. Cu atdt-rnai pufin, acest beneficiu nu reprezintd un drept lrrrrtlarnental. in consecintd, Curtea re{ine cd dispozijiile de lege t rilicate nu instituie un drept, ci doar o vocalie, dacd sunt indeplirritc conditiile prevdzute de lege, respectiv cererea persoanei pentru rrrcntinerea in activitate qi dacd starea de sdndtate ii permite rezolvrrlca in foarle bune condilii a atribuliilor ce ii revin, cu aprobarea ;rrrrra16 a ministrului administra{iei si intemelor. Prin urmare, Curtea constatd cd textele de lege supuse controlullri de constitu(ionalitate nu contravin art. 16 din Constitu{ie, clriar dacd instituie o diferen{iere cu privire la mentinerea in

8 g Drepnrile Si libertdlilefundamentale tn jurisprudenla CCR serviciu dupd implinirea.v6rstei standard de pensionare intre cele doud categorii de poliligti la care se referd autorul excep{iei, aceasta are la bazd un criteriu obiectiv gi rezonabil gi se explicd prin diferenla de grade profesionale dintre cele doud categorii". (DCC nr. 117 din I0 martie 2015, M.Of. nr. 303 din 4 mai "%,,in ceea ce privegte invocarea Deciziei inaltei Cur{i de Casalie qi Justilie nr.4 din 4 aprilie 2011 (M.Of. nr.349 din 19 mai 20ll), Curtea Constitulionald a relinut prin Decizia nr. 919 din 1 noiembrie 2012 cd solulia instanlei supreme a vizat rezolvarea neconcordan{ei dintre anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii gi alte drepturi de asigurdri sociale (M.Of. nr. 140 din 1 aprilie 2000) qi anexa ff. 9 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr privind sistemul public de pensii gi alte drepturi de asigurdri sociale, cu modificdrile Ei completdrile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii qi solidaritdlii sociale nr vizdnd, astfel, o situalie existentd inainte de intrarea in vigoare a Legii nr tn aceste condifii, aspectele rezultate din Decizia inaltei Curfi de Casa{ie qi Justi{ie ru.4 din 4 aprilie 2011 nu mai subzistd sub actuala reglementare, Ei anume Legea nr Pentru a tranqa definitiv problemele legate de luarea in calcul a datei naqterii pentru stabilirea vdrstei de pensionare, legiuitorul a stabilit expressis verbis cd prima o determind pe cea de-a doua, ambele fiind indisolubil legate intre ele. De asemenea, Curtea a relinut cd legiuitorul nu este obligat la adoptarea unei solulii legislative care sd preia cele stabilite in decizia pronunlatd in urma solu{iondrii unui recurs in interesul legii, ci poate adopta o reglementare noud qi neechivocd. Decizia pronunlatd in urma promovdrii unui recurs in interesul legii reprezintd rczultatul unei activitdli de interpretare a legii, iar nu de legiferare, qi iqi gdseqte aplicabilitate a atdt timp cdt norma interpretatd este in vigoare. in concluzie, Curtea a stabilit cd solulia din 20t0 a legiuitorului vizeazd,, pe de o parte, asigurarea unui echilibru intre resursele financiare existente si cheltuielile ocazionate

9 Egalitatea ln drepturi 7,i' pl;rlu pcnsiilor, in condifiile unui deficit al bugetului asigurdrilor.,', rrlc in crestere, iar, pe de altd parte, tranqarea definitivd a unei I'r,'l,lt'rrrc care a dat naqtere unei interpretdri cel pulin discutabile. \',tlcl, rlublul criteriu folosit este de naturd sd satisfacd exigentele,rrt l(r rf in Constitu{ie privind egalitalea in drepturi, dispozi{iile l,1,;rlc rcspective aplicdndu-se persoanelor care se afld in aceeaqi.rirr;rlic luridicd". (DCC nr.82 din 26februarie 2015, M.Of. nr. 294 din 29 aprilie 2015)? "-&\,,In ceea ce priveqte interzicerea ocupdrii unor func{ii de, i,n(luccrc in universitdlile de stat, parliculare gi confesionale, dupd rr,h'plirrirea vdrstei de pensionare, cu excep{ia mandatelor in ' \('rri{iu la data intrdrii in vigoare a legii, Curtea constatd c5 o,rt.rrt' rrr:"rsurd nu este de naturd sd incalce principiul egalitalii l,r,'r,;rzu[ de art. 16 din Constitulie. in acest sens, sunt aplicabile tutttrrti,\ tnutandis considerentele care au stat labaza Deciziei Cur(ii t,'rr:;1 itlr{ionale nr.444 din26 octombrie 2004, precitatd, gi anr,rme,,r rn spcfd, criteriul vdrstei are <doar natura unei condilii legale l,{'ntru exercitarea unei profesii, aplicabild in mod egal tuturor ;',rsollnolor aflate in situalii identice, respectiv acelora care se r r( ;r(lr.cilz5 in ipoteza prevdzutd de norma juridicil. De asemenea, ( urlcil re{ine cd <dreptul la muncd, alegerea profesiei, a meseriei ',.ru rr ocr-rpa{iei, precum gi a locului de muncd vizeazd posibilitatea,'rt'lrci persoane de a exercita profesia sau meseria pe care o,lrrrcs{c, in anumite condilii stabilite de legiuitor, gi nu vizeazd,rlrliga(ia statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate 1'rol'csiiler> (a se vedea, in acest sens, Decizia nr.513 din 20 iunie '{)06, M.Of. nr. 598 din 1 1 iulie 2006). (DCC nr. 2 din 4 ianuarie 20I I, M.Of. nr. 136 din 23februarie 20ll)

10 Drepturile Si libertdfile fundamentale tn jurisprudenla CCR,,Cu privire la suslinerea potrivit cdreia dispozi{ii Ordonanlei de urgen!6 a Guvemului nr. 59l20ll ar avea caracter discriminatoriu, intrucdt au ca efect diminuarea cuantu. mului pensiei, Curtea refine cd principiul pdstrdrii in platd a cuantumului pensiei celui mai favorabil, consacrat atdt in art. 180 alin. (7) din Legea nr privind sistemul public de pensii qi alte drepturi de asigur6ri sociale (M.Of. rtr. 140 din I aprilie 2000), cu modificdrile gi completdrile ulterioare, dar qi in art. 169 alin. (5) din Legea nr , vizeazd numai pensiile intemeiate pe sistemul contributiv, intruc6t numai in acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept c6qtigat. Prin urmare, persoanele care au beneficiat de pensii de serviciu $i titularii pensiilor in sistemul public de pensii nu se afld in situalii identice, astfel cd tratamentul juridic diferen{iat nu are semnificalia incdlcdrii principiului constitulional al egalitdlii in drepturi a cetdlenilor. in acest sens s-a pronun{at Curtea ConstitulionalS prin Decizia nr din 27 septembri e 20ll (M.Of. nr. 826 din 22 noiembrie 201 1)". (DCC nr. 549 din I5 octombrie 2014; M.Of. nr. 908 din l5 decembrie 2014),,in acord cu cele statuate prin Decizia nr.736 din 24 octonlbrie 2006 (M.Of. nr.4 din 4 ianuarie 2007) qi Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006 (M.Of. nr.39 din 18 ianuarie 2007), Curtea considerd cd nt.47 alin. (2) din Constitulie acordi in exclusivitate legiuitorului atributia de a stabili condiliile qi criteriile de acordare a dreptului la pensie, modul de calcul ;i cuantumul valoric al acestui drept, precum gi de a modifica aceste reglementdri in concordanfd cu schimbdrile ce se produc in resursele economico-financiare. Aceastd libertate de care se bucurl legiuitorul in reglementarea dreptului la pensie este limitatd insd de obligalia ca dispoziliile de lege adoptate sd fie in deplin acord cu toate celelalte

11 Egalitatea in drepturi 9 tir('vc(lcri ale Constituliei, aqa cum este qi arl. 16 privind egalitatea rrr rllcpturi a cetdfenilor. Itr:f'eritor la principiul constitulional al egalita{ii in drepturi a,,'l:r(cnilor, Curtea Constitufionald a statuat in mod constant in lrrrisprudenfa sa cd acesta presupune aplicarea unui tratament yrrrirlic identic persoanelor aflate in situalii similare. Pe de altd I'rute, ins5, acest principiu nu exclude instituirea unui tratament lrrr itlic diferenfiat persoanelor aflate in situalii diferite. {'it priveqte tratamentul juridic diferit cdruia se supun persoarr, lt' in funcfie de data deschiderii dreptului la pensie, Curtea amint'';l('cal, potrivit celor statuate prin Decizia nr.861 din 28 noieml'r rt' 1006 (M.Of. nr. 45 din 22 ianuarie 2001), <situafia diferita in t,r(' sc afld cetdfenii in funcfie de reglementarea aplicabild potrivit ;'r rrrcilriului lempus regit actum nu poate fi privitd ca o incdlcare a,lr,;pozitiilor constitu{ionale care consacrd egalitatea in fala legii gi.r :rrrtolitdtilor publice, lird privilegii qi discrimindri>. Prin ullnare, l, y'irritorul era liber sd modifice condifiile de pensionare pentru l'( r.roirtele care au lucrat in condilii speciale, cu prilejul abrogdrii I,'r,,ii rrr' privind sistemul public de pensii qi alte drepturi,lt':rsiguriri sociale (M.Of. nr. 140 din I aprilie 2000) qi al adopt,rr ri l,cgii nr ('u toate acestea, Curlea observd cd, desi legiuitorul avea libert.rtcr cle a institui o reglementare diferitd in ceea ce priveqte,,rrtliliile de pensionare cu prilejul abrogdrii Legii nr. 19/2000 gi al.r,lrr;rti-rr-ii Legii nr , a optat pentru uniforrnizarea tralanr''ntului juridic in ceea ce priveete majorarea punctajului lunar t', rrllu persoanele care s-au pensionat sub imperiul celor doud legi ',r ('iu.e au lucrat in grupe superioare de muncd sau in condi{ii,,'oscbite, excep{ie ficand doar persoanele care au lucrat in,,,rrtlitii speciale. Avdnd in vedere aceast[ tendin][ unificatoare a r,'lrlcnrentdrii, Cufiea apreciazd, cd, in spefd, nu se poate opri la r ; r l i onarnentele anterior exprimate referitoare la constitu{ionalitatea lr;rlrrrnentului juridic diferit determinatd de principiul tempus regit,tr'ttut1, ci se impune identificarea ratiunilor pe care legiuitorr-rl le-a,rvrrt in vedere pentru excluderea persoanelor care au lucrat in t onclitii speciale de muncd qi s-au pensionat anterior Legii n de la beneficiul majordrii punctajului mediu lunar,

12 l0 Drepturile;ilibertdlilefundamentaletnjurisprudenlaCCR astfel incat sd poatd determina dacd aceste ra{iuni au fost in mod obiectiv justificate gi sunt rezonabile, respectiv dacd au existat un scop legitim qi o relalie rezonabild de proporfionalitate intre mijloacele implicate gi scopul urmdrit a fr realizat, potrivit criteriilor statuate de curtea Europeand a Drepturilor omului in Hotdr6rea din 18 februarie 2009, pronunlati in cauza Andrejeva c. Letoniei [parag' 81]. Altfel spus, curtea urmeazd s6 anarizeze dacd instituirea unui tratament juridic diferit pentru persoanele care au lucrat in condilii speciale qi s-au pe4sionat sub imperiul a doud legi diferite este justificatd in condiliile in care pentru celelalie categorii de persoane aflate in ipoteza normelor criticate s-a optat pentru o reglementare unitard. curtea constatd cd reglementarea Legii nr referitoare la condiliile de pensionare a persoanelor care au lucrat in condilii speciale este diferitd fali de cea a Legii nr qi a Legii nr privind incadrarea unor locuri de muncd in condilii speciale (M.of. nr. 509 din l3 iunie 2006). comparand dispozijiiie art. 55 alin. (l) lit. b) din Legea rr cu cele ale art.43, art. 44 qi art.77 alin. (2) din Legea nr Ei cele ale art. 3 qi art.4 dinlegea rr , se constatd fie creqterea numdrului de ani reprezent6nd stagiul de cotizare, potrivit noii reglementiri, fie chiar inldturarea totald, a beneficiului oblinerii dreptului la pensie cu un stagiu de cotizare redus. Cu titlu de exemplu, Curtea aminteqte cd, potrivit art. 43 alin. (3) qi art.77 alin. (2) din Legea nr , asiguralii care au desfrqurat activitdli de cercetare, explorare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I qi II de expunere la radialii, puteau iegi la pensie la orice vdrst6 dacd -aveau un stagiu de cotizare de 15 ani?n zona I de expunere la radiatii, respectiv de l7 ani in zona II de expunere la radialii. Aparent, dispozifiile art.57 alin. (1) qi (2) din Legea nr pdstreazd aceeagi solulie legislativd. Alin. (3) al aceluiagi articol prevede insd, in mod suplimentar, c6 <pentru persoanele prevdzute la alin. (1), stagiul complet de cotizare este de 22 ani Si 6 luni, tn cazul celor cqre au des/dsurat activitate tn zona I de expunere la radialii, respectiv de 25 de ani Si 6 luni, tn cazul celor care alt desjd;urat activitate tn zona a II-a de expunere la radialii>.