DISCIPLINA Geografie

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "DISCIPLINA Geografie"

Transcriere

1 Program de formare continuă a cadrelor didactice Modulul II. Aplicarea noului Curriculum național pentru învățământul primar. Disciplina de studiu din perspectiva didacticii specialităţii DISCIPLINA Geografie Autor material de curs: prof. înv. primar Elena Niculae Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți - CRED Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman

2 TEMA nr. 1: Contribuția disciplinei Geografie la realizarea profilului de formare al absolventului În prezent, procesul de învățământ înseamnă informație, gândire, simțire și voință adică instruire, formare și educație în același timp. Geografia este percepută ca obiect de cultură generală și chiar ar trebui înțeles că ea acoperă o parte din cultura generală a unui individ. În didactica modernă este exclusă reducerea educației la instruire, învățarea este multidimensională, iar obiectul și procesul învățării au un valoros potențial formativ educativ. Programa școlară de clasa a IV-a la disciplina Geografie se bazează pe experiența elevului din viața cotidiană, are un caracter minimal, introductiv, pornind de la orizontul apropiat până la planetă ca întreg. Există o strânsă legătură cu științele naturii, matematică și istorie. Analiza raporturilor dintre cele opt domenii ale competenţelor cheie sugerate de Comisia Europeană şi programa actuală de geografie evidenţiază mai multe constatări. Acestea poziţionează geografia ca disciplină şcolară în situaţia de a răspunde, cel puţin la modul formal şi teoretic, la principalele exigenţe ale competenţelor cheie. De exemplu, utilizarea și interpretarea suporturilor grafice și cartografice au legătură cu întreg ansamblul de cunoștințe și deprinderi pentru toate dimensiunile formării permanente. Să reflectăm! Pentru un buget de timp de o singură oră pe săptămână, cum construim orizontul de existență cotidiană al elevului pornind de la cerința de bază a demersului curricular, perceperea corectă a unor evenimente care au loc simultan, dar în locuri diferite? Cum sunt respectate particularitățile de vârstă ale elevilor? Identificaţi 3 competenţe-cheie pe care le consideraţi relevante pentru disciplina Geografie. Descriptorii pe care îi găsiți în tabelul următor, pe a doua coloană, sunt detalieri comportamentale care provin din explicitarea competențelor-cheie europene (prezentați în prima coloană). Reperele metodologice (cele din ultima coloană) sunt exemple de metode, mijloace și modalități de organizare a claselor de elevi asociate fiecărei competențe-cheie și care detaliază ultima secțiune a programei de geografie pentru clasa a IV-a (numită Sugestii metodologice). 2

3 Competențecheie Comunicarea în limba maternă Comunicarea în limbi străine Competenţe matematice şi competenţe de Descriptori de performanță pentru învățământul primar - Utilizarea terminologiei specifice (concepte, termeni generali şi specifici); recunoaşterea termenilor, definirea termenilor de bază, utilizarea terminologiei în situaţii noi. - Realizarea unor texte scrise cu conţinut geografic; exprimarea orală corectă; transferul informaţiei din limbajul cartografic în limbaj oral sau scris. - Înţelegerea unui text cu conţinut geografic din reviste de popularizare ştiinţifică; înţelegerea unui mesaj oral (redat prin emisiuni TV) cu conţinut geografic. - Pronunţarea corectă a numelor geografice existente în manuale, atlase, cărţi, reviste scrise în limbile străine învăţate în şcoală. - Dezvoltarea interesului pentru diferenţele culturale care se manifestă şi prin diversitatea de limbaj; disponibilitatea de înţelegere corectă a unor comportamente culturale prin raportarea elementelor de geografie la cele de limbă şi cultură. - Înţelegerea raporturilor numerice între realitate şi hartă; cunoaşterea modalităţilor elementare de reprezentare cartografică; utilizarea elementelor legate de forma corpurilor şi a suprafeţelor pentru Repere metodologice Discuții care au la bază observarea și interpretarea personală a unor realități geografice observate direct sau indirect Jocuri didactice pornind de la terminologia specifică geografiei ( Telefonul fără fir ) Citirea și interpretarea unor texte cu conținut geografic Utilizarea mijoacelor moderne de comunicare pentru transmiterea unui mesaj care să conțină termeni specifici geografiei (de exemplu, scrisoare dintr-o excursie, în care se poate preciza: zona, altitudine, starea vremii, informații despre apele curgătoare din zonă, despre plantele și animalele specifice zonei, despre sol etc.) Jocuri didactice cu jetoane conținând termeni specifici geografiei într-o limbă străină Utilizarea unui program de tranducere, pentru a cunoaște și utiliza ulterior diverși termeni din geografie Realizarea unor hărți (a clasei, a cartierului, a orizontului local apropiat) folosind semne convenționale și reprezentări 3

4 bază în ştiinţe şi tehnologii Competența digitală Competența socială și competențe civice înţelegerea unei realităţi spaţiale; utilizarea unor moduri de reprezentare grafică. - Înţelegerea necesităţii utilizării unor instrumente matematice precise pentru modelarea proceselor din realitatea înconjurătoare. - Realizarea unor operaţii cu elemente metodologice specifice ştiinţelor; perceperea impactului sistemelor tehnologice asupra elementelor mediului înconjurător. - Înţelegerea necesităţii utilizării progresului ştiinţelor în modelarea proceselor din realitatea înconjurătoare; dezvoltarea interesului şi a curiozităţii. - Utilizarea computerului pentru accesarea informaţiei existente prin internet. - Relaţionarea informaţiei rezultate din utilizarea TIC cu cea existentă în sistemele actuale (manuale, atlase etc.); utilizarea funcţiilor principale ale computerului. - Accesarea şi utilizarea conţinuturilor cu caracter geografic prin tehnologia informaţiei şi comunicării - Înţelegerea rolului TIC în dobândirea, prelucrarea şi prezentarea informaţiilor cu caracter geografic. - Elemente generale de geografie socială şi culturală; cunoaşterea diversităţii umane a lumii contemporane; - Înţelegerea specificului elementelor de geografie socială şi culturală în contextul diversităţii lumii contemporane. spațiale, fără a se recurge la reprezentări la scară. Jocuri didactice de orientare (mergi 3 pași la V, 2 pași la S...) Realizarea calendarului naturii Realizarea unor tabele care să conțină informații din geografie (de exemplu, cu înregistrarea temperaturilor din două sau mai multe localități la diverse intervale de timp) Călătorie virtuală pentru identificarea unui obiectiv geografic, folosind aplicații potrivite, pe computer sau telefon mobil (Google Map, Google Earth, Hărți, Waze...) Utilizarea internetului pentru aflarea unor informații cu caracter geografic Prelucrarea și prezentarea unor proiecte realizate folosind aplicații pe calculator sau telefon (power point, movie-maker, photo-collage, etc.) Proiecte în echipă, cu o temă din geografie; realizarea unor afișe, postere cu caracter ecologic Protejarea mediului - jurnal cu dublă intrare 4

5 A învăța să înveți Inițiativă și antreprenoriat Sensibilizare și exprimare culturală - Respectul pentru diversitatea umană; interesul pentru cunoaşterea diferitelor ţări, culturi şi popoare; respectul faţă de mediul înconjurător ca mediu de viaţă al societăţii omeneşti. - Metode de analiză obiectivă a realităţii înconjurătoare; metode de raportare a realităţii înconjurătoare la un suport cartografic. - Citirea, interpretarea şi realizarea informaţiei sub formă cartografică sau grafică; interpretarea unor modalităţi diferite de reprezentare grafică şi cartografică. - Înţelegerea necesităţii utilizării metodelor de analiză cartografică a realităţii înconjurătoare ca abilitate de bază în învăţarea pe parcursul întregii vieţi. - Cunoaşterea unor elemente de bază ale unor activităţi economice (resurse naturale, resurse umane, legături de producţie, sisteme de transport); cunoaşterea bazelor producţiei economice şi a proceselor tehnologice corespunzătoare. - Evaluarea elementelor care pot sta la baza unei activităţi economice; construirea unor proiecte economice anticipative. - Atitudine pozitivă pentru inovaţie şi iniţiativă. Localizări geografice cu semnificaţie culturală (oraşe, centre culturale, centre universitare, obiective turistice, centre religioase). Relaţionarea informaţiilor din mas-media (inclusiv a celor cu substrat cultural) cu elemente ale localizării lor spaţiale. Atitudine pozitivă faţă de cultură, civilizaţie. Discuții pornind de la povești, obiceiuri din cultura unor popoare, prejudecăți Proiectarea unei activități de voluntariat privind mediul înconjurător într-o zonă protejată Autoevaluare. Meserii care au la bază învățarea disciplinei Geografie Discuții: cum vom proceda pentru a realiza cele mai bune însemnări referitoare la realitatea înconjurătoare? Proiecte de tipul: Vrei să călătorești până la Sibiu. Cum procedezi? Care sunt etapele pe care trebuie să le urmezi? Ce faci când ai ajuns acolo? Cum și cu ce te întorci? etc. Realizarea unui ghid turistic al localității. Identificarea obiectivelor culturale, a istoriei locale, a rezervațiilor naturale, industriale etc. 5

6 Interpretarea într-o manieră personală a unui cântec/poezie din folclorul specific unei zone. Să reflectăm! Ce alte activități ați putea să adăugați listei din a treia coloană a tabelului de mai sus? TEMA nr. 2: Lectura programei de Geografie Programa de clasa a IV-a la disciplina Geografie oferă premisele unei reprezentări coerente și ierarhizate spațial a realității înconjurătoare, de la nivel local, la nivel planetar. Cuprinde competențe generale ale disciplinei școlare Geografie, la un nivel elementar. Competențele specifice derivă din cele generale și sunt însoțite de sugestii de activități de învățare, care se bazează foarte mult pe experiența educațională proprie și a colectivului de elevi. a. Ce aflăm din lectura programei? Programa cuprinde cele mai semnificative aspecte disciplinare, redate într-un mod accesibil și progresiv; secțiunile programei sunt similare cu a altor programe școlare din aceeași generație: notă de prezentare, competențe generale, competențe specifice și activități de învățare asociate, conținuturi și sugestii metodologice. Structura programei este una matriceală, astfel că toate competențele specifice pot fi conectate la conținuturile la nivel elementar despre orizontul local și apropiat, elemente de geografie a României, făcându-se trecerea de la România la Europa și apoi întreaga planetă. Conţinuturile au un caracter strict esenţializat. Faţă de programele anterioare, care aveau multiple referiri concrete, noua programă consemnează doar cadrul general al conţinuturilor ofertate, fără a avea detalieri factuale. Este necesară acordarea unor resurse de timp echilibrate, astfel încât să existe o proporţie corespunzătoare între elementele de geografie locală, de geografie a României şi de raportare a României la continent şi planetă. Menţionăm că tratarea unor componente 6

7 tradiţionale ale geografiei României (relief, climă) trebuie făcută cu selectivitatea corespunzătoare, pentru a nu facilita abundenţa informaţională şi maniera descriptivistă de prezentare a acestora. În sugestiile metodologice se precizează că, pentru o învățare performantă, este necesar să se insiste pe fiecare dintre elementele din programă, iar competențele specifice să se realizeze prin activități de învățare relativ simple, ancorate în experiențele anterioare ale elevilor, astfel încât să fie mai ușor de asimilat. De asemenea sunt menționate câteva strategii didactice agreate la această disciplină, precum și informații despre proiectarea didactică pentru Geografie. Tot aici sunt definite câteva metode și instrumente de evaluare. Să reflectăm! Ce consideraţi că ar trebui scos din programă? Argumentaţi. Ce consideraţi că ar mai trebui introdus în programă? Argumentaţi. b. Semnificația enunțurilor competențelor specifice Vom exemplifica, cu ajutorul unor activități relevante, semnificația enunțurilor unora dintre competențele specifice programei: 1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază Această competență dezvoltă elevului capacitatea de a reda, în formulări proprii, semnificația unor termeni geografici din texte/auziți sau să îi utilizeze într-un mesaj oral. Poate fi dezvoltată prin diverse metode, prin discuții, prin asocieri de cuvinte și imagini etc. Mai jos exemplificăm cu o metodă modernă de sistematizare a informațiilor: Metoda Știu/Vreau să știu/am învățat. Metoda este utilă pentru organizarea ideilor principale referitoare la procesul de învățare pe o temă. Metoda are multiple valențe formative, de exemplu, cognitive: creşte capacitatea elevilor de a realiza categorizări, de a reține informații etc. sau volitive: creşte interesul lor pentru lectură şi pentru învăţarea geografiei. Metoda Știu/Vreau să știu/am învățat poate fi aplicată la oricare dintre temele de geografie. De exemplu, pentru tema Delta Dunării, prin metoda aceasta se pot obține următoarele tipuri de informații: ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT 1. Ce suprafaţă are Delta Dunării? 2. De când avem primele informaţii despre Delta Dunării? Delta Dunării teritoriu aflat la vărsarea Dunării în Marea Neagră - este o câmpie în curs de formare km 2 întinderea ei creşte de la an la an. 2. istoricul grec Herodot ( î.h.) menţionează că Dunărea se vărsa în mare prin cinci guri. 7

8 - aluviunile aduse de fluviu formează grindurile specii de plante - multe specii de peşti şi păsări , UNESCO a declarat Delta Dunării rezervaţie a Biosferei 3. Care este cel mai vechi braţ? 4. Cât măsoară fiecare braţ? 5. Câte specii de peşti şi păsări există? 3. braţul Sfântul Gheorghe 4. Sf. Gheorghe 118 km; Sulina 64 km; Chilia 116 km, specii de peşti, 300 specii de păsări 2.3 Identificarea unor fenomene și procese cu caracter geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al regiunii, țării și continentului Folosindu-se de această competență specifică, elevii reușesc să grupeze mai ușor fenomenele și procesele studiate pe baza unor criterii date și să transfere cunoașterea și procedeele utilizate în contexte din ce în ce mai vaste, de la realitatea imediată la continente. Elevii repartizează elemente geografice din orizontul apropiat în diferite situații de spațiu și timp. Metodele pot fi diverse: de la observarea directă și până la prezentarea, cu explicații, a unor fenomene prin planșe, video, texte, de la discuții pe tema acestor informații, pentru identificarea unor criterii de clasificare a unui fenomen sau proces și până la utilizarea unor metode de organizare grafică a informației. De exemplu Harta conceptuală. Exemplu de hartă conceptuală pentru tema Orizontul local al orașului București. Această activitate permite o fixare bună a cunoştinţelor, structurarea informaţiilor, facilitează înţelegerea şi reţinerea lor. Cuvântul-cheie, situat în cercul din centru, este Orizontul local. Pornind de la acest cuvânt, se notează ideile emise de elevi şi se trasează linii pentru a reprezenta conexiunea între informaţii. Pentru ca elevii să înveţe să sistematizeze informaţiile, de la cuvântul cheie din centru, au fost legaţi mai întâi câţiva sateliţi şi toate informaţiile primite de la elevi au fost grupate în categoria din care fac parte. 8

9 3.2 Utilizarea semnelor și a altor reprezentări convenționale Această competență se referă atât la identificarea semnificației unor reprezentări convenționale, cât și la reprezentarea lor grafică pe o hartă, asociind semnele convenționale cu locații și alte tipuri de informații. Loto geografic: Varianta 1: Jocul se poate folosi în predarea învăţarea semnelor convenţionale. Sarcina didactică: să realizeze corespondenţa între semnele convenţionale şi elementele corespunzătoare din natură. Folosind cartonaşe pe care sunt reprezentate semnele convenţionale (lac, râu, şosea, pod, gară, cale ferată, pădure, sat, comună, oraş, câmpie, deal, munte etc.) ca nişte cărţi de joc, ei trebuie să formeze perechi, fiecare jucător având, iniţial, câte patru cărţi. Jocul se termină când se epuizează cărţile. Câştigă cel care are cel mai mare număr de perechi alese corect. Această variantă se joacă în grupuri de câte 4-5 copii. Varianta 2: Jocul se aplică după predarea punctelor cardinale. Sarcina didactică: să indice, pe o hartă care reprezintă un spațiu limitat, cunoscut elevului (harta cartierului în care locuiește sau a satului etc.), locul diferitelor obiective, folosind semne şi culori convenţionale. Jocul se desfăşoară în echipe de câte 4-5 copii. 4.3 Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea și înțelegerea diversității naturale și umane Dobândind această competență aflată la granița dintre geografie, istorie, ecologie, educație civică elevul va fi capabil să exploreze surse de informare noi și să-și lărgească orizontul de cunoaștere, respectând astfel diversitatea naturală și umană. Un joc pentru a dobândi această competență ar putea fi Călătoriile imaginare (virtuale), cu diverse mijloace de transport: călătorii terestre cu trenul sau cu maşina, călătorii aeriene cu balonul sau cu avionul, sau călătorii navale cu barca cu pânze, cu pluta etc. Copiii, grupaţi în perechi, extrag câte un bilet pe care este indicată o destinaţie de vacanţă. Ei trebuie, pe rând, să descrie traseul urmat cu ajutorul hărţii, alcătuind un scurt jurnal oral de vacanţă în care să povestească despre obiectivele turistice de la acea destinație, obiceiuri și tradiții din acea zonă, melodii specifice etc. Traseele se pot situa şi în ţările vecine. În cazul călătoriei virtuale se pot viziona cu ajutorul programului Google Earth și imagini reale de acolo cu funcția Street view. Teme de discuție: Găsiți încă 1-2 activități prin care se structurează competențele prezentate. 9

10 Dați și alte exemple de activități, pentru alte competențe, alese din programa de geografie de clasa a IV-a. c. Clișee didactice Chiar dacă apar tot mai des schimbări ale curriculumului oficial, practica de la clasă nu se modifică așa de frecvent. Uneori se practică același stil de predare devenit obișnuință. Acestea se pot numi clișee didactice. În cadrul disciplinei Geografie am putea aminti următoarele clișee: schema lecției scrisă de profesor pe tablă și pe caiete, fără lucru cu harta, predarea bazată pe prelegere/expunerea informațiilor, la evaluare elevul reproduce informațiile/ cunoștințele primite de la profesor fără să demonstreze când şi cum le poate folosi. Chiar dacă schema lecției este dată, ar trebui să se găsească întotdeauna o activitate practică în care să poată fi aplicate informațiile primite. Bineînțeles că lucrul cu harta nu ar trebui să lipsească din ora de geografie. Se poate depăși acest clișeu, folosind variate metode cu ajutorul cărora să ajutăm elevii să folosească informațiile în viața cotidiană. Predarea în cadrul lecțiilor de geografie nu ar trebui să fie bazată pe prelegerea/, expunerea informațiilor de către profesor sau realizarea unui proces de învăţământ în două părţi : în prima parte de ascultare şi în a doua parte de predare. Putem trece peste acest clișeu pornind, în predarea noului conținut, de la informațiile pe care le dețin elevii din experiența anterioară, schimbând informații cu colegii de clasă, căutând informații din alte surse. Profesorul ar trebui să fie doar ghidul pentru aceste activități și un ajutor în caz de nevoie. Evaluarea în care elevul doar reproduce informațiile/cunoștințele primite de la profesor nu este utilă, dacă elevul nu cunoaște și aplicabilitatea acestora. Acest clișeu se poate înlătura evaluând modul în care elevul știe să aplice practic și să folosească informațiile dobândite, nu doar reproducerea lor. Cu toate acestea, resursa de timp alocată orelor de geografie (1 oră pe săptămână) poate reprezenta un impediment în depășirea acestor clișee. Ar trebui totuși să încercăm să optimizăm procesul instructiv-educativ și să folosim tot mai des, dacă nu putem permanent, metode prin care să arătăm elevilor cum pot folosi în viața de zi cu zi informațiile primite în cadrul disciplinei Geografie. Teme de discuție: Spuneți și alte moduri în care s-ar putea depăși clișeele enumerate mai sus. Ce alte clișee didactice ați putea adăuga? Găsiți cel puțin o soluție pentru depășirea clișeelor întâlnite! 10

11 TEMA nr. 3: De la curriculumul oficial spre curriculum realizat: proiectarea didactică pentru disciplina Geografie Combinând în mod eficient programa de geografie cu resursele existente, putem să adaptăm curriculumul oficial în proiectarea didactică, pentru a corespunde cerințelor și capacităților elevilor, până la individualizare, pentru a reuși să avem rezultatele așteptate. a. Proiectarea didactică ca act personalizat Prin proiectarea didactică, profesorul anticipează etapele şi acţiunile concrete de realizare a predării-învăţării-evaluării. Planificarea calendaristică este un document care asociază elementele programei (competențe generale, competenţe specifice şi conţinuturi) cu alocarea resurselor de timp, apreciate optim de profesor pe parcursul unui an şcolar sau al unui semestru. Această planificare personalizată, realizată de profesor, porneşte de la un document principal al procesului de învăţare, programa şcolară. Planificarea conţinuturilor pe un întreg an şcolar are toate caracteristicile unei proiectări a instruirii la nivel macro şi de aceea poate fi numită macroproiectare. Pentru elaborarea planificării (anuale şi semestriale) este recomandată parcurgerea următoarelor etape: 1. Lecturarea atentă a programei şi înţelegerea rolului central al competențelor, generale și specifice în legătură strânsă cu conţinuturile. 2. Asigurarea relaţiei dintre competențe şi conţinuturile obiectului Geografie adaptate la cerințele clasei. 3. Împărţirea conţinuturilor pe unităţi de învăţare, această operaţie având ca scop identificarea de către profesor, în conţinuturile menţionate de programă, a anumitor grupări de conţinuturi, care reprezintă unităţile de învăţare care să îndeplinească următoarele cerinţe: - să realizeze o coerenţă a unei succesiuni de lecţii; - să urmărească realizarea competenţelor specifice; - să poată fi finalizate printr-o evaluare; - să utilizeze resurse de timp comparabile între ele (care să poată fi de minimum 2 ore şi maximum 7/8 ore). 4. Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare operaţie prin care se realizează, de regulă, succesiunea conţinuturilor din programa şcolară şi care ar trebui să se regăsească şi în manualul de Geografie. 11

12 5. Alocarea resurselor de timp. Parcurgerea fiecărei unităţi de învăţare se poate face în mod diferit de către profesor, în raport de cerinţele de instruire ale elevilor, ţinând seama de realizarea obiectivelor educaţionale. b. Sfaturi practice pentru proiectarea unităţii de învăţare Pasul următor în proiectare vizează unităţile de învăţare din planificarea anuală. Orice unitate de învăţare este proiectată după aceeaşi metodologie, care cuprinde următoarea succesiune logică: - Identificarea competenţelor specifice şi notarea lor ca atare (1.1, 1.2, 3.1, ). - Selectarea conţinuturilor care vor fi detaliate cu elementele care sporesc precizia. - Analiza resurselor: metode, mijloace/resurse (hărţi, imagini, resurse de timp, mediul educaţional etc.) - Determinarea activităţilor de învăţare care, utilizând conţinuturile şi resursele selecţionate, vor duce la formarea competenţelor specifice. - Stabilirea instrumentelor de evaluare, în conformitate cu cerinţele stabilite prin obiectivele de învățare. c. Exemple de proiectare didactică A. Exemplu de planificare anuală Aria curriculară: Om şi societate Disciplina: Geografie Număr de ore pe săptămână: 1 Profesor: Clasa a IV-a An școlar 2018/ 2019 Semestrul Nr. săptămâni/ ore Semestrul I 17/ 17 Semestrul al II-lea 16/ 16 TOTAL ORE 33 Unitatea de învăţare Orizontul local și cel apropiat Compe tențe specifice Conţinuturile Orizontul local. Orizontul. Linia orizontului. Punctele cardinale. Orizontul apropiat. Clasa, şcoala, cartierul, localitatea. Orientarea în orizontul apropiat. Nr. ore alocate Săpt. 7 S1 - S7 Obs. 12

13 Elemente de geografie generală a României ; ; ; ; ; ; 4.3 Planul clasei, al locuinţei, şcolii, cartierului şi localităţii. Distanțele în orizontul apropiat Harta. Hărți ale orizontului local. Caracteristici generale observabile la orizontul local. Relief, hidrografie, vegetaţie. Populaţie, aşezări, activităţi ale oamenilor. Modificări observabile ale mediului înconjurător și repere de timp. Ora, ziua, săptămâna, anul. Calendarul. De la orizontul local la țară. Localitatea natală. Regiunea înconjurătoare. De la orizontul local la regiune şi ţară. Recapitulare Evaluare sumativă Vacanţă o săptămână Limite şi vecini Relieful: caracteristici generale şi trepte de relief Clima, apele, vegetația, animalele şi solurile Locuitorii și așezările omenești Activități economice. Resurse și activități industriale. Principalele produse agricole Căi de comunicație Recapitulare Evaluare sumativă 9 S8 S16 Recapitulare semestrială 1 S 17 Vacanţă intersemestrială România elemente de geografie regională Marile unități geografice ale României caracteristici generale (pe trepte de relief) Munții Carpați Dealurile și podișurile Câmpiile Delta Dunării Organizarea administrativă a României - Organizarea administrativă actuală - Orașul București caracterizare geografică - Caracterizarea geografică a județului și a localității în care este situat orizontul local 8 S1 S8 13

14 România în Europa și pe glob Caracteristici geografice ale regiunii în care este situat orizontul local - Elemente de prezentare ale unei regiuni (poziție, limite, caracteristici naturale, resurse și activități economice) - Caracterizarea regiunii din jurul orizontului local Recapitulare Evaluare sumativă România în Europa Poziția geografică a României în Europa: limite şi vecini Ţările vecine: denumire, capitală Europa un continent al planetei - Europa scurtă caracterizare geografică - Europa și România elemente comune - Uniunea Europeană Terra planeta noastră - Caracteristici generale (formă, mărime, mișcări) - Continente și oceane Terra o planetă a sistemului solar - Planiglobul imaginea Terrei Recapitulare Evaluare sumativă 6 S9 - S14 Recapitulare Recapitulare finală 2 S15 S16 B. Exemplu de proiectare a unei unități de învățare Aria curriculară : Om și societate Disciplina : Geografie Clasa a IV-a Nr. de ore pe săptămână : 1 14

15 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: ORIZONTUL LOCAL ŞI CEL APROPIAT Nr. de ore alocat : 7 ore Perioada: Conţinuturi Ce este geografia. Orizontul. Linia orizontului Punctele cardinale. Orientarea şi distanţele în orizontul apropiat Planul clasei, locuintei, şcolii, Compe tenţe specifi ce 1.1.; 1.2.; 1.3.; 2.1.; 2.2.; ; 3.1.; 3.2.; ; 1.3.; Activități de învățare Resurse materiale şi procedurale Evaluare - Observarea și descrierea liniei orizontului; - Compararea unor situații diferite din realitate; - Aprecieri empirice referitoare la distanțe și orientare în teren; - Exerciții practice de recunoaștere, localizare și măsurare a unor elemente aparținând orizontului local cu ajutorul unor repere. - Identificarea și utilizarea modalităților practice de orientare; - Exerciții practice de recunoaștere, localizare și măsurare a unor elemente aparținând orizontului local cu ajutorul unor repere și al punctelor cardinale; - Identificarea elementelor naturale care susţin orientarea în spaţiu şi timp. - Explorarea unor reprezentări spațiale (planuri); Resurse materiale: planșe, imagini cu elemente din orizontul apropiat/ depărtat/linia orizontului; computer, videoproiector, CD Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstrația Forme de organizare a colectivului de elevi: activitate frontală, activitate individuală, activitate în echipă. Resurse materiale: planșe, imagini cu elemente din orizontul apropiat/ depărtat/linia orizontului; computer, videoproiector, CD Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstrația Forme de organizare a colectivului de elevi: activitate frontală, activitate individuală, activitate în echipă. Resurse materiale: planuri ale clasei/școlii/ locuinței/ cartierului/ localității, piese pentru Fișe de lucru Portofoliul Observarea sistematică Fișe de lucru Activitate practică: Portofoliul Autoevalua rea 15

16 cartierului/ localitatii Hărți ale orizontului local Caracteristici generale observabile 2.1.; 2.2.; 3.1.; 3.2.; 3.3.; 3.4.; ; 1.3.; 2.1.; 2.2.; 3.1.; - Exerciții pentru identificarea unor corelații între elementele situate în plan și cele din realitate; - Caracterizarea cartierului și a localității pe baza observării elementelor specifice orizontului apropiat; - Măsurarea unor distanțe reale (clasă, școală, locuință), utilizând instrumente de măsură simple adecvate (standard și nonstandard); - Localizarea unor obiecte din orizontul apropiat; - Realizarea unor planuri simple ale clasei și ale școlii, utilizând forme geometrice simple; - Analiza concretă a orizontului apropiat (clasa, școala, locuința, localitatea) și a planurilor corespunzătoare acestuia; - Prezentarea localității natale; - Aplicații practice: desenarea planului general al clasei/școlii, realizarea unor schițe sau planuri ale localității. - Analiza elementelor componente ale hărții; - Utilizarea semnelor convenționale şi a scării de proporţie; - Explicarea elementelor reprezentate pe hartă; - Interpretarea unor hărți simple folosind terminologia specifică învățată; construcții de tip LEGO, texte narative, imagini/ grafice/diagrame cu elemente din realitate, coli flipchart, hârtie milimetrică/ pătrățele, markere/culori, computer, videoproiector, CD Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstrația; joc de rol Forme de organizare a colectivului de elevi: activitate frontală, activitate individuală, activitate în echipă. Resurse materiale: hărți ale orizontului local și ale localității, schițe/planuri/ hărți ale orizontului local, Atlas geografic, texte narative, imagini/grafice/ diagrame cu elemente din realitate, computer, videoproiector, CD. Evaluare curentă Portofoliul Fișe de lucru Autoevaluarea Evaluare curentă Portofoliul 16

17 ale orizontului local - Relief, hidrografie, vegetație - Populație, așezări, activități ale oamenilor Modificări observabile și repere de timp - Modificări observabile în realitatea înconjurătoare - Ora, ziua, săptămâna, anul - Calendarul 3.2.; 3.3.; 3.4.; Citirea şi interpretarea materialelor cartografice şi a elementelor naturale; - Calcularea unor distanțe pe hărți, la scări diferite; - Realizarea unor reprezentări cartografice simple, utilizând semne și culori convenționale; - Citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local; - Orientarea cu şi fără ajutorul materialelor cartografice sau naturale. - Completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvați; - Aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene din realitatea observată - Identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) - Corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute de timp (o zi, o săptămână, o lună, un an) Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic Forme de organizare a colectivului de elevi: activitate frontală, activitate individuală, activitate în echipă. Resurse materiale: calendar, imagini/grafice/ diagrame cu elemente din realitate, computer, videoproiector, CD. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic Forme de organizare a colectivului de elevi: activitate frontală, activitate individuală, activitate în perechi. Fișe de lucru Autoevaluarea Evaluare curentă Evaluare în perechi Portofoliul Recapitulare - Exerciţii de recapitulare a achiziţiilor Portofoliul dobândite în această unitate de învățare Jocuri didactice Evaluare Test de evaluare Evaluare sumativă 17

18 Teme de lucru în grup Realizați o proiectare a unei unități de învățare la disciplina Geografie. Selectați un conținut din programă pentru care se pretează utilizarea unui organizator grafic în vederea facilitării înțelegerii. 18

19 TEMA nr. 4: Abordări metodologice - în şi dincolo de programa şcolară Metoda reprezintă o cale pe care o urmează profesorul în scopul dirijării elevilor spre aflarea unor cunoştinţe noi, prin procesul de învăţare (instruire şi autoinstruire). Metoda include în alcătuirea ei o serie de procedee (procedeul reprezentând o componentă a metodei sau o modalitate de realizare practică a metodei). Metodele vizează cunoaşterea (stăpânirea normelor de gândire), instruirea (asimilarea cunoştinţelor, deprinderilor, etc) şi formarea trăsăturilor personalităţii. Pentru profesor, metoda constituie o tehnică de predare, pentru elev metoda devine o tehnică de învăţare. Eficientizarea învăţării geografiei de către elevii din ciclul primar se poate realiza prin folosirea strategiilor care să determine formarea abilităţilor de gândire de ordin superior şi realizarea unor obiective formative. Întrucât gândirea şcolarului mic este în stadiul operaţiilor concrete, se impune utilizarea unor metode de accesibilizare a conţinutului acestei discipline: brainstorming, ciorchinele, observarea sistematică și comparația (de exemplu. pădure de foioase - pădure de conifere), Știu/Vreau să știu/am învățat, Turul galeriei, Jocuri didactice (Loto geografic, Oul de cuc, Fazan geografic, Rebus, ȚOMAPAN, Pălăriile gânditoare, Cubul, portofoliul, etc.). Cvintetul (exemplu) Explozia stelară (exemplu) Carpaţii, masivi, semeţi crescând, urcând, înălţând semeţi, uriaşi, scrutează înălţimile munţii. 19

20 Oul de cuc (exemplu) Sarcina didactică este ca elevii să găsească oul de cuc, adică elementul care nu se potriveşte. Jocul se poate adapta la orice temă, se joacă individual, pe grupe sau perechi. De exemplu, la tema Apele curgătoare : Someşul, Crişul, Prutul, Mureşul; Oltul, Arieşul, Jiul, Dâmboviţa, Argeşul; Prutul, Oltul, Siretul, Putna, Bistriţa. Metoda pălăriilor gânditoare este o modalitate de a exersa gândirea, prin preluarea anumitor perspective, prin exercitarea unor roluri, cu scopul de a rezolva o problemă. Tema abordată: Protejarea mediului Fiecare pălărie are o anumită culoare, asociată cu un anumit tip de gândire: Pălăria albă gândire obiectivă, care se bazează pe informaţii, fapte Pălăria roşie gândire afectivă, care se bazează pe emoţii, sentimente, intuiţie -identificarea surselor de poluare în oraş -prezentarea unor dovezi, informaţii -precizează ce simt în legătură cu această situaţie -ce le place, ce le displace Pălăria neagră gândire negativă, care se bazează pe evidenţierea greşelilor, a punctelor slabe, a pericolelor şi a riscurilor Pălăria galbenă gândire pozitivă, care se bazează pe o abordare constructivă, pozitivă a evenimentelor, evidenţierea avantajelor, a oportunităţilor şi a posibilităţilor de concretizare a ideilor Pălăria verde gândire creativă, care se bazează pe generarea de idei noi, pe identificarea de alternative, pe flexibilitate şi mobilitate Pălăria albastră gândirea care se bazează pe monitorizarea, definirea clară a problemei, realizarea privirii de ansamblu, extragerea concluziei -identifică punctele slabe ale acestei probleme, riscurile întrevăzute în această situaţie -justifică de ce nu ar trebui să acceptăm această situaţie -identifică punctele forte ale acestei idei -precizează avantajele utilizării acestui mod de rezolvare -prezintă posibilităţi de concretizare a acestei idei -identifică mai multe alternative de rezolvare -găseşte dovezi care ar putea modifica situaţia -identifică etapele care trebuie parcurse în rezolvarea problemei -formularea unei concluzii Cubul este metoda prin care subiectul este studiat şi prezentat din mai multe perspective. Pe fiecare faţă a cubului, sunt scrise diferite instrucţiuni: Descrie!, Compară!, Asociază!, Analizează!, Aplică!, Argumentează pro şi contra! La tema Vegetaţia şi animalele, instrucţiunile pot fi prezentate sub formă de propoziţii, pentru a fi înţelese mai bine de elevi: 20

21 Descrie! Compară! Asociază! Analizează! Aplică! Argumentează pro şi contra! - Descrie vegetaţia din zonele de munte (de deal, de câmpie). - Compară pădurea de fag cu pădurea de brad şi molid. - Asociază animalele sălbatice cu formele de relief. - Dovedeşte cum s-au adaptat la mediu unele animale. - Voi ce puteţi face pentru protejarea plantelor şi animalelor pe cale de dispariţie? - Care este părerea ta despre căile de protejare a plantelor şi a animalelor? Portofoliul este una dintre metodele prin care elevii sunt învăţaţi să lucreze productiv cu alţii, să-şi dezvolte abilităţile de colaborare şi de ajutor reciproc. Portofoliul are valoare instructivă şi evaluativă. Elevii învaţă despre ei înşişi în procesul întocmirii portofoliului şi în timpul reflectării asupra produselor propriei învăţări. Portofoliul este o colecţie de informaţii pe care şcolarul/ grupul de şcolari le obţine prin investigaţii individuale sau în grup, prin cercetarea unor materiale (altele decât manualul şcolar), prin vizite, excursii. Portofoliul, la geografie, poate cuprinde: hărţi reprezentând: hotarele şi vecinii, relieful; imagini (vederi) din ţară cu munţi, lacuri, oraşe etc.; vegetaţia şi animalele pe zone de relief desene, colaje, poze; animale dispărute informaţii şi imagini; plante şi animale ocrotite de lege imagini, desene; tradiţii şi imagini ale locului natal al lor sau al părinţilor; calendarul naturii; rebusuri; probe de evaluare. Este valoros şi recomandabil să folosim strategii didactice active şi interactive, prin care elevii să înveţe eficient, preluând controlul asupra propriei deveniri. Prin acest demers didactic, se pot realiza obiective formative, vizând dobândirea unor competenţe, a abilităţilor de gândire de ordin superior. Metodele active reprezintă un nivel superior, un salt calitativ pe linia modernizării strategiei didactice. Ele îşi dovedesc eficienţa prin trăsăturile ce le implică: conştientizare, motivare internă, efort susţinut pozitiv-afectiv, afirmarea stilului individual, utilizarea maximă a condiţiilor existente. Mijloacele de învăţământ cuprind acele resurse materiale şi tehnice adaptate ori create în scopul îndeplinirii sarcinilor instructiv-educative. Prin utilizarea lor, profesorul realizează înţelegerea, fixarea şi consolidarea cunoştinţelor şi realizarea obiectivelor operaţionale conform cerinţelor pedagogice. Teme de discuție Exemplificați și alte metode care s-ar putea folosi în orele de Geografie! Propuneți un joc didactic potrivit pentru lecția Activități economice. Resursele și activitățile industriale Ce strategie didactică ați aplica la lecția Europa și Uniunea Europeană? 21

22 TEMA nr. 5: Evaluarea nivelului de performanță al elevilor la disciplina Geografie Evaluarea este actul didactic complex prin care se determină calitatea şi cantitatea de cunoştinţe şi abilităţi dobândite, valoarea lor la un anumit moment când se efectuează o prestaţie scrisă, orală sau practică. Ea implică trei elemente: verificarea, aprecierea şi notarea. Verificarea este actul didactic prin care profesorul constată volumul şi calitatea cunoştinţelor şi abilităţilor practice pe care elevii le au la un moment dat. Aprecierea este actul didactic prin care profesorul estimează valoarea, nivelul, performanţa cunoştinţelor şi capacităţii elevilor la un moment dat şi la tema respectivă. Notarea este actul didactic prin care profesorul măsoară şi validează rezultatul pregătirii elevului, obţinut prin verificare şi apreciere, iar rezultatul este reprezentat de simboluri convenţionale (respectiv calificative la clasa a IV-a). Evaluarea competenţelor specifice reprezintă domeniul principal de interes al evaluării competenţelor şi poate fi realizată la nivelul unor unităţi de timp mai mici şi pe baza experienţei cadrului didactic. Competenţele specifice ca atare nu pot fi transformate în obiective operaţionale şi, cu atât mai mult, în obiective de evaluare. Fiecare competenţă specifică poate fi evaluată prin tipuri diferite de itemi şi chiar prin instrumente de evaluare diverse. În procesul de predare-învăţare-evaluare, putem distinge următoarele tipuri de evaluare: după momentul evaluării se pot menţiona: evaluarea iniţială se efectuează la începutul anului şcolar sau la începutul semestrului; evaluarea continuă (curentă) are loc pe tot parcursul desfăşurării procesului de învăţământ şi oferă posibilitatea intervenţiei imediate a învăţătorului; evaluarea periodică se efectuează la sfârşitul unui capitol şi are ca obiectiv verificarea gradului de cunoaştere a unor sisteme mari de informaţii (capitole sau părţi dintrun capitol). evaluarea finală se realizează la sfârşitul unei perioade de formare (an şcolar, ciclu de învăţământ). Verificarea cantitativă şi calitativă a însuşirii întregii materii studiate reprezintă obiectivul acestui tip de evaluare. după provenienţa evaluatorului se pot deosebi: evaluarea internă este realizată de către cel care a organizat învăţarea (învăţătorul), iar autoevaluarea este realizată de către cel care s-a implicat în învăţare (elevul); evaluarea externă este efectuată de alte persoane decât cele care au organizat învăţarea; după obiectivul evaluării se pot distinge: evaluarea predictivă (iniţială), care se realizează la începutul anului şcolar şi are ca obiectiv diagnosticarea calităţii şi cantităţii cunoştinţelor elevilor în scopul organizării 22

23 adecvate a actului de predare-învăţare şi pentru aplicarea de strategii didactice adecvate. Evaluarea iniţială se poate realiza prin examinări orale, probe scrise sau practice, în urma cărora putem acorda fiecărui elev un calificativ. evaluarea formativă sau continuă se realizează pe tot parcursul programului de instruire. Implică verificarea permanentă a rezultatelor şi are ca obiective cunoaşterea sistematică a rezultatelor şi a progresului elevilor, identificarea lacunelor şi a erorilor, formarea şi corectarea acestora. Evaluarea formativă facilitează intervenţia imediată a învăţătorului (este mai uşor să "plombezi" mici erori pe parcurs decât toate erorile acumulate la finele unui capitol, semestru sau an şcolar). evaluarea sumativă sau cumulativă nu vizează întreaga materie învăţată. Ea se realizează după o secvenţă mai lungă de învăţare, la finele unui capitol, semestru sau an şcolar şi verifică temeinicia învăţării, bazându-se pe măsurarea obiectivă a cunoştinţelor. Testele de evaluare sumativă aplicate au drept scop verificarea nivelului de realizare a unor competențe generale. Exemplu de evaluare inițială la începutul clasei a IV-a Numele... Data... Evaluare inițială Geografie Clasa a IV-a 1. Citește cu atenție următoarele ghicitori. Alege răspunsurile corecte din caseta drin dreapta, pentru fiecare ghicitoare: De-nălţime mijlocie Între munte şi câmpie, Presărat cu pomi şi vie, Ce să fie? Forma netedă și-ntinsă C-o mare de grâu cuprinsă. Culmi înalte,ascuțite Potecuțe șerpuite, Mări de brazi, subsol bogat, Locu-acesta-i minunat! Ideal de colindat! Câmpia Dealul Lacul Muntele Mare Călător ce merge agale Numai pe unde e vale. Râul E o apă nesfârșită Și de plaje străjuită. Nu sunt apă curgătoare, Dar mă nasc din ape multe. Bălțile-mi sunt surioare 23

24 2. Numește formele de relief ilustrate în următoarele imagini: Corectează următoarele enunțuri (taie ceea ce este greșit): Ex. Dunărea este un râu / fluviu. Resursele din subsolul Carpaţilor sunt sǎrace / bogate. Muntele este cea mai joasă / înaltă formă de relief. Terra (Pământul) este un continent / o planetă. Marea Neagră este o apă stătătoare / curgătoare. La câmpie se cultivǎ pomi fructiferi / cereale. Capra neagră trăiește în zona de deal / munte. 4. Cu ce culoare se reprezintă pe hartă? Colorează corespunzător! MUNŢII... DEALURILE... CÂMPIILE Realizează corespondența: Munți Dealuri Câmpii păduri de stejar și fag, viță de vie, pomi fructiferi salcâmul, salcia, cereale, gaze naturale, petrol pajişti, păduri de brad, cărbuni, fier, aur, sare 6. Desenează cele trei forme de relief (muntele, dealul, câmpia) și un animal specific acelei zone. 24

25 DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ Nr. item Foarte bine Bine Suficient I. 1. Completează corect Completează corect Completează corect răspunsul a 5 6 răspunsul a 3 4 răspunsul a 1 2 ghicitori; ghicitori; ghicitori; I. 2. Scrie denumirea Scrie denumirea Scrie denumirea corectă a 3 forme de corectă a 2 forme de corectă pentru o formă relief; relief; de relief; I. 3. Rezolvă corect 5 6 Rezolvă corect 3 4 Rezolvă corect 1 2 enunțuri; enunțuri; enunțuri; I. 4. Colorează corect în 4 Colorează corect în 3 Colorează corect în 1 - situații; situații; 2 situații; I. 5. Realizează corect Realizează corect Realizează corect corespondența pentru corespondența pentru corespondența pentru toate enunțurile; două enunțuri; un enunț. I. 6. Desenează și colorează Desenează și colorează Desenează și colorează corespunzător în toate corespunzător două corespunzător în cazul cele trei situații; situații; unei singure forme de relief. 25

26 Exemplu de test de evaluare sumativă la sfârșitul semestrului I Numele elevului... Data... Test de evaluare sumativă Geografie - clasa a IV-a 1. Completează corect următoarele enunțuri: Linia în care ni se pare că cerul se unește cu pământul se numește... Soarele răsare de la... și asfințește la... O țară este separată de țările vecine prin...acestea pot fi pe uscat, numite și..sau de-a lungul unor ape, numite și.... Majoritatea râurilor din România izvorăsc din... Singurul fluviu din România este... Granița naturală cu Republica Moldova este formată de râul... 3 râuri din sudul României sunt... 3 râuri din vestul României sunt... 3 râuri din estul României sunt. România are ieșire la Marea.... România are un relief în.... Clima României este., având. anotimpuri. 2. Notează cu adevărat (A) sau fals (F). Orașele au o populație mai mare decât satele. În România trăiesc aproximativ 20 de milioane de locuitori. România este situată într-o zonă cu climă rece. Vânturile care bat pe teritoriul României sunt Crivățul și Austrul. Transporturile fluviale din țara noastră se realizează pe râul Tisa. Pădurile de conifere cresc în zona de câmpie. Delta Dunării se află în partea de nord a țării. 2. Colorează casetele corespunzătoare resurselor naturale ale României. tractor gaze naturale sare petrol tren făina pădure cărbuni cereale mobilă pâine ape 4. Completează pe harta de mai jos denumirea țărilor vecine cu România şi punctele cardinale. Apoi marchează poziţia localităţii tale şi scrie numele ei. 26

27 5. Colorează corespunzător harta, precizând treptele de relief. Test de evaluare semestrul I Geografie Data: Clasa a IV-a Competențe specifice 2.2. Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline (științe ale naturii, istorie, științe sociale) în descrierea și explicarea realității înconjurătoare 2.3. Identificarea unor fenomene și procese cu caracter geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al regiunii, țării și continentului Itemii probei Itemul 1-să completeze enunțuri lacunare; Itemul 4 -să localizeze pe hartă vecinii României, punctele cardinale şi localitatea natală; Itemul 3-să încercuiască cuvintele care denumesc resurse naturale; Itemul 2-să stabilească valoarea de adevărat/ fals a unor enunțuri date; Itemul 5-să coloreze corespunzător harta dată, precizând treptele de relief. 27

28 Descriptori de performanță Itemul Foarte bine Bine Suficient Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3 Itemul 4 Itemul 5 -completează corect enunțurile lacunare; -stabilește corect valoarea de adevărat/ fals pentru 6-7 enunțuri -încercuiește corect toate cuvintele care denumesc resurse naturale; -localizează și scrie corect numele țărilor vecine cu România şi punctele cardinale; -colorează corespunzător harta oarbă, precizând treptele de relief. -completează corect, dar incomplet, enunțurile lacunare; -stabilește corect valoarea de adevărat/ fals pentru 4-5 enunțuri -încercuiește corect, dar, partial, cuvinte care denumesc resurse naturale; -localizează și scrie parţial numele țărilor vecine cu România ; -colorează harta oarbă, cu unele greșeli; -completează corect maximum patru enunțuri lacunare. -stabilește corect valoarea de adevărat/ fals pentru trei enunțuri -încercuiește corect două cuvinte din cele date. -localizează și scrie numele țărilor vecine cu România cu unele greșeli. -colorează harta dată Înregistrarea rezultatelor testului la Geografie- clasa a IV-a- semestrul I Numele I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 Calificativ general. Concluzii: Măsuri de ameliorare: 28

29 Exemple de itemi pentru evaluare formativă, tema: APELE, CLIMA, VEGETAŢIA ŞI ANIMALELE SĂLBATICE 1. Încercuieşte varianta corectă: a. România are o climă: caldă/ temperată/ rece. b. În subsolul Mării Negre se află zăcăminte de: sare / cărbune / petrol si gaze naturale c. La vărsarea în mare, Dunărea formează: o deltă / o insulă / un lac. d. Dunărea străbate: două / patru / opt / zece ţări şi trei / patru / cinci capitale. e. Totalitatea animalelor sălbatice care trăiesc pe un anumit teritoriu formează: fauna / familia / flora. f. Toate râurile din grupa de sud a ţării se varsă în: Olt / Dunăre / Marea Neagră / Prut. g. Oraşul Bucureşti este străbătut de râul: Prahova / Ialomiţa / Argeş / Dâmboviţa. h. Modul în care evoluează temperatura, precipitaţiile şi vânturile pe o perioadă îndelungată de timp, pe un anumit teritoriu, se numeşte : vreme / climă/ faună / floră. i. Adâncimea maximă a Mării Negre este: 20 m / 200 m / peste 2000 m / m. j. Dunărea izvorăşte din : Munţii Pădurea Neagră / Munţii Carpaţi. k. Marea Neagră este situată în partea de: sud - est a României / sud- vest a României. l. Dunărea formează hotarul natural cu: Ungaria / Moldova / Bulgaria. 2. Realizeazǎ corespondenţa dintre lacurile din prima coloanǎ şi tipul de specificat în coloana a doua. Bâlea vulcanic Sf. Ana de baraj Lacul Roşu acumulare Izvorul Muntelui glaciar 3. Scrie: a. un râu din grupa de vest:... b. cele mai importante două râuri din grupa de est:... c. un mamifer ocrotit de lege din zona de munte :... d. cele mai importante vânturi din ţară :... e. plante şi animale din lunci şi deltă: Stabiliţi legătura dintre relief (A), vegetaţie (B) şi faună (C) B A C pădure de brad munte iepurele pădure de foioase vulpea livezi, vii deal ursul culturi de cereale lebăda zăvoaie, stuf câmpie veveriţa ierburi mărunte capra neagră Delta Dunării 29