CONSILIUL UNIUNII EUROPENE. Bruxelles, 16 mai 2007 (21.05) (OR. en) 9685/07 ADD 2. Dosar interinstitu ional: 2007/088 (CNS) RECH 141 COMPET 148

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "CONSILIUL UNIUNII EUROPENE. Bruxelles, 16 mai 2007 (21.05) (OR. en) 9685/07 ADD 2. Dosar interinstitu ional: 2007/088 (CNS) RECH 141 COMPET 148"

Transcriere

1 CONSILIUL UNIUNII EUROPENE Bruxelles, 16 mai 2007 (21.05) (OR. en) Dosar interinstitu ional: 2007/088 (CNS) 9685/07 ADD 2 RECH 141 COMPET 148 NOTĂ DE ÎNSO IRE Sursă: Secretar General al Comisiei Europene semnat de către dl Jordi AYET PUIGARNAU, director Data primirii: 16 mai 2007 Destinatar: Javier SOLANA, Secretar General/Înalt Reprezentant Subiect: Document de lucru al serviciilor Comisiei Document de însoţire a propunerii de regulament al Consiliului privind înfiinţarea întreprinderii comune ARTEMIS în scopul punerii în aplicare a unei iniţiative tehnologice comune privind sistemele informatice integrate Rezumat privind evaluarea impactului În anexă, se pune la dispozi ia delega iilor documentul Comisiei, SEC(2007) 583. Anexă: SEC(2007) /07 ADD 2 ao 1 DG C II RO

2 COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE Bruxelles, SEC(2007) 583 DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI Document de însoţire Propunere de REGULAMENT AL CONSILIULUI privind înfiinţarea întreprinderii comune ARTEMIS în scopul punerii în aplicare a unei iniţiative tehnologice comune privind sistemele informatice integrate Rezumat privind evaluarea impactului [COM(2007) 243 final SEC(2007) 582] RO RO

3 REZUMAT CONTEXT Cel de-al şaptelea Program-cadru 1 prezintă iniţiativele tehnologice comune (ITC) ca pe un răspuns la nevoile în domeniul cercetării resimţite de actorii din sectorul privat şi de alte părţi interesate. Iniţiativele tehnologice comune urmăresc activităţi de interes comun la nivel european 2 şi contribuie la realizarea obiectivului competitivităţii din strategia de la Lisabona şi a obiectivelor de la Barcelona privind cheltuielile pentru cercetare 3. Tehnologiile informaţiei şi comunicării (TIC) au o importanţă economică şi socială crucială şi joacă un rol esenţial în îndeplinirea obiectivelor noii strategii de la Lisabona pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă în Europa. Iniţiativa i2010 a Comisiei 4 a identificat consolidarea inovaţiei şi investiţiilor în domeniul cercetării pe marginea TIC drept o prioritate în abordarea problemei diferenţelor de productivitate dintre Europa şi zonele concurente. Sistemele informatice integrate, echipamentele electronice şi aplicaţiile invizibile care conferă inteligenţă produselor şi proceselor, reprezintă o parte deosebit de importantă a mediului TIC, deoarece stimulează competitivitatea, inovaţia şi creşterea în sectoare-cheie ale economiei europene (de exemplu industria auto, industria aerospaţială, a produselor electronice de consum, a telecomunicaţiilor sau a automatizărilor). Sistemele integrate au fost identificate ca fiind unul dintre principalele atuuri industriale şi tehnologice ale UE pe pieţele internaţionale 5. Conform estimărilor, până în 2010 vor exista peste 16 miliarde de dispozitive integrate (aproape 3 dispozitive pe cap de locuitor la nivel mondial) iar până în 2020 numărul acestora va fi de peste 40 de miliarde 6. În următorii cinci ani, se estimează că procentajul sistemelor integrate la nivelul valorii produselor finale va atinge cifre importante 7 în domenii precum industria auto (36%), automatizarea industrială (22%), telecomunicaţii (37%), produse electronice de consum şi dispozitive electrocasnice inteligente (41%) şi echipamentele sanitare şi medicale (33%). La nivel mondial, în condiţiile în care domeniul cercetării şi dezvoltării va creşte cu aproximativ 170% în următorii 10 ani, se estimează că cheltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea în domeniul aplicaţiilor integrate vor creşte cu 225%, de la 58 miliarde euro în 2002 la 132 miliarde euro până în /2006/CE SEC(88) 1882 [COM(2005) 488 final] Studiul de impact Mai multă cercetare şi inovaţie Investiţii pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă: O abordare comună i2010" oferă o abordare integrată a societăţii informaţionale şi a politicilor în domeniul audiovizualului la nivelul UE. Comunicarea Comisiei COM(2006) 697, SEC(2006) Reforme şi competitivitate economică: Mesaje-cheie din Raportul asupra competitivităţii 2006 Embedded Computing, Fisher, Farabosch & Young. Fisher (2005) şi Automotive Open System Architecture. Worldwide Trends and R&D Programmes in Embedded Systems, FAST şi Software Intensive Systems in the Future, IDATE şi TNO (2005) Software Intensive Systems in the Future, IDATE/TNO, RO 2 RO

4 Iniţiativele tehnologice comune au la bază platformele tehnologice europene (PTE). Platforma tehnologică ARTEMIS reuneşte sectoare relevante din domeniul industrial, al cercetării şi al autorităţilor publice europene care se ocupă de sistemele integrate 9. Scopul său este de a crea o masă critică de activităţi de cercetare şi de a coordona eforturile şi iniţiativele în acest sens la nivel european, în vederea punerii în aplicare a unei strategii coerente care să-i asigure UE o poziţie de lider în domeniu. Una dintre principalele sale misiuni este definirea unei agende de cercetare strategică (ACS) care să devină un instrument de referinţă în domeniu şi să atragă investiţii din partea tuturor actorilor interesaţi. Prima versiune a agendei de cercetare strategică a fost publicată în martie Crearea platformei tehnologice ARTEMIS în ianuarie 2004 a fost urmată de ample consultări cu părţile interesate, inclusiv cu autorităţile publice naţionale din 24 de state membre şi ţări asociate la programul-cadru. ACS şi aspectele administrative şi operaţionale ale întreprinderii comune au fost prezentate şi discutate în cadrul unor evenimente publice importante. De asemenea, o serie de discuţii ample şi două studii recente 10 au adus informaţii suplimentare referitoare la finanţări, la tendinţele tehnologice şi de evoluţie a pieţei în domeniul sistemelor integrate, la structura administrativă şi la impactul preconizat al acestei iniţiative. NATURA PROBLEMEI Investiţii insuficiente în cercetare şi dezvoltare La nivelul UE, activităţile de cercetare şi dezvoltare în domeniul TIC reprezintă aproximativ 18% din totalul cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare, comparativ cu 34% în Statele Unite şi 35% în Japonia 11. În ceea ce priveşte repartizarea pe cap de locuitor, UE alocă aproximativ 80 de euro pe cap de locuitor comparativ cu 350 de euro în Statele Unite şi 400 de euro în Japonia. În ceea ce priveşte cercetarea în domeniul sistemelor integrate, volumul finanţărilor publice în Europa 12 este de numai 11% din totalul pentru TIC, în ciuda faptului că, în sectorul privat, activităţile de cercetare şi dezvoltare pe marginea sistemelor integrate reprezintă peste 50% din cheltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea în domeniul TIC. Fragmentarea finanţărilor pentru cercetare Există o serie de programe de finanţare relevante pentru sistemele integrate în Europa. Programele-cadru au realizat de-a lungul anilor investiţii importante în domeniul cercetării pe marginea TIC, dar ele reprezintă doar un procent redus din bugetul public total al UE 13. Sistemul interguvernamental Eureka oferă finanţare publică pentru proiectele industriale de cercetare şi dezvoltare. Cu toate acestea, eficienţa sa a fost afectată de anumite imperfecţiuni (ca, de exemplu, repetarea procedurilor de evaluare şi monitorizare a proiectelor la nivel interguvernamental şi naţional, predictibilitatea redusă a finanţărilor publice, întârzieri în lansarea proiectelor). La nivel naţional, 17 din 122 programe în domeniul TIC din 23 de state Platforma tehnologică ARTEMIS, Worldwide Trends and R&D Programmes in Embedded Systems, FAST şi Software Intensive Systems in the Future, IDATE şi TNO (2005) Comunicarea Comisiei i2010: O societate informaţională europeană pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă, Comisia Europeană, Aproximativ 380 milioane euro anual PC6 a reprezentat 5-6% din totalul asistenţei publice pentru cheltuieli destinate cercetării civile la nivelul UE. RO 3 RO

5 membre ale UE şi ţări asociate sunt legate de sistemele integrate. În anumite ţări, activităţile pe marginea sistemelor integrate sunt repartizate în cadrul mai multor programe (adesea fără legătură între ele). În linii generale, instrumentele actuale nu oferă un cadru adecvat pentru mobilizarea resurselor europene la scară largă şi în serviciul unor obiective comune, în mod operativ şi eficient. Complexitatea tehnologică reprezintă o provocare majoră În ultimii 20 de ani, sistemele integrate au evoluat de la calculatoarele autonome cu un singur procesor la sisteme avansate multiprocesor cu capacităţi de comunicare din ce în ce mai mari, conectate la lumea reală prin funcţii de receptare şi activare. Complexitatea generată de această evoluţie reprezintă o provocare tehnologică majoră care nu poate fi gestionată în prezent în lipsa unei abordări sistematice şi a unor metode şi instrumente tehnologice asociate. În acelaşi timp, inovarea este obstrucţionată de lipsa unor standarde comune. Instrumentele de proiectare vor fi greu acceptate de organizaţiile de dezvoltare dacă există pericolul dependenţei de un anume furnizor, în absenţa unor standarde deschise. Astfel, sunt necesare noi standarde care să permită unor dispozitive integrate diferite să comunice între ele şi să se înţeleagă. Implicaţii Capacitatea Europei de a furniza cunoştinţe specifice, în funcţie de domeniu, pe marginea integrării i-a asigurat UE cote de piaţă importante în sectoare precum cel auto, industrial şi energetic, de apărare şi aerospaţial. Sistemele integrate sunt nu numai esenţiale pentru competitivitatea sectoarelor existente; în acelaşi timp, ele stau şi la baza noii generaţii de sisteme TIC, care transformă economia şi societatea actuală. La fel ca primele două valuri informatice (calculatoarele personale şi internetul) şi cel de-al treilea val, introdus în viaţa de zi cu zi datorită integrării inteligenţei, va crea noi pieţe pentru aplicaţii încă dificil de imaginat. Miza principală nu este doar posibilitatea de a inova, ci însăşi capacitatea de a inova. Sistemele integrate sunt atât de importante pentru a crea valoare, încât o economie care nu reuşeşte să răspundă acestor provocări tehnologice îşi poate pierde capacitatea de a inova. Există, în egală măsură, şi un risc cultural. Noile sisteme inteligente vor afecta profund viaţa cetăţenilor europeni. Economia europeană trebuie să fie capabilă să răspundă cererii locale într-un mod care să ţină cont de preferinţele şi valorile unice ale Europei. NECESITATEA INTERVENŢIEI UE UE trebuie să-şi mărească investiţiile în acest domeniu şi să le utilizeze mai eficient, fără să se bazeze exclusiv pe o structură de cercetare căreia îi lipseşte orientarea precisă şi care conduce la suprapunerea activităţilor. Actuala structură a întreprinderilor din UE nu oferă cadrul necesar pentru dezvoltarea tehnologiilor şi standardelor de capacitare necesare. Multe dintre tehnologiile în cauză depăşesc cadrul sectoarelor tradiţionale ale economiei, în timp ce majoritatea direcţiilor de dezvoltare se menţin în limitele unui anume sector. Industria europeană a instrumentelor de proiectare şi a programelor informatice este fragmentată, cu foarte puţini exponenţi capabili să-şi asume rolul de motor al dezvoltării. Multe dintre componentele şi instrumentele tehnologice sunt destinate unor pieţe care nu există încă, iar dezvoltarea lor presupune, în consecinţă, riscuri semnificative. Progresul este împiedicat de RO 4 RO

6 lipsa de coordonare a întreprinderilor la nivelul obiectivelor de cercetare şi dezvoltare, de suprapunerea activităţilor şi de utilizarea ineficientă a fondurilor limitate pentru cercetare. Numai legislaţia comunitară poate crea un cadru operaţional pentru cercetare şi dezvoltare, combinând avantajele integrării europene cu un nivel sporit de adaptabilitate a obiectivelor şi politicilor şi cu flexibilitatea participării statelor membre. OBIECTIVE Din punct de vedere economic şi tehnologic, scopul este acela de a lansa o iniţiativă care să permită exploatarea potenţialului Europei în cadrul viitoarelor pieţe ale produselor, proceselor şi serviciilor inteligente, precum şi cucerirea unei poziţii de lider mondial în domeniul tehnologiilor integrate. Din punct de vedere politic, obiectivele sunt următoarele: (1) Crearea unui program unic, european, de cercetare şi dezvoltare, având drept motor întreprinderile (2) Dezvoltarea unui mecanism capabil să combine, pentru prima dată, fondurile naţionale, comunitare şi private (3) Impulsionarea investiţiilor pentru cercetare şi dezvoltare în Europa. OPŢIUNI DE POLITICĂ ŞI ANALIZĂ Au fost luate în considerare următoarele două opţiuni de politică: (1) Opţiunea statu-quo. Aceasta reprezintă o continuare a modului de lucru actual. (2) Întreprinderea comună ITC ARTEMIS, în baza articolului 171 al Tratatului, de punere în aplicare a unei iniţiative tehnologice comune cu participarea întreprinderilor, Comisiei Europene şi a statelor membre, precum şi a ţărilor asociate la PC7, pornind de la platforma tehnologică ARTEMIS existentă. IMPACT ECONOMIC Avantaje economice ca urmare a îndeplinirii obiectivelor tehnologice Conform analizei, în comparaţie cu opţiunea statu-quo, ITC ARTEMIS va genera, până în 2015, câştiguri de cel puţin 14,7 miliarde euro anual, prin reducerea costurilor la nivelul proiectării şi dezvoltării sistemelor, echivalentul a cel puţin de ani/persoană de activitate. Actuala valoare netă a acestor câştiguri este estimată în 2006 la 109 miliarde euro. Impactul economic al realizării altor obiective stabilite în agenda de cercetare strategică este mai dificil de estimat, însă acesta ar putea fi semnificativ, conducând la crearea unor pieţe complet noi. RO 5 RO

7 Efect de potenţare la nivel financiar Opţiunea ITC ARTEMIS propusă va permite ca fiecare euro oferit de Comisie să mobilizeze aproximativ 2 euro la nivel naţional, la care se adaugă eforturi suplimentare pentru cercetare şi dezvoltare la nivelul sectorului privat, ceea ce ar conduce la un efect global de potenţare a efortului în domeniul cercetării şi dezvoltării de la 1 la 7 euro. În cadrul opţiunii statuquo, contribuţia Comisiei nu ar avea nici un efect potenţator la nivel naţional, iar în sectorul privat fiecărui euro comunitar i-ar corespunde doar 0,5 euro. Un cadru mai eficient pentru cercetare, dezvoltare şi inovare la nivelul întreprinderilor ITC ARTEMIS le oferă actorilor din domeniul cercetării şi dezvoltării un cadru fiabil şi eficient care înlătură incertitudinea bugetară cu care se confruntau în cazul programului Eureka. Datorită simplificării procedurilor prin intermediul ITC, fiecare proiect de cercetare şi dezvoltare va câştiga şase luni în comparaţie cu opţiunea statu-quo. Se va obţine o reducere de 50% în ceea ce priveşte pregătirea şi depunerea propunerilor. ITC ARTEMIS va genera astfel economii nete de 73 milioane euro. Vor rezulta economii suplimentare şi din înlăturarea acţiunilor suprapuse la nivel de raportare şi monitorizare; acestea sunt estimate la aproximativ 52 milioane euro. La nivel global, în comparaţie cu opţiunea statu-quo, ITC ARTEMIS ar genera economii de 125 milioane euro la nivelul costurilor procedurale. Procedurile simplificate permit ca rezultatele cercetărilor să ajungă mai rapid pe piaţă. Scurtarea perioadei premergătoare lansării pe piaţă este unul dintre principalele avantaje oferite de ITC ARTEMIS. În plus, ITC va avea drept consecinţă extinderea participării şi creşterea numărului de noi parteneri în activităţile de cercetare şi dezvoltare. Utilizarea mai eficientă a fondurilor pentru cercetare şi dezvoltare de către autorităţile publice Fondurile naţionale estimate la aproximativ 750 milioane euro cheltuite prin intermediul ITC ARTEMIS vor fi alocate prin proceduri şi planuri de lucru europene comune, aşa cum indică programul-cadru. Se estimează că efectul acestor cheltuieli asupra PIB va fi similar cu cel al finanţărilor comunitare şi mult mai semnificativ 14 decât în cadrul opţiunii statu-quo, conform căreia aceste finanţări ar fi alocate în funcţie de diversele priorităţi ale programelor naţionale. Efecte economice şi sociale la nivel general Tehnologiile comune dezvoltate în cadrul ITC ARTEMIS vor pune la dispoziţia întreprinderilor ale căror activităţi sunt bazate pe sisteme integrate condiţii egale, ceea ce va conduce la o concurenţă mai intensă la nivelul produselor şi serviciilor bazate pe platforme comune. ITC ARTEMIS va genera unu număr mai mare de locuri de muncă, de mai bună calitate, şi va crea condiţii de lucru mai inteligente, favorizând o producţie mai eficientă; aceasta se va datora faptului că operatorii umani vor avea la dispoziţie aplicaţii ce vor permite un nivel 14 Pe termen lung, cheltuielile la nivel de program-cadru au un impact asupra PIB mai mare cu 89% per euro investit decât finanţările alocate la nivel naţional: Document de lucru al serviciilor Comisiei anexat la propunerea privind cel de-al şaptelea Program-cadru [COM(2005) 119 final], anexa 1, p. 59. RO 6 RO

8 superior de automatizare, sporind astfel valoarea adăugată a multor locuri de muncă. O parte dintre proiectele de aplicaţii pe care le are în vedere agenda de cercetare strategică ARTEMIS au o puternică orientare socială (de exemplu în domeniul gestionării şi monitorizării protecţiei mediului). ÎNDEPLINIREA CRITERIILOR PENTRU O INIŢIATIVĂ TEHNOLOGICĂ COMUNĂ Propunerea îndeplineşte toate criteriile stabilite pentru o iniţiativă tehnologică comună prin cel de-al şaptelea Program-cadru. Amploarea impactului asupra competitivităţii şi creşterii industriale: Sistemele integrate constituie o tehnologie strategică pentru Europa, întrucât ele stau la baza dezvoltării viitoare a unor sectoare-cheie pentru economia UE şi reprezintă motorul inovaţiei şi creşterii. Gradul de claritate a definirii obiectivului şi a rezultatelor urmărite: Agenda de cercetare strategică ARTEMIS stabileşte obiective industriale tangibile în vederea menţinerii Europei pe o poziţie de lider în domeniul sistemelor integrate şi pentru a exploata corespunzător potenţialul UE în cadrul viitoarelor pieţe ale produselor, proceselor şi serviciilor inteligente. Incapacitatea instrumentelor existente de a îndeplini acest obiectiv: UE va continua să investească în cercetarea pe marginea sistemelor integrate la nivelul programului-cadru, dar instrumentele obişnuite ale acestui program nu pot să genereze, în mod independent, un volum al resurselor suficient de mare pentru a răspunde provocărilor legate de investiţii. Nici unul dintre instrumentele existente nu poate reuni, într-un cadru comun, întreprinderile, statele membre şi Comunitatea. Valoarea adăugată a intervenţiei la nivel european: ITC ARTEMIS oferă cadrul juridic şi organizaţional necesar pentru stimularea angajamentelor pe termen lung din partea tuturor celor interesaţi. Noul cadru poate fi creat numai prin acţiune la nivel comunitar, combinând avantajele integrării europene cu un nivel sporit de adaptabilitate a obiectivelor tehnologice şi a politicilor industriale şi cu flexibilitatea participării statelor membre. Un angajament puternic din partea întreprinderilor la nivelul financiar şi al resurselor: Întreprinderile au investit deja multe eforturi în activităţile pregătitoare şi vor contribui financiar la costurile de funcţionare ale ITC la nivelul de 1% din costurile totale pentru cercetare şi dezvoltare (estimate la aproximativ 2,7 miliarde euro). În ceea ce priveşte contribuţiile în natură la proiectele de cercetare şi dezvoltare, se estimează că întreprinderile vor acoperi aproximativ 60% din costuri. Importanţa contribuţiei la obiective de politică mai ample, inclusiv avantajele pentru societate: Îndeplinirea obiectivelor tehnologice ale ITC ARTEMIS va genera avantaje directe pentru industria europeană, concretizate în economii la nivelul costurilor de dezvoltare de cel puţin 14,7 miliarde euro pe an din Este posibil ca profitabilitatea sporită să genereze şi avantaje indirecte, la nivelul creşterii cotei de piaţă şi a veniturilor, deplasării către segmente de produse cu o valoare adăugată mai mare şi îmbunătăţirii competitivităţii tehnologice pe termen lung. RO 7 RO

9 Capacitatea de a atrage mai multă susţinere la nivel naţional şi de a stimula finanţările actuale şi viitoare la nivelul întreprinderilor: ITC ARTEMIS utilizează finanţările comunitare pentru a spori şi alinia finanţările naţionale în vederea unor scopuri şi obiective comune, precum şi pentru a oferi facilităţile necesare unor investiţii mai mari la nivelul întreprinderilor. Întreprinderile sunt dispuse să-şi dubleze resursele în domeniu în următorii ani. Pornind de la un total al finanţărilor comunitare de 410 milioane euro pentru activităţi de cercetare şi dezvoltare, se estimează că ITC ARTEMIS ar mobiliza o sumă de şapte ori mai mare, din care 60% ar reprezenta contribuţiile întreprinderilor şi ale altor actori din domeniul cercetării şi dezvoltării. CONCLUZII Iniţiativa tehnologică comună propusă privind sistemele informatice integrate (ITC ARTEMIS) reprezintă un mijloc adecvat de punere în aplicare a unei iniţiatice având drept scop valorificarea potenţialului Europei pe viitoarele pieţe ale produselor, proceselor şi serviciilor inteligente. ITC ARTEMIS abordează temele principale ale strategiei de la Lisabona: va avea drept obiectiv valoarea strategică ridicată în domeniul competitivităţii la nivelul UE; va favoriza creşterea investiţiilor în domeniu la nivelul întreprinderilor; va permite ca finanţările comunitare să fie utilizate ca pârghie în vederea alinierii finanţărilor naţionale într-un demers flexibil pentru atingerea obiectivelor comune, creând un adevărat Spaţiu de Cercetare European în domeniu; şi va oferi un mecanism pentru extinderea participării întreprinderilor la activităţi de cercetare şi dezvoltare, în vederea îndeplinirii obiectivelor comune şi pentru o mai bună valorificare şi aplicare a rezultatelor. Modelul de administrare şi funcţionare al ITC furnizează, în egală măsură, cadrul necesar pentru a combina punctele forte ale sistemelor interguvernamentale (Eureka) şi ale programelor europene, depăşind, în acelaşi timp, neajunsurile acestora. RO 8 RO