CUPRINS Cuvânt înainte 5 Abrevieri 7 :APITOLUL i SOCIETATEA, DREPTUL ŞI ŞTIINŢA CREVflNOLOGICĂ. OBIECTUL, SCOPUL, FUNCŢIILE ŞI DEFINIŢIA CRIMINOLOGIEI

CUPRINS Cuvânt înainte 5 Abrevieri 7 :APITOLUL i SOCIETATEA, DREPTUL ŞI ŞTIINŢA CREVflNOLOGICĂ. OBIECTUL, SCOPUL, FUNCŢIILE ŞI DEFINIŢIA CRIMINOLOGIEI 11 1. Societatea, omul şi dreptul în perimetrul cercetării criminologice 11 1.1. Societatea locul convieţuirii umane 11 1.2. Rolul dreptului în formarea conştiinţei sociale 13 1.3. Cercetarea criminologică şi societatea 14 2. Originile ştiinţei criminologice 15 2.1. Retrospectivă istorică 15 2.2. Cercetarea criminologică în atenţia O.N.U 21 3. Obiectul criminologiei 22 3.1. Criminalitatea ca fenomen social 24 3.1.1. Criminalitatea legală 25 3.1.2. Criminalitatea aparentă 25 3.1.3. Criminalitatea reală 26 3.1.4 Cifra neagră 26 3.2. Infracţiunea 28 3.3. Criminalul (Infractorul) 30 3.4. Victima infracţiunii 33 3.5. Reacţia socială împotriva criminalităţii 36 4. Scopul criminologiei 36 5. Funcţiile criminologiei 37 6. Definiţia criminologiei 38 8. Lecturi recomandate 43 CAPITOLUL H METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE CRIMINOLOGICĂ 45 1. Noţiuni introductive 45 2. Metode de cercetare criminologică 46 2.1. Observaţia 46 2.2. Experimentul 48 2.3. Studiul de caz 51 2.4. Metoda clinică 51 2.5. Metoda tipologică 56 2.6. Metoda comparativă 57 2.7. Metoda de predicţie 57 3. Tehnici de cercetare criminologică 60 3.1. Chestionarul 60 3.2. Interviul 61 3.3. Tehnica documentară realizată prin interpretări statistice 63 721

3.4. Tehnici secundare,,...64 3.4.1. Statisticile internaţionale 54 3.4.2. Statisticile naţionale 55 4. Lecturi recomandate,...66 CAPITOLUL m CONEXIUNILE CRIMINOLOGIEI CU ALTE DISCIPLINE, NECESITATEA EXPLICAŢIILOR TEORETICE ŞI LIMITELE CERCETĂRII 68 1. Conexiunile criminologiei cu alte discipline 68 1.1. Criminologia şi dreptul penal 68 1.2. Criminologia şi dreptul procesual-penal 70 1.3. Criminologia şi ştiinţa criminalistică 71 1.4. Criminologia şi ştiinţa statistică 72 1.5. Criminologia şi sociologia juridică 73 1.6. Criminologia şi ştiinţa dreptului execuţional penal 73 2. Explicaţiile teoretice o necesitate a cercetării criminologice 74 2.1. Definirea conceptului de teorie criminologică 74 2.2. Explicaţiile spirituale ale criminalităţii 78 2.3. Explicaţiile naturale ale criminalităţii 78 2.3.1. Comportamentul criminal liber ales 79 2.3.2. Comportamentul criminal cauzat 80 2.3.3. Comportamentul legii penale 81 2.4. Explicarea crimei ca funcţie a cadrului de referinţă 83 2.5. Clasa socială, rasa şi crima 83 3. Limitele cercetării criminologice 85 3.1. Imposibilitatea efectuării de experimente 85 3.2. Limitele care depind de natura obiectului observat 85 3.3. Limitele care depind de personalitatea cercetătorului 86 4. înţelegerea criminologiei 86 5. Lecturi recomandate 87 :APITOLUL rv CRIMINOLOGIA CLASICĂ 89 1. Consideraţii introductive 89 2. Teoreticienii preclasici şi ideile lor 90 3. Cesare Beccaria şi Şcoala clasică 92 3.1. Legea trebuie aplicată pentru a menţine contractele sociale 93 3.2. Numai legiuitorul trebuie să creeze legi 93 3.3. Judecătorii trebuie să impună pedepse numai în concordanţă cu legea şi ei nu trebuie să creeze legi sau să le interpreteze 94 3.4. Asupra seriozităţii crimelor 94 3.5. Asupra pedepselor proporţionale 94 3.6. Asupra severităţii pedepselor 95 3.7. Asupra promptitudinii pedepselor 95 3.8. Asupra siguranţei pedepselor 95 722

3.9. Despre necesitatea înlăturării torturii 95 3.10. Asupra prevenirii crimelor 97 3.11. Pedeapsa trebuie să fie bazată pe fapte nu pe autori 97 3.12. Pedeapsa ar trebui să fie determinată de crimă 98 3.13. Pedeapsa capitală ar trebui abolită 98 4. Şcoala clasică penitenciară 100 4.1. Elemente specifice şcolii penitenciare clasice 100 4.2. Elementele comune Şcolii clasice criminale cu cele ale Şcolii clasice penitenciare 100 5. Şcoala neoclasică 102 6. Fixarea teoriei lui Beccaria 103 7. Utilitarismul lui Jeremy Bentham 106 8. Clasicismul contemporan: descurajare şi eeonomeîrie 107 9. Implicaţii şi concluzii 109 10. Lecturirecomandate 110 CAPITOLUL V ŞCOALA POZITIVISTĂ 111 1. Explicaţii introductive 111 2. Cesare Lombroso 112 2.1. Omul delincvent 113 2.2. Crima cauzele acesteia şi remediile 118 2.3. Opinii criminologice în legătură cu teoria lombrosiană 119 3. EnricoFerri 121 4. Raffaele Garofalo 124 4.1. Elemente bibliografice 124 4.2. Criminologia - opera de bază a lui Garofalo 125 5. Influenţa religiei asupra criminalităţii în opinia lui Lombroso şi Garofalo 127 6. Pozitivismul contemporan 128 7. Concluzii 128 8. Lecturirecomandate 129 CAPITOLUL VI TEORII BAZATE PE CARACTERISTICI FIZICE 130 1. Explicaţii introductive 130 2. Teoriile tipurilor fizice: fizionomia şi frenologia 130 3. Teoriile antropologiei criminale 133 3.1. Cesare Lombroso 133 3.2. Charles Goring 136 3.3. ErnestHooten 138 3.4. Precursori în literatură 140 4. Teoriile tipurilor de corp 141 4.1. Teoria lui Emst Kretschmer 141 4.2. Teoria lui William Sheldon 142 4.3. Teoria lui Glueck 143 4.4. Teoria lui Juan Cortes 144 723

5. Concluzii 145 6. Lecturi recomandate 145 ' CAPITOLUL VII TEORIILE PRIVIND FACTORII BIOLOGICI ŞI COMPORTAMENTUL CRIMINAL (BIOCRIMINOLOGIA) 147 1. Explicaţii introductive 147 2. Teoria lui Goring: crima un defect ereditar 147 2.1. Principala teză a teoriei 147 2.2. Critica Teoriei lui Goring 148 3. Biocriminologia modernă 149 3.1. Factorii biochimici 150 3.1.1. Alergiile alimentare 151 3.1.2. Regimurile alimentare 151 3.1.3.Hipoglicemia 152 3.1.4. Alte opinii 153 4. Teoriile privind studiul gemenilor 154 5. Teoriile privind studiul adoptivilor 155 6. Teoria privind complementul cromozomial xyy 157 7. Teoriile privind dezechilibrul biochimic 158 8. Funcţionarea sistemului nervos central 160 9. Incapacitatea de a învăţa 161 10. Funcţionarea autonomă a sistemului nervos 162 11. Critica biocriminologiei. Implicaţii şi concluzii 163 12. Lecturi recomandate 164 CAPITOLUL VIU TEORH RAPORTATE LA INTELIGENŢA ŞI INFLUENŢA ACESTEIA ASUPRA CRIMINALITĂŢII 166 L Explicaţii introductive 166 2. Retrospectivă istorică 166 3. Testarea inteligenţei şi crima 168 3.1. Teoria lui AlfredBinet 168 3.2. Teoria lui Henry H. Goddard 170 4. Studii ulterioare: delincventa, rasa şi I.Q 171 5. Implicaţii şi concluzii 172 6. Lecturi recomandate 174 CAPITOLUL IX TEORIILE PRIVIND PERSONALITATEA CRIMINALULUI 175 1. Consideraţii introductive 175 2. Scurt istoric: Psihiatria, o trambulină a teoriei psihanalitice 175 3. Pionierii psihologiei criminale 176 4. Sigmund Freud şi Psihanaliza 177 5. Teoria lui Abrahamsen 180 6. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului criminal 184 724

7. Cercetări folosind testele aepersonaniaic 8. Teoria psiho-fiziologică a lui De Greef 189 9. Psihologia şi criminalitatea 190 9.1. Dezvoltarea psihologică 190 9.2. Dezvoltarea morală 191 10. Psihopatia, sociopatia şi personalitatea antisocială 195 11. Teoria ataşării 197 12. Prezicerea pericolelor viitoare 198 13. Mentalitatea disociată în criminologie 199 13.1. Rolul structurilor fundamentale 200 13.2. Efectul educativ 200 13.2.1. Cadrul familial şi relaţiile cu mama 201 13.2.2. Relaţiile cu tata 201 13.2.3. Relaţiile cu cuplul părintesc 202 13.2.4. Relaţiile copilului cu fraţii şi surorile 202 13.2.5. Implicaţiile cadrului şcolar şi profesional asupra copilului 203 13.3. Influenţa mediului 203 14. Implicaţii şi concluzii 204 15. Lecturi recomandate 205 CAPITOLUL X TEORIILE COMPORTAMENTULUI CRIMINAL CA UN COMPORTAMENT NORMAL ÎNVĂŢAT 207 1. Explicaţii introductive 207 2. Consideraţii psihologice 207 2.1. Condiţionarea clasică 208 2.2. Condiţionarea operantă 208 2.3. Modelarea sau învăţământul social 209 3. Gabriel Tarde sociolog şi criminolog 209 3.1. Teoria imitaţiei 209 3.1.1. Prima lege a lui Tarde 210 3.1.2. A doua lege a lui Tarde 210 3.1.3. Atreia lege a lui Tarde 210 3.2. Criminalitate comparată 211 4. Teoria asocierii diferenţiate 213 4.1. Ideile principale 213 4.2. Elementele de bază ale teoriei 214 4.3.Evoluţia teoriei lui Sutherland 215 5. Teoriile culturale şi subculturale 216 6. Procesul de învăţare şi criminalitatea 219 6.1. Teoria lui James Sort 219 6.2. Teoria lui Sheldon Glueck 220 7. Noile teorii ale procesului de învăţare normală 221 7.L Teoria lui Daniel Glaser 221 7.2. Teoria lui Burgess şi Akers 222 7.3. Teoria lui Jeffery 223 725

8. Importanţa teoriei lui Sutherland 223 9. Concluzii 225 10. Lecturi recomandate 227 CAPITOLUL XI SĂRĂCIA ŞI INEGALITATEA ECONOMICA FACTORI FAVORKANŢI AI CRIMINALITĂŢII 229 1. Explicaţii introductive 229 2. Retrospectivă istorica 229 3. Consecinţele şomajului asupra criminalităţii 231 4. Sărăcia şi criminalitatea.233 5. Interpretarea studiilor 235 6. Sărăcia, inegalitatea economică şi lipsa relativă 237 7. Implicaţii şi concluzii 238 8. Lecturi recomandate 239 CAPITOLUL XH TEORIILE ECOLOGICE ŞI CRIMINALITATEA (Şcoala de ecologie umană de la Chicago) 241 1. Explicaţii introductive 241 2. Teoria Ecologiei Umane 241 3. Cercetarea cauzelor delincventei 244 3.1. Starea fizică 245 3.2. Starea economică 245 3.3. Compoziţia populaţiei 246 4. Critica teoriilor şcolii de la Chicago 248 5. Implicaţii politice 250 6. Concluzii 252 7. Lecturi recomandate,,..,..,,.,..,.., 252 CAPITOLUL TEORIILE STRESULUI ŞI FORMAREA SUBCULTURILOR 254 1. Explicaţii introductive 254 2. Teoria constrângerii a lui Merton (Anomia în economia de piaţă) 254 2.1. Tipologia lui R. Merton a modelelor individuale de adaptare 259 2.2. Clasele sociale şi crima 262 4. Teorii subculturale despre delinvenţă şi crimă 265 4.1. Teoria lui Albert Cohen 267 4.1.1. Testarea şi evoluarea teoriei lui Cohen 268 4.1.2. Diferenţele existente între Merton şi Cohen 270 4.2. Teoria oportunităţilor diferenţiate a lui Cloward şi Ohlin 270 4.2.1. Testarea şi evaluarea teoriei oportunităţii diferenţiate 273 4.3. Subcultura violenţei. Teoria lui Wolfgang şi Ferracuti 274 4.4. Subculturile delincventei feminine 276 4.5. Delincventa clasei de mijloc 278 5. Evaluarea teoriilor stresului 280 726

6. Implicaţii politice şi concluzii 283 7. Lecturi recomandate 285 CAPITOLUL XIV ROLUL FORŢELOR SOCIALE ÎN FORMAREA CONDUITEI UMANE (TEORIA LUI EMILE DURKHEIM) 286 1. Contextul social până la Emile Durkheim 286 2. Viaţa şi opera lui Emile Durkheim 288 3. Criminalitatea un fenomen normal în societăţile mecanice 290 4. Anomia o sursă a crimei 292 5. Actualitatea teoriei lui Durkheim 295 6. Concluzii 299 7. Lecturi suplimentare 300 CAPITOLUL XV TEORIILE CONTROLULUI SOCIAL 302 1. Consideraţii introductive 302 2. Cauzele delincventei prin prisma teoriilor lui Reiss, Toby, Nye şi Reckless 304 2.1. Teoria lui Albert Reiss 304 2.2. Teoria lui Jackson Toby 305 2.3. Teoria lui Ivan Nye 306 2.4. Teoria înfrânării sau a constrângerii 308 3. Teoriile moderne ale controlului 310 3.1. Teoria abaterii a lui DavidMatza 310 3.2. Teoria controlului social a lui Travis Hirschi 312 3.2.1. Elementele legăturii sociale 313 3.2.2. Teoria de alarmă 313 3.2.3. Concluziile testului lui Hirschi 314 3.2.4. Auto-controlul 316 4. Evaluarea critică 317 5. Implicaţii şi concluzii 319 6. Lecturi recomandate 320 ' CAPITOLUL XVI TEORIILE CRIMINOLOGICE ALE REACŢIEI SOCIALE 321 1. Argumente introductive 321 2. Definiţia crimei în viziunea teoriei reacţiei sociale 321 3. Teoria interacţiunii simbolice 323 4. Teoria etichetării 326 5. Impunerea legilor penale ca urmare a reacţiei sociale 327 6. Rolul reacţiei sociale în promovarea legilor penale 330 7. Concluzii 333 8. Lecturi recomandate 334 727

CAPITOLUL XVII TEOMILE CRIMINOLOGICE MARXISTE 335 1. Explicaţii introductive 335 2. Argumentele generale ale teoriei marxiste 336 3. Evoluţia criminologiei marxiste 338 4. Explicarea comportamentului criminal în teoriile marxiste 341 5. Explicarea comportamentului legilor penale prin prisma teoriilor marxiste 344 6. Constrângeri, solicitări şi conflicte în opinia teoriilor marxiste 347 7. Criminologia marxistă - o pistă falsă în combaterea crimei 349 8. Concluzii 351 9. Lecturi recomandate 351. CAPITOLUL XVm TEORIILE CONFLICTUALE ŞI REALITATEA CONTEMPORANĂ 353 1. Explicaţii introductive 353 2. Teoria lui George Vold (Teoria conflictului de grup) 354 3. Teoria lui Richard Quinney 357 4. Teoria incriminării - o teorie a diferenţelor sociale şi culturale 359 5. Teoria lui Chambliss şi Seidman 361 5.1. Referitor la sistemul justiţiei penale 361 5.2. Impunerea legii penale 362 6. Comportamentul legii penale 363 6.1. Definirea comportamentului 363 6.2. Modalităţi care pot afecta comportamentul legii penale 363 7. Teoria conflictuală unificată a crimei (Elementele comune în teoriile conflictuale) 365 8. Explicarea comportamentului criminal în teoriile conflictuale 366 9. Implicaţiile politice ale teoriilor conflictuale 367 10. Concluzii 369 11. Lecturi recomandate...,,,,,.,..,.,..,,,... 369 CAPITOLUL XIX TEORH CRIMINOLOGICE CU PRIVIRE LA TIPURILE SPECIFICE DE INFRACŢIUNI 371 1. Precizări introductive 371 2. Crima organizată 371 2.1. Organizare, preocupări şi implicaţii socio-economice şi politice 371 2.2. Crima organizată în contextul teoriilor criminologice 378 2.3. Particularităţile implicaţiilor politicului şi al crimei organizate în crearea paradisurilor financiare 379 2.4. încercările grupurilor racket" de penetrare şi proliferare în România...384 2.5. Implicarea crimei organizate în industria sexului" 388 2.6. Realităţi şi perspective 389 3. Criminalitatea gulerelor albe 390 3.1. Noţiuni introductive 390 728

3.2. Teoria lui Sutherland cu privire la criminalitatea gulerelor albe" 391 3.3. Critica teoriei lui Sutherland privind gulerele albe" 393 3.4. Gulerele albe" în vizorul altor teorii criminologice 394 3.5. Criminalitatea gulerelor albe" prin prisma teoriilor privind comportamentul legii penale 395 3.6. Criminalitatea gulerelor albe" prin prisma teoriilor clasice 396 4. Teorii criminologice privind infracţiunile (crimele) fără victime 397 4.1. Teoria lui Bedan cu privire la crimele fără victime 397 4.1.1. Caracteristicile criminalităţii fără victime 397 4.1.2. Cauzele comportamentului criminal în opinia teoriei lui Bedan 398 4.2. Realităţi şi perspective 400 5. Concluzii 400 6. Lecturi recomandate 401 CAPITOLUL XX ÎNŢELEGEREA ŞI PREVENIREA DELINCVENTEI JUVENILE 403 1. Noţiuni introductive 403 2. Factorii de risc pentru delincventa juvenilă 404 2.1. Influenţa factorilor prenatali 404 2.2. Hiperactivitate şi impulsivitate 405 2.3. Influenţa inteligenţei în obţinerea performanţelor 406 2.4. Rolul părinţilor în dezvoltarea disciplinei şi atitudinii juvenile 407 2.5. Rolul familiilor dezmembrate şi separarea cuplurilor în creşterea delincventei juvenile 409 2.6. Privarea socio-economică cauză a delincventei juvenile 411 2.7. Influenţa actului de şcolarizare în producerea delincventei 413 2.8. Influenţa colegilor care au comis aceleaşi fapte 414 2.9. Influenţa comunităţii în producerea delincventei juvenile 415 2.10. Influenţa mişcărilor de gang" (băieţilor de cartier) 416 2.11. Rolul influenţelor de circumstanţă în producerea delincventei 418 3. Prevenirea delincventei juvenile 419 3.1. Criterii de prevenire 420 3.2. Programele de dezvoltare a prevenţiei 420 3.2.1. Vizitele intensive în familie 420 3.2.2. Abilităţi de instruire 421 3.2.3. Programe de îmbunătăţire a intelectului preşcolar 422 3.2.4. Educaţia părinţilor 423 3.2.5. Influenţa sărăciei în producerea delincventei 424 2.2.6. Influenţa conjuncturilor asupra delincventei 424 2.2.7. Influenţa programelor şcolare 425 3.3. Prevenirea infracţiunilor în comunitate 426 3.4. Rolul prevenirii situaţionale în stoparea delincventei 427 3. Priorităţi în cercetare, dezvoltare şi armonizare legislativă 428 3.1. Cunoaşterea factorilor de risc 430 3.2. învăţarea prevenirii delincventei 431 4. Concluzii 435 729

5. Lecturi recomandate 435 CAPITOLUL XXI CRIMINALITATEA INFORMATICĂ 438 1. Aprecieri introductive 438 2. Informatica un mijloc modern de a comite crirne 440 2.1. Efectele j arului informatic 443 2.2. Organizaţii vizate a fi atacate 444 3. Internet-ul un nou univers cu o criminalitate specifică 449 4. Efectele criminogene ale acestui gen de infracţiune 453 5. Identificarea părţilor vulnerabile şi a criminalilor 454 5.1. Distrugerea hardware-ului 457 5.1.1. Furtul de hardware 457 5.1.2. Furtul de software 457 5.1.3. Sabotajul computerizat 458 5.1.4. Furtul de resurse 458 5.1.5. Furtul de informaţii 459 5.1.6. Folosirea neautorizată 459 5.2. Categorii de criminali în domeniul informaţiei 459 6. Modalităţi de prevenire a infracţiunii informatice 461 6.1. Identificarea riscurilor 461 6.1.1. Securitatea fizică 461 6.1.2. Supravegherea personalului 462 6.1.3. Securitatea comunicaţiilor 462 6.1.4. Securitatea operaţiilor 462 7. Ce trebuie făcut? 463 7.1. Preocupări legislative în România 465 7.2. Preocupări legislative în lume 468 8. Concluzii 469 9. Lecturi recomandate 472 CAPITOLUL XXH TERORISM ŞI ANTITERORISM ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ 474 l. Stadiul cunoştinţelor ştiinţifice despre analiza fenomenului terorist şi a politicilor de prevenire şi de reprimare a terorismului 474 1.1. Teorii pseudo-ştiinţifice" despre terorism 475 1.2. Noile problematici privind combaterea terorismului 479 1.2.1. Opiniile istoricilor şi filosofilor privind terorismul 479 1.2.2. Teoriile criminologice, sociologice şi politologice 480 l.3. Politicile de luptă împotriva terorismului oferite de cercetarea criminologică ] 1.3.1. Studiile generale 4 * 1.3.2. Studiile specializate 483 1.4. Contribuţia criminologică românească 4 1.5. Politicile de luptă în combaterea terorismului aerian 49U

1.6. Preocuparea O.N.U. pentru elaborarea unor studii criminologice şi combaterea terorismului 491 2. Terorismul în numele religiei 493 2.1. Prezentare introductivă 493 2.2. Terorismul religios o nouă metodă de luptă a terorismului mondial 495 2.3. Terorismul religios: cauze, motivaţii şi duşmani 497 2.4. Mijloacele, metodele şi momentele terorismului religios într-o abordare criminologică 505 2.5. Concluzii privind terorismul religios 506 3. Cooperarea dintre organizaţiile criminale şi teroriste 508 3.1. Sprijinul financiar acordat de crima organizată organizaţiilor teroriste 508 3.2. Terorismul în scopul crimei organizate 510 3.3. Sursele financiare ale organizaţiilor teroriste 510 3.3.1. Metodele de câştigare a banilor 510 3.3.2. Măsuri de urmărire 511 3.3.3. Prezentarea succintă a altor organizaţii teroriste 512 3.4. Cadrul legislativ existent în România 520 3.5. Concluzii 520 4. Lecturi recomandate 521 CAPITOLUL XXm TEORII CRIMINOLOGICE PRIVIND NOILE RISCURI PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ 523 1. Noile riscuri pentru securitatea Europei în viziune criminologică 523 1.1. Noţiuni introductive 523 1.2. Definiţia noilor concepte de crimă organizată 525 2. Importanţa criminologică a noilor riscuri 538 2.1. Noile riscuri în atenţia Uniunii Europene 538 2.2. Securitatea multidimensională şi implicaţiile ei criminologice 539 2.3. Crima organizată transnaţională şi traficul de droguri ca riscuri la adresa securităţii. Motivaţii criminologice 542 2.3.1. Geopolitica drogurilor şi securitatea internaţională 546 2.3.2. Definiţia drogului. Clasificare 549 2.3.3. Droguri, confruntări armate şi operaţiuni secrete 549 2.4. Crima organizată transnaţională şi contrabanda cu materiale nucleare...554 2.5. Terorismul internaţional 555 2.5.1. Privatizarea terorismului 559 2.5.2. Osama Bin Laden şi imperiul său financiar 563 2.6. Terorismul internaţional şi armele de distrugere în masă 568 3. Preocupări penru o reglementare instituţională 569 3.1. Cooperarea interguvernamentală în formularea unor politici commune de luptă împotriva terorismului 570 3.2. Europol, Acordurile Schengen şimaastricht 573 3.3. Terorismul şi dezbaterea globală 576 731

4. Modalităţi de întărire a securităţii europene 579 4.1. Securitatea multidimensională şi reacţiile unidimensionale 580 4.2. Repere care trebuie avute în vedere pentru asistenţa militară 583 4.3. Sprijinul militar împotriva noilor riscuri 586 5. Lecturi recomandate 588 CAPITOLUL XXTV OPINH CRIMINOLOGICE FRANCEZE PRIVIND CRIMINOLOGIA DE TRATATEMENT 590 SECŢIUNEA I EŞECUL CRIMINOLOGIEI DE TRATAMENT. 590 1. Noţiuni introductive 590 2. Constatările criminologilor nord-americani 590 2.1. Constatările cercetătorilor din S.U.A 590 2.2. Constatările criminologilor din Canada 594 3. Constatările cercetărilor din Europa de Nord 595 3.1. Concluziile cercetătorilor britanici 595 3.2. Concluziile criminologilor scandinavi 596 3.3. Concluziile cercetătorilor germani 597 4. Opiniile criminologilor francezi 599 5. Concluzii 601 6. Lecturi recomandate 602 SECŢIUNEA a H-a CAUZELE EŞECULUI 603 1. Teoriile criminologice de tratament: falsuri ştiinţifice 603 1.1 Cunoştinţele ştiinţifice acumulate, insuficiente în domeniul criminologiei 603 1.2. Apariţia dogmatismului reductor 606 2. Cauzele eşecului din punctul de vedere al dinamicii de aplicare 607 2.1. Referinţele criminologiei de tratament 607 2.2. Arsenalul criminologiei de tratament 610 2.3. Practica criminologiei de tratament 613 2.3.1. lentificarea cauzelor crimei şi eliminarea lor 614 2.3.2. Profilaxia criminală 614 2.3.3. Reintegrarea criminalilor 615 3. Concluzie 617 4. Lecturi recomandate 617 SECŢIUNEA a IlI-a OPINII CRIMINOLOGICE PRIVIND ÎNDREPTAREA EŞECULUI 618 1. Explicaţii introductive 60^ 2. înlăturarea eşecului cu privire la individ 61 2.1. Acuzele aduse criminologiei de tratament 19 2.2. Investigaţiile criminologiei de tratament 62u 2.3. Remodelarea eşecului în privinţa condamnărilor penale 622 732

2.4. Executarea pedepsei pronunţate de instanţa de judecată 623 3. îndreptarea eşecului cu privire la societate 624 3.1. îndreptarea indirectă sau directă a eşecului 624 3.2. Eşecul criminologiei de tratament în raport cu propriile sale obiective 626 3.2.1. Eşecul în legătură cu apropierea ştiinţifică 626 3.2.2. Exigenţa umanistă 627 3.3. îndreptarea eşecului în raport cu valorile democratice 630 3.3.1. îndreptarea eşecului în raport cu suveranitatea poporului 631 3.3.2. îndreptarea eşecului în raport cu cele trei postulate ale drepturilor omului 632 4. Concluzii 633 5. Lecturi recomandate 634 CAPITOLUL XXV TEORII POTRIVIT CĂRORA CRIMINOLOGIA ACTULUI ESTE CRIMINOLOGIA VIITORULUI 635 1. Apariţia criminologiei actului 635 1.1. Noţiuni introductive 635 1.2. Situaţia de fapt în momentul apariţiei criminologiei actului 636 1.3. Noile structuri ale cercetării criminologice din Qudbec 638 l.4. Climatul criminologie canadian 639 2. Măsurile de prevedere care trebuie avute în vedere de crimir.ologia actului 641 2.1. Observaţia prin subordonarea faptelor 641 2.1.1. Sinteza metodei folosite de Cusson 642 2.1.2. Instrumentele de cercetare folosite 642 2.1.3. Etapele cercetării empirice 643 2.2. Actul şi actualul - un nou câmp de observaţie în cercetarea criminologică 644 2.2.1. Descrierea faptei criminale 644 2.2.2. Elementele actului criminal 644 2.2.3. Motivaţiile acţiunii criminale 646 3. Perimetrul de cercetare al criminologiei actului 648 3.1. Domeniul de activitate al descurajării 648 3.1.1. Raporturile dintre om şi crimă 649 3.1.2. Relaţia dintre crimă şi criminalitate 650 3.2. Justificarea pedepsei 652 3.3. Modalităţile de alegere legislativă 656 4. Concluzii 657 5. Lecturi recomandate 659 CAPITOLUL XXVI TEORIE, CERCETARE ŞI POLITICĂ CRIMINOLOGICĂ 660 1. Noţiuni introductive 660 2. Teoria bază a cercetării criminologice 661

3. Teoria criminologică şi politica crimei 667 3.1. Interacţiunea dintre cercetare şi politică 667 3.2. Opinii privind eficacitatea programelor de tratament 671 3.3. Realitatea românească şi cercetarea criminologică 673 4. Concluzii 675 5. Lecturi recomandate 676 Anexe 677 Glossar criminologie 690. ' ' - '. ' ; - i _ 734