RAPORT

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru Construire fermă porci, comuna Glodeanu Siliştea, judetul Buzău Titular: SC Ferma Cotorca SRL 2013

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru Construire fermă porci, comuna Glodeanu Siliştea, judetul Buzău Titular: SC Ferma Cotorca SRL ELABORATOR: ing. Alexandru Daniel Popescu Elaborator de studii pentru protecţia mediului atestat de Ministerul Mediului Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului poziţia 306

CUPRINS 1. INFORMATII GENERALE... 4 1.1. Descrierea proiectului si descrierea principalelor etape ale acestuia... 6 1.2. Localizarea geografica şi administrativa a amplasamnetului... 16 2. PROCESE TEHNOLOGICE... 18 2.1. Procese tehnologice de producţie... 18 2.2. Descrierea proceselor... 21 2.3. Activităţi de dezafectare... 40 3. DEŞEURI... 42 3.1. Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate... 42 3.1.1. Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate în perioada de execuţie... 42 3.1.2. Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate în perioada de exploatare... 43 3.2. Modul de gospodărire a deşeurilor... 45 4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA... 46 4.1. Impactul in timpul perioadei de constructie... 46 4.2. Apa... 46 4.2.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului... 46 4.2.2. Hidrologia amplasamentului... 48 4.2.3. Alimentarea cu apa... 49 4.2.4. Managementul apelor uzate... 49 4.2.5. Prognoza impactului in faza de exploatare... 52 4.2.6. Masuri de diminuare a impactului in timpul exploatarii... 52 4.3. Aerul... 54 4.3.1. Date generale... 55 4.3.2. Surse şi poluanti generati... 59 4.3.3. Prognozarea poluarii aerului... 61 4.3.4. Măsuri de protecţie a aerului în perioada de exploatare... 64 4.3.5. Emisii de mirosuri... 65 4.3.6. Impactul generat de mirosuri... 65 4.4. Zgomotul si vibratiile... 65 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de exploatare... 65 4.4.2. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor... 66 4. 5. Solul... 66 4.5.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de folosinta... 66 4.5.2. Surse de poluare a solului şi subsolului... 67 4.5.3. Prognozarea impactului... 68 4.5.4. Măsuri de diminuare a impactului... 70 1

4.6. Geologia subsolului... 70 4.6.1 Caracterizare hidrogeologica... 70 4.6.2 Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului... 71 4.7. Biodiversitatea... 71 4.7.1 Situatia existenta... 71 4.7.2. Surse de poluare a florei şi faunei... 72 4.7.3. Impactul prognozat si masuri de diminuare... 72 4.8. Peisajul... 72 4.9. Mediul social şi economic... 73 4.10. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniu cultural... 74 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR... 75 5.1. ALTERNATIVE PRIVIND DEFINITIVAREA PROIECTULUI... 75 5.1.1. Alternative privind data inceperii activitatilor... 76 5.1.2. Alternative de tratare şi depozitare a dejectiilor... 76 5.1.3. Alternative privind alte facilitati legate de activitatile propuse... 78 6. MONITORIZAREA... 80 6.1. Monitorizarea si raportarea emisiilor in aer... 81 6.2. Monitorizarea si raportarea emisiilor in ape de suprafata si subterane... 81 6.3. Monitorizarea si raportarea emisiilor in reteaua de canalizare... 82 6.4. Monitorizarea si raportarea calitatii solului... 82 6.5. Monitorizarea si raportarea deseurilor... 82 6.6. Monitorizarea altor elemente ale procesului tehnologic... 83 7. SITUAŢII DE RISC... 84 7.1. Accidente industriale... 84 8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR... 86 9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC... 87 10. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI... 94 ANEXA NR. 1 - CALCULUL EMISIILOR DE POLUANTI... 98 ANEXA NR. 2 MODELAREA DISPERSIEI POLUANTILOR ATMOSFERICI.. 101 2

Prezenta lucrare reprezintă Raportul privind impactul asupra mediului pentru obţinerea Acordului de mediu pentru proiectul Construire ferma de porci in Comuna Glodeanu - Silistea, judeţul Buzău. Necesitatea întocmirii prezentului studiului decurge din prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare, a HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si a Ordinului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private. Raportul privind impactul asupra mediului a fost elaborate in conformitate cu recomandarile Ordinului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. 3

1. INFORMATII GENERALE Titular: SC Ferma Cotorca SRL Sediu social: oras Pantelimon, sos. Cernica, nr. 75-22, etaj 1, camera 2, jud. Ilfov Activitatea principala: Cresterea porcinelor - Cod CAEN 0146 Cod Unic de Inregistrare: 25496814 Tel./fax: 0213695790 Persoana de contact: IORDACHE Mariana - Liliana administrator. AUTOR RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI: Popescu Alexandru Daniel, Elaborator de studii pentru protecţia mediului atestat de Ministerul Mediului; Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului poziţia 306 Telefon: 0723 168 004 DENUMIRE PROIECT: Construire ferma de porci, comuna Glodeanu - Silistea, judetul Buzau. Capacitatea fermei va fi de 1400 locuri pentru scroafe, 10 locuri pentru vieri, 150 locuri pentru scrofite de inlocuire si 5120 locuri pentru tineret. Efectivul de scroafe matca va fi de 1250 capete. Conform anexei nr. 1 a OUG Nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, activitatea fermei se va incadra la punctul 6.6.c): Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o capacitate mai mare de 750 de locuri pentru scroafe. AMPLASARE Comuna Glodeanu Silistea este situata in partea de sud a judetului Buzau, in zona cu cea mai joasa altitudine a campiei inclinata in general de la nord-vest la sud-est care predomina relieful judetului, si are urmatoarele caracteristici geografice: - latitudine 44 50 N - longitudine 26 48 E. 4

Glodeanu Silistea Amplasamentul fermei de crestere a porcilor este situat in extravilanul localitatii Glodeanu Silistea, Tarla 79 (Tarla 80 in acte), Parcela 457/5/6,5, la sud de satele Cirligu Mic si Cirligu Mare, la vest de satul Glodeanu - Silistea, si la sudest de satul Vacareasca. Distanta fata de cea mai apropiata localitate (Cirligu Mic) este de cca. 1800 m. Ferma Cotorca 1 km 5

Amplasamentul are urmatoarele vecinatati: - la nord: drum de exploatare, teren agricol; - la est: teren agricol; - la sud: canal de desecare, teren agricol; - la vest: teren agricol. Coordonatele STEREO 70 ale extremitatilor amplasamentului sunt prezentate in tabelul nr. 1. Tabel 1. Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului Nr. pct. E (m) N (m) 1 638278,774 371347,743 5 638401,772 371392,242 6 638510,801 370602,277 10 638384,586 370581,408 Terenul pe care se va amplasa investitia ( S = 100 483 m 2 ) este proprietatea SC Ferma Cotorca SRL, conform Contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 77/27.01.2010. 1.1. DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA PRINCIPALELOR ETAPE ALE ACESTUIA 1.1.1. Faza de constuctie Investitia consta in : lucrari de constructie a unei hale de crestere a porcilor, filtrului sanitar, camera pentru necropsie, lagunelor pentru depozitarea temporara a dejectiilor lichide, platformei pentru depozitarea dejectiilor solide, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare, electricitate; achizitionarea si montarea unor echipamente specifice tehnologiei de crestere a porcilor (adapare, hranire, iluminare, climatizare, instalatie de separare a dejectiilor). amenajare cai de acces. Planul general cuprinde obiectivele ce asigura desfasurarea activitatii din cadrul fermei, astfel: - Hala pentru cresterea porcilor; - Filtru sanitar; - Spatiu necropsie; - Camera de utilitati; - Separator dejectii ; - 2 statii de pompare a dejectiilor ; 6

- 2 lagune pentru depozitarea temporara a fractiei lichide rezultate de la separarea dejectiilor, avand impreuna o capacitate totala de stocare de 10 800 m 3 ; - Platforma pentru depozitarea fractiei solide a dejectiilor cu o capacitate de 500 m 3 ; - Bazin betonat vidanjabil pentru apa uzata menajera, V = 30 m 3 ; - 4 silozuri pentru depozitarea furajelor; - Gospodarie de apa (foraj, pompe); - Platforma pentru generatorul diesel de rezerva; - Retele de alimentare cu apa, canalizare, electricitate. A. Lucrari de constructii Hala de crestere si reproductie a porcilor va fi construita in concordanta cu cerintele sanitar veterinare si de mediu, nationale si ale U.E, cu respectarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile. Hala de crestere si reproductie a porcilor va fi o constructie parter avand o structura formata din stalpi, grinzi, fundatii si placa de baza din beton armat si compartimentari usoare din panouri material plastic montati pe structura metalica si invelitoare din panouri metalice tristrat cu miez din poliuretan de 6 cm grosime; inchideri exterioare din zidarie de BCA cu 5 cm polistiren expandat / extrudat si tencuiala; tamplarie din proflle PVC culoare alba si geam termopan. Caracteristicile geometrice ale cladirii sunt : Lungime: 158,8 m; Latime: 55,6 m Suprafata = 8572 m 2. Capacitatea halei de productie va fi de 1400 locuri pentru scroafe, 10 locuri pentru vieri, 150 locuri pentru scrofite de inlocuire si 5120 locuri pentru tineret. Efectivul de scroafe matca va fi de 1250 capete. Hala pentru cresterea porcilor va fi impartita in 4 sectiuni : 1. Gestatie individuala; 2. Gestatie in grup; 3. Maternitate; 4. Tineret. Hala va fi prevazuta cu un sistem de colectare a dejectiilor sub pardoseala cu gratare. Dejectiile vor fi evacuate ori de cate ori este necesar in canalizarea exterioara. Filtrul sanitar va fi o constructie parter avand o strudura realizata din stalpi, grinzi, fundatii si placa de baza din beton armat si compartjmentarj usoare din gips carton; inchideri exterioare din zidarie BCA cu termozolatie 5 cm polistiren expandat si tencuiala; invelitoare din panouri tristrat 6 cm grosime; tamplarie din profile PVC culoare alba sigeam temopan. Filtrul sanitar va fi prevazut cu vestiare si grupuri sanitare pentru 14 angajati. Apele uzate menajere vor fi colectate intr-un bazin etans, vidanjabil (V = 30 m 3 ). 7

Cladirea Necropsie va fi o constructie parter avand o structura realizata din stalpi, grinzi, fundatii si placa de baza din beton armat si compartimentari usoare din gips carton; inchideri exterioare din zidarie BCA cu termoizolatie 5 cm polistiren expandat si tencuiala; invelitoare din panouri tristrat 6 cm grosime; tamplarie din profile PVC culoare alba si geam termopan. Camera de utilitati va fi o constructie parter avand o strudura realizata din stalpi, grinzl, fundatii si placa de baza din beton armat si compartimentari usoare din gips carton; inchideri exterioare din zidarie BCA cu termoizolatie 5 cm polistiren expandat si tencuiala; invelitoare din panouri tristrat 6 cm grosime; tamplarie din profile PVC culoare alba si geam termopan. In aceasta camera va fi montata centrala termica care va asigura incalzirea halei de productie si a celorlalte spatii de lucru si containerele din material plastic pentru stocarea apei. Pentru depozitarea temporara a fractiei lichide rezultate de la separarea dejectiilor vor fi construite 2 lagune cu radierul si peretii izolati, avand fiecare o capacitate de stocare de 5400 m 3 fiecare, suficient pentru depozitarea dejectiilor pe o perioada de 6 luni. Fractia solida a dejectiilor va fi depozitata temporar in vederea fermentarii pe o platforma betonata, cu o capacitate de 500 m 3, prejazuta cu rigola si basa de colectare a levigatului. Gospodaria de apa va fi compusa din: - un foraj de medie adâncime, având următoarele caracteristici tehnice prognozate: H = 70-80 m, Q cap.= 2,5-3,5 l/s, Nhs = - 4,0 m la -6,0 m şi Nhd = -8,5 m la -15,0 m; - electropompă submersibilă cu următorii parametrii propuşi: Q = 6,0-8,0 mc/h, H = 30-50 mca şi P = 1,1-4,5 kw. Distributia apei la consumatori se va face prin intermediul unei retele de conducte de PP. B. Achizitionarea si montarea unor echipamente moderne, specifice tehnologiei de cresterea porcilor In cadrul proiectului se vor achizitiona si monta echipamente moderne, specifice tehnologiei de reproductie a porcilor. Hala de crestere a porcilor va fi echipata cu : - sisteme de boxare - instalatii de climatizare (incalzire) ; - instalatii de iluminat artificial ; - instalatii de ventilare ; - instalatii automate de furajare ; - instalatii de adapare. 8

Tehnologia de crestere a porcilor va fi condusa de un calculator care controleaza toate operatiile din hala: - ventilatia (turatia ventilatoarelor si deschiderea jaluzelelor); - umiditatea, incalzirea si racirea aerului; - sistemul de hranire; - perioada de iluminare; - alarme pentru temperatura, ventilatie, lipsa apa, lipsa furaja, etc. Instalatia de furajare consta din 4 silozuri de 20 tone fiecare, amplasate in exteriorul halei pentru depozitarea furajelor si sistemul de distributie al furajelor in interiorul halei. Instalatia de adapare din interiorul halei de productie contine o linie de adapare automata pe fiecare sectiune. Ventilatia se realizeaza prin intermediul unor fante de admisie si a ventilatoarelor exhaustoare. Incalzirea spatiilor se va asigura cu ajutorul unei centrale care utilizeaza peleti de lemn. Agentul termic se va distribui in hala de productie prin conducte speciale cu aripioare amplasate in canalele de ventilatie. In Maternitate compartimentele pentru purcei vor fi prevazute cu lampi cu infrarosu. Microclimatul va fi condus de un sistem automat (calculator) pe fiecare sectiune. Iluminatul se va realiza cu becuri economice cu sistem de protectie impotriva umiditatii. Separatorul de dejectii reprezintă prima treapta de tratare a dejecţiilor evacuate din ferma de porci. El separa particulele solide, cu marime mai mare de 0,5-1 mm, de fracţia lichida in care se afla in suspensie sau in amestec. Separarea lichidului de solid se face cu ajutorul unui snec ce se rotesc in interiorul unei site cilindrice prevăzuta cu fante de dimensiuni mici. Umiditatea fracţiei solide poate fi reglata prin poziţia clapetelor de evacuare a fracţiei solide cu ajutorul unor tije cu contragreutati. Ea poate fi reglata intre 25-35% functie de scopul in care va fi utilizata fractia solida. Separatorul poale lucra cu lichide vascoase cu continut de apa de peste 20% sau cu lichide in care continutul de materii solide este de mai putin de 1%. Pentru dejectiile provenite din ferma, trecerea prin acest separator face ca materiile in suspensie sa fie separate in proportie de 77%. Totodata, materia organica continuta in dejectii este separata in proporţie de 81%, iar amoniacul, azotul, fosforul si potasiul se reduc cu mai mult de 15%. 9

C. Amenajare sistem de alimentare cu apa si canalizare Lucrarile constau in realizarea unui foraj de adancime medie, dotat cu o pompa submersibila. Distributia apei la consumatori se face prin intermediul unei retele de conducte de PP. Reteua de canalizare va fi construita in sistem divizor: Pentru colectarea apelor uzate menajere va fi construit un bazin etans, vidanjabil (V = 30 m 3 ). Apele uzate rezultate in urma operatiilor de igienizare a halei vor fi evacuate in aceeasi retea de canalizare ca si dejectiile. 1.1.2. Faza de functionare Profilul fermei apartinand SC Ferma Cotorca SRL va fi de crestere si reproductie a porcilor. Capacitatea fermei va fi de 1400 locuri pentru scroafe, 10 locuri pentru vieri, 150 locuri pentru scrofite si 5120 locuri pentru tineret. Efectivul de scroafe matca va fi de 1250 capete. Tabel 2. Repartizarea locurilor in hala de productie Nr. sectiune 1. Gestatie Individuala Categorie animale Vieri Scroafe Scrofite de inlocuire Nr. si tipul boxelor Nr. locuri 10 boxe individuale (2,4 m x 2,5 m) 10 420 boxe individuale (2,4 m x 0,65 m) 420 15 boxe comune de 10 locuri (5,3 m x 4,9 m ) 150 2. Gestatie Grup Scroafe 56 boxe comune de 10 locuri (5,3 m x 4,9 m) 14 boxe comune de 6 locuri 644 (3,95 m x 4,9 m) 3. Maternitate Scroafe 12 compartimente cu cate 28 boxe individuale 336 (1,8 m x 2,8 m) 4. Tineret Purcei 8 compartimente cu cate 40 boxe comune de 16 locuri fiecare (2,2 m x 2,5 m) 5120 Total locuri scroafe 1400 Tabelul nr. 3: Situatia efectivelor de animale Categoria Numar locuri Numar mediu de animale Scroafe 1400 1250 Scrofiţe de inlocuire 150 150 Vieri 10 10 Tineret 5120 4000 10

Materiile prime folosite sunt: - Nutreturi combinate; - Vitamine, minerale, aditivi furajeri, medicamente de uz veterinar; - Apa. Alte materiale: - Detergenti, dezinfectanti, deratizanti: materiale cu destinatie pentru uz veterinar; acestea vor fi utilizate in conformitate cu instructiunile inscrise in fisele de securitate corespunzatoare - Medicamente si vaccinuri: conform practicii sanitar-veterinare si pe baza prescriptiei medicului epizootolog Resurse folosite: - Apa in scop igienico-sanitar, pentru adaparea porcilor si pentru curatarea halei la sfarsitul fiecarui ciclu de productie. Sursa: foraj de alimentare propriu. - Energie electrica Sursa: din reteaua existenta in zona, printr-un post de transformare de 120 KVA. - Peleti de lemn pentru incalzirea halei de productie si a celorlalte spatii de productie. Evacuarea apelor uzate Apele uzate tehnologice (provenite de la spalarea halei) sunt evacuate in reteaua de canalizare care colecteaza dejectiile. Apele uzate menajere de la filtrul sanitar sunt colectate intr-un bazin etans, vidanjabil (V = 30 m 3 ). Dejectiile se colecteaza prin intermediul canalelor de sub pardoseala halei si se descarca in reteaua exterioara de canalizare formata din conducte de polipropilena ignifugata (cu diametrul de 150 mm). Dupa colectare, dejectiile sunt procesate intr-o instalatie de separare. Faza lichida este depozitate in lagune pentru o fermentare aeroba, iar faza solida este depozitata temporar pe platforma betonata amenajata special. Dupa fermentare, dejectiile sunt preluate de agricultorii din zona, pentru a fi utilizate ca ingrasamant natural. Asigurarea agentului termic Agentul termic necesar pentru incalzirea halei de productie si a celorlalte spatii de lucru (filtrul sanitar, etc.) se va asigura de o centrala termica de 465 kwh pe peleti de lemn. Distributia agentului termic (apa calda) in hala de productie se va face prin conducte speciale amplasate in canalele de ventilatie. Alimentarea cu energie electrica este asigurata de SC ELECTRICA SA, prin postul trafo instalat la nivelul fermei. Fiecare spatiu de productie este 11

alimentat prin tabloul general, prevazut cu circuite separate pentru iluminat si pentru alimentare echipamente. In situatii de avarie, energia electrica va fi produsa de un grup electrogen diesel. Deseurile menajere se vor colecta si depozita in pubele ecologice care vor fi preluate de unitatea de salubritate publica. Cadavrele vor fi colectate in spatii frigorifice şi eliminate prin firme specializate. 1.1.3. Poluanti fizici si biologici Zgomot Sursele de zgomot sunt: - Descarcarea hranei din camioane in buncare - Incarcarea si descarcarea porcilor - Trafic auto - Instalatia de ventilatie Zgomotul la limita amplasamentului este in limitele legale pentru zone cu folosinta industriala. Distanta mare face ca zgomotul sa nu fie sesizabil in zona locuita. Poluare biologica potentiala In general, activitatile de crestere a animalelor pot facilita dezvoltarea insectelor si rozatoarelor, care constituie vectori de propagare a poluarii biologice. De asemenea, dejectiile care se aplica pe camp ca material fertilizant ar putea constitui o sursa de poluare bacteriologica. Eliminarea poluarii biologice Masurile de protectie sanitar-veterinara, care se aplica obligatoriu in ferma precum si cele privind managementul dejectiilor in vederea aplicarii acestora pe camp, conduc la eliminarea surselor de poluare biologica de acest fel. Pentru realizarea securitatii biologice, accesul in cadrul fermei se realizeaza numai prin filtrul sanitar echipat cu dusuri si vestiare, cu schimbarea completa a hainelor de strada cu echipamente de protectie de unica folosinta. Mortalitatile vor fi pastrate in spatii frigorifice speciale pe perioade scurte de timp, pana se atinge capacitatea unui transport, fiind apoi transportate la firme autorizate in vederea neutralizarii. Dejectiile sunt colectate in canalele de sub pardoseala halei si evacuate periodic prin reteaua interna de canalizare spre instalatia de separare. Fractiile solida si lichida sunt depozitate separat si dupa fermentare sunt folosite ca fertilizanti in agricultura. Radiatii electromagnetice si ionizante 12

Activitatea in ferma nu produce radiatii electromagnetice sau ionizante. 1.1.4. Organizare Nu s-au stabilit inca in detaliu posturile necesare; se estimeaza un numar de 8 locuri de munca. Se vor utiliza si prestatori de servicii pe baza de contract de exemplu pentru paza si pentru preluarea cadavrelor, deseurilor si apelor uzate, etc. 1.1.5. Managementul de mediu In ferma vor fi respectate cerintele generale BAT pentru tehnici de management, conform celor prezentate in tabelul nr. 4. Tabelul nr. 4: Conformarea cu cerintele generale BAT pentru tehnici de management Cerinta caracteristica a BAT Documentul de referinta sau termenul de conformare Responsabil 0 1 3 4 1 Politica de mediu 2 Exista programe preventive/ de intretinere pentru instalatiile si echipamentele relevante? Exista o metoda de inregistrare a necesitatilor de intretinere si revizie? 3 Monitorizarea si masurarea performantei in domeniul protectiei mediului - Sistem de identificare a principalilor indicatori de performanta in domeniul mediului - Sistem de stablire si mentinere a unui program de masurare si monitorizare a indicatorilor care sa permita revizuirea si imbunatatirea performantei. 4 Principalii indicatori de performanta de mediu Se vor intocmi: Planul de prevenire si interventie in caz de incendii Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (anexa la autorizatia de gospodarire a apelor) Regulamentul de intretinere si exploatare a instalatiilor de captare si distributie a apei. Programul de intretinere a celorlalte instalatii Pe baza conditiilor din Autorizatia Integrata de Mediu. Se vor stabili pe baza conditiilor din Autorizatia Integrata de Mediu.. Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei Idem 13

Cerinta caracteristica a BAT Documentul de referinta sau termenul de conformare Responsabil 0 1 3 4 5 Sistemele de instruire trebuie sa se aplice in interval de 2 luni de la emiterea AIM pentru intreg personalul relevant, inclusiv contractantii si cei care achizitioneaza echipament si materiale; acestea trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: 1. Aducerea la cunostinta a conditiilor din AIM si a implicatiilor acestora pentru intrega activitate a Companiei si pentru sarcinile de lucru; 2. Constientizarea tuturor efectelor potentiale asupra mediului rezultate din functionarea in conditii normale si exceptionale; 3. Constientizarea necesitatii de a raporta orice abatere de la conditiile de autorizare; 4. Prevenirea emisiilor accidentale si actionarea cu masuri adecvate in situatii de emisii accidentale; 5. Constientizarea necesitatii de implementare si mentinere a evidentelor de instruire Va exista un sistem de instruire la nivelul firmei. Copii ale manualului de instruire sunt disponibile la sediulfirmei. Manualul de instruire va fi actualizat permanent pentru a acoperi toate necesitatile impuse de conditiile din autorizatie. Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei 6 Trebuie sa existe o declaratie clara a abilitatilor si competentelor necesare pentru posturile cheie. 7 Standardele de instruire pentru acest sector industrial 8 Procedura scrisa pentru actionare, investigare, comunicare si raportare in caz de neconformare efectiva sau potentiala, inclusiv luarea de masuri pentru reducerea oricarui impact produs si pentru initierea si aplicarea de masuri preventive si corective. 9 Procedura scrisa pentru evidenta, investigarea, comunicarea si raportarea sesizarilor privind protectia mediului incluzand luarea de masuri corective si de prevenire a repetarii. Se va intocmi Fisa postului pentru fiecare angajat, in termen de 2 luni de la obtinerea AIM, pentru a raspunde conditiilor din autorizatie Normele din sectorul zootehnic si cele din codul bunelor practici agricole Se va intocmi pana la depunerea documentatiei de solicitare a obtinerii AIM. Se va intocmi pana la depunerea documentatiei de solicitare a obtinerii AIM. Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei idem idem idem 14

Cerinta caracteristica a BAT Documentul de referinta sau termenul de conformare Responsabil 0 1 3 4 10 Audituri (preferabil) independente pentru a verifica daca toate activitatile sunt realizate in conformitate cu cerintele de mai sus. (Denumiti organismul de auditare). Se va face in conformitate cu procedurile din Sistemul de Management al Calitatii Responsabilul PM la nivel de firma 11 Revizuirea si raportarea performantelor de mediu Managementul de varf al companiei trebuie sa demonstreze printr-un document ca analizeaza performanta de mediu si asigura luarea masurilor corespunzatoare necesar astfel incat sa se garanteze indeplinirea angajamentele asumate prin politica de mediu si relevanta acesteia. Denumiti postul cel mai important care are in sarcina analiza performantei de mediu 12 Managementul de varf al companiei trebuie sa demonstreze printr-un document ca analizeaza progresul programelor de imbunatatire a calitatii mediului cel putin o data pe an. 13 Trebuie sa existe o evidenta demonstrabila (de ex. proceduri scrise) ca in urmatoarele domenii se tine seama de aspectele de mediu (conform cerintelor IPPC): controlul schimbarii procesului in instalatie; proiectarea si inspectarea noilor instalatii, echipamente sau altor proiecte importante; Nu exista o inca o Politica de mediu documentata Nu exista un document dar Conducerea analizeaza anual realizarea programului de conformare Sarcinile care decurg din conditiile din AIM vor fi incluse in fisa postului fiecaruia dintre toti factorii responsabili in termen de 2 luni de la emiterea autorizatiei. idem Directorul tehnic Responsabilul PM la nivel de firma Responsabilul PM la nivel de firma Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei Directorul tehnic aprobarea de capital; Directorul economic alocarea de resurse; Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei planificarea si programarea; idem includerea aspectelor de mediu in procedurile normale de functionare; Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei 15

Cerinta caracteristica a BAT Documentul de referinta sau termenul de conformare Responsabil 0 1 3 4 politica de achizitii; Directorul economic evidente contabile pentru costurile de mediu comparativ cu procesele implicate si nu cu cheltuielile (de regie). Directorul economic 14 Compania va intocmi rapoarte privind performantele de mediu, bazate pe rezultatele analizelor de management (anuale sau legate de ciclul de audit) pentru: 1. informatii solicitate de Autoritatea de Reglementare; si 1 5 2. eficienta sistemului de management fata de obiectivele si scopurile companiei si imbunatatirile viitoare planificate. Rapoartari externe, preferabil prin declaratii publice privind mediul. Raportul de mediu se include in raportul anual al Companiei. Dupa obtinerea AIM, se va respecta forma ceruta Se va implementa SMM pe baza elementelor enumerate mai sus Raportul de mediu este inclus in raportul anual al Companiei. Responsabilul PM la nivel de firma 1.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICA ŞI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMNETULUI Conform Certificatului de Urbanism nr. 81/11.05.2012, amplasamentul fermei de crestere a porcilor este situat in extravilanul localitatii Glodeanu Silistea, Tarla 79 (Tarla 80 in acte), Parcela 457/5/6,5, la sud de satele Cirligu Mic si Cirligu Mare, la vest de satul Glodeanu - Silistea, si la sud-est de satul Vacareasca, la o distanta de cca. 1800 m fata de cea mai apropiata localitate (Cirligu Mic). Amplasamentul are urmatoarele vecinatati: - la nord: drum de exploatare, teren agricol; - la est: teren agricol; - la sud: canal de desecare, teren agricol; - la vest: teren agricol. 16

Terenul pe care se va amplasa investitia ( S = 100 483 m 2 ) este proprietatea SC Ferma Cotorca SRL, conform Contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 77/27.01.2010. Accesul la amplasament. Circulatia in incinta Accesul in incinta se face din drumul de exploatare ce se formeaza din drumul judetean DJ 102H In incinta va exista o retea de drumuri si platforme care asigura accesul mijloacelor de transport pentru aprovizionarea cu furaje si pentru livrarea porcilor. Mijloacele de transport la intrarea si iesirea din incinta vor trece printr-un dezinfector rutier care asigura securitatea biologica a fermei. Accesul personalului se va face prin filtrul sanitar din cadrul corpului social-administrativ. Ferma va fi imprejmuita cu gard din plasa de sarma pe stalpi metalici de 2 m inaltime. Accesul in incinta unitatii se va realiza doar cu aprobarea conducerii societatii. In timpul noptii, siguranta se realizeaza cu paznici. Unitatea va fi iluminata pe timpul noptii. Folosinta şi suprafata de teren ocupata Terenul pe care se va amplasa ferma de crestere a porcilor va avea bilantul teritorial prezentat in tabelul urmator. Tabelul nr. 5: Bilant teritorial al amplasamentului Teritoriu considerat Total teren ha % Proprietate Ferma Cotorca 10,05 - Ferma Ferma Cotorca 4,27 100 Drumuri 1,38 32,36 Constructii (hala, filtru sanitar, 1,57 36,76 necropsie, lagune, platforma dejectii) Spatiu verde 1,19 27,96 Procentul de ocutare al terenului POTmax = 25%, iar coeficientul de utilizare al terenului CUTmax = 0,35. 17

2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE 2.1.1 Diagrama proceselor tehnologice Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma sunt: procese biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor care se bazeaza pe procesele metabolice activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in: - adapostire si curatarea adaposturilor - colectarea, transferul si procesarea dejectiilor si a apelor uzate - administrarea hranei - administrarea apei de baut - asistenta medicala de specialitate activitati de stocare, tratare si eliminare a deseurilor lichide si solide Fluxul tehnologic prevede inseminarea scroafelor, cresterea purceilor pana la greutatea de 25 si la final livrarea purceilor catre fermele de ingrasare a porcilor. Ciclul de productie cuprinde urmatoarele etape: - monta - 6 zile - gestatie individuala - 35 zile - gestatie grup 80 zile - maternitate 28 zile - tineret 37 zile Procesele operationale din cadrul fermei de porci pot fi impartite in secvente dupa cum sunt prezentate in cele ce urmeaza: - populare cu animale (scrofite si vieri la 95 kg) aduse din alte ferme si instalarea acestora in hala; - inseminarea scroafelor si cresterea purceilor pana la greutatea de livrare la ingrasatorii; - activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor: - adapostire, constand din: o hala compartimentata, cu diverse destinatii, cu pardoseala acoperita complet sau partial cu gratare, sisteme de colecare a dejectiilor, ventilatie naturala si artificiala; - furnizare hrana, constand din: aprovizionarea cu mijloace auto; descarcarea in silozurile aplasate in exteriorul halei si administrarea din silozuri, prin reteua de distributie, la fiecare boxa; - alimentare cu apa, prin sistem automatizat cu adapatoare cu suzete; 18

- curatarea adaposturilor, prin spalarea periodica a boxelor cu apa sub presiune, respectiv cu masini de curatat la sfarsitul fiecarui ciclu de productie; aceasta secventa include colectarea si evacuarea dejectiilor, in amestec cu apa de spalare, din hala catre lagune; - asistenta veterinara de specialitate. Figura 1. Schema generala a activitatilor Descarcare sau incarcare animale Adaposturi de animale Depozitare temporara cadavre Procesare externa Transport hrana Depozitare hrana in buncare Distributie hrana Colectare dejectii Procesare dejectii Raspandire pe camp In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurãrii conditiilor de microclimat, a respectãrii programului tehnologic, etc., astfel incat sa se realizeze maximum de calitate pentru fiecare varsta de purcei. Animalele sunt crescute in adaposturi moderne, in care se mentine un microclimat corespunzator, care sa asigure un spor maxim de greutate intr-un timp minim. Activitatea de productie din ferma se va desfasura pe baza unei tehnologii de exploatare, care reprezinta un ansamblu de procese, metode, operatii sau faze ce se desfasoara intr-o anumita ordine si corelare (flux tehnologic), respectand anumite conditii si folosind o gama de utilaje mecanice care se refera la furajare, adapare si microclimat. Tehnologia de exploatare urmareste valorificarea potentialului biologic al animalelor, utilizarea rationala a furajelor, a utilajelor din dotare, a adaposturilor si a fortei de munca, in scopul realizarii unei productii ritmice, constante calitativ si cu costuri controlabile pe unitatea de produs. 19

2.1.2 Parametrii cheie privind impactul potential generat de activitatea fermei In tabelul nr. 6 de mai jos sunt prezentati parametrii cheie care se au in vedere in legatura cu impactul asupra mediului care ar putea fi generat de activitatile fermei prin consum de resurse si emisii poluante inclusiv miros si zgomot. Tabelul nr. 6: Parametrii cheie legaţi de mediu pentru activităţi principale din fermă Activitatile principale din fermă Consum Parametrii cheie legaţi de mediu Emisie potenţială Adăpostire animale: sistemul de evacuare şi depozitare temporara (interna) a dejectiilor produse energie emisii în aer (NH 3), miros, dejectii Adăpostire animale: echipamentul de control şi menţinere a climatului interior; echipamentul de hrănire şi alimentare cu apa de baut a porcilor energie, hrană, apă Descărcare şi încărcare porci - zgomot zgomot, apă reziduală, praf, CO 2, Descarcarea/depozitarea nutretului combinat in buncare energie praf Procesarea dejectiilor energie miros, emisii în aer Depozitarea temporara a dejectiilor in vederea fermentarii - emisii in aer, miros, accidental infiltratii în sol si in apa freatică Aplicare pe câmp a gunoiului fermentat (fertilizare) Depozitarea celorlalte tipuri de deseuri Izolare mortalitati (depozitare temporara carcase) energie energie emisii în aer, miros, emisii de N, P şi K, etc., în sol, apa freatică şi apa de suprafaţă zgomot mirosuri, poluare sol si apa freatica miros Descrierea conditiilor in care se va desfasura si evaluarea conformarii acestora cu cerintele BREF ILF se prezinta in tabelele urmatoare din aceasta sectiune. 20

2.2. DESCRIEREA PROCESELOR Popularea fermei va începe cu scrofiţe la greutatea de 90-120 kg din rasele şi metişii stabiliţi şi a vierilor. Calculul privind popularea conform cu fluxul tehnologic are la bază mărimea grupei de montă şi durata de formare a grupei stabilite. Calitatea scrofiţelor şi a vierilor ce se vor cumpara vor fi stabilite prin metodele clasice, pe baza documentelor de testare. Animale cumpărate vor fi ţinute în carantină pentru o perioadă stabilită prin reglementările sanitar - veterinare, timp în care li se vor preleva probe de sange şi vor fi vaccinate conform programelor strategice. Ferma de reproducţie va avea un efectiv matcă de 1250 de scroafe şi un număr de 10 de vieri. Scroafele si scrofitele inseminate vor fi tinute in boxe individuale pana la aproximativ 35 de zile de gestatie dupa care, vor fi mutate in boxe comune pana la aproximativ 105-115 zile de gestatie. Cu 5-10 zile inainte de data estimata a fatarii femelele se vor muta in maternitate unde vor sta pana aproximativ 28 de zile dupa fatare cand vor fi intarcate si mutate boxele de asteptare monta in vederea insamantarii. Dupa scoaterea scroafelor, purcei raman pe loc pentru 1-2 zile dupa care vor fi trasferati in cresa. Tineretul intarcat va fi transferat in cresa, unde intretinerea acestuia se va face in compartimente si boxe special amenajate, care vor fi astfel dimensionate incat sa poata prelua in totalitate, pe serii de productie, purcei intarcati din maternitate, asigurand in acelasi timp livrarea tineretului la varsta de 37 de zile si o greutate corporala de 25-30 kg catre ingrasatorii. Ca si la maternitate, in cresa, unitatea functionala este compartimentul, popularea si depopularea lui facandu-se dupa principiul totul plin, totul gol. Ferma va fi dotata cu un laborator ultramodern de testare a spermei si preparare a dozelor de material seminal necesare insanatarii scroafelor si scrofitelor ce manifesta estrusul. 21

Figura nr. 2. Schema fluxului de productie pentru Ferma Cotorca Negestante Asteptare monta În călduri Sala monta Negestante Montate Gestatie individuala Gestante Gestatie grup Maternitate cu 5 10 zile inainte de fatare Purcei, 28 zile Cresa Purcei, 70 zile Livrare ingrasatorii Inseminare, gestatie individuala In boxele se inseminare sunt aduse scrofitele depistate la al II-lea ciclu de calduri, femelele insamantate si reintrate in calduri si femelele dupa intarcare. Aici se face stimularea caldurilor cu lumina provenita de la tuburi de neon. Stimularea se face si cu vierul incercator, care este situate pe coridorul dintre sirurile de boxe. Inseminare se face de 2 ori, cu material seminal de la acelasi vier. Femelele stau aici 7 zile. In boxele de gestatie individuala sunt transferate femelele montate la sala de monte, in functie de saptamana de monte. Zilnic se face controlul cu vierul incercator, pentru a depista femelele care revin in calduri dupa monta adica nu sunt gestante. Acestea sunt extrase din lot si sunt transferate in sala de monte unde sunt insamantate din nou (daca nu au mai mult de 3 monte infecunde consecutive) Femelele stau aici 35 de zile, cand li se face controlul ecografic al gestatiei, de aici cele gestante fiind transferate in hala de gestatie grup, iar cele negestante fiind mutate la sala de monte (daca nu au mai mult de 3 monte infecunde consecutive). 22

Gestatie in grup Scroafele gestante sunt lotizate conform varstei de gestatie si sunt mutate in hala B unde vor sta pana la 110 zile dupa monta. Scrofitele sunt lotizate dupa varsta si sunt trecute in boxele de asteptare, unde va fi urmarita aparitia caldurilor, va fi notata, iar la al II-lea ciclu de calduri vor fi mutate in sala de monte. Se va face zilnic depistarea caldurilor la scrofite si verificarea starii de gestatie cu ajutorul vierului incercator. Femelele presupuse gestante care manifesta calduri vor fi extrase din lotul din care fac parte si vor fi transferate la sala de monte. Se va nota data depistarii caldurilor si se va verifica istoricul scroafei, pentru eliminarea femelelor cu peste 3 insamantari infecunde consecutive. La 110 zile de la monta, femelele gestante vor fi spalate si vor fi transferate in compartimentul de maternitate. Maternitate Aici scroafele sunt transferate la 115 zile de la monta; pe durata sederii li se face tratamentul antiparazitar si sunt observate pentru depistarea semnelor premergatoare fatarii. Dupa fatare, femelele impreuna cu produsii de conceptie vor sta in maternitate 28 de zile, dupa care urmeaza intarcarea, femelele fiind transferate la sala de monte, iar purceii in compartimentele de cresa. Compartimentele de maternitate sunt folosite conform principiului totul plin, totul gol, dupa fiecare ciclu compartimentul fiind curatat riguros si dezinfectat, iar apoi este lasat gol 7 zile, pentru a asigura vidul sanitar. Tineret Aici purceii stau de la varsta de 28 de zile, pana la varsta de 65-70 de zile, cand purceii vor fi livrati catre ingrasatorii la greutatea de 25-30 kg. 2.2.1. Adapostirea porcilor Sistemul de adapostire Sistemul de adapostire folosit consta dintr-o hala comparimentata in boxe specifice fiecarei varste si fiecarui ciclu biologic. Sistemele de adapostire sunt BAT, fiind descrise in sectiunile 4.6.1.1 (pentru Gestatie, Scrofite, Vieri, Tineret) si 4.6.2.2 (pentru Maternitate) ale BREF ILF. Hala pentru cresterea porcilor va fi impartita in 4 sectiuni : 1. Gestatie individuala; 2. Gestatie in grup; 3. Maternitate; 4. Tineret. Sectiunea 1 Gestatie individuala Acest compartiment va adaposti urmatoarele categorii de animale: Vieri, 10 boxe individuale (2,4 m x 2,5 m); 23

Scroafe, 420 boxe individuale (2,4 m x 0,65 m); Scrofite inlocuire, 15 boxe comune de 10 locuri (5,3 m x 4,9 m ). Adapostirea scroafelor se va face in boxe individuale in primele 28-35 de zile de gestatie. Pardoseala boxelor individuale sau comune va fi total acoperita cu gratare din beton, cu fanta de 2 cm. Acest sistem de adapostire este BAT, fiind descris in sectiunea 4.6.1.1 a BREF ILF. Sectiunea 2 Gestatie grup Incepand cu a 29 36 a zi de gestatie, scroafele vor fi mutate in boxe colective pana la trasferul in maternitate (cu o saptamana inainte de fatare). Compartimentul 2 va avea 56 boxe comune de 10 locuri (5,3 m x 4,9 m) si 14 boxe comune de 6 locuri (3,95 m x 4,9 m). Pardoseala boxelor va fi acoperita complet cu gratare din beton cu fanta de 2 cm. Acest sistem de adapostire este BAT, fiind descris in sectiunea 4.6.1.1 a BREF ILF. 24

Sectiunea 3 - Maternitate Boxa de maternitate va avea dimensiunile de 2,80 m lungime si 1,8 m latime asigurand o suprafata totala de 5,04 m 2 din care 1,44 m 2 boxa de claustrare pentru scroafa. Pardoseala va fi impartita in doua zone distincte: o zona pentru purcei cu gratar de plastic, incalzita cu lampi cu infrarosu pentru asigurarea confortului termic si o zona cu pardosela din fonta cu dimensiunile de 1,8 m x 0,8 m pentru scroafa. Acest sistem de adapostire este BAT, fiind descris in sectiunea 4.6.2.2 a BREF ILF. Sectiunea 4 - Tineret Sectiunea pentru aceasta categorie de animale este organizata pentru cazarea in grup (16 capete/boxa). Vor fi 320 boxe comune de 16 locuri fiecare (2,2 m x 2,5 m). Pardoseala este total acoperita cu gratar din plastic cu fanta de 1,4 cm, peste un canal de colectare din care se evacueaza dejectiile. Acest sistem de adapostire este BAT, fiind descris in sectiunea 4.6.1.1 a BREF ILF. 25

2.2.2. Ventilatia si climatizarea Ventilarea spatiilor de productie se realizeaza mecanizat cu ventilatoare de perete. Admisia aerului proaspat se realizeaza prin fantele amplasate la limita canalelor de ventilatie de sub pardoseala halei, iar evacuarea prin exhaustoare axiale. Sunt prevazute sonde de masurare a temperaturii in hala, iar intregul sistem de admisie si evacuare a aerului este automatizat, in fiecare compartiment, prin intermediul unui calculator de proces climatizare. Numarul ventilatoarelor exhaustoarelor au fost stabilite pentru fiecare sectiune in parte, functie de numarul de animale stationate si norma de aer pe cap de animal. Incalzirea halei de productie se va realiza cu apa fierbinte care va circula prin conducte speciale amplasate in canalele de ventilatie. Agentul termic se va asigura de o centrala termica cu combustibil peleti de lemn. Microclimatul va fi condus de un sistem automat (calculator) pe fiecare compartiment. 2.2.3. Colectarea si evacuarea dejectiilor, curatarea adaposturilor Colectarea si transferul dejectiilor si apelor uzate Dejectiile si apele uzate rezultate de la spalarea halei se colecteaza prin intermediul canalelor de sub pardoseala si se descarca gravitational in canalizarea din exteriorul halei, pina in prima statie de pompare. De aici, dejectiile sunt pompate in separatorul de dejectii. Dupa separare, fractia lichida este pompata cu ajutorul statiei de pompare nr. 2 in lagune, iar fractia solida se depoziteaza pe platforma betonata special amenajata. Curatarea halei Dupa fiecare ciclu de productie se face o pauza pentru curatarea generala si dezinfectarea compartimentului; se parcurg urmatoarele faze: - se evacueaza dejectiile colectate sub pardoseala; - tavan, pereti, stalpi, pardoseala se degreseaza cu solutie detergenta, se inmoaie, se spala cu masina automata cu jet de apa sub presiune si dezinfectant; - compartimentul se usuca; - compartimentul se dezinfecteaza. 26

2.2.4. Energie In fermele de porci energia este folosita pentru iluminarea, incalzirea si ventilarea halei, pentru aprovizionarea si distributia furajelor si a apei, precum si gestionarea dejectiilor si apelor uzate. Tabelul nr. 7: Consumul estimat de energie Sursa de energie Consum energie Consum energie pe ferma [kwh/ cap /zi] Energie electrica 0,108 50 MWh/an Motorina 0,177 8000 l/an Peleti de lemn 0,065 5100 kg/an TOTAL 0,350 160 MWh/an Măsurile operaţionale generale de reducere a consumului de energie în fermele de porci sunt: - mai buna utilizare a capacităţii disponibile în adăpost - optimizarea densităţii animalelor - scăderea temperaturii atât cât condiţia animalului şi producţia permit. Câteva posibilităţi pentru reducerea consumului de energie sunt: - reducerea ventilaţiei, luând în considerare nivelele minime necesare pentru buna condiţie a animalului - izolarea clădirii, în mod particular izolarea ţevilor de încălzire - optimizarea poziţiei şi ajustarea echipamentelor de încălzire - luarea în consideraţie a recuperării de căldură - luarea în consideraţie a utilizării boilerelor de înalt randament în noile sisteme de adăposturi. Trebuie alese ventilatoarele cu cel mai scăzut consum posibil de energie pentru o rată de volum de aer şi pentru o presiune de aer date. Ventilatoarele cu turaţie scăzută utilizează mai puţină energie decât acele care operează la turaţie ridicată. Semnificative reduceri în consumul de energie pot fie realizate cu un sistem combinat pentru controlul sistemelor de încălzire şi ventilaţie, optim adaptat la cerinţele animalelor. Consumul de energie pentru prepararea hranei poate fie redus cu aproximativ 50 % când hrana este transferată mecanic, şi nu pneumatic (suflată) din moară la dozator sau în depozit. 27

Tabelul nr. 8: Cerinte BAT pentru adapostire, curatirea adaposturilor, consumul de energie Activitatea in ferma Cerinte BAT a) Adapostirea animalelor Boxe comune sau individuale, in sistem cu pardoseala acoperita total cu gratare din beton pentru scroafe, plastic pentru purcei si fonta pentru scroafele din Maternitate. b) Colectarea si evacuarea dejectiilor Canale de colectare a dejectiilor situate sub boxe, prevazute cu un sistem de evacuare frecventa a dejectiilor. c) Curatarea halelor / consumul de apa La sfarsitul fiecarui ciclu de productie, boxele sunt spalate cu echipamente cu apa sub presiune. La nivelul fermei va exista un program de verificare si intretinere a echipamentelor, inclusiv a celor de captare si distributie a apei. Apa va fi contorizata la nivelul fermei. d) Energia Ventilatia halei se va face cu ventilatoare cu turatie variabila, conduse de un computer pentru controlul microclimatului. Iluminarea halei se va face cu lampi economice. ILF Conform BREF ILF sectiunea 5.2.2, BAT este: pentru gestatie: adapost cu podea acoperita total cu gratare si sistem vacuumatic pentru evacuarea dejectiilor (BREF ILF Sectiunea 4.6.1.1); pentru tineret: adapost cu podea acoperita total cu gratare si sistem vacuumatic pentru evacuarea dejectiilor (BREF ILF Sectiunea 4.6.1.1); pentru maternitate: adapost cu podea acoperita complet cu gratare si combinatie de canale pentru colectarea apei si dejectiilor (BREF ILF Sectiunea 4.6.2.2). Conform BREF ILF sectiunile 5.2.2., pentru toate categoriile de animale BAT este sistem de evacuare fercventa a dejectiilor. BAT este a reduce consumul de apa facand urmatoarele: Curatind adapostul animaleor si echipamentul cu spalatoare la presiune ridicata dupa fiecare ciclu de productie. De obicei apa de spalare intra intr-un sistem de namol si de aceea este important sa se gaseasca un echilibru intre curatenie si utilizarea cat mai putin posibil a apei Realizarea unor calibrari regulate ale instalatiei de apa potabila pentru a evita scurgerile Inregistrarea apei utilizate prin masurarea consumului si Detectarea si repararea scurgerilor. BAT pentru adapostul porcilor inseamna a reduce consumul energetic prin: Aplicarea unei ventilatii naturale unde este posibil; aceasta necesita un concept adecvat a constructiei si a tarcului (de ex. microclimatul in tarc) si planificare spatial avand in vedere directiile vantului pentru a creste fluxul de aer; aceasta se aplica noilor adaposturi Pentru casele ventilate mecanic: optimizarea conceptului sistemului de ventilare in fiecare casa pentru a oferi un bun control al temperaturii si de a atinge un minimum de ventilare iarna Pentru adaposturile ventilate mecanic: evitand rezistenta in sistemele de ventilatie printr-o inspectie frecventa si curatarea conductelor si suflantelor si Aplicarea iluminarii cu consum redus de energie. Sistemele de adapostire folosite sunt in concordanta cu recomandarile BREF 28

2.2.2 Nutritie Furajarea porcilor se face cu furaje speciale furnizate. Se aplica furajarea dupa retete diferentiate pe faze de crestere. Cantitatea si compozitia furajului administrat sunt diferentiate pe faze de crestere. Pentru depozitarea furajelor se vor monta in exteriorul halei de productie 4 silozuri cu o capacitate de 20 tone fiecare. Furajele sunt distribuite in interiorul halei de cate o instalatie pentru fiecare compartiment. Instalatia este automatizata printr-un panou central de comanda cu pornire automata sau manuala. Furajul este distribuit uniform, de la silozurile de furaj la la hranitoare prin conducte de furaj. Este asigurata posibilitatea distribuirii de medicamente in furaj si este prevazuta posibilitatea ajustarii ratiei. Gestatie individuala Alimentarea se face restrictionat si concomitent pentru fiecare scroafa, pentru evitarea stresului. Sunt prevazute recipiente volumetrice individuale de 6 l, pentru dozarea furajului, functie de evolutia animalelor. Furajul este distribuit uniform, de la buncarul de furaj la hranitori prin conducte de furaj. Se asigura posibilitatea distribuirii de medicamente in furaj si este prevazuta posibilitatea ajustarii ratiei. Conducta de furaje este executata din teava de otel galvanizat cu diametrul cuprins intre 40-65 mm. Lantul din interiorul conductei de furaje este executat din otel si prevazut cu discuri dintr-un material plastic de inalta densitate (polimerizat). Lantul este antrenat mecanic prin intermediul unei unitati de antrenare actionate de un motor electric. Unitatea de antrenare este prevazuta cu intinzitor de lant. Gestatie grup, scrofite Alimentarea cu furaj se face din hranitori automate cu cadere gravitationala, cite 5 hranitoare la fiecare boxa. Hranitoarele sunt prevazute cu agitator pentru eliminarea posibilitatii intaririi furajului. Furajul este distribuit uniform, de la buncarul de furaj la hranitori prin conducte de furaj. Este asigurata posibilitatea distribuirii de medicamente in furaj si este prevazuta posibilitatea ajustarii ratiei. Conducta de furaje este executata din teava de otel galvanizat avand diametrul cuprins intre 40-65 mm. Lantul din interiorul conductei de furaje este executat din otel si prevazut cu discuri dintr-un material plastic de inalta densitate (polimerizat). Lantul este antrenat mecanic prin intermediul unei unitati de antrenare actionate de un motor electric. Unitatea de antrenare este prevazuta cu intinzitor de lant. Maternitate Alimentarea se face restrictionat si concomitent pentru fiecare scroafa, pentru evitarea stresului. Sunt prevazute recipiente volumetrice individuale de 6 l, 29

pentru dozarea furajului, functie de evolutia animalelor. Furajul este distribuit uniform, de la buncarul de furaj la hranitori prin conducte de furaj. Se asigura posibilitatea distribuirii de medicamente in furaj si se prevede posibilitatea ajustarii ratiei. Conducta de furaje este executata din teava de otel galvanizat avand diametrul cuprins intre 40-65 mm. Lantul din interiorul conductei de furaje este executat din otel si prevazut cu discuri dintr-un material plastic de inalta densitate (polimerizat). Lantul este antrenat mecanic prin intermediul unei unitati de antrenare actionate de un motor electric. Unitatea de antrenare este prevazuta cu intinzitor de lant. Tineret Alimentarea cu furaj se face din hranitori automate cu cadere gravitationala din plastic, pe suport din otel inox, avand capacitatea de 15 animale/ hranitoare, practic cite o hranitoare la fiecare boxa. Hranitoarele sunt prevazute cu agitator pentru eliminarea posibilitatii intaririi furajului. Furajul este distribuit uniform, de la buncarul de furaj la hranitori prin conducte de furaj. Este asigurata posibilitatea distribuirii de medicamente in furaj si este prevazuta posibilitatea ajustarii ratiei. Conducta de furaje este executata din teava de otel galvanizat avand diametrul cuprins intre 40-65 mm. Lantul din interiorul conductei de furaje este executat din otel si prevazut cu discuri dintr-un material plastic de inalta densitate (polimerizat). Lantul este antrenat mecanic prin intermediul unei unitati de antrenare actionate de un motor electric. Unitatea de antrenare este prevazuta cu intinzitor de lant. Se estimeaza un consum anual de aproximativ 2274 t nutreturi combinate. Tabelul nr. 9: Consumul estimat de furaje Categoria de animale Numar de zile /ciclu Numar cicluri Numar de animale Indice de consum ferma analizata (kg/zi) Consum anual (t/an) Scroafe in refacere, la monta si gestante 114 2,5 1.250 3 1069 Scroafe in fatare 6 2,5 1.250 3 56 Scroafe in maternitate 28 2,5 1.250 5 438 Tineret 37 3,5 4.000 1,1 570 Scrofite 100 3,2 150 2,7 130 Vieri 365 1 10 3,4 12 TOTAL 2274 Compararea tehnicilor utilizate in ferma cu tehnicile BAT indicate in BREF ILF se face pentru doua categorii de indicatori: - tehnici de nutritie (numar de faze de hranire si reteta/compozitia nutretului combinat pentru fiecare categorie de animal) - consumul de nutret 30

Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 10, arata ca tehnicile de nutritie sunt BAT. Tabelul nr. 10: Conformarea cu cerintele BAT pentru tehnici de nutritie Activitatea in ferma a) Tehnici de nutritie Animalele sunt hranite in faze diferentiate pe categorii de animale si faze biologice. Se utilizeaza nutret pe baza de cereale, srot, ulei, PVM (premix vitamino-minerale), sare, CaCO 3 b) Consum de nutret Consum mediu de nutret in feram studiata este: scroafe gestatie: 3 kg/cap/zi scroafe maternitate: 5 kg/cap/zi scrofite: 2,7 kg/cap/zi vieri: 3,4 kg/cap/zi tineret (<35 kg): 1,1 kg/cap/zi Cerinte BAT Hranire in faze diferentiate pe categorii de animale si faze biologice. Conform BREF ILF Sectiunea 3.2.1.2, tabelul 3.6 si 3.7, cantitatea medie de furaj consumata este: 2,4 5 kg/cap/zi pentru scroafe in gestatie 2,4 7,2 kg/cap/zi pentru scroafe in Maternitate 1,2 1,5 kg/cap/zi pentru purceii de 30 kg 2.2.3 Asigurarea apei Apa este folosita in scop menajer, in procesul de productie pentru adapatul porcilor si igienizarea spatiilor de productie la sfarsitul fiecarui ciclu. Sursa de apa o constituie subteranul de adancime exploatat prin intermediul unui foraj. Inmagazinarea apei se realizeaza in containere de PE amplasate in camera de utilitati. Distributia apei se realizeaza prin pompare, printr-o retea de distributie de tip ramificat realizata din conducte, catre consumatorii fermei. Nu se utilizeaza apa recirculata sau refolosita. Consumul de apa depinde de mai multi factori printre care: - varsta şi greutatea animalului; - starea de sanatate; - conditiile climatice; - tipul hranei şi sistemul de hranire; - tipul şi starea sistemului de adapare. La proiectarea sistemului de adapare s-a pornit de la urmatoarele cerinte: asigurare in permanenta a apei proaspete la toate categoriile de animale. evitare pierderilor de apa înregistrarea automata a consumului de apa. 31

Conform BAT ILF (tabel 3.13), consumul de apa necesar adaparii animalelor este prezentat in tabelul de mai jos. Tabel 11. Consumul de apa pentru adaparea animalelor conform BAT ILF Scroafe Raportul apa / hrana (l / kg) Consumul de apa (l/zi/cap) Scrofite 2,5 uscat până la 85 zile 5-10 gestaţie de la 85 zile gestaţie 10-12 10-22 pana la fătare care alapteaza 15-20 25 40 (fara limita) Instalatia de adapare din interiorul halei contine o linie de adapare automata pe fiecare compartiment. Sistemul este prevazut cu filtru cu manometru pentru evitarea blocarii, regulator de presiune, by pass pentru activarea dozatorului de medicamente, dozator de medicamente. Tevile si piesele de legatura sunt din otel inoxidabil. Sistemul de adapare nu permite risipa de apa, fiind de tip suzeta. Tabelul nr. 12: Caracteristicile sistemului de adapare Sectiune Gestatie individuala, vieri Gestatie colectiva, scrofite Maternitate Purcei Nr. suzete o suzeta/boxa 7 suzete/boxa o suzeta pentru fiecare scroafa si o suzeta in fiecare compartiment pentru purcei 2 suzete/boxa Consumul de apa va fi contorizat total pe ferma (la forajul de alimentare). Tabelul nr. 13: Determinarea cantitatii anuale de apa necesara metabolismului animalelor Categoria de animale Numar de zile /ciclu Numar cicluri Numar de animale Cantitate medie zilnica de apa [l /cap/zi] Cantitatea anuala de apa [m 3 / an] Scroafe in refacere, la monta si gestante 114 2,5 1.200 7,5 2672 Scroafe in fatare 6 2,5 1.200 10 188 Scroafe in maternitate 28 2,5 1.200 35 3063 Tineret 37 3,5 4.200 3 1554 Scrofite 100 3,2 200 8,1 389 Vieri 365 1 10 9,6 35 TOTAL 7900 32

Necesarul de apa Elemente de calcul pentru necesarul estimat de apa in ferma: capacitatea fermei; numarul de angajati: 14; suprafata (totala, construita, spatii verzi, etc.). Structura necesarului de apa: apa pentru adapatul puilor; apa pentru igienizarea halei de productie; apa in scop potabil si igienico sanitar; apa pentru spalarea platformelor; apa pentru stropit spatii verzi. Necesarul de apa ( N) se determina cu formulele : N zi med [mc/zi]= qsp x Ni/1.000 ; N zi max [mc/zi] = Kzi x Qn zi med ; N orar max [mc/h]= Ko x Qn zi max. in care : N zi med = debitul zilnic mediu al necesarului de apa ; N zi max = debitul zilnic maxim al necesarului de apa ; N orar max = debitul orar maxim al necesarului de apa; qsp = debitul specific pentru fiecare folosinta [l/s]; Ni = numarul de folosinte pe categorii; Kzi = coeficientul de neuniformitate al debitului zilnic = 1,1; Ko = coeficientul de neuniformitate al debitului orar = 2,2. Folosinte si norme de consum: Metabolism : tabel nr. 13; Spalari hala : 5 l /m 2 ; Evacuarea dejectiilor: 0,25 m 3 /cap/an (BREF ILF tab. 3.16); Nevoi igienico-sanitare : 50 litri/zi/om (conf. STAS 1478/90, tab.4) ; Spalari platforme (de 5 ori pe an): 1,5 l/m 2 ; Stropit spatii verzi ( de 10 ori pe an) : 8 litri/m 2. Necesarul de apa pentru metabolism: Qan med1 = 7900 m 3 /an ; (tabel nr. 13) Necesarul de apa pentru igienizarea halei: Qan med2 = 8572 m 2 x 5 l/m 2 x 2,5 spalari/an = 107,2 m 3 /an; Necesarul de apa pentru evacuarea dejectiilor: Qan med3 = 0,25 m 3 /cap/an x 1250 capete = 312,5 m 3 /an ; Necesarul de apa pentru nevoile igienico - sanitare: Qan med 4 = 50 litri/zi/om x 14 persoane x 365 zile/an = 255,5 m 3 /an; 33

Necesarul de apa pentru spalarea platformelor: Qan med 5 = 1,5 l/mp x 5 ori/an x 3600 m 2 = 27 m 3 /an; Necesarul de apa pentru stropirea spatiilor verzi: Qan med 6 = 8 l/mp x 11 900 m 2 x 10 ori/an = 952 m 3 / an ; Necesarul total de apa al folosintei anual : N = 9553,9 m 3 /an = 0,30 l/s ; - Necesarul de apa lunar : Qlunar med = 796,2 m 3 /luna ; - Necesarul de apa zilnic : Qzi med = 26,2 m 3 /zi; Qzi max = Qzi med x 1,1 = 26,2 x 1,1 = 28,8 m 3 /zi = 0,33 l/s Qzi min = Qzi med : 1,1 = 26,2 : 1,1 = 23,8 m 3 /zi = 0,28 l/s - Necesarul de apa orar: Qorar med = 1,09 m 3 /h Qorar max = Qorar med x 2,2 = 2,40 m 3 /h = 0,67 l/s ; Qorar min = Qorar med : 2,2 = 0,50 m 3 /h = 0,14 l/s. Cerinta de apa Cerinţa de apă este cantitatea de apă care trebuie prelevată dintr-o sursă pentru satisfacerea necesarului (nevoilor) raţional de apă ale unui beneficiar/utilizator. Cerinţa de apa se determina tinand seama de necesarul de apa, de pierderile de apa din aductiune si reteaua de distributie si de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa. Calculul cerintei de apa la sursa, Qs : Qs = N x Kp x Ks = 9553,9 m 3 x 1,1 x 1,02 = 10 719,4 m 3 /an = 0,34 l / s ; unde: Kp = coeficientul care reprezintă suplimentarea cantităţilor de apă pentru acoperirea pierderilor de apă în obiectele sistemului de alimentare cu apă până la branşamentele utilizatorilor = 1,1; Ks = coeficientul de servitute pentru acoperirea necesităţilor proprii ale sistemului de alimentare cu apă :în uzina de apă, spălare rezervoare, spălare reţea distribuţie, ş.a. = 1,02. Qs med = 10 719,4 m 3 /an; Qs max = Qzi med x 1,1 = 110 719,4 x 1,1 = 11 791,4 m 3 /an = 0,37 l/s Qs min = Qzi med : 1,1 = 10 719,4 : 1,1 = 9744,9 m 3 /an = 0,31 l/s Gradul de recirculare a apei = 0% Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 14, arata ca tehnicile de adapare sunt BAT. 34

Tabelul nr. 14: Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea apei a) Apa de baut Activitatea la ferma Instalatie de adapare constand din linii de adapare cu suzeta; se previne astfel pierderea e apa. Se asigura reglarea presiunii si inaltimii liniilor de adapare in functie de varsta porcilor. Consumul specific est: Tineret: 3 l/cap/zi; Scroafe gestante (pana la ziua 85): 7,5 l/cap/zi; Scroafe gestante (ziua 85 fatare): 10 l/cap/zi; Scroafe maternitate: 35 l/cap/zi. b) Curatarea si igienizarea boxelor Boxele se spala cu masina sub presiune folosind apa la temperatura naturala si dezinfectanti. Se urmareste realizarea celei mai mici cantitati de apa care sa asigure curatenia. Consumul specific de apa de spalare si pentru evacuarea dejectiilor este de 0,38 m 3 / cap/an. c) Monitorizarea consumului de apa Forajul este dotat cu apometru pentru controlul furnizarii apei captate fiind posibila monitorizarea consumului de apa Scurgerile se detecteaza prin control vizual si eventualele defectiuni se remediaza cat mai repede posibil Cerinte BAT Reducerea consumului de apa de baut nu este considerata o masura practica. Este obligatoriu sa se asigure accesul permanent la apa pentru porci. Consum mediu pt. apa de baut conform BREF ILF Sectiunea 3.2.2.2.1, tabel 3.13): Purcei: 4 10 l/cap/zi; Scroafe gestante (pana la ziua 85): 5-10 l/cap/zi; Scroafe gestante (ziua 85 fatare): 10 22 l/cap/zi; Scroafe maternitate: 25 40 l/cap/zi. Curatirea cu apa sub presiune dupa ciclul de productie. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3) Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa si mentinerea curateniei. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3). Consumul mediu de apa pentru curatenie per ciclu: 0,7 m 3 / cap/an (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.2.2; tab. 3.16). Evidente privind consumul de apa. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3). Detectarea si remedierea scurgerilor. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3). 2.2.4 Managementul dejectiilor si apelor uzate Colectarea dejectiilor si apelor uzate Boxele nu se spala zilnic. Periodicitatea operaţiilor de curăţare/spălare a halei depinde de faza de creştere în care se găseşte acesta. Se foloseste apa sub presiune la temperatura naturala si materiale de dezinfectie. Colectarea dejecţiilor se face sub podeaua halei de creştere, în canale comune cu reţeaua de canalizare a apelor uzate rezultate de la igienizarea halei. Dejecţiile colectate în canalele de sub pardoseala halei de creştere sunt îndepărtate din canalele colectoare doar în perioadele de spălare a halei, transportul dejecţiilor fiind asigurat de o perna de apa. În canalele colectoare de sub pardoseala halei de creştere se colectează atât fecalele cât şi urina animalelor, în aceste canale fiind colectate şi pierderile de apă de la sistemele de adăpare, precum şi eventualele pierderi de furaj. 35

Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar se colecteaza separat intr-un bazin etans, vidanjabil, V = 30 m 3. Periodic, aceste ape se vidanjeaza si se trateaza intr-o statia de epurare autorizata. Evacuarea dejectilor Dejectiile se colecteaza prin intermediul canalelor de sub pardoseala halei si se descarca in reteaua exterioara de canalizare formata din conducte de polipropilena ignifugata (cu diametrul de 150 mm). Dupa colectare, dejectiile sunt procesate intr-o instalatie de separare. Procesarea dejectilor Conform celor prezentate anterior, dejectiile care se aduna sub pardoseala halei, se evacueaza in canalizarea exterioara intr-un camin colector. Din acest colector, dejectiile sunt trimise prin pompare in instalatia de separare mecanica. Separarea mecanica a dejectiilor este descrisa in BREF ILF capitolul 2.6.1 şi este recomandata ca tehnica BAT (capitolul 4.9.1). Separarea mecanica este folosita la unele ferme de porci pentru a separa dejectiile intr-o fractie solida (cca.10% din volum ) si una lichida (cca.90% din volum). Aceasta se face printr-un gratar din /cu sirme trapezoidale care vibreaza sau trece de sus/jos si care produce 8-10% materie solida. Separatoarele care preseaza si trec slamul pe banda din material textil sau prin gratarele din otel inox perforate, produc elemente solide de la 18-30%. Alte tehnici care se aplica pentru separare sunt sedimentarea, centrifugarea sau membranarea. In general, fractia lichida produsa prin separare mecanica se manipuleaza mai usor in timpul stocarii dejectiile brute. Beneficiile realizate de separarea mecanica depind de tratamentul ulterior al fracţiunii solide şi lichide. Procentajul de materie solidă ar trebui să fie cât mai mic posibil, în fracţiunea lichidă şi cât mai mare în fracţiunea solidă. Aplicarea unui floculant poate îmbunătăţi separarea realizată prin folosirea unei prese sau a unei centrifuge. Odată cu separarea fracţiunii solide se realizează şi separarea nutrienţilor. Tabel 15: Rezultatele tehnicilor de separare mecanică exprimate ca procent al dejecţiilor brute în fracţiunea solidă Tehnica Procentajul în fracţiunea solidă Tipul Materie dejecţiilor Masă N P 2O 5 K 2O uscata Sedimentare Scroafă 28 68 44 90 28 Presa cu Porc de burghiu ingrasat 13 35 11 15 53 Filtru cu paie Scroafă 11 79 23 >90 5 Centrifugă Porc de ingrasat 13 47 21 70 13 Centrifugă Porc de + floculant ingrasat 24 71 35 85 24 Presa cilindru Porc de ingrasat 33 83 47 90 30 36

Partile componente ale separatorului sunt: - corpul separatorului confecţionat din fonta - snecul de antrenare confecţionat din otel inox - sita de separare cu fante avand dimensiunea 0,25; 0,5; 0,75; 1,0 mm confecţionata din otel inox - sistemul de reglare al umidităţii fracţiei solide confecţionat din otel inox compus din clapete, pârghii si contragreutati - motor electric 5,5 kw; 220 / 380V; 50Hz; cu reductor de turaţii Separatorul de dejectii reprezintă prima treapta de tratare a dejecţiilor evacuate din ferma de porci. El separa particulele solide, cu marime mai mare de 0,5-1 mm, de fracţia lichida in care se afla in suspensie sau in amestec. Separarea lichidului de solid se face cu ajutorul unui snec ce se rotesc in interiorul unei site cilindrice prevăzuta cu fante de dimensiuni mici. Apele uzate si dejecţiile, colectate in bazinul de stocare, sunt pompate in interiorul separatorului unde partea lichida, in prima porţiune a sitei si a snecului se separa gravitaţional după care, pe măsura ce avansează antrenata de snec, este evacuata prin fantele sitei, partea solida fiind presata din ce in ce mai mult de snec si clapetele reglabile de evacuare a fracţiei solide. Umiditatea fracţiei solide poate fi reglata prin poziţia clapetelor de evacuare a fracţiei solide cu ajutorul unor tije cu contragreutati. Ea poate fi reglata intre 25-35% functie de scopul in care va fi utilizata fractia solida. Separatorul poale lucra cu lichide vascoase cu continut de apa de peste 20% sau cu lichide in care continutul de materii solide este de mai putin de 1%. Pentru dejectiile provenite din ferma, trecerea prin acest separator face ca materiile in suspensie sa fie separate in proportie de 77%. Totodata, materia organica continuta in dejectii este separata in proporţie de 81%, iar amoniacul, azotul, fosforul si potasiul se reduc cu mai mult de 15%. Avantajele separarii dejectiilor sunt: odată cu separarea fractiei solide se produce şi separarea nutrientilor; 37