Universitatea de Vest din Timișoara Școala Doctorală de Geografie Rezumatul tezei de doctorat Cooperarea transfrontalieră România-Serbia: tradiții, priorități de dezvoltare, impact socio-teritorial. Studii de caz în arealul transfrontalier: Valea Cernei-Defileul Dunării-Valea Timocului Coordonator științific, Prof. univ. Dr. Nicolae POPA Student doctorand, Ilie RĂDOI Timișoara 2017
CUPRINS ARGUMENT INTRODUCERE CAP. I. FUNDAMENTAREA CONCEPTUALĂ A TEMEI 1.1. Conceptele de frontieră și zonă de frontieră 1.2. Cooperarea transfrontalieră și problemele dezvoltării în zonele de frontieră 1.2.1. Blocajul frontalier și nevoia de cooperare transfrontalieră 1.2.2. Extinderea/integrarea UE și cooperarea transfrontalieră 1.2.3. Constituirea cadrului european al cooperării transfrontaliere și extinderea aplicării acestuia 1.2.4. De la state naționale, la globalizare, glocalizare și integrare 1.3. Cooperarea și dezvoltarea locală în zonele de frontieră fluvială 1.3.1. Zonele de cooperare fluvială din Europa 1.3.2. Poziția și rolul european al Dunării 1.3.3. Scurt istoric al relațiilor transfrontaliere din zona extinsă a Defileului Dunării 1.3.4. Relațiile transfrontaliere din zona extinsă a Defileului Dunării din punct de vedere al administrării portuare fluviale 1.4. Cadrul european al cooperării transfrontaliere 1.4.1. Semnificațiile multiple ale Europei 1.4.2. Euroregionalizarea și cooperarea transfrontalieră 1.5. Euroregiunile și bazinele de viață 1.5.1. Euroregiunile 1.5.1.a. Euroregiunea Dunăre, Criș, Mureș Tisa (DKMT) 1.5.2. Dezvoltarea regională în România 1.5.3. Dezvoltarea regională în Serbia 1.5.4. Spațiul ca suport identitar pentru construcția bazinelor de viață 1.5.5. Bazinul de viață 1.5.5.a. Conceptul de bazin de viață în Franța 1.5.5.b. Metoda MIRABEL/ANABEL, de cercetare a unui bazin de viață 1.5.5.c. Bazinul de viață în zona extinsă a Defileului Dunării 1
1.5.5.d. Integrarea bazinelor de viață din zona extinsă a Defileului Dunării în sistemele naţionale de așezări din România și Serbia CAP. II FUNDAMENTAREA METODOLOGICĂ A CERCETĂRII 2.1. Scopul fundamental și ipoteza generală ale lucrării 2.2. Problematica, ipotezele și obiectivele specifice ale cercetării 2.3. Metodele de lucru 2.3.1. Cercetarea de birou 2.3.2. Cercetarea de teren 2.4. Definirea spațiului de analiză 2.4.1. Organizarea administrativă a Republicii Serbia 2.4.2. Organizarea administrativă a României 2.4.3. Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) din zona de studiu 2.4.4. Încadrarea arealului de studiu în regiuni geografice 2.4.5. Identități locale în arealul studiat 2.4.6. Zona de studiu la nivel european și regional 2.5. Rolul frontierelor în zona de studiu 2.5.1. Fixarea frontierei de stat dintre România și Serbia 2.6. Rezultate așteptate și posibile erori CAP. III STADIUL CERCETĂRILOR ASUPRA VECINĂTĂȚII EXTINSE A DEFILEULUI DUNĂRII 3.1. Scurt istoric 3.2. Scurt istoric al cooperării transfrontaliere România Serbia CAP. IV POTENȚIALUL ZONEI TRANSFRONTALIERE PENTRU COLABORARE ȘI DEZVOLTARE SOCIAL-ECONOMICĂ 4.1. Potențialul natural și conservarea acestuia 4.1.1. Caracterizarea fizico-geografică a arealului românesc 4.1.2. Caracterizarea fizico-geografică a arealului sârbesc 4.2. Valorificarea resurselor naturale locale 4.2.1. Fluviul Dunărea 4.3. Bazinele de viață spații suport pentru cooperarea transfrontalieră. Comunitățile etno-culturale și evoluția acestora: identități, alterități și solidarități locale 2
4.3.1. Bazinele de viață, spații suport pentru cooperarea transfrontalieră 4.3.2. Comunitățile etno-culturale și evoluția acestora 4.3.2.a. Comunitatea românească din Serbia 4.3.2.b.Comunitatea sârbească din România 4.3.3. Alte comunități locale 4.3.4. Identități, alterități și solidarități locale 4.4. Potențialul de dezvoltare al capitalului uman - Potențialul de cooperare interculturală și transfrontalieră CAP. V CADRUL INSTITUȚIONAL AL COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE ROMÂNO-SÂRBE ÎN ZONA DEFILEULUI DUNĂRII 5.1. Strategiile Europene de cooperare 5.2. Strategiile naționale de cooperare și dezvoltare regională 5.2.1. Strategia de dezvoltare a regiunii Vest 5.2.2. Strategia de dezvoltare a regiunii Sud-Vest 5.2.3. Strategia de dezvoltare a Regiunii Timoc 5.3. Euroregiunile din zona de studiu 5.3.1. Euroregiunea Dunărea 21 5.3.2. Liga Țărilor Dunărene 5.3.3. Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) 5.4. Strategia de dezvoltare România Serbia Bulgaria CAP. VI. FORMELE DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ ÎN ZONA EXTINSĂ A DEFILEULUI DUNĂRII 6.1. Domeniile predilecte ale cooperării transfrontaliere 6.2. Programele și proiectele de cooperare transfrontalieră derulate 6.3. Impactul local al proiectelor de cooperare transfrontalieră 6.4. Evoluția circulației transfrontaliere în proximitatea Defileului Dunării 6.4.1. Comerțul internațional dintre România și Serbia 6.4.2. Situația circulației transfrontaliere a persoanelor înainte de 1989 6.4.3. După 1989 - perioada de embargou 6.4.4. Demersurile de accedere la Uniunea Europeană pentru România și Serbia 6.5. Evoluții recente în profilul social-economic al așezărilor 3
CAP. VII PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A ZONEI TRANSFRONTALIERE A DEFILEULUI DUNĂRII 7.1. Tendințe polarizatoare și surse de magnetism în arealul de studiu 7.2. Strategii de dezvoltare social-economică prin metoda "3T" 7.3. Strategii de dezvoltare teritorială sustenabilă prin cultură 7.3.1. Programul Capitală Culturală Europeană 7.3.2. Provocări din punct de vedere al cooperării transfrontaliere în contextul de Capitală Europeană a Culturii pentru zona de studiu CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE 4
CONTENTS ARGUMENT INTRODUCTION CHAPTER I. FUNDAMENTAL CONCEPTUALIZATION OF THE THEME 1.1. Concepts of border and border area 1.2. Cross-border cooperation and development issues in border areas 1.2.1. Border blocking and the need for cross-border cooperation 1.2.2. EU enlargement/integration and cross-border cooperation 1.2.3. Establishing the European framework for cross-border cooperation and extending its application 1.2.4. From national states to globalization, glocalization and integration 1.3. Local cooperation and development in river border areas 1.3.1. Areas of cooperation across a river in Europe 1.3.2. European position and role of the Danube 1.3.3. Brief history of cross-border relations in the extended area of the Danube Gorge 1.3.4. Cross-border relations in the extended area of the Danube Delta in terms of river port management 1.4. European framework for cross-border cooperation 1.4.1. Europe's multiple meanings 1.4.2. Euro regionalization and cross-border cooperation 1.5. Euro regions and basins of life 1.5.1. Euro regions 1.5.1.a. The Danube Euro region, Criş, Mureş Tisa (DKMT) 1.5.2. Regional development in Romania 1.5.3. Regional development in Serbia 1.5.4. Space as support for the construction of life basins 1.5.5. Life basin 1.5.5. a. Life basin concept in France 1.5.5. b. The MIRABEL /ANABEL method, the research of a basin of life 1.5.5. c. The basin of life in the extended area of the Danube Gorge 5
1.5.5. d. Integration of the basins of life from the extended area of the Danube Delta into the national settlements systems in Romania and Serbia CHAPTER II. METHODOLOGICAL BASIS OF RESEARCH 2.1. The fundamental objective and general hypothesis of the paper 2.2. Specific issues, hypotheses and specific research objectives 2.3. Working methods 2.3.1. Office Research 2.3.2. Field research 2.4. Defining the analysis space 2.4.1. Administrative organization of the Republic of Serbia 2.4.2. Administrative organization of Romania 2.4.3. Territorial Administrative Units (TAU) in the study area 2.4.4. Framing of the study area in geographic regions 2.4.5. Local identities in the studied area 2.4.6. European and regional study area 2.5. The role of the frontiers in the study area 2.5.1. Fixing the state border between Romania and Serbia 2.6. Expected results and possible errors CHAPTER III.THE RESEARCH STAGE ON THE EXTENDED VICINITY OF THE DANUBE DEFILE 3.1. Short history 3.2. Brief history of cross-border cooperation between Romania and Serbia CHAPTER IV. POTENTIAL OF THE TRANSFRONTAL AREA FOR SOCIAL AND ECONOMIC COOPERATION AND DEVELOPMENT 4.1. Natural potential and its conservation 4.1.1. Physical-geographic characterization of the Romanian area 4.1.2. Physical-geographical characterization of the Serbian area 4.2. Capitalizing on local natural resources 4.2.1. Danube River 4.3. Life basins - support spaces for cross-border cooperation. Ethno-cultural communities and their evolution: local identities, alterities and solidarity 6
4.3.1. Basins of life, spaces for cross-border cooperation 4.3.2. Ethno-cultural communities and their evolution 4.3.2. a. The Romanian community in Serbia 4.3.2. b. Serbian Community in Romania 4.3.3. Other local communities 4.3.4. Identities, alterities and local solidarities 4.4. Developing the potential of human capital. Intercultural and cross-border cooperation potential CHAPTER V. THE INSTITUTIONAL FRAMEWORK OF THE ROMANIAN-SERBIAN CROSSBORDER COOPERATION IN THE DANUBE DEFILE 5.1. European cooperation strategies 5.2. National cooperation and regional development strategies 5.2.1. The development strategy of the West region 5.2.2. Development Strategy of the South-West Region 5.2.3. Development Strategy of Timoc Region 5.3. Euro regions in the study area 5.3.1. Danube Euro region 21 5.3.2. League of Danube Countries 5.3.3. The European Union Strategy for the Danube Region (SUERD) 5.4. Development Strategy Romania - Serbia - Bulgaria CHAPTER VI. FORMS OF TRANSFRONTAL COOPERATION IN THE EXTENSIVE AREA OF THE DANUBE DEFILE 6.1. The main areas of cross-border cooperation 6.2. Cross-border cooperation programs and projects 6.3. The local impact of cross-border cooperation projects 6.4. Evolution of cross-border traffic in the vicinity of the Danube Gorge 6.4.1. International trade between Romania and Serbia 6.4.2. The situation of the cross - border movement of persons before 1989 6.4.3. After 1989 - the embargo period 6.4.4. The steps to join the European Union for Romania and Serbia 6.5. Recent developments in the socio-economic profile of the settlements 7
CHAPTER VII. PERSPECTIVES FOR THE DEVELOPMENT OF THE CROSSBORDER AREA OF THE DANUBE SECTOR 7.1. Polarizing tendencies and sources of magnetism in the study area 7.2. Social and economic development strategies through the "3T" 7.3. Sustainable territorial development strategies through culture 7.3.1. European Cultural Capital Program 7.3.2. Challenges from the point of view of cross-border cooperation in the context of the European Capital of Culture for the study area CONCLUSIONS BIBLIOGRAPHY ANNEXES 8
CONTENU ARGUMENTATION INTRODUCTION CHAPITRE I. CONCEPTUALISATION FONDAMENTAL DU THÈME 1.1. Concepts de frontière et de zone de frontière 1.2. Coopération transfrontalière et questions de développement dans les zones frontalières 1.2.1. Blocage des frontières et nécessité d'une coopération transfrontalière 1.2.2. Élargissement de l'ue/intégration et coopération transfrontalière 1.2.3. Établir le cadre européen de la coopération transfrontalière et étendre son application 1.2.4. Des Etats nationaux, la mondialisation, la glocalisation et l'intégration 1.3. Coopération locale et développement dans les zones frontalières fluviales 1.3.1. Domaines de coopération fluviale en Europe 1.3.2. Position européenne et rôle du Danube 1.3.3. Bref histoire des relations transfrontalières dans la zone étendue des gorges du Danube 1.3.4. Relations transfrontalières dans la zone élargie du delta du Danube en termes de gestion du port fluvial 1.4. Cadre européen de coopération transfrontalière 1.4.1. Les multiples significations de l'europe 1.4.2. Euro régionalisation et coopération transfrontalière 1.5. Euro régions et bassins de vie 1.5.1. Euro régions 1.5.1. a. L'Euro région du Danube, Criş, Mureş Tisa (DKMT) 1.5.2. Développement régional en Roumanie 1.5.3. Développement régional en Serbie 1.5.4. L'espace comme support d'identification pour la construction des bassins de vie 1.5.5. Bassin de vie 1.5.5. a. Concept de vie en France 1.5.5. b. La méthode MIRABEL/ANABEL, la recherche d'un bassin de vie 1.5.5. c. Le bassin de la vie dans la zone étendue des gorges du Danube 9
1.5.5. d. Intégration des bassins de vie de la zone élargie du delta du Danube dans les systèmes d'établissements nationaux en Roumanie et en Serbie CHAPITRE II. BASE METHODOLOGIQUE DE LA RECHERCHE 2.1. Le but fondamental et l'hypothèse générale du document 2.2. Problèmes spécifiques, hypothèses et objectifs de recherche spécifiques 2.3. Les méthodes de travail 2.3.1. Recherche de bureau 2.3.2. Recherche sur le terrain 2.4. Définir l'espace d'analyse 2.4.1. Organisation administrative de la République de Serbie 2.4.2. Organisation administrative de la Roumanie 2.4.3. Unités administratives territoriales (UAT) dans la zone d'étude 2.4.4. Encadrement de la zone d'étude dans les zones géographiques 2.4.5. Identités locales dans la zone étudiée 2.4.6. Zone d'étude européenne et régionale 2.5. Le rôle des frontières dans la zone d'étude 2.5.1. Fixer la frontière entre la Roumanie et la Serbie 2.6. Résultats attendus et erreurs possibles CHAPITRE III. LE STADE DE LA RECHERCHE SUR LA PROXIMITE ETENDUE DU DEFILE DU DANUBE 3.1. Histoire courte 3.2. Bref histoire du la coopération transfrontalière entre Roumanie et Serbie CHAPITRE IV. POTENTIEL DE LA ZONE TRANSFRONTALIÈRE DE COOPÉRATION SOCIALE ET ÉCONOMIQUE ET DE DÉVELOPPEMENT 4.1. Potentiel naturel et sa conservation 4.1.1. Caractérisation physico-géographique de la zone roumaine 4.1.2. Caractérisation physico-géographique de la zone serbe 4.2. Capitaliser sur les ressources naturelles locales 4.2.1. Danube 4.3. Bassins de vie - soutenir les espaces de coopération transfrontalière. Les communautés ethnoculturelles et leur évolution: identités locales, altérités et solidarité 10
4.3.1. Des bassins de vie, des espaces de coopération transfrontalière 4.3.2. Les communautés ethnoculturelles et leur évolution 4.3.2. a. La communauté roumaine en Serbie 4.3.2. b. Communauté serbe en Roumanie 4.3.3. Autres communautés locales 4.3.4. Identités, altérités et solidarités locales 4.4. Potentiel de développement du capital humain. Potentiel de coopération interculturelle et transfrontalière CHAPITRE V. DANS LE CADRE INSTITUTIONNEL DE LA COOPÉRATION TRANSFRONTIÈRE ROMAIN-SERBE DANS LE DÉFILÉ DU DANUBE 5.1. Stratégies de coopération européennes 5.2. Coopération nationale et stratégies de développement régional 5.2.1. La stratégie de développement de la région Ouest 5.2.2. Stratégie de développement de la région Sud-Ouest 5.2.3. Stratégie de développement de la région de Timok 5.3. Euro régions dans la zone d'étude 5.3.1. Euro région du Danube 21 5.3.2. Ligue des pays danubiens 5.3.3. De la stratégie de l'union européenne pour la région du Danube (SUERD) 5.4. Stratégie de développement Roumanie - Serbie - Bulgarie CHAPITRE VI. FORMES DE COOPERATION TRANSFRONTALIERE DANS LA ZONE ÉLARGIE DU DEFILE DU DANUBE 6.1. Les principaux domaines de la coopération transfrontalière 6.2. Programmes et projets de coopération transfrontalière 6.3. L'impact local des projets de coopération transfrontalière 6.4. Évolution du trafic transfrontalier à proximité des gorges du Danube 6.4.1. Commerce international entre la Roumanie et la Serbie 6.4.2. La situation des mouvements transfrontaliers de personnes avant 1989 6.4.3. Après 1989 - la période d'embargo 6.4.4. Les étapes pour rejoindre l'union européenne pour la Roumanie et la Serbie 6.5. Évolution récente du profil socio-économique des communautés 11
CHAPITRE VII. PERSPECTIVES POUR LE DEVELOPPEMENT DE LA ZONE DE COOPERATION TRANSFRONTALIERE DU SECTOR DU DANUBE 7.1. Tendances de polarisation et sources de magnétisme dans la zone d'étude 7.2. Stratégies de développement social et économique à travers le "3T" 7.3. Stratégies de développement territorial durable à travers la culture 7.3.1. Programme européen de capital culturel 7.3.2. Défis du point de vue de la coopération transfrontalière dans le contexte de la Capitale européenne de la culture pour la zone d'étude CONCLUSIONS BIBLIOGRAPHIE ANNEXES 12
Cooperarea transfrontalieră România-Serbia: tradiții, priorități de dezvoltare, impact socio-teritorial. Studii de caz în arealul transfrontalier: Valea Cernei-Defileul Dunării-Valea Timocului Sudent doctorand, Ilie RĂDOI Rezumat Cuvinte cheie: cooperare transfrontalieră, frontiere, dezvoltare regională, dezvoltare sustenabilă, euroregiuni În acest demers științific, am plecat de la premisa că o cercetare geografică, indiferent de scara la care este făcută, trebuie să dispună de o finalitate, prin aplicarea ei în comunitatea investigată. Prin programul meu de doctorat, intenționez continuarea pregătirii teoretice și practice, dobândite până în prezent în domeniul dezvoltării regionale și interculturalității, și extinderea modului de gândire științific, prin aprofundarea cunoștințelor asupra cooperării transfrontaliere, ca mai apoi acestea, să fie puse în practică în comunitățile cercetate. Extinderea treptată a Uniunii Europene, precum și evenimentele politice, socialeconomice și culturale de actualitate, necesită o integrarea mai profundă a statelor membre. Disparitățile la nivel identitar reprezintă o provocare pentru UE, programele de cooperare transfrontalieră constituie un instrument util de creștere a gradului de cooperare la nivel europen și internațional. Prin intermediul acestor programe, România și Serbia au oportunitatea de creștere a nivelului de cooperare transfrontalieră în mai multe domenii. În acest context, granița României cu Serbia are o importanță strategică pentru Uniunea Europeană, fiind granița externă a Uniunii. Mai mult, cooperarea transfrontalieră este și o unealtă utilă de preîntâmpinare și reducere a conflictelor la granițe. Un alt argument pentru utilitatea studierii cooperării transfrontaliere în arealului propus este prezența fluviului Dunărea în regiune. Comisia Europeană dă o importanță strategică fluviului Dunărea în această parte a Europei, importanță atestată prin promovarea Strategiei Dunării ca proiect regional major. 13
Ipoteza principală de la care am plecat în prezenta lucrare a fost că o cooperare transfrontalieră eficientă și sustenabilă va genera un nivel înalt de interacţiune ȋntre Uniunea Europeană și statele vecine (în acest caz, între România și Serbia), ceea ce va duce la crearea unui spaţiu regional mai sigur și predictibil. Obiectivul general al cercetării a fost de a identifica oportunitățile și provocările prezente și potențiale în cooperarea transfrontalieră dintre România și Serbia, în viitorul apropiat. Capitolul I, Fundamentarea conceptuală a temei include analiza conceptelor de frontieră și a efectului de frontieră, analiza conceptelor de cooperare transfrontalieră, euroregiune și bazin de viață. O atenţie deosebită se acordă analizei din punct de vedere al cooperării transfrontaliere. Tratează conceptul de cooperare transfrontalieră și îl detaliază în context evolutiv de la nivel global la nivel european, cu accent pe trăsăturile cooperării la nivel regional. Tot aici, este inclusă prezentarea euroregiunilor din care face parte aria studiată și demersul istoric în formarea euroregiunilor în Europa, acordându-se o atenție specială euroregiunii DKMT, drept cadru nou de intensificare a cooperării în zona de studiu. Se face treptat trecerea spre analiza conceptuală a bazinului de viață. În lumea postmodernistă s-a constat o schimbare de percepție asupra frontierelor, de la modul clasic de a privi frontierele ca linii de demarcație ce despart două entități, la percepția constructivistă, ce ia în calcul și dimensiunile culturală, socială, politică și mentală. Datorită evenimentelor politice majore din ultimii 20-30 de ani, căderea comunismului, integrarea europeană, la care putem adăuga fenomenele de globalizare și migrație, frontierele și-au redefinit caracteristicile. Înțelegem, acum, că frontierele sunt conectate la evenimentele și fenomenele din lumea contemporană și sunt, prin urmare, o reflectare a realității relațiilor dintre state. Drept urmare, tendințele ideologice și politice de a crea o Europă a regiunilor, de a diminua rolul statului națiune, în contextul globalizării, s-au reflectat și în construcția frontierelor. Apariția Uniunii Europene și extinderea ei treptată, prin accederea de noi state membre, printre care și România, a schimbat din nou modul de abordare a frontierelor în Europa. După jumătate de secol de comunism, statele est-europene au căutat să îşi recapete identitatea pierdută, într-o Europă care urmărea integrarea economică şi socială a statelor ei membre și a celor aflate în proces de aderare. Capitolul II, Fundamentarea metodologică a cercetării cuprinde enunțarea și argumentarea scopului științific fundamental și a ipotezei generale, problematica, ipotezele și 14
obiectivele specifice ale cercetării, metodele de lucru, definirea spațiului de analiză, rezultatele așteptate și posibilele erori. Capitolul III, Stadiul cercetării asupra vecinătății extinse a Defileului Dunării, face o incursiune bibliografică în istoria cunoașterii comunităților din arealului studiat. Capitolul IV, intitulat Potențialul zonei transfrontaliere pentru colaborare și dezvoltare social-economică, inventariază oportunitățile așezărilor din arealul studiat, din punct de vedere natural și relațional. Capitolul V, intitulat Cadrul instituțional al cooperării transfrontaliere româno-sârbe în zona Defileului Dunării evidențiază organismele implicate în cooperarea transfrontalieră și nivelul la care are loc implicarea: european, transnațional, național, regional și local. Zona noastră de studiu se află la intersecția liniilor de acțiune a mai multor strategii: europene, transnaționale, euroregionale, naționale, regionale și locale. În analiza proiectelor trebuie ținut cont de toate aceste strategii și fonduri de finanțare. Prin astfel de proiecte, Dunărea poate fi transformată, din graniță care desparte, în interfață de cooperare. Capitolul VI Formele de cooperare transfrontalieră în zona extinsă a Defileului Dunării tratează formele de cooperare trasnfrontalieră la mod regional și urmărește direcțiile de dezvoltare prin proiectele de cooperare transfrontalieră. Din analizele prezentate în cercetarea de mai sus, ajungem la concluzia că procesul de cooperare transfrontalieră este o unealtă utilă pentru integrarea trans-națională și reducerea conflictelor, dacă privim granițele ca locuri de schimb și cooperare, în loc de bariere. Cooperarea care are loc între comunități este punctul de pornire pentru politicile de bună-vecinătate și cooperarea transfrontalieră instituționalizată. Înțelegerea modelelor de cooperare care au loc în mod natural poate duce la strategii și programe, și ulterior, proiecte pragmatice, adaptate la realitate, care să ofere o dezvoltare sustenabilă zonelor de lângă graniță, în special în aceste vremuri în care Uniunea Europeană se confruntă cu numeroase provocări. Capitolul VII Perspective de dezvoltare a zonei transfrontaliere a Defileului Dunării prezintă o analiză a oportunităților de dezvoltare existente în arealul studiat și modalitatea în care acestea sunt valorificate sau ar putea fi valorificate. Domeniile predilecte de cooperare sunt: schimbul între comunități, dezvoltarea economică și socială, precum și protecția mediului, dar într-o mai mică măsură. O oportunitate de cooperare care nu este fructificată la adevăratul potențial este turismul, foarte ofertant în zonă. 15
Noutatea adusă de această cercetare constă în identificarea variabilelor care duc la creșterea atractivității unei zone (magnetismului) din studiile efectuate de Banca Mondială asupra orașelor din România, și aplicarea lor în zona mea de studiu. Cercetări folosind aceste variabile nu au mai fost făcute în zona studiată. De asemenea, utilizarea modelelor oferite de Richard Florida, Duncan Light, Alberto Gasparini, Carlos Miguel Correia pentru analiza dezvoltării regionale din bazinul de viață studiat a oferit perspective de analiză relevante pentru comunitățile analizate. Programul cultural propus de Timisoara2021 se înscrie și în contextul actual, mai larg, al integrării europene, prin cooperarea transfrontalieră dintre România, Serbia și Ungaria. Prin proiectele care se vor derula în acestă arie se încearcă nu doar refacerea legăturilor de infrastructură, ci și a celor culturale. În acest sens, regiunea culturală creată de contextul programului ECoC, este o oportunitate de cooperare în proiectele derulate sub egida Strategiei Dunării, care face conexiunea cu alte 10 țări europene riverane ei (prin extrapolare, cu aproape întreg continentul european). 16
Cross-border Cooperation between Romania and Serbia: Traditions, Development Priorities and Socio-territorial Impact. Case Studies in the Cross-border area: Cerna-Danube Gorge-Timok Valley Summary Keywords: cross-border cooperation, borders, regional development, sustainable development, euro regions In this scientific research paper, we have started with the assumption that a geographic research, regardless of the scale at which it is made, must have a practical result by applying it into the investigated community. Through my doctoral program, I intend to continue the theoretical and practical training that has been gained so far in the field of regional development and intercultural level, and to expand the way of scientific thinking, by deepening the knowledge on cross-border cooperation, then to translate it into practice in the investigated communities. The gradual enlargement of the European Union, as well as current political, social, economic and cultural events, requires a deeper integration of the Member States. Identity disparities are a challenge for the EU and cross-border cooperation programs are a useful tool for increasing cooperation at European and international level. Through these programs, Romania and Serbia have the opportunity to increase the level of cross-border cooperation in several areas. In this context, Romania's border with Serbia is of strategic importance to the European Union, being the external border of the Union. Moreover, cross-border cooperation is also a useful tool to prevent and reduce border conflicts. Another argument for the usefulness of studying cross-border cooperation in the selected area is the presence of the Danube River in the region. The European Commission gives strategic importance to the Danube River in this part of Europe, which is attested by promoting the Danube Strategy as a major regional project. The main hypothesis from which we went in the present paper was that efficient and sustainable cross-border cooperation will generate a high level of interaction between the European Union and the neighbouring countries (in this case between Romania and Serbia), which will lead to the creation of a more secure and predictable regional space. 17
The overall objective of the research was to identify the present and potential opportunities and challenges in cross-border cooperation between Romania and Serbia in the near future. Chapter I, "Fundamental Conceptualization of the Theme", includes the analysis of frontier and border effect concepts, the analysis of the concepts of cross-border cooperation, the Euro region and the basin of life. Particular attention is paid to the analysis of cross-border cooperation. It deals with the concept of cross-border cooperation and details it in an evolving context at a global and European level, focusing on the features of regional cooperation. Here is also the presentation of the Euro regions of which the study area is part and the historical approach in the formation of Euro regions in Europe, with special attention being given to the DKMT Euro region, as a new framework for intensifying cooperation in the study area. The transition to the conceptual analysis of the basin is gradually made. In the postmodern world, there has been a change of perception on the frontiers, from the classic way of looking at the frontiers as dividing lines separating two entities, to the constructivist perception, which also takes into account the cultural, social, political and mental dimensions. Due to the major political events of the last 20-30 years, the fall of communism, the European integration, to which we can add the phenomena of globalization and migration, the frontiers have redefined their characteristics. We now understand that the borders are connected to the events and phenomena of the contemporary world and are therefore a reflection of the reality of the relations between states. As a result, ideological and political tendencies to create a Europe of regions, to diminish the role of the nation state in the context of globalization, have also been reflected in the construction of borders. The emergence of the European Union and its gradual enlargement through the accession of new member states, including Romania, again changed the way of approaching the borders in Europe. After half a century of communism, the East European countries sought to regain their lost identity in a Europe that sought the economic and social integration of its member states and those in the process of accession. Chapter II, "Methodological basis of research", encompasses the statement and argumentation of the fundamental scientific goal and of the general hypothesis, the specific problems, the hypotheses and the specific objectives of the research, the working methods, and the definition of the analysis space, the expected results and the possible errors. 18
Chapter III, "The Stage of Exploration on the Extended Neighbourhood of the Danube Gorge", makes a bibliographic incursion into the history of knowledge of the communities in the studied area. Chapter IV, entitled "Cross-Border Potential for Social and Economic Development", inventories the opportunities of settlements in the studied area, from a natural and relational point of view. Chapter V entitled "The institutional framework of Romanian-Serbian cross-border cooperation in the Danube Delta" highlights the bodies involved in cross-border cooperation and the level at which the involvement takes place: European, transnational, national, regional and local. Our study area is at the crossroads of action lines of several strategies: European, transnational, Euro regional, national, regional and local. All these strategies and funding instruments have to be considered in project analysis. Through such projects, the Danube can be transformed, from the border that divides, into a cooperative interface. Chapter VI "Forms of cross-border cooperation in the extended area of the Danube Delta" deals with the forms of regional cross-border cooperation and follows the development directions through the cross-border cooperation projects. From the case studies presented in the above research, we come to the conclusion that the cross-border cooperation process is a useful tool for trans-national integration and conflict reduction, if we look at borders as places of exchange and cooperation instead of barriers. Cooperation between communities is the starting point for good-neighbourly policies and institutionalized cross-border cooperation. Understanding cooperative patterns that occur naturally can lead to strategies and programs, and then realistic, pragmatic projects that provide sustainable development to areas near the border, especially in those times when the European Union is confronted with numerous challenges. Chapter VII, "Prospects for the development of the Danube Delta's cross-border area" presents an analysis of the existing development opportunities in the studied area and the way they are exploited or could be exploited. The major areas of cooperation are: sharing between communities, economic and social development, and environmental protection, but to a lesser extent. An opportunity for cooperation that is not harnessed to the real potential is tourism. 19
The novelty of this research is the identification of the variables that increase the attractiveness of an area (magnetism) from the World Bank studies made on some other Romanian cities and their application in my area of study. There has not been done so far any research using these variables in the studied area. Also, the use of models provided by Richard Florida, Duncan Light, Alberto Gasparini and Carlos Miguel Correia for the analysis of regional development in the studied life area provided relevant analytical perspectives for the analysed communities. The cultural program presented by Timisoara2021 in the bid book is also part of the present wider context of European integration through cross-border cooperation between Romania, Serbia and Hungary. The projects that will run in this area are trying not only to restore the infrastructure connections, but also to the cultural ones. In this respect, the cultural region created by the context of the ECoC program is an opportunity for cooperation in the projects under the auspices of the Danube Strategy, which makes the connection with 10 other European fluvial countries (by extrapolation with almost the whole European continent). 20
Coopération transfrontalière entre Roumanie et Serbie: traditions, priorités de développement, impact socio-territorial. Études de cas dans la zone transfrontalière: Cerna Vallée -Danube Gorge-Vallée de Timok Résumé Mots-clés: coopération transfrontalière, frontières, développement régional, développement durable, euro régions Dans ce document de recherche scientifique, nous partons de l'hypothèse qu'une recherche géographique, quelle que soit l'échelle à laquelle elle est faite, doit avoir un résultat pratique en l'appliquant à la communauté étudiée. Grâce à mon programme de doctorat, j'ai l'intention de poursuivre la formation théorique et pratique acquise jusqu'à présent dans le domaine du développement régional et de l'interculturalité, et d'élargir la réflexion scientifique en approfondissant les connaissances sur la coopération transfrontalière et le traduire en pratique dans les communautés étudiées. L'élargissement progressif de l'union européenne ainsi que les événements politiques, sociaux, économiques et culturels actuels exigent une intégration plus poussée des États membres. Les disparités identitaires sont un défi pour l'ue, les programmes de coopération transfrontalière sont utiles pour renforcer la coopération au niveau européen et international. Grâce à ces programmes, la Roumanie et la Serbie ont la possibilité d'accroître le niveau de coopération transfrontalière dans plusieurs domaines. Dans ce contexte, la frontière de la Roumanie avec la Serbie revêt une importance stratégique pour l'union européenne, en tant que frontière extérieure de l'union. De plus, la coopération transfrontalière est également un instrument utile pour prévenir et réduire les conflits frontaliers. Un autre argument en faveur de l'étude de la coopération transfrontalière dans la zone proposée est la présence du Danube dans la région. La Commission européenne accorde une importance stratégique au Danube dans cette partie de l'europe, ce qui est attesté par la promotion de la stratégie du Danube en tant que projet régional majeur. L'hypothèse principale à partir de laquelle nous sommes allés dans le présent document était qu'une coopération transfrontalière efficace et durable générerait un niveau élevé d'interaction entre l'union européenne et les pays voisins (dans ce cas entre la Roumanie et la Serbie), ce qui conduirait à la création d'un espace régional plus sûr et prévisible. 21
L'objectif global de la recherche était d'identifier les opportunités et défis présents et potentiels dans la coopération transfrontalière entre la Roumanie et la Serbie dans un proche avenir. Le chapitre I, «Conceptualisation fondamental de thème», comprend l'analyse des concepts frontières et d'effets frontaliers, l'analyse des concepts de coopération transfrontalière, l'euro région et le bassin de la vie. Une attention particulière est accordée à l'analyse de la coopération transfrontalière. Il traite du concept de coopération transfrontalière et le détaille dans un contexte évolutif au niveau mondial et au niveau européen, en mettant l'accent sur les caractéristiques de la coopération régionale. Voici également la présentation des Euro régions dont la zone d'étude fait partie et l'approche historique de la formation des Euro régions en Europe, en accordant une attention particulière à l'euro région DKMT comme nouveau cadre d'intensification de la coopération dans la zone d'étude. La transition vers l'analyse conceptuelle du bassin se fait progressivement. Dans le monde postmoderne, il y a eu un changement de perception aux frontières, de la manière classique de considérer les frontières comme des lignes de démarcation séparant deux entités, à la perception constructiviste, qui prend aussi en compte les dimensions culturelles, sociales, politiques et mentales. En raison des événements politiques majeurs des 20-30 dernières années, de la chute du communisme, de l'intégration européenne, auxquels nous pouvons ajouter les phénomènes de la mondialisation et de la migration, les frontières ont redéfini leurs caractéristiques. Nous comprenons maintenant que les frontières sont liées aux événements et aux phénomènes du monde contemporain et reflètent donc la réalité des relations entre les États. En conséquence, les tendances idéologiques et politiques visant à créer une Europe des régions, à diminuer le rôle de l'état-nation dans le contexte de la mondialisation, se sont également reflétées dans la construction des frontières. L'émergence de l'union européenne et son élargissement progressif à travers l'adhésion de nouveaux Etats membres, dont la Roumanie, ont de nouveau changé la manière d'aborder les frontières en Europe. Après un demi-siècle de communisme, les pays d'europe de l'est ont cherché à retrouver leur identité perdue dans une Europe qui cherchait l'intégration économique et sociale de ses Etats membres et de ceux en voie d'adhésion. Le chapitre II, "Base méthodologique de la recherche", englobe la déclaration et l'argumentation de l'objectif scientifique fondamental et de l'hypothèse générale, les problèmes 22
spécifiques, les hypothèses et les objectifs spécifiques de la recherche, les méthodes de travail, la définition de l'espace d analyse, les résultats attendus et les erreurs possibles. Le chapitre III, «La scène de l'exploration sur le voisinage étendu de la gorge du Danube», fait une incursion bibliographique dans l'histoire de la connaissance des communautés de la zone étudiée. Le chapitre IV, intitulé «Potentiel transfrontalier pour le développement et le développement social et économique», dresse un inventaire des possibilités d'établissement dans la zone étudiée, d'un point de vue naturel et relationnel. Le chapitre V, intitulé «Le cadre institutionnel de la coopération transfrontalière roumano et serbe dans la région du delta du Danube», met en lumière les organismes impliqués dans la coopération transfrontalière et le niveau d'implication: européen, transnational, national, régional et local. Notre zone d'étude est à la croisée des lignes d'action de plusieurs stratégies: européenne, transnationale, euro régionale, nationale, régionale et locale. Toutes ces stratégies et tous les fonds de financement doivent être pris en compte dans l'analyse de projet. Grâce à ces projets, le Danube peut être transformé, de la frontière qui le divise, en une interface coopérative. Le chapitre VI «Formes de coopération transfrontalière dans la zone élargie du delta du Danube» traite des formes de coopération transfrontalière régionale et suit les orientations de développement à travers les projets de coopération transfrontalière. À partir des analyses présentées dans la recherche ci-dessus, nous arrivons à la conclusion que le processus de coopération transfrontalière est un instrument utile pour l'intégration transnationale et la réduction des conflits si nous considérons les frontières comme des lieux d'échange et de coopération. La coopération entre les communautés est le point de départ des politiques de bon voisinage et de la coopération transfrontalière institutionnalisée. Comprendre les modèles de coopération qui se produisent naturellement peut mener à des stratégies et à des programmes, puis à des projets réalistes et pragmatiques qui assurent un développement durable dans les zones proches de la frontière, surtout lorsque l'union européenne est confrontée à de nombreux défis. Le chapitre VII «Perspectives de développement de la zone transfrontalière du delta du Danube» présente une analyse des opportunités de développement existantes dans la zone étudiée et de la manière dont elles sont exploitées ou pourraient être exploitées. 23
Les principaux domaines de coopération sont: le partage entre les communautés, le développement économique et social et la protection de l'environnement, mais dans une moindre mesure. Une opportunité de coopération qui n'est pas exploitée au potentiel réel est le tourisme. La nouveauté de cette recherche est l'identification des variables qui augmentent l'attractivité d'une zone (magnétisme) à partir des études de la Banque Mondiale faites sur d'autres villes roumaines et de leur application dans mon domaine d'étude. Il n'y a pas encore eu de recherche utilisant ces variables dans la zone étudiée. En outre, l'utilisation de modèles fournis par Richard Florida, Duncan Light, Alberto Gasparini et Carlos Miguel Correia pour l'analyse du développement régional dans la zone de vie étudiée a fourni des perspectives analytiques pertinentes pour les communautés analysées. Le programme culturel présenté par Timisoara2021 dans le cahier des charges s'inscrit également dans le contexte plus large de l'intégration européenne à travers la coopération transfrontalière entre la Roumanie, la Serbie et la Hongrie. Les projets qui vont se dérouler dans cette zone tentent non seulement de restaurer les connexions d'infrastructure, mais aussi les interconnexions culturelles. A cet égard, la région culturelle crée par le contexte du programme CCE est une opportunité de coopération dans les projets sous l'égide de la Stratégie du Danube, qui établit le lien avec 10 autres pays riverains européens (par extrapolation avec presque tout le continent européen). 24