ADER 1.2.1 - Identificarea de genotipuri de cereale, oleaginose și plante furajere şi elaborarea de elemente tehnologice inovative, adaptate impactului schimbãrilor climatice Cereale: grâu, porumb, triticale, orz Plante tehnice: floarea-soarelui, soia Coordonator proiect: I.N.C.D.A. Fundulea Parteneri în proiect: 8 unitãţi de cercetare 48% din suprafaţa arabilã a ţãrii Obiectivul general al proiectului Identificarea de genotipuri de cereale, oleaginoase şi plante furajere mai adaptate decât cele deja extinse în cultură în diferitele zone ale ţării, precum şi elaborarea de elemente tehnologice inovative, care să contribuie la diminuarea efectelor schimbărilor climatice şi implicit la creşterea stabilităţii recoltelor, paralel cu îmbunătăţirea nivelului producţiei şi calităţii acesteia Obiective specifice: 1. Identificarea şi testarea ecologică a genotipurilor identificate în areale de cultură specifice, în condiţii tehnologice diferenţiate; 2. Determinarea capacităţii de producţie şi a gradului de toleranţă la stres meteoclimatic şi biotic; 3. Studiul comportării unor genotipuri cu diverse caracteristici genetice în diferite condiţii de cultură şi în testări artificiale, în câmp sau în condiţii controlate de mediu, diferenţiat pentru fiecare specie inclusă în proiect; 4. Identificarea de genotipuri rezistente la temperaturi scăzute, la arşiţă sau la variaţiile de temperatură, la secetă sau exces de umititate şi la principalele boli care produc pagube economice în ţara noastră, îndeosebi în perspectiva schimbărilor climatice; 5. Controlul calităţii recoltelor obţinute în variantele tehnologice cu perspectivă de promovare; Plante furajere: lucernã, trifoi roşu Durata proiectului: 2011-2014 (37 luni); Valoarea totală 2011-2014 : 2.491.500 lei Director proiect: SCHITEA Maria Tel. 0213154040,Fax: 021310722, 0246642875, fundulea@ricic.ro
GENOTIPURI IDENTIFICATE CEREALE OLEAGINOASE PLANTE FURAJERE GRÂU = 5 ORZ= 3 TRITICALE= 2 SOIA = 4 LUCERNĂ =2 FLOAREA-SOARELUI =2 TRIFOI ROȘU = 1 SECVENȚE TEHNOLOGICE ÎMBUNĂTĂȚITE - soiuri de grâu/triticale x epoca de semănat x fertilizare cu azot x localitați - hibrizi de porumb/floarea-soarelui x epoca de semănat x densitate x localități -soiuri de lucernă cultură pură/amestec (lucernă + trifoi de Alexandria+ golomăț) x localități
EFECTE SCONTATE Reducerea efectelor secetei Creșterea productivităţii Producţii stabile Eficienţa economică ridicată
Performanţele de producţie ale soiurilor şi liniilor de grâu în sudul şi vestul ţării, media a 5 localități in anul 2012 Nr. crt. Soiul Media generală Kg/ha % 1 A38-04 5393 113 2 GLOSA 5110 107 3 S07170 5096 107 4 06476G5-3 5089 107 5 BOEMA 1 5083 106 6 LITERA 5066 106 7 PARTENER 5065 106 8 06475G1-2 5013 105 9 FAUR F 4987 104 10 FDL MIRANDA 4986 104 11 IZVOR 4986 104 12 PITAR 4906 103 13 A 195-03 4881 102 14 Lv 67 4855 102 15 OTILIA 4845 102 Aspect din câmpul experimental de la INCDA Fundulea în faza de înspicat -2012 16 Lv81 4832 101 17 OSTROV 4809 101 18 S07175 4799 101 19 Lv80 4778 100 20 DROPIA (Mt.) 4773 100 21 ALEX 4638 97 22 Lv82 4597 96 23 DELABRAD 2 4583 96 24 SIMNIC 50 4328 91 25 BEZOSTAIA 1 4196 88 Media 4868 102 DL5% 523 11
Performanţele de producţie ale soiurilor şi liniilor de grâu la Fundulea-2013 Epoci de semănat și nivele de fertilizare Nr crt Soiul E 1-8 oct. N120 E 2-15 oct. 120 N E 2-15 oct. N0 ET- 10 noi N120 Media Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha % 1 PAJURA 7334 7715 6733 5491 6818 112 2 GLOSA 7508 7623 6841 5256 6807 112 3 FDL MIRANDA 7461 7329 6494 5509 6698 110 4 LITERA 7364 7135 6331 5374 6551 108 5 OTILIA 7252 7281 6080 5385 6500 107 6 Lv6111/12 7296 6609 6625 5598 6532 107 MIRANDA-ȋnregistrat în 2011 7 BOEMA 1 7125 7335 5993 5424 6469 106 8 06476G5-3 6989 7033 6664 5210 6474 106 9 A37-04 6630 7059 6535 5232 6364 105 10 RETEZAT 6880 7444 6217 4897 6360 105 11 Lv6113/12 6955 7233 5849 5476 6378 105 12 ROVINE 6979 6775 6501 5129 6346 104 13 A38-04 6852 6510 6534 5124 6255 103 14 PITAR 7095 6577 6362 5161 6299 104 15 ADELINA 6930 6510 6191 5047 6170 101 16 FAUR F 7066 6300 6524 4979 6217 102 17 RODITOR 6909 7052 5746 4759 6117 101 Noile soiuri de grâu create în România, pe langă un potențial de producție ridicat și o calitate foarte bună,se caracterizează și printr-o foarte bună adaptabilitate la condițiile de mediu: producții ridicate la semănatul în a doua jumătate a lunii octombrie, valorificare superioară a substanțelor nutritive si o foarte bună rezistență la iernare și secetă. 18 IZVOR 7024 6710 5898 4954 6147 101 19 Lv6110/12 6462 6342 6052 5039 5974 98 20 Lv6125/12 6249 5269 6402 4950 5718 94 21 DROPIA 6801 6564 6119 4836 6080 100 22 ALEX 6342 5895 5516 5099 5713 94 23 DELABRAD 2 6106 5986 5677 4964 5683 93 24 SIMNIC 50 6277 7002 5453 4325 5764 95 25 BEZOSTAIA1 5102 4838 3961 3981 4471 74 Media 6839 6725 6132 5088 6196 102 DL 5% 671 974 467 429 635 10 IZVOR ȋnregistrat în 2008
SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ FDL M I R A N D A (Triticum aestivum L.) Anul înregistrării: 2011 - soiul de grâu comun de toamnă FDL MIRANDA afost obţinut la INCDA Fundulea din combinaţia hibridă complexă ERYT26221/96869G1-//GLOSA prin selecţie individuală în urma homozigotării rapide prin sistemul Zea. Caracteristici morfologice: -soiul FDL Miranda are tufa plantei semi-erectă, în faza de înfrăţire; -frunza steag are portul semiaplecat după înflorit. Frunzele sunt medii ca lungime şi lăţime şi sunt acoperite cu un strat ceros nu prea intens în a doua parte a perioadei de umplere a boabelor; -talia medie a plantei este cuprinsă între 100 şi 110 cm, mai înaltă decât a soiurilor martor, Dropia şi Flamura 85, cu 5-10 cm; -spicul este mare, de culoare albă, semidens, aristat, de formă piramidală şi cu poziţie semi-nutantă la maturitate; -boabele sunt de mărime medie, de formă alungită, de culoare roşie şi au, în condiţii normale de cultură, o masă a 1000 de boabe de 42-44 g şi o masă hectolitrică de 78-80 kg/hl. Caracteristici fiziologice: -soi semiprecoce, înspică cu 1-2 zile mai târziu decât soiurile martor Dropia şi Flamura 85, cu rezistenţă bună la cădere şi iernare; -este rezistent la făinare şi mijlociu de sensibil la rugina brună, rugina galbenă şi septorioză, fapt pentru care se recomandă, în tehnologia de cultură, aplicarea unui tratament foliar, cel puţin, mai ales după faza de înspicat pentru protecţia împotriva acestor boli; -are un nivel mijlociu de rezistenţă la fuzarioza spicului şi este soiul românesc cu nivelul de rezistenţă cel mai ridicat la încolţirea în spic. Soiul Dropia Glosa Otilia Izvor FDL Miranda Dormanţa nr.zile 7 13 14 16 18 Încolţirea în spic (1 9)* 5.7 3.4 1.3 1.6 1.1 Test artificial 1= foarte rezistent, 9= foarte sensibil Fundulea 4 Glosa FDL Miranda
SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ FDL M I R A N D A (Triticum aestivum L.) - continuare Capacitatea de producţie: -testat, alături de soiurile martor, Dropia şi Flamura 85, în reţeaua de staţiuni a INCDA Fundulea, în medie pe patru ani (2008-2011), dar şi în testările oficiale din reţeaua ISTIS, soiul FDL Miranda s-a dovedit a avea un potenţial şi o stabilitate foarte ridicate ale producţiei de boabe, atât faţă de soiurile martor, cât şi comparativ cu soiurile recent înregistrate; -sporurile medii de producţie, în diferite zone din ţară, au fost cuprinse între 10 şi 20% faţă de soiurile martor Dropia şi Flamura 85. Calitatea: - testările pe microprobe de laborator, la Fundulea şi la ISTIS, au indicat că soiul FDL Miranda are caracteristici mijlocii de calitate, dar corespunzătoare cerinţelor standardelor industriei de morărit şi panificaţie. Zona de cultură: - soiul FDL Miranda este recomandat pentru a se extinde în cultură în zonele de vest şi sud ale ţării, Dobrogea şi Moldova.
SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ OTILIA (Triticum aestivum L.) Anul înregistrării: 2013 -soiul de grâu comun de toamnă OTILIA a fost obţinut la INCDA Fundulea prin hibridare sexuată, urmată de selecţie individuală repetată în generaţiile F2, F3 şi F5, din combinaţia hibridă F96052G16-2/FAUR; -soiul Otilia are tufa plantei semi-erectă, în faza de înfrăţire; -frunza steag are portul semiaplecat după înflorit; -frunzele sunt medii ca lungime şi lăţime şi sunt acoperite cu un strat ceros nu puţin intens în a doua parte a perioadei de umplere a boabelor; -talia medie a plantei este cuprinsă între 75-92 cm, fiind de aceeaşi înălţime cu a soiurile martor Dropia şi Glosa; -spicul este de culoare albă, semidens, aristat, de formă piramidală, mare şi cu poziţia semi-nutantă la maturitate; -boabele sunt de mărime medie, de formă alungită, de culoare roşie şi au, în condiţii optime de cultură, o masă a 1000 de boabe de 43-45 g şi o masă hectolitrică de 78-80 kg/hl. Caracteristici fiziologice: -soi precoce (având perioada de vegetaţie asemănatoare cu a soiurilor martori Dropia şi Glosa), cu rezistenţă bună la cădere, iernare, secetă si arşiţă; -este rezistent la rugina galbenă şi septorioză şi mijlociu de rezistent la actuale rase de rugina brună şi de făinare. Are un nivel mijlociu de rezistenţă la fuzarioză si o rezistenţă bună la încolţirea în spic. Test artificial de rezistenţă la încolţirea în spic Fundulea 4 Glosa Otilia
SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ OTILIA (Triticum aestivum L.) - continuare Capacitatea de producţie: -testat, alături de soiurile martor, Dropia şi Glosa, în reţeaua ecologică a INCDA Fundulea, în medie pe trei ani (2010-2012), dar şi în testările oficiale din reţeaua ISTIS, soiul Otilia s-a dovedit a avea un potenţial bun de producţie, fiind superior soiului Dropia cu 9-14% şi soiului Glosa cu 5-6%. -sporurile de producţie au fost mai mari în condiţii favorabile de atac al bolilor foliare. Calitatea: - testările pe o periodă de cinci ani, pe microprobe de laborator, recoltate atat din reţeaua ecologică a INCDA Fundulea precum şi cea a ISTIS, au scos în evidenţă că soiul Otilia are caracteristici foarte bune de calitate, fiind din acest punct de vedere superior soiului Dropia, soi martor de calitate în testările oficiale ale ISTIS, dar şi soiului Glosa. Zona de cultură: - soiul Otilia este recomandat a se extinde în zona de vest a ţării, câmpia din sudul ţării, Dobrogea şi Moldova. Caracteristicile alveogramei (recolta 2012): Glosa P=67mmH2O L=108mm W=196 P/L=0.62 Otilia 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1 8 15 22 29 36 43 50 57 64 71 78 85 92 99 106 113 120 P= 83mmH2O L=99mm W=285 P/L=0,84
SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ PAJURA (Triticum aestivum L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLA FUNDULEA Anul înregistrării: 2014 Principalele caracteristici: - soiul are tufa plantei semi-erectă în faza de înfrăţire; - frunza steag are portul aplecat după înflorit; - frunzele sunt medii ca lungime şi lăţime şi sunt acoperite cu un strat ceros intens; - talia medie a plantei este cuprinsă între 75-92 cm, fiind mai scurtă deât a soiurilor soiurile martor Dropia şi Glosa cu cca 5-10 cm; - spicul este de culoare albă, semi-dens, aristat, de formă piramidală, de lungime medie şi cu poziţia semi-erectă la maturitate; - boabele sunt de mărime medie, de formă alungită, culorea roşie şi au în condiţii normale de cultură, au o masă a 1000 de boabe de 40-44 g şi o masă hectolitrică de 77-80 kg/hl; - soi precoce (având perioada de vegetaţie asemănătoare cu a soiurilor martori Dropia şi Glosa), cu rezistenţă foarte bună la cădere, rezistenţă bună la iernare, secetă si arşiţă; - este rezistent la rugina brună şi făinare şi mijlociu de rezistent septorioză şi rugina galbenă. Are un nivel mijlociu de rezistenţă la fuzarioză; - soi cu nivel bun de rezistenţă la încolţirea boabelor în spic; - Pajura este un soi intensiv cu potenţial ridicat de producţie. În testările multianuale, atât cele oficiale din reţeau ISTIS, cât şi cele din reţeaua ecologică a INCDA Fundulea, a realizat sporuri medii de producţie de 5-8% comparativ cu soiul Glosa. Producţiile ridicate se bazeză pe realizarea de densitatea mare de spice pe unitate de suprafaţă şi pe o rezistenţă bună la bolile foliare; - are calitate bună de panificaţie, fiind din acest punct de vedere asemănător cu soiul Glosa. Eficienţa economică: -realizează, în medie, sporuri de producţie de 5-8% faţă de soiul Glosa, în aceleaşi condiţii tehnologice, sporurile fiind mai mari în condiţii favorabile de atac al bolilor foliare. Domeniul de aplicabilitate: - agricultură, fiind recomandat a se extinde în zona de vest a ţării, Câmpia din sudul ţării, Dobrogea şi Moldova. Beneficiari potentiali: - societăţi comerciale, asociaţii de proprietari, cultivatori particulari.
Performanţele de producţie ale soiurilor şi liniilor de grâu în Transilvania, la SCDA Turda, în anul 2014 Nr. crt Soiul kg/ha % 1 MIRANDA 10770 111 2 SEMNAL 10608 109 3 PAJURA 10362 107 4 ANDRADA 10331 106 5 DUMBRAVA 10268 106 6 T. 136-03 10180 105 7 LITERA 10118 104 8 RODITOR 10072 104 9 GLOSA 10066 104 10 RETEZAT 10033 103 11 BOEMA 10009 103 12 PITAR 9912 102 13 OTILIA 9900 102 14 T. 62-01 9875 102 15 DELABRAD 9756 100 16 T. 263-03 9691 100 17 T55-01 9577 99 18 ROVINE 9502 98 19 IZVOR 9499 98 20 SPORNIC 9431 97 21 T54-01 9231 95 22 T. 265-01 9069 93 23 T42-04 9051 93 24 T. 29-04 8859 91 25 BEZOSTAIA 1 6615 68 Media 9711 100 DL5% 546 6
Dormanţa, ca număr de zile până la 85% seminţe germinate, la principalele soiuri de grâu cultivate în România în diferite perioade de timp 40 Dormanta-Nr.zile (85%) 30 20 10 0 Dac. Bez 1 Drp. F4 A15 F29 Glosa Paj. Iulia Otilia Ceres Izvor Mir 628G Soiul
SOI DE GRAU DE TOAMNA ANDRADA (Dropia/T.57-90) Anul înregistrării: 2012 Denumirea liniei in camp: T. 150-03 CARACTERE AGRONOMICE: talia plantelor: 80-95 cm; spicul: aristat, roşu, lungimea 9-11 cm; bobul: mare, oval, roşu; MMB: 46-50 g; MH (masa hectolitrica) kg: 76-80 kg/hl rezistenţa la cădere: foarte bună; perioada de vegetaţie: 265-270 zile. ANDRADA Soiul Andrada a realizat în anul 2014, la SCDA Turda o producţie de 10.331 kg/ha, depăşind cu 6% martorul Delabrad 2. Caracteristicile calităţii de panificaţie ale soiului Andrada se reflectă în mod deosebit in conţinutul de proteină care a atins nivelul de 12,73 %, gluten de o calitate deosebită indicat de valoarea indicelui glutenic determinat prin metoda Perten (76-100%), volumul pâinii cu o valoare medie de 520 cm3. ANDRADA ANDRADA
SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ ADELINA (Triticum aestivum L.) Anul înregistrării : 2014 -soiul de grâu de toamnă Adelina a fost obținut la S.C.D.A. Șimnic prin hibridare, urmată de selecție individuală repetată din combinația hibridă KARL/201R2-111//508U1-1; -planta are un port intermediar la înfrățire. Frecvența plantelor cu frunza steag recurbată este ridicată. -caracterul care îl deosebește în mod evident de ceea ce există pe piață la ora actuală este lungimea mare a ciocului glumei inferioare. -talia are valori cuprinse între 70 și 78 cm; -spicul are formă piramidală, este de culoare albă, scurt spre mediu, lax și aristat, aristele fiind lungi; -bobul este de culoare roșie. Masa a 1000 de boabe are valori de peste 40 g în condiții optime de cultură. Masa hectolitrică a înregistrat valori pe intervalul 77,6-80,6 kg/hl. Caracteristici fiziologice SOIUL Perioada de vegetație Rezistenţa la cădere Rezistenţa la iernare (note 1 9) Rezistenţa la secetă (note 1 9) Rezistența la arșiță (note 1 9) BOEMA 1 245 1 3 4 3 DROPIA 244 1 3 3 2 FLAMURA 85 244 1 3 3 3 ADELINA 246 1 3 3 3 Caracteristici fiziologice: -soiul Adelina are o perioadă de vegetație medie spre tardivă și o bună rezistență la factorii limitativi ai producției: condiții de iernare, cădere, secetă și arșiță; -este sensibil la septorioză, rugină galbenă și făinare. Este mijlociu de rezistent la rugină brună.
SOIUL DE GRÂU COMUN DE TOAMNĂ ADELINA (Triticum aestivum L.) - continuare Capacitatea de producție: -Soiul de grâu Adelina cele mai mari producții le-a realizat în rețeaua I.S.T.I.S, în anii 2008 și 2011 acestea au fost de peste 10.000 kg/ha și anume: la Râmnicu Sărat 10.956 kg/ha în anul 2008 și 10.010 kg/ha, la Dâlga 10.013 kg/ha. De asemenea, s-a evidențiat prin sporuri de producție ridicată în raport cu soiul martor Boema: +18% la Târgoviște și la Cogealac; +25% la Portărești; -în medie, în aceeași rețea, a obținut o producție de 7.063 kg/ha - cu 2% peste Boema, cu 3% peste Dropia și cu 4% peste Flamura 85; -în condițiile de la Șimnic, soiul Adelina a produs în medie pe ultimii trei ani o producție de 6.541 kg/ha. Calitatea: -din punct de vedere al conținutul de proteină, unul dintre cele mai importante însușiri de panificație, soiul Adelina a atins 13,1%, înregistrând în mod frecvent valori peste 11%; -indicele glutenic, de fiecare dată peste 35, plasează soiul Adelina în categoria soiurilor de calitatea I. Zona de cultură: -soiul Adelina este recomandat a se extinde în zonele sudice și vestice ale țării, Moldova și Dobrogea.
Performanţele de producţie ale soiurilor şi liniilor de triticale în Moldova, la SCDA Suceva, în anul 2014 Nr. crt Soiul kg/ha % 1 CASCADOR F 11284 115 2 MEZIN 10901 111 3 07320T1-1 10895 111 4 06641T1-101 10583 108 5 03457T4-10101 10544 108 6 03381T3-1101 10439 107 7 08118T1-1 10395 106 8 07019T1-1 10381 106 9 08120T1-1 10158 104 10 00474T1-102 10147 104 11 04162T1-113 10134 103 12 SITAR 10085 103 13 STIL 10045 103 14 ODA FD 10040 103 15 TORENT 10023 102 16 08416T1-2 9637 98 17 NEGOIU 9366 96 18 TITAN 9214 94 19 TULNIC 9185 94 20 PISC 9013 92 21 PLAI 8842 90 22 ROTRIC 8770 90 23 HAIDUC 8618 88 24 PALTIN 8550 87 25 TF2 7631 78 Media 9795 100 DL5% 858 9
Dormanţa, ca număr de zile până la 85% germinaţie a seminţelor, la principalele soiuri de triticale româneşti, cultivate în diferite perioade de timp 20 Dormanta -Nr. zile 85% germ. 15 10 5 0 Go ru n Od a F Cascad or F Plai Mezin Stil Neg o iu Paltin Pisc Tulnic Titan Haiduc
SOIUL DE TRITICALE DE TOAMNĂ ODA FD (x Triticosecale Witt.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Anul înregistrării: 2012 Principalele caracteristici: - soiul are tufa plantei, în faza de înfraţire, semierectă; - frunza steag are poziţia erectă şi prezintă, după faza de înflorit, o cerozitate puternică; - paiul este gros, iar gâtul spicului prezentă, după înflorit, o perozitate slabă sau absentă; - înălţimea medie a plantei, în condiţii normale de cultură, este cuprinsă între 110-115 cm, având aceeaşi talie cu cea a soiurilor martor Stil şi Titan; -spicul este milociu de mare, uşor colorat, aristat, de formă piramidală şi cu o poziţie semi-nutantă la maturitate; - boabele sunt de formă aproape rotundă, de culorea roşie deschisă, bine umplute, iar în condiţii normale de cultură, au o MMB de 42,8-46.5 g şi o masă hectolitrică de 73-77 kg/hl; -soi precoce, înspică cu 1-2 zile mai devreme decât soiurile Titan şi Stil; - are nivel bun de rezistenţă la iernare şi la cădere; - este rezistent la actualele rase de rugină brună şi mijlociu de rezistent la făinare şi rugină galbenă; - are rezistenţă bună la Septoria tritici, este mijlociu de rezistent la fuzarioza spicului şi este tolerant la toxicitatea ionilor de aluminiu; -are un potenţial ridicat de producţie (6,8-10,5t/ha) şi caracteristici de calitate superioare pentru a fi utilizat, în special, în nutriţia animală, dar şi în producerea alcoolului, în patiserie si chiar panificaţie, în amestec în proporţie de 50:50 cu faină de grâu. Eficienţa economică: -realizează sporuri de producţie de 12-14% faţă de soiurile martor Titan şi Stil în aceleaşi condiţii tehnologice; Domeniul de aplicabilitate: -agricultură, pentru producţia de boabe, fiind recomandat a se extinde în zona colinară, dar şi în zona de câmpie cu soluri fertile; Beneficiari potenţiali: -societăţi comerciale, asociaţii de proprietari, cultivatori particulari.
SOIUL DE TRITICALE DE TOAMNĂ PISC (x Triticosecale Witt.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Anul înregistrării: 2013 Principalele caracteristici: - soiul are tufa plantei, în faza de înfrăţire, semi-erectă. Frunza steag are portul erect, cu lungimea şi lăţimea de dimensiuni medii şi prezintă o cerozitate accentuată după înflorit; - are paiul gros, elastic şi gâtul spicului prezentă o perozitate pronunţată pe o porţiune de cca 3-3,5 cm. Talia plantei este asemănătoare cu a soiurilor martor Titan si Stil, în conditii normale de cultură, fiind de 115-120 cm; - lanul are, înainte de înspicat, dar şi după înspicat, datorită cerozităţii pronunţate a plantei, un albedou ridicat, ceea ce determină menţinerea unei temperaturi mai scăzute în lan în perioadele de arşiţă; - spicul este aristat, cu densitatea medie a spiculeţlor, aristat, de culoare albă, mată, cu formă piramidală şi cu o cerozitate destul de pronunţată. De asemenea, spicul are ariste lungi, distribuite uniform pe toate lungimea si are o poziţie nutantă la maturitate; - boabele sunt mari, cu umplere bună, de formă alungită, având culorea roşie deschisă şi au, în condiţii optime de cultură, o MMB de 47-52 g şi o masă hectolitrică de 71-74 kg/hl; - este de aceeaşi precocitate la înspicat ca şi soiurile martor Titan şi Stil, dar are o rezistenţă superioară acestora la cădere; - are rezistenţă bună la ger şi la actualele rase de rugină galbenă şi de făinare, răspândite în Romania, şi este mijlociu de rezistent la rugină brună; - are rezistenţă bună la fuzarioza spicului, nivel îmbunătăţit de rezistenţă la septorioză şi la încolţirea în spic, cu un indice de cădere de 140-150 sec., şi este tolerant la toxicitatea ionilor de aluminiu; - are potenţial ridicat de producţie (7,2-11,5t/ha) şi caracteristici de calitate superioare pentru a fi utilizat, în special, în nutriţia animală, dar şi în producerea alcoolului, biogazului, patiserie şi chiar panificaţie, în amestec în proporţie de 50:50 cu faină de grâu. Eficienta economică: - realizează sporuri de producţie de 9-13% faţă de soiurile martor Titan şi Stil, în aceleaşi condiţii tehnologice. Domeniul de aplicabilitate: - agricultură, pentru producţia de boabe, fiind recomandat a se extinde, mai ales, în zona colinară cu soluri podzolice, dar şi în zona de câmpie cu soluri fertile. Beneficiari potenţiali: - societăţi comerciale, asociaţii de proprietari, cultivatori particulari.
Test artificial de încolţire în spic GRÂU A 15 DACIA FUNDULEA 4 GLOSA FDL MIRANDA OTILIA RETEZAT TRITICALE TF 2 HAIDUC NEGOIU 04162T 1-101
CMÂP DE AMELIORARE LA TRITICALE-INCDA FUNDULEA
Producţia obţinută în condiţii de secetă si producţia medie producţia medie (kg/ha) 7500 7000 6500 6000 5500 5000 Y = (0.536) X + (4203.144) r = 0.672 ** N=14 Univers Cardinal Andreea Madalin Dana Maresal Sistem Amical Smarald Ametist DH 196-17 Artemis DH 267-4 DH 220-5 4500 2100 2400 2700 3000 3300 3600 3900 4200 4500 Producţia obţinută în condiţii de secetă (kg/ha) Labels CI (0.05) CI (0.05)' PI (0.05) PI (0.05)' 1:1 Line Mean X MeanY Linear (Labels)
producţia soiurilor în condiţii optime (kg/ha) 9000 8500 8000 7500 7000 6500 6000 5500 5000 Producţia obţinută în condiţii de secetă si producţia soiurilor în condiţii optime Y = (0.812) X + (4519.343) r = 0.564 * N=14 Madalin Univers Andreea Sistem Maresal Dana Amical Smarald Artemis Ametist Cardinal DH 196-17 DH 220-5 DH 267-4 4500 2000 2300 2600 2900 3200 3500 3800 4100 4400 4700 Producţia obţinută în condiţii de secetă (kg/ha) Labels CI (0.05) CI (0.05)' PI (0.05) PI (0.05)' 1:1 Line Mean X MeanY Linear (Labels)
Nr. crt. Performanţele de producţie şi calitate ale soiurilor de orz de toamnă înregistrate la INCDA Fundulea, în două condiţii diferite de cultură, 2012-2013 Soiul/linia Producţia (kg/ha) Epoca optimă Epoca târzie Epoca optimă MMB (g) Epoca târzie Conţinut mediu în proteine (%) Epoca optimă Epoca târzie Conţinut mediu în amidon (%) Epoca optimă 1 F 8-19-2010 7933 5167 44,6 47,8 12,3 15,3 61,5 60,0 2 Ametist 7233 4900 46,1 49,1 13,7 16,3 61,2 59,5 3 F 8-41-2006 7200 4667 40,8 50,5 11,6 15,3 63,0 60,2 4 F 8-20-2010 7133 4300 40,1 46,4 12,5 15,1 61,7 59,9 5 DH 267-126 6800 6900 48,3 55,2 12,8 14,6 62,7 60,6 6 Artemis 6533 5967 48,9 52,2 13,4 14,2 61,9 60,4 7 Andreea 6267 5633 45,7 49,8 13,9 15,9 62,1 59,9 8 DH 254-13 6267 5133 41,0 41,0 11,9 15,0 62,3 59,9 9 Smarald 6267 4600 40,8 44,7 11,2 14,0 63,5 61,0 10 Cardinal FD 6167 5600 39,9 43,6 11,2 13,1 63,7 61,1 11 DH 320-6 5800 4767 57,1 53,9 14,1 15,5 62,0 59,9 12 F 8-101-09 5767 5600 47,3 51,2 14,3 14,6 62,1 60,2 13 Dana (Mt,) 5700 4333 44,7 50,8 13,1 16,6 61,3 59,4 14 DH 196-17-2005 5700 5633 53,3 53,1 16,3 16,9 61,2 59,8 15 Univers 5567 4433 43,2 48,2 12,7 15,6 62,0 60,2 16 F 8-106-2010 5400 6900 58,2 52,3 15,4 15,8 60,5 59,7 17 DH 320-3 5267 4167 56,7 56,5 15,1 16,7 60,0 59,1 18 DH 315-10 5033 4300 44,2 49,7 14,5 15,6 62,1 60,0 19 F 8-3-2001 4967 5400 36,9 46,0 12,8 16,1 62,3 59,4 20 DH 267-4 4550 5167 52,7 57,9 14,7 16,7 61,3 59,2 Media 6078 5178 46,5 50,0 13,4 15,4 61,9 60,0 Epoca târzie
Performanțele înregistrate de noile soiuri de orz și orzoaică de toamnă în reţeaua ASAS, în perioada 2012-2014 Nr. crt. Soiul INCDA Fundulea SCDA Albota SCDA Șimnic SCDA Lovrin SCDA Turda SCDA Livada SCDA Secuieni (kg/ha) Media % Mt. 1 2 3 4 5 6 7 orz de toamnă Smarald orz de toamnă Cardinal FD orzoaică de toamnă Artemis orz de toamnă Ametist orzoaică de toamnă Andreea orz de toamnă Univers orz de toamnă Dana (Mt.) 5787 3260 4256 6655 5556 6910 7283 5672 119 5833 3114 4266 6233 5756 6723 7686 5659 119 6086 3175 3325 7066 5454 6257 5716 5297 111 6600 3200 4200 5600 4535 6450 6250 5262 110 6441 2234 3065 6955 5418 6150 6277 5220 109 5900 3400 2886 5556 5188 5860 7149 5134 108 5865 2202 3529 5544 4987 5847 5400 4768 100
Influența epocii de semănat asupra performanțelor de producție şi calitate ale noilor soiuri de orz și orzoaică de toamnă la INCDA Fundulea, în perioada 2012-2014 Producţia (kg/ha) MMB (g) Conţinut mediu în proteine (%) Conţinut mediu în amidon (%) Nr. crt. Soiul Epoca optimă Epoca târzie Epoca optimă Epoca târzie Epoca optimă Epoca târzie Epoca optimă Epoca târzie 6-10 octombrie 6-10 noiembrie 6-10 octombrie 6-10 noiembrie 6-10 octombrie 6-10 noiembrie 6-10 octombrie 6-10 noiembrie 1 Ametist 6565 5110 42,2 45,0 13,4 14,9 60,9 60,2 2 Andreea 6441 5706 41,9 42,0 13,5 14,4 61,4 60,6 3 Artemis 6086 5808 45,4 45,2 13,6 14,1 60,8 60,8 4 Univers 5919 5358 39,1 42,7 12,6 14,2 61,5 60,8 5 Dana 5865 4674 41,5 44,0 13,3 15,2 60,8 59,9 6 Cardinal FD 5833 5717 36,5 39,2 11,7 12,8 62,4 61,4 7 Smarald 5787 5650 37,5 40,7 12,0 13,1 62,1 61,2
Performanţe de producţie ale unor soiuri de orz și orzoaică de toamnă, obţinute la SCDA Livada, în anul 2014 Nr. Producţia Soi/linie crt. kg/ha % Mt. 1 Cardinal FD 7870 115 2 F8-4-2012 7810 114 3 Smarald 7740 113 4 Ametist 7670 112 5 F8-20-2010 7650 112 6 F8-3-2001 7320 107 7 DH 320-6 7080 103 8 F8-3-2012 7040 103 9 Andreea 7030 103 10 F8-19-2010 7010 102 11 Dana (Mt. ) 6850 100 Media exp. 7370 108
SOI DE ORZ DE TOAMNĂ AMETIST (Hordeum vulgare f. hexastichon L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Anul înregistrării: 2012 Principalele caracteristici: -Soi tipic de toamnă, semi-precoce, cu rezistenţă bună la ger, cădere şi la bolile foliare. - Forma tufei este semi-culcată, intensitatea coloraţiei antocianice a urechiuşelor este absentă sau foarte slabă iar teaca frunzei steag prezintă o cerozitate puternică; -Talia plantelor la maturitate este medie spre înaltă, spicul semierect, cu margini paralele şi densitate medie, cerozitatea acestuia fiind absentă sau foarte slabă; -Mărimea spicului este medie, iar lungimea primului segment al rahisului este scurtă; -Aristele sunt lungi, iar coloraţia antocianică a vârfurilor este absentă; -Bobul este îmbrăcat, pana bazală prezintă peri lungi cu lodiculi dispuşi lateral; -Caracteristica de bază a acestui soi este productivitatea ridicată; -Capacitatea de producţie este superioară soiului martor Dana (producţia medie în 22 condiţiidemediuestede5390kg/ha),cuunconţinutmediuînamidonde61,6%şiun conţinut mediu în proteine de 12,9%; -Masa a 1000 boabe înregistrează valori cuprinse între 49-52g în anii favorabili (temperaturi şi precipitaţii corespunzătoare în perioada de umplere a boabelor) şi 43-48g în condiţii mai puţin favorabile; - Se recomandă spre cultivare cu precădere în stepa Bărăganului şi Dobrogei, silvostepa Transilvaniei şi stepa Moldovei. Eficienţă economică: - a realizat un spor de producţie de 7,3% faţă de soiul martor Dana în diverse condiţii de mediu în aceleaşi condiţii tehnologice; - contribuie la relansarea culturii orzului de toamnă şi asigurarea materiei prime pentru industria malţului şi berii prin realizarea unor indicatori de calitate conform prevederilor standardelor. Domeniul de aplicabilitate: - în agricultură (producţia vegetală) pentru furajarea animalelor şi în industria malţului şi berii, în funcţie de tehnologia aplicată. Beneficiari potenţiali: -Producereadesămânţăvafi extinsă la societãţi comerciale agricole, asociaţii şi cultivatori particulari de cereale din zonele de cultură a orzului de toamnă.
SOI DE ORZ DE TOAMNĂ SMARALD (Hordeum vulgare f. hexastichon L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Anul înregistrării: 2013 Principalele caracteristici: -soi semi-precoce cu rezistenţă bună la iernare, cădere şi la bolile foliare; - forma tufei este intermediară, cu o frecvenţă medie spre ridicată a plantelor cu frunza steag recurbată; -înălţimea plantei este medie, spicul mediu spre dens, cu margini paralele şi de lungime scurtă. -portul spicului este semi-erect iar cerozitatea este slabă; -aristele sunt lungi şi prezintă o coloraţie antocianică slabă spre medie. Bobul este îmbrăcat, uşor colorat, cu pana bazală cu peri lungi şi cu lodiculi dispuşi lateral; -caracteristica de bază a acestuia este productivitatea ridicată şi calitatea boabelor; -capacitatea de producţie este superioară (producţia medie este de 6.000 kg/ha în 3 ani de testare în toate zonele favorabile orzului de toamnă), cu un conţinut în amidon de 62,7% şi un conţinut mediu în proteine de 11,2%; -masa a 1000 boabe este cuprinsă între 40-49g în condiţii mai puţin favorabile şi 43-52g în condiţii favorabile de mediu; -se recomandă spre cultivare în stepa Bărăganului şi Dobrogei, silvostepa Munteniei şi Olteniei, Câmpia de Vest, silvostepa Transilvaniei şi stepa Moldovei. Eficienţă economică: - a realizat spor de producţie de 19% faţă de soiul martor Dana în aceleaşi condiţii tehnologice, în diverse condiţii de mediu; - contribuie la relansarea culturii orzului de toamnă şi asigurarea materiei prime pentru industria malţului şi berii prin realizarea unor indicatori de calitate conform prevederilor standardelor. Domeniul de aplicabilitate: -în agricultură (producţia vegetală) pentru furajarea animalelor şi în industria malţului şi berii, în funcţie de tehnologia aplicată. Beneficiari potenţiali: -producerea de sămânţă va fi extinsă la societăţi comerciale agricole, asociaţii şi cultivatori particulari de cereale din zonele de cultură a orzului de toamnă.
SOI DE ORZ DE TOAMNĂ ARTEMIS (Hordeum vulgare f. distichon L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Anul înregistrării: 2012 Principalele caracteristici: -soi tipic de toamnă, semi-precoce cu rezistenţă bună la ger, cădere şi la pătarea reticulară brună a frunzelor de orz (Pyrenofora teres), rezistenţă bună la virusul îngălbenirii şi piticirii orzului (BYDV); -forma tufei este semi-culcată, frecvenţa plantelor cu frunza steag recurbată este ridicată, teaca acesteia prezentând o cerozitate puternică; -talia plantelor la maturitate este medie, iar portul spicului orizontal, cu margini paralele şi lax. -dezvoltarea spiculeţelor sterile este completă cu port paralel; -coloraţia antocianică a vârfurilor aristelor este absentă, bobul este îmbrăcat, iar pana bazală prezintă peri lungi cu lodiculi dispuşi lateral; -caracteristica acestui genotip de orz de toamnă este productivitatea şi calitatea boabelor; -capacitatea de producţie este superioară (5.705 kg/ha în 22 condiţii de mediu), dar este de evidenţiat conţinutul mediu în amidon de 62,6 şi conţinutul mediu în proteine de 12,0%; -masa a 1000 boabe înregistrează valori cuprinse între 46-55g în condiţii favorabile de mediu şi 44-53g în condiţii mai puţin favorabile; -se recomandă spre cultivare, cu precădere, în silvostepa Munteniei şi Olteniei şi silvostepa Transilvaniei. Eficienţă economică: - a realizat un spor de producţie de 7,5% faţă de soiul martor Andreea în aceleaşi condiţii climatice şi tehnologice; - contribuie la relansarea culturii orzului de toamnă şi asigurarea materiei prime pentru industria malţului şi berii prin realizarea unor indicatori de calitate conform prevederilor standardelor. Domeniul de aplicabilitate: -în agricultură (producţia vegetală) pentru furajarea animalelor şi în industria malţului şi berii, în funcţie de tehnologia aplicată. Beneficiari potenţiali: -producerea de sămânţă va fi extinsă la societăţi comerciale agricole, asociaţii şi cultivatori particulari de cereale din zonele de cultură a orzoaicei de toamnă.
Raportul dintre producţia obţinută în anii 2012 şi 2013 la hibrizii semitardivi, la INCDA Fundulea în condiţii de neirigare HIBRIDUL Producţia Raport Media kg/ha 2012/2013 (kg/ha) 2012 2013 Olt (mt) 5441 12237 0,44 8839 Generos 5067 11640 0,44 8354 F 14297 A/07 4596 11344 0,41 7965 F 507/07 4807 11990 0,40 8399 F 67/11 5226 13432 0,39 9329 F 67/11 5226 13432 0,39 9329 F 1501 R/10 4530 11740 0,39 8135 Danubian 4020 11254 0,36 7637 F 39/11 4230 12000 0,35 8115 F 50/09 4387 13040 0,34 8714 F 371/11 4074 11940 0,34 8007 Rapsodia 4309 13640 0,32 8975 F 22/08 4008 12337 0,32 8173 F 365 3336 11690 0,29 7513 Campion 3081 11750 0,26 7416 MEDIA EXP. 4365 12224 0,39 8295
Producţia de porumb boabe realizată de hibrizii de perspectivă la INCDA Fundulea -2013 HIBRIDUL Producţia (kg/ha) Media Raport 2012/2013 Umid. la rec. % 2012 2013 F 251/11 3882 13500 8691 0,39 15,9 F 496/11 4149 13550 8850 0,37 17,3 F 150/11 4734 13400 9067 0,36 15,2 F 316/11 4851 13860 9356 0,35 16,1 F 497/11 4825 13720 9272 0,35 16,3 F 165/11 4779 13750 9264 0,35 15,1 F 2722 R/11 4857 14400 9629 0,34 15,8 F 405/11 4254 14000 9127 0,33 18,5 F 254/11 3706 13250 8478 0,33 18,0 F 392/11 4500 14000 9250 0,32 17,7 F 475/11 4309 13600 8954 0,31 17,1 F 465/11 4231 13720 8976 0,31 15,3 F 2785 R/11 4387 14610 9499 0,30 16,7 F 372/11 4339 14300 9320 0,30 17,2 F 2349 R/11 5030 13510 9270 0,29 16,4 F 348/11 4780 13310 9045 0,28 16,8 F 238/11 3731 16250 9990 0,23 15,7 F 31/11 3432 15770 9601 0,22 14,3 F 241/11 2985 13650 8317 0,22 15,4 MEDIA EXP. 4565 13979 9272 31,5 16,6
Producţia de boabe realizată de hibrizii semitimpurii (FAO 301-400) de porumb în reteaua de testare în anul 2013 Hibridul Fundulea Valu Traian* Albota Lovrin Livada Brăila Şimnic F 100/11 10693 13940 9972 8362 8197 9010 4710 F 255/08 10488 11798 9933 8259 9585 6860 4540 F 1011 R/09 11310 10560 8039 8552 7100 7574 4820 F 12930/08 12320 11149 9526 8373 7640 7380 3270 F 131/08 12500 11165 7837 8626 8175 7850 3480 F 475 M 10526 10820 9662 8823 8875 7160 3450 F 14200 A/07 12000 11120 9442 7123 7690 7120 3660 F 140/09-11900 10689 8391 9325 6610 2920 F 186/07 10893 10970 7020 8680 7387 9253 3690 F 133/08 12118 10850 10603 7432 5840 7389 3330 Mostiştea 10450 11550 8866 7646 7888 6940 3490 Milcov 11613 11150 8400 7684 6172 6550 3880 F 62/09 11550 11150 7830 7417 6419 6258 3050 F 891 R/09 12960 10926 8350 7723 5269 4000 2990 F 1115 R/09 12537 11895 9293 7973 7708 7486 3860 F 61/09-10452 9887 8156 3360 6030 4050 F 13303 A/07-9880 7414 7815 7740 6750 2150 F 71/09-11763 10150 6317 6210 3100 3460 F 82/09-11428 6171 6515 4956 4280 3790 MEDIA 11505 11340 8921 7924 7120 6675 3663 *Irigat două udări de 70 mm. t/ha
Producţia de boabe și umiditatea la recoltare la hibrizi de porumb din grupa mijlocie (FAO 401-500) în rețeaua ASAS 2014, neirigat Fundulea Valu Traian Albota Șimnic Livada Lovrin Media Hibridul Kg/ha Umid. (%) Kg/ha Umid. (%) Kg/ha Umid. (%) Kg/ha Umid. (%) Kg/ha Umid. (%) Kg/ha Umid. (%) Kg/ha % Umid. (%) F 23/09 9140 19,9 13370 19,5 10360 19,3 7310 24,7 6716 21,7 10830 21,3 9629 107,6 21,0 F 2147 R/11 9950 19,3 12070 17,6 12460 21,0 6120 23,7 5970 21,2 9941 21,4 9418 105,3 20,7 F 891 R/09 10000 18,3 11370 20,2 11920 18,7 6590 26,8 6238 21,3 10252 19,5 9395 105,0 20,8 F 13616 A/08 1011 19,7 11420 17,2 8280 18,5 7510 24,2 6965 21,8 11804 22,3 9346 104,5 20,6 F 56/11 10450 20,3 11950 19,0 10880 21,0 6560 24,5 6020 23,1 9873 19,5 9289 103,8 21,2 F 376 9890 17,7 11620 17,9 7470 19,8 6960 23,8 8009 23,3 10570 20,4 9090 101,6 20,5 PALTIN (Mt) 10110 18,7 11560 17,3 9270 18,7 7080 22,7 7015 21,2 8637 20,0 8945 100,0 19,8 IEZER 10180 18,9 10930 18,6 9130 19,3 6380 25,2 6617 20,6 9380 22,0 8769 98,0 20,8 F 59 /09 9190 21,5 12890 19,0 9210 23,8 6160 26,1 6660 22,6 8483 26,0 8766 98,0 23,2 CRISANA 9300 20,6 12280 17,8 8040 19,0 6390 25,8 6617 21,6 9137 22,0 8627 96,4 21,1 F 165/11 9480 20,6 8850 15,7 11650 18,1 6850 25,1 6238 22,2 8598 24,4 8611 96,3 21,0 F 494/11 9470 19,9 11050 19,6 10110 24,5 5870 25,0 5762 21,6 9062 22,9 8554 95,6 22,2 F 170/11 9140 18,9 10300 16,9 7290 17,8 6580 23,0 4925 20,0 8962 21,0 7866 87,9 19,5 F 2127 R/11 8190 18,5 10860 20,7 8620 19,2 5760 24,8 4975 21,4 7080 23,3 7580 84,7 21,3 MEDIA EXP. 9613 19,5 11466 18,4 9629 19,9 6580 24,7 6338 21,7 9472 21,9 8848 99,3 21,1
HIBRIDUL DE PORUMB IEZER (Zea mays L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Anul înregistrării: 2012; Principalele caracteristici: - perioada de vegetaţie 131-136 (zile); FAO 401-500, semitardiv; - talia: 260-270 cm; - înălţimea de inserţie a ştiuletelui: 100-110 cm; - lungime ştiulete: 18-20 cm, cilindro-conic, cu 16-18 rânduri de boabe, MMB 290-300; -tip bob: dentat, prismatic, galben; - culoare rahis: roşie; - randament în boabe: 84 %. - rezistent la secetă şi arşiţă; - rezistent la frângere şi cădere; - rezistent la tăciune şi fuzarioză; - tolerant la dăunătorii Ostrinia nubilalis şi Helicoverpa zea; - potenţial de producţie (boabe stas): 8,5-10,5 t/ha la neirigat; 11,5-14,5 t/ha la irigat; - conţinut mediu de proteină: 9,6 %; - conţinut mediu de amidon: 72,0 %; - conţinut de grăsimi: 4,5 %. Eficienţa economică: - realizează sporuri de producţie între 5 şi 10 % faţă de hibridul martor F 376. Domeniul de aplicabilitate : - recomandat în zonele I şi II de favorabilitate pentru cultura porumbului. Beneficiari potenţiali: - societăţi comerciale, asociaţii de proprietari şi cultivatori.
Proiectul 474/1.2.1./faza 4 Performantele hibrizilor de porumb creaţi la SCDA Turda si testaţi la densitatea de 60.000 plante/ha, în anul 2014 Nr. crt. Hibridul Producţia de boabe STAS (15,5 % umiditate) q/ha %/medie exp Substanţa uscată în boabe la recoltare (%) Plante nefrânte la recoltare (%) Indicele sintetic (%/medie) Randamentul (%) MMB (g) Masa hectolitrică (g/100 cm³) 1 E 373-4 101,8 122,3 78,7 86,1 106 82,7 295 59,5 2 C 385A-228 99,9 120,1 79,6 89,8 110 82,6 329 64 3 C 385AcmsC-134 96,6 116,0 78,6 94 116,9 82,2 315 62,2 4 E 351-1 95,8 115,1 79,2 97 123 81,2 283 61,6 5 A 452-23 91,1 109,4 79,5 91,7 107 80,8 279 60,4 6 A 472-1 90,9 109,2 78,7 91 102,1 81 346 57,6 7 Turda 332 90,3 108,5 77,6 98,9 115,1 80 326 57 8 HTT141 89,8 107,8 78,6 95,6 109 81,6 301 56,9 9 E 342-4 88,6 106,5 78,4 90,7 98,1 80 369 61,2 10 C 344cmsC-408 88,5 106,3 76,9 98,7 113 82,3 348 57 11 Marius TD 86,8 104,0 77,7 93,4 97,8 78,6 282 57,5 12 A 471-1 86,8 104,3 80 93,9 101,9 81,9 322 61,5 13 C 399-24 85,9 103,2 79 86,7 90,4 77 366 62,4 14 D 398-1 84,4 101,5 78,6 95,4 100 84,2 282 62,3 15 Turda Favorit 80,6 95,5 78,2 100 108 79,1 307 65,2 16 C 344cmsC-476 78,9 94,8 80,9 96 97,1 79,7 296 63,4 17 Turda 248 74,8 89,4 78,9 95,4 91,9 78,4 273 61,7 18 E 229-117 73,4 88,2 80,3 96,9 91,4 77,5 312 66,6 19 C 385AcmsC-209 71,1 96,9 79 95,2 95,7 77,9 376 65 20 Turda 201 mt 67,8 81,5 80,1 92,8 81,3 84,4 283 63,7 21 HTSv 3/2013 59,9 71,9 82,3 97,3 78,3 81,4 270 65,9 22 HTSv 10/2013 59,9 71,9 82,4 86,3 65,4 79,1 285 65,5 23 HTSv 7/2013 58,7 70,6 81,1 100 82,7 82,4 278 67,5 Media experienţei 82,7 100.0 79,3 94,0 99,2 80,7 310 62,0 DL (P 5%) 11 13,3
Nr. crt. Performantele hibrizilor de porumb creaţi la SCDA Turda si testaţi la densitatea de 70.000 plante/ha, în anul 2014 Hibridul Producţia de boabe STAS (15,5 % umiditate) q/ha %/medie exp Substanţa uscată în boabe la recoltare (%) Plante nefrânte la recoltare (%) Indicele sintetic (%/medie) Randamentul (%) MMB (g) Masa hectolitrică (g/100 cm³) 1 A 451-3 140,9 121,1 76,9 97,3 123 80,2 287 59 2 A 452-80 137,4 118,1 78,9 94,7 115,6 82,1 346 64,2 3 A 452-36 137,3 118,0 77,3 91,9 107-6 80,5 280 60,5 4 E 329-10 136,4 117,3 76,1 99,4 124,6 49,8 294 60,9 5 A447-7 132,7 114,1 77,6 97,3 116,6 80,9 339 61 6 A 447-96 132,3 113,7 76,8 92,4 105,1 83 354 61,2 7 E 351-17 132 113,5 78,3 96,2 112,3 85,4 318 64,3 8 A 452-79 130,6 112,3 78,3 96,1 113,6 79,2 320 61,8 9 A447-58 129,4 111,3 77,7 97,4 111,9 82,7 334 62,5 10 C 385ScmsC-84 127,2 109,4 76,7 94,1 102,5 81,9 371 59,7 11 C 385AcmsC-149 124,6 107,1 78 90,5 96,3 79 270 63,7 12 C 385A-244 121,6 104,5 78,3 96,8 109,8 81,8 294 62,9 13 C 344-398 118,7 102,1 78,9 97,8 107,1 76,5 306 61,8 14 E 351-3 116,1 99,8 78,7 91,8 93,5 80,5 309 62,5 15 A 452-66 114 98,0 78,3 98,7 105,8 81,2 283 61,1 16 A 467-1 114 98,0 79 94,6 95,2 79,8 298 65,9 17 E 322-1 113,4 97,5 79,2 94,8 97,8 79,8 318 63,9 18 Turda Favorit 111,8 96,1 77,3 84,3 79,7 79,3 313 64,2 19 Turda 248 104,5 89,8 79,2 93,9 92,7 80 274 61,3 20 C 385AcmsC-201 100,7 86,6 79,3 90,2 79,5 74,7 294 64,8 21 HS Sv 24/2013 83,1 71,4 78,4 93,4 67,9 78,1 270 59,9 22 HSSv 186/2013 77,4 66,5 81,7 90,6 63,5 76,5 284 65,4 23 HSSv 102/2013 77,2 66,4 81,9 92,7 65,5 77,3 263 65,5 24 Media experienţei 118,0 100,0 78,4 94,2 99,1 78,7 305 62,5 DL (5%) 18,0 10,0
INCDA FUNDULEA Hibrizi cu grade diferite de toleranţă la secetă
Producţiile obţinute de genotipurile de floarea-soarelui testate în perioada 2012-2014 în 4 localități (Fundulea, Livada, Lovrin, Șimnic) 4500 4000 Productia (kg/ha) 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 F-708 Performer Sandrina F-911 HS-2758 Alex Daniel Favorit HS-2813 Venus Hibridul Fundulea Livada Lovrin Simnic Media
Influenţa densităţii la semănat asupra producţiei de floarea-soarelui în perioada 2012-2014, la INCDA Fundulea Productia (kg/ha 4500 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2012 2013 2014 Anul D1 D2 D3 D1 = 45.000 pl/ha, D2 = 65.000 pl/ha, D3 = 80.000 pl/ha
Producţiile realizate de hibrizii de floarea-soarelui, în anul 2013 Nr. crt. Hibridul Fundulea Livada Lovrin Șmnic Media (kg/ha) 1 F-708 4227 3247 4040 2842 3589 2 Performer 4200 3164 4030 2679 3518 3 F-911 4215 3192 3890 2629 3482 4 HS-2758 3856 3864 3630 2487 3459 5 HS-4501 4100 3252 3960 2290 3401 6 Venus 4098 3293 3870 2278 3385 7 Sandrina 4005 3071 3870 2524 3368 8 F-225 3754 3408 3560 2726 3362 9 Alex 4100 3102 4050 2138 3348 10 Favorit 3970 2922 3860 2400 3288 11 Daniel 3800 3092 3670 2573 3284 12 HS-2813 3785 3004 3610 2670 3267 13 Flordani 4205 2475 4060 2291 3258 14 HS 4502 4185 2585 4210 2046 3257 15 HS 4503 3840 3172 3630 2173 3204 Media (kg/ha) 4023 3123 3863 2450 3365 DL 5% 176 182 125 145 157
Raportul dintre producţia obţinută în anul 2012 şi 2013 la hibrizii de floarea-soarelui testaţi la INCDA Fundulea şi SCDA Şimnic INCDA FUNDULEA SCDA ȘIMNIC Hibridul Producţia medie (kg/ha) Raport Hibridul Producţia medie (kg/ha) Raport 2012/2013 2012/2013 2012 2013 2012 2013 Daniel 2110 3800 0,56 Alex 990 2138 0,46 F-708 2309 4225 0,55 Daniel 1147 2573 0,45 F-225 2079 3754 0,55 F-708 1220 2842 0,43 F-911 2283 4215 0,54 F-911 1119 2629 0,43 Performer 2189 4200 0,52 Performer 1112 2679 0,42 Venus 2112 4098 0,52 Sandrina 1047 2524 0,41 Favorit 2056 3970 0,52 Favorit 967 2400 0,4 Alex 2059 4100 0,50 Venus 881 2278 0,39 Sandrina 1980 4005 0,49 HS-2813 1002 2670 0,38 HS-2813 1853 3785 0,49 HS-2758 926 2487 0,37 HS-2758 1850 3856 0,48 F-225 918 2726 0,34 Media 2080 4001 0,52 Media 1030 2541 0,41
Hibrizi noi de floarea-soarelui INCDA Fundulea - 2013
HIBRIDUL DE FLOAREA-SOARELUI FUNDULEA 708 (Helianthus annuus L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Anul înregistrării: 2011 Principalele caracteristici: - hibridul simplu, de floarea-soarelui,fundulea 708 are talia medie a plantelor; - foliaj de mărime mijlocie-mare, forma triunghiulară şi culoare verde închis; - florile de culoare galben-intens, iar calatidiul mijlociu-mare, convex, semiînclinat; - sâmânţa de mărime mijlocie, culoarea gri închis-neagră cu dungi uşor vizibile şi formă ovoid-alungită; - masa hectolitrică 38-40kg/hl; - masa a o mie de boabe 69-71g; - conţinutul mediu de ulei în sǎmânţǎ de 50-51%; - hibridul semitardiv Fundulea 708 este rezistent la secetă şi arşiţă; - este un hibridrezistent la Plasmopara helianthi, tolerant la Sclerotinia sclerotiorum şi Phomopsis helianthis; - are potenţialridicat de producţie: 3800-4000kg/ha; - are o foarte bună plasticitate ecologică: - realizează un ulei de foarte bună calitate, utilizat atât în alimentaţie, cât şi la prepararea margarinei; - are grad ridicat de autofertilitate 65-70%; Eficienţa economică: - are capacitatea de a valorifica condiţii diferite de mediu şi suportă densităţi mari având o rezistenţă foarte bună la cădere şi frângere, realizează sporuri de producţie faţă de hibrizii martor Performer şi Favorit în aceleaşi condiţii tehnologice. Domeniul de aplicabilitate: - agricultură, pentru producţia de seminţe, este recomandat pentru toate zoneledecultură, cu excepţia celori nfestate culupoaie. Beneficiari potenţiali: - societaţi comerciale, asociaţii de proprietari, cultivatori particulari.
HIBRIDUL DE FLOAREA-SOARELUI FUNDULEA 911 (Helianthus annuus L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Anul înregistrării: 2012 Principalele caracteristici: - hibrid simplu de floarea-soarelui cu talia medie a plantelor; - foliaj de mărime mijlocie-mare, forma triunghiulară şi culoare verde închis; - are florile de culoare galben-intens; - calatidiul mijlociu-mare, convex, semi-înclinat; - sâmânţa de mărime mijlocie, de culoare gri închis-neagră cu dungi uşor vizibile şi formă ovoid-alungită; - masa a o mie de boabe 60-65g; - masa hectolitrică 38-42kg/hl; - are un conţinut mediu de ulei în sǎmânţǎ de 50-52%; - Fundulea 911 este un hibrid precoce, rezistent la manǎ, rezistent la pǎtarea brunǎ şi frângerea tulpinii; - are un potenţial de producţie de 3.600-.3900 kg/ha; - o însuşire foarte importantă a hibridului Fundulea 911 este rezistenţa la secetă şi arşiţă; - are o foarte bună plasticitate ecologică; - realizează un ulei de foarte bună calitate, utilizat atât în alimentaţie, câtşila prepararea margarinei; - are un grad ridicat de autofertilitate 60-70%; - este recomandat pentru toate zonele de cultură, cu excepţia celor infestate cu lupoaie. Eficienţa economică: - are capacitatea de a valorifica condiţii diferite de mediu şi suportă densităţi mari având o rezistenţă foarte bună la cădere şi frângere, realizează sporuri de producţie faţă de hibrizii martor Performer şi Favorit în aceleaşi condiţii tehnologice. Domeniul de aplicabilitate: - agricultură, pentru producţia de seminţe, este recomandat pentru toate zonele de cultură, cu excepţia celor infestate cu lupoaie. Beneficiari potenţiali: - societaţi comerciale, asociaţii de proprietari, cultivatori particulari.
Hibridul F911- rezistent la secetă
Rezultatele de producţie obţinute la soiurile şi liniile de soia, la SCDA Turda, în anul 2014 Nr. crt Denumirea soiului Producţia Kg/ha % 1 Malina TD 3087 171,9 2 Daciana 2879 160,3 3 Columna 2859 159,1 4 T 26-6112 2845 158,4 5 T 97-8025 2722 151,5 6 Larisa TD 2674 148,8 7 Darina TD 2541 141,4 8 T 25-6064 2530 140,9 9 Onix 2492 138,7 10 Triumf 2481 138,1 11 T 21-2798 2479 138 12 T 97-8076 2472 137,6 13 T 21-2847 2449 136,4 14 Felix 2412 134,3 15 Eugen 2365 131,6 16 Cristina TD 2352 130,9 17 T 21-2728 2346 130,6 18 T 21-3022 2301 128,1 19 Romanesc 99 2236 124,5 20 Carla TD 2196 122,2 21 Danubian 2177 121,2 22 Safir 2130 118,6 23 Perla 1913 106,5 24 Diamant 1796 100 25 Agat 1785 99,4 Media 2421 135
SOIUL DE SOIA CRISTINA TD (Glycine max L.) Anul înregistrării: 2012 soiul de soia Cristina TD a fost obţinut prin hibridare simplă urmată de selecţie individuală repetată în populaţia hibridă Zefir x Lena; soi timpuriu de soia, aparţine grupei de maturitate 00, cu o perioadă de vegetaţie de 124 zile, are tufă compactă, portul erect şi creşterea semi-determinată; talia este foarte înaltă, înălţimea medie fiind de 100 (75-127) cm, iar înalţimea de inserţie a primelor păstăi bazale este de 17 (15-19) cm; pubescenţa este de culoare cenuşie, frunza este de formă ovală, de culoare verde intens; floarea este de culoare violetă, bobul are forma ovoidală şi culoarea galbenă, hilul este de culoare galbenă (boldit); boabele sunt de mărime mare, masa a 1000 de boabe este în medie 170 (148-184) grame. Caracteristici fiziologice: soiul de soia Cristina TD se remarcă şi prin rezistenţa foarte bună la cădere şi scuturare asociată cu înălţimea de inserţie a păstăilor bazale conferă soiului o bună pretabilitate la recoltatul mecanizat; în condiţii de infecţie naturală, soiul este foarte rezistent la bacterioză (Pseudomonas glycinae) şi mană (Peronospora manshurica) şi rezistent la putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum). Capacitatea de producţie: soiul Cristina TD se remarcă printr-un potenţial de producţie ridicat, producţia maximă de 4.890 kg/ha, înregistrată în anul 2010, la CTS Negreşti. Calitatea: Cristina TD se remarcă prin indici de calitate superiori, cu un conţinut în proteine de 41,3% şi conţinut în grăsimi de 20,4 %; Zona de cultură: soiul Cristina TD este recomandat pentru zonele foarte favorabile culturii soiei din Câmpia Transilvaniei, Moldova şi Câmpia de Vest.
SOIUL DE SOIA MĂLINA TD (Glycine max L.) Anul înregistrării: 2012 soitimpuriudesoiadingrupadematuritate 00, cu o perioada de vegetaţie de 123 zile obţinut prin hibridare, urmată de selecţie individuală repetată, în populaţia hibridă Amurskaja x Simson; are tufă compactă, portul erect şi creşterea semi-determinată; talia este foarte înaltă, înălţimea medie fiind de 101 (72-128) cm şi înalţimea de inserţie a primelor păstăi bazale este de 17 (15-18)cm; pubescenţa este de culoare cenuşie, frunza este de formă ovală, de culoare verde intens, floarea este de culoare violet; boabele au formă sferic-turtită şi culoarea galbenă; hilul este de culoare maro, iar masa a 1000 de boabe este în medie 134 (118-146)g. Caracteristici fiziologice: soiul de soia Mălina TD este rezistent la cădere şi scuturare; în condiţii de infecţie naturală, soiul este foarte rezistent la bacterioză (Pseudomonas glycinae) şi mană (Peronospora manshurica) şi rezistent la putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum). Capacitatea de producţie: soiul Cristina TD se remarcă printr-un potenţial de producţie ridicat (4.305 kg/ha) pentru grupa de maturitate din care face parte, realizând sporuri de producţie cuprinse între 4-14 % faţă de martorul din reţeaua ISTIS, soiul Onix; se caracterizează prin stabilitatea producţiei şi plasticitate ecologică. Calitatea: MălinaTDseremarcăprinindicidecalitatesuperiori,cuunconţinutînproteine de 41,2 % şi conţinut în grăsimi de 20,4 %. Zona de cultură: este recomandat pentru zonele foarte favorabile culturii soiei din Câmpia Transilvaniei, Moldova şi Câmpia de Vest.
SOIUL DE SOIA CARLA TD (Glycine max L.) Anul înregistrării: 2013 soitimpuriudesoiadingrupadematuritate 00, cu o perioadă de vegetaţie 124 zile obţinut prin hibridare, urmată de selecţie individuală repetată, în populaţia hibridă HL20xISZ; Carla TD se caracterizează prin tufa compactă, portul erect şi creşterea semi - determinată, talia plantei foarte înaltă, cu o înălţime medie de 100 cm, înălţimea medie de inserţie a păstăilor bazale de 17 cm; frunza este ovată, de culoare verde deschis, culoarea florilor este violet, bobul este sferic de culoare galbenă; culoarea a hilului este maro, iar media masei a 1000 de boabe este de 165 grame. Caracteristici fiziologice: Carla TD se remarcă şi prin rezistenţa foarte bună la cădere şi scuturare, care asociată cu înălţimea de inserţie a păstăilor bazale, conferă soiului o bună pretabilitate la recoltatul mecanizat; în condiţii de infecţie naturală, soiul este foarte rezistent la bacterioză (Pseudomonas glycinae) şi mană (Peronospora manshurica) şi rezisten la putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum). Capacitatea de producţie: soiul Carla TD a realizat un spor mediu de producţie de 9 % faţă de soiul martor Onix,în aceleaşi condiţii tehnologice, având un potenţial de producţie de 4.300 kg/ha. Calitatea: cu un conţinut în proteină de 41,7 % soiul Carla TD este considerat soiul cu cel mai mare conţinut în proteină dintre soiurile create la SCDA Turda, în timp ce conţinutul în grăsimi este de 20,4%. Zona de cultură: este recomandat pentru zonele foarte favorabile culturii soiei din Câmpia Transilvaniei, Moldova şi Câmpia de Vest.
SOIUL DE SOIA LARISA (Glycine max L.) Anul înregistrării: 2013 este cea mai recentă creaţie a SCDA Turda, în domeniul ameliorării soiei timpurii; cu o perioadă de vegetaţie de 124 zile esteunsoitimpuriudesoiadingrupadematuritate00, obţinut prin hibridare urmată de selecţie individuală repetată în populaţiahibridăaliniilort 97-8113 xt 97-8110; Larisa se caracterizează prin tufa compactă, portul erect şi creşterea semi-determinată; are o înălţime medie de 106 cm şi se încadrează în grupa soiurilor cu talie înaltă, la fel ca şi soiul Onix. înălţimea de inserţie a păstăilor bazale, caracter deosebit de important pentru reducerea pierderilor la recoltare, este, în medie, de 17 cm, practic la nivelul soiurilor cultivate în prezent, soiuri apreciate şi din punct de vedere al acestui caracter; pubescenţa este cenuşie, floarea este violet, păstaiaestedeculoaremaro deschis, bobul ovoidal cu hilul de culoare maro închis; masa a 1000 boabe este, în medie, de 155 grame. Caracteristici fiziologice: rezistenţa foarte bună la cădere şi scuturare, însoţită de o înălţime foarte bună de inserţie a păstăilor bazale, conferă noului soi pretabilitate superioară la recoltatul mecanizat, în condiţii de pierderi minime; în condiţii de infecţie naturală, soiul Larisa TD este foarte rezistent la bacterioză şi mană, şi rezistent la sclerotinia (Sclerotinia sclerotiorum). Capacitatea de producţie: noul soi se caracterizează printr-un potenţial de producţie ridicat (4.870 kg/ha), practic la nivelul soiului Cristina TD, depăşind net atât soiurile cultivate în prezent cât şi noile creaţii. Calitatea: cu un conţinut în proteină în medie de 41,1% soiul Larisa se situează la nivelul soiurilor comerciale create la SCDA Turda; conţinutul în grăsimi este de 20,7%. Zona de cultură: este recomandat pentru zonele foarte favorabile culturii soiei din Câmpia Transilvaniei, Moldova şi Câmpia de Vest.
Producţia de substanţă uscată şi proteină brută realizată de soiurile de lucernă în anul 2013, la INCDA Fundulea Substanţă uscată Proteină brută Soiul t/ha % Mt. % S.U. kg/ha % Mt. F2220-12 16,9 110,0 21,13 3571 112,7 CEZARA 16,7 108,5 21,34 3558 112,3 F2225-12 16,8 109,3 21,17 3555 112,2 Sandra 16,5 107,5 21,30 3519 111,1 Catînca 16,5 107,6 21,21 3507 110,7 TEODORA 16,8 109,1 20,80 3487 110,1 F2209-12 16,0 104,2 21,70 3474 109,7 Roxana 16,6 107,8 20,70 3429 108,3 Madalîna 16,2 105,5 21,04 3412 107,7 Daniela 16,1 104,6 21,07 3386 106,9 F2210-12 16,2 105,4 20,62 3340 105,4 Mihaela 15,9 103,8 20,91 3334 105,3 Magnat Mt.) 15,4 100,0 20,61 3168 100,0 Media 16,4 106,4 21,0 3442 108,7
Producţia de substanţă uscată şi proteină brută realizată de noi soiuri de lucernă la INCDA Fundulea şi SCDA Caracal în perioada 2012-2014 Varianta Substanță uscată CARACAL FUNDULEA Media % Mt % PB (din SU) Proteină brută PB kg/ha % Mt. F 2209-12 18,8 16,0 17,5 114,1 20,42 3553 117,8 F 2225-12 18,4 16,5 17,4 114,4 20,34 3549 117,7 ROXANA 17,4 16,4 16,9 110,8 20,20 3414 113,2 F 2220-12 17,3 16,7 17,0 111,5 20,04 3407 112,9 SANDRA 17,9 16,1 17,0 111,5 19,81 3368 111,6 F 2210-12 16,8 16,1 16,5 107,9 20,16 3316 109,9 MĂDĂLINA 16,7 15,8 16,3 106,6 20,18 3279 108,7 CATINCA 16,2 16,1 16,2 105,9 19,99 3228 107,0 DANIELA 16,7 15,6 16,2 105,9 19,21 3112 103,2 MAGNAT 15,3 15,2 15,3 100,0 19,78 3016 100,0 Media 17,2 16,1 16,6 108,9 20,0 3324 110,2
Producţia de substanţă uscată şi proteină brută şi relaţia dintre acestea la noile soiuri de lucernă testate în perioada 2012-2014 (media INCDA Fundulea şi SCDA Caracal
Nr. crt. Performanțele de producție ale noilor soiuri de lucernă la SCDA Caracal în perioada 2012-2014, în condiții de irigare Masă verde Varianta 2012 t/ha 2013 t/ha 2014 t/ha Media t/ha % 1 F 2209-12 58,8 103,3 119,0 93,7 121,7 2 F 2225-12 60,6 98,1 117,0 91,9 119,4 3 SANDRA 58,8 93,3 114,3 88,8 115,4 4 ROXANA 56,1 94,3 112,7 87,7 113,9 5 F 2220-12 58,8 88,2 108,3 85,1 110,6 6 F 2210-12 57,1 90,6 105,1 84,3 109,5 7 DANIELA 54,3 88,3 109,3 84,0 109,1 8 MĂDĂLINA 54,0 89,0 103,9 82,3 106,9 9 CATINCA 55,5 84,6 101,7 80,6 104,7 10 MAGNAT 51,1 82,2 97,6 77,0 100,0 Media 56,5 91,2 108,9 85,5 111,1
Performanțele de producție ale noilor soiuri de lucernă la SCDA Caracal în perioada 2012-2014, în condiții de irigare Substanță uscată Nr. crt. Varianta 2012 t/ha 2013 t/ha 2014 t/ha MEDIA t/ha % 1 F 2209-12 11,8 19,2 25,4 18,8 122,6 2 F 2225-12 12,2 18,3 24,8 18,4 120,2 3 SANDRA 11,7 17,5 24,6 17,9 117,0 4 F 2220-12 11,8 17 23,0 17,3 112,6 5 ROXANA 11,0 17,6 23,7 17,4 113,7 6 F 2210-12 11,3 16,8 22,2 16,8 109,3 7 MĂDĂLINA 11,3 16,6 22,1 16,7 108,7 8 DANIELA 10,6 16,4 23,0 16,7 108,7 9 CATINCA 11,0 15,9 21,8 16,2 105,9 10 MAGNAT 9,7 15,6 20,7 15,3 100,0 Media 11,2 17,1 23,1 17,2 111,9
Producția de furaj realizată de noi soiuri de lucernă în perioada 2012-2014, SCDA Șimnic Nr.crt Varianta Masă verde (t/ha) Substanță uscată (t/ha) Media 2012 2013 2014 2012 2013 2014 m.v. s.u. 1 MĂDĂLINA 19,64 16,64 70,99 4,79 4,06 14,02 35,8 7,6 2 F 2220 12 18,84 16,87 71,43 4,59 4,11 14,10 35,7 7,6 3 F 2225-12 19,29 16,29 71,22 4,68 3,97 14,06 35,6 7,6 4 ROXANA 19,12 16,12 70,85 4,66 3,95 13,99 35,4 7,5 5 F 2210 12 19,11 16,02 70,78 4,66 3,91 13,98 35,3 7,5 6 DANIELA 19,22 16,08 68,85 4,68 3,92 13,59 34,7 7,4 7 F 2209 12 18,93 15,43 69,77 4,62 3,76 13,68 34,7 7,4 8 SANDRA 19,02 15,71 68,61 4,64 3,83 13,54 34,4 7,3 9 CATINCA 18,99 15,35 68,92 4,63 3,74 13,61 34,4 7,3 10 MAGNAT 17,29 14,37 61,46 4,22 3,51 12,14 31,0 6,6
Producța de sămânță realizată de noi soiuri de lucernă în perioada 2012-2014, SCDA Șimnic Nr.crt Varianta Producția (kg/ha) Media 2012 2013 2014 kg/ha 1 MĂDĂLINA 369 358 497 408 2 F 2220 12 362 349 494 402 3 ROXANA 357 346 492 398 4 F 2210 12 347 357 488 397 5 F 2225-12 349 331 492 391 6 SANDRA 351 341 478 390 7 F 2209 12 338 347 481 389 8 CATINCA 344 329 489 387 9 DANIELA 343 325 482 383 10 MAGNAT 316 303 441 353
Producția de furaj și sămânță la noi soiuri de lucernă, anul II, SCDA Șimnic Nr.crt Varianta Masă verde Substanță uscată Samânță t/ha % t/ha % kg/ha % 1 F 2210 T- 12 79,58 119 15,93 119 532 114 2 F 2113-09 78,45 117 15,70 117 519 111 3 Mădălina 77,48 115 15,51 115 525 112 4 Mihaela 76,84 115 15,38 115 529 113 5 Roxana 76,82 115 15,38 115 518 111 6 F 2112-09 76,72 114 15,36 114 520 111 7 F 2210 P-12 76,67 114 15,35 114 524 112 8 Catinca 75,63 113 15,15 113 521 111 9 Sandra 74,98 112 15,02 112 514 110 10 Daniela 74,16 111 14,85 111 509 109 11 Magnat (Mt) 67,06 100 13,43 100 468 100
SOIUL DE LUCERNĂ TEODORA (Medicago sativa L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE- DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA Autori: Maria Schitea, Teodor Martura Anul înregistrării: 2013 Principalele caracteristici: -soi sintetic, semitardiv, are plantele de taliemediela înflorit; -inflorescenţa este un racem de formă oval-globulară, florile sunt de culoare albastru-violet, iar cele de culoare crem, albe sau galbene au o frecvenţă redusă, sămânţa are M.M.B în jur de 2,0 g; -are o bună capacitate de regenerare după coasă şi o foarte bună perenitate; -este rezistent la boli şi iernare; -valoarea nutritivă a furajului este foarte bună (1416 kcal energie netă, 1,0 unităţi nutritive carne, 71% coeficient de digestibilitate); -conţinutul de proteină brută din substanţa uscată este de 22 % P.B, la îmbobocit; -perenitate foarte bună: 3-5 ani. Eficienţa economică: -soiul Teodora are un potenţial ridicat de producţie la furaj, 19-22 t/ha substanţă uscată în tehnologia intensivă și 10-15 t/ha substanţă uscată în tehnologia clasică; -Teodora este un soi sintetic, producţia de sămânţă nu ridică probleme speciale faţă de celelalte soiuri, producâ 600-860 kg/ha sămânţă. Domeniul de aplicabilitate: - destinat furajării animalelor ca masă verde sau conservat; - soiul este recomandat în cultură pură şi în amestec cu graminee perene. Beneficiari potenţiali: - crescătorii de animale din toate zonele de cultură a lucernei.
SOIUL DE LUCERNĂ CEZARA (Medicago sativa L.) Unitatea elaboratoare: INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ-FUNDULEA Autori: Maria Schitea, Teodor Martura Anul înregistrării: 2013 Principalele caracteristici: -soi sintetic, semitardiv care are plantele de talie medie la înflorit; -inflorescența este un racem de formă oval-globulară, florile sunt de culoare albastru-violet foarte închis, iar cele de culoare crem, albe sau galbene au o frecvenţă redusă; -sămânţa are M.M.B înjur de 2,0 g; -are o bună capacitate de regenerare după coasă şi o foarte bună perenitate; -este rezistent la boli şi iernare; -valoarea nutritivă a furajului este foarte bună (1441 kcal energie netă, 1,02 unităţi nutritive carne, 72% coeficient de digestibilitate); -conţinutul de proteină brută din substanţa uscată este de 21,62 %, la îmbobocit; -perenitate foarte bună: 3-5 ani Eficienţa economică -soiul Cezara are un potenţial ridicat de producţie la furaj, 19-21 t/ha substanţă uscată în tehnologia intensivă și 10-15 t/ha substanţă uscată în tehnologia clasică; -Cezara este un soi sintetic, producţia de sămânţă nu ridică probleme speciale faţă de celelalte soiuri, produce 600-870 kg/ha sămânţă. Domeniul de aplicabilitate: destinat furajării animalelor ca masă verde sau conservat; soiul este recomandat în cultură pură şiînamesteccu graminee perene. Beneficiari potenţiali: crescătorii de animale din toate zonele de cultură a lucernei.
Cercetările efectuate în domeniul tehnologiei plantelor furajere au fost orientate în scopul stabilirii unor combinaţii de amestecuri între lucernă, golomăț şi trifoi de Alexandria, incluzând în testare ultimele soiuri înregistrate, precum şi soiuri de perspectivă care să asigure o mai bună valorificare a fertilităţii solului, în condiţiile unui regim deficitar în precipitaţii. Anul I de vegetație, 2011 Anul II de vegetație, 2012 Soiuri de lucernă: Daniela Mădălina Sandra Catinca Roxana Teodora Cezara F2104-09 F2105-09 F2111-09 F2112-09 F2113-09 Anul III de vegetație, 2013 Anul IV de vegetație, 2014 Soiuri de: Trifoi de Alexandria - Viorel Golomăț - Marius
Rezultate privind comportarea unor soiuri noi de lucernă, în cultură pură şi în amestec cu golomăţ şi trifoi de Alexandria semănate primăvara, în regim neirigat. Media anilor I-IV de vegetaţie, 2011-2014 Soiuri Raporturi de semanat, kg/ha Producția de substanță uscată, t/ha de lucernă Lucernă Tr. Alex Golomăţ Anul I Anul II Anul III Anul IV Media % Dif+- Semnif Teodora Cezara Mădălina Sandra Roxana Catinca F2113-09 F2112-09 F2105-09 F2104-09 F2111-09 Daniela (Mt.) 20 - - 6.8 10.7 16.4 12.2 11.5 108 0.9 X 16 4 5 7.7 11.7 17.2 13.1 12.4 117 1.8 XXX 20 - - 6.5 10.1 16.2 12.7 11.4 108 0.8 X 16 4 5 7.6 12.6 17.1 12.9 12.6 119 2.0 XXX 20 - - 6.5 9.2 15.9 12.6 11.1 105 0.5 16 4 5 7.3 11.9 17.1 13.1 12.4 117 1.8 XXX 20 - - 6.5 10.1 15.8 12.7 11.3 107 0.7 16 4 5 7.5 12.5 16.4 13.1 12.4 117 1.8 XXX 20 - - 6.4 10.4 15.6 12.5 11.2 106 0.6 16 4 5 7.8 11.1 16.8 13.1 12.2 115 1.6 XXX 20 - - 6.4 10.8 16.0 12.0 11.3 107 0.7 16 4 5 7.3 11.2 17.0 12.8 12.1 114 1.5 XXX 20 - - 6.5 9.8 16.3 12.8 11.4 108 0.8 X 16 7.4 11.9 17.3 12.9 12.4 117 1.8 XXX 20 - - 6.4 9.9 16.4 12.6 11.3 107 0.7 16 4 5 7.5 11.8 17.0 12.8 12.3 116 1.7 XXX 20 - - 6.6 9.6 16.5 12.5 11.3 107 0.7 16 4 5 7.6 11.4 17.3 12.9 12.3 116 1.7 XXX 20 - - 6.4 9.7 16.0 12.8 11.2 106 0.6 16 4 5 7.4 10.7 16.9 12.8 12.0 113 1.4 XX 20 - - 6.5 9.7 15.8 12.3 11.1 105 0.5 16 4 5 7.6 12.1 16.7 12.6 12.3 116 1.7 XXX 20 - - 6.2 9.0 15.4 11.9 10.6 100 - - 16 4 5 7.3 11.0 16.2 12.7 11.8 111 1.2 XX
Producţia de masă verde şi substanţă uscată realizată de soiurile de trifoi roşu create şi testate la SCDA Livada, în anul 2013 Varianta Masă verde Substanță uscată t/ha % Mt t/ha % Mt. Sătmărean 42,1 109 8,1 114 Syn 5-08 41,7 108 8,2 115 Syn 2-08 41,5 107 8,0 113 Livada Sara 41,1 106 7,9 111 Livada Ralu 39,7 103 7,7 108 Marga Liv 38,3 99 7,2 101 Rotrif (Mt) 38,7 100 7,1 100 DL 5% 1,5 0,7
SOIUL DE TRIFOI ROŞU MARGA LIV (Trifolium Pratense L) Unitatea elaboratoare: STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLĂ LIVADA Autor: Floare Moisa Anul înregistrării: 2011 Principalele caracteristici: - soi sintetic diploid, semiprecoce, are plantele de talie medie la înflorit, tulpini lipsite de perozitate; - inflorescenţa este un capitul, florile sunt de culoare roz-roşu, iar cele de culoare roşie au o frecvenţă redusă, capitulele duble sunt în proporţie de 18-25%, sămânţa are MMB în jur de 1,8 g; - are o bună capacitate de regenerare după coasă şi o foarte bună perenitate; - este rezistent la boli şi iernare; - conţinutul de proteină brută din substanţa uscată este de 18% PB, la îmbobocit; - perenitate foarte bună 2-3 ani. Eficienţa economică: - soiul Marga Liv are un potenţial bun de producere a furajului dar se remarcă si prin o foarte bună capacitate de producere a seminţei. În medie, pe 3 ani a produs 478 kg/ha sămânţă. Domeniul de aplicabilitate: - destinat furajării animalelor ca masă verde sau conservat; - soiul este recomandat în cultură pură şi în amestec cu graminee perene. Beneficiari potenţiali: -crescătorii de animale din toate zonele de cultură a trifoiului roşu.
Concluzii Condiţiile climatice ale anilor de experimentare, 2012-2014, au permis, prin testările efectuate din unele localităţi din reţeaua ecologică, dar şi prin testările artificiale realizate la INCDA-Fundulea, aprecierea nivelului de rezistenţă la secetă, la genotipurile de cereale, oleaginoase şi plante furajere. Nivelul producţiilor la soiurile/hibrizii testate au fost în strânsă dependenţă cu gradul de aprovizionare a solului cu apă în perioda de vegetaţie şi mai ales în perioadele de consum maxim. La grâu, în medie pe localităţile de testare din sudul şi vestul ţării, genotipurile care a avut producţiile cele mai stabile şi care au realizat sporurile cele mai mari faţă de soiul martor Dropia, au fost soiurile FDL Miranda şi Glosa şi soiul recent înregistrat Pajura. Pentru Trasilvania şi Moldova, s-au remarcat cu sporuri semnificative de producţie faţă de martor, soiurile Litera, Izvor, FDL Miranda şi Glosa precum şi liniile de perspectivă, Rovine şi Pajura, create la Fundulea şi liniile T54-01 şi T42-04, obţinute la Turda. Este de subliniat că soiurile create la Fundulea Glosa, Izvor, FDL Miranda şi Litera, confirmă capacitatea lor de a realiza producţii stabile şi ridicate atât în condiţii favorabile cât şi în condiţii mai puţin fvorabile de mediu. Rezultatele de producţie din zonele afectate de secetă la desprimăvărare, mai ales în unele zone din Oltenia, au confirmat rezistenţa foarte bună la secetă a soiului Izvor, soi care în aceste condiţii a depăşit cu sporuri semnificative de producţie toate celelate soiuri din experienţe. La triticale, producţiile medii, pe întreaga reţea ecologică de testare, au fost superioare celor realizate de grâu; genotipurile care au realizat producţii medii pe ţară cele mai mari, au fost soiurile Mezin, Haiduc şi Negoiu şi liniile Rotric, 07320T1-1, 07019T1-1 și Sitar, soiuri şi linii de tip intensiv, cu foarte bună adaptabilitate la condiţiile specifice din ţara nostră.
Cercetările în domeniul porumbului, în scopul identificării de noi genotipuri productive, cu o bună adaptabilitate la condiţiile de mediu biotic şi abiotic, s-au efectuat în 8 centre (INCDA-Fundulea, SCDA Turda, SCDA Valu Traian, SCDA Albota, SCDA Lovrin, SCDA Livada, SCDA Brăila şi SCDA Şimnic). La Fundulea s-au obţinut cele mai mari producţii, din reţeaua de testare, în anul 2013, în medie 11505 kg/ha boabe la hibrizii semitimpurii şi 12479 kg/ha la hibrizii mijlocii. S-au evidenţiat hibrizii semitimpurii: F 891 R/09 (12960 kg/ha) şi F 1115 R/09 (12537 kg/ha), iar dintre hibrizii mijlocii s-au remarcat F 13616 A/08 (14128 kg/ha) şi F 59/09 (13332 kg/ha) hibrid aflat în testare la ISTIS an II. Este de subliniat că multe genotipuri noi create la Fundulea, confirmă capacitatea lor de a realiza producţii stabile şi ridicate atât în condiţii favorabile cât şi în condiţii mai puţin fvorabile de mediu, comparabile cu ale hibridului martor Olt, hibrid apreciat de fermieri pentru rezistența foarte bună la secetă. Progresul genetic înregistrat în ameliorarea porumbului la SCDA Turda fost concretizat prin înregistrarea în Catalogul oficial a urmatorilor trei hibrizi: Turda 248 (2012), Marius TD(2013) şi Turda 332 (2014). Aceşti hibrizi se caracterizeazã printr-un potenţial de producţie ridicat (peste 10 t/ha în condiţii optime de cultura), o foarte bunã adaptabilitate la condiţiile de mediu biotic şi abiotic (temperaturi scãzute la semãnat, secetã şi o foarte bunã rezistenţã la boli). Sunt recomandaţi pentru a se extinde în zona I şi II de culturã a porumbului din Transilvania şi Moldova. În condiţiile pedoclimatice din vestul ţării, respectiv la SCDALovrin şi SCDA Livada producţiile medii au fost sensibil egale, la hibrizii mijlocii 7853 kg/ha la SCDA Lovrin şi 7739 kg/ha la SCDA Livada, respectiv 7924 kg/ha şi 7120 kg/ha la hibrizii semitimpurii. Producţii mari s-au înregistrat la SCDA Albota, de 8921 kg/ha la hibrizii semitimpurii şi 9992 kg/ha la hibrizii mijlocii. Pentru zona Olteniei, unde seceta a fost prezentă atât în anul 2012 cât și în anul 2013, s-au remarcat cu sporuri semnificative de producţie faţă de martor, hibrizii de porumb: F 1011 R/09 (4960 kg/ha), F 100/11 (4710 kg/ha) şi F 230/06 (4960 kg/ha).
Hibrizii de floarea-soarelui, creaţi la INCDA Fundulea şi testaţi în 4 staţiuni, în condiţii climatice diferite (Fundulea, Lovrin, Livada şi Şimnic), au avut o comportare foarte bună, producţiile medii au fost cuprinse în anii favorabili (2013-2014), între 2.500 kg/ha la Şimnic şi 4.000 kg/ha la Fundulea. S-au remarcat hibrizii F 708, F 910, HS 2758 şi HS 4501, prin producţii ridicate de sămânţă ca urmare a unei bune toleranţe la perioadele de stres hidric şi termic. În experimentările efectuate la cultura de soia, la SCDA Turda, producțiile au oscilat foarte mult în funcție atât în functie de condițiile anului climatic cât și de genotip, astfel au fost cuprinse între 1500-3000 kg/ha. S- au remarcat următoarele soiuri: Carla TD, Darina TD, Malina TD, Larisa TD şi linia T26-6112. La lucernă în cultură pură au fost identificate 4 soiuri sintetice noi (Teodora, Cezara, F 2225-12, F 2209-12), genotipuri ce au realizat producţii mari de furaj (16,7-16,9 t/ha S.U.) cu un conţinut ridicat în proteină brută (peste 20%), respectiv au produs 3400-3600 kg/ha proteină, spor 10-12%, faţă de soiul martor Magnat. Soiurile noi de lucernă pe lângă rezistenţã foarte bunã la secetă, rãspund foarte bine la condiţiile de intensivizare, irigare şi semãnatul toamna, variantă tehnologică în care au produs peste 100 t/ha masã verde (20-25 t/ha substanță uscată). Testarea soiurilor de lucernă în amestec cu trifoiul de Alexandria, golomăţul şi raigrasul hibrid pe parcursul a patru ani (2011-2014) a pus în evidenţă competitivitatea foarte bună a următoarelor genotipuri: Teodora, Cezara, Mădălina, Sandra, F2111-09, F2112-09, F2113-09, F2105-09; acestea s-au evidenţiat prin sporuri de producție cuprinse între 15 şi 20%faţă de cultura pură de lucernă. La trifoiul roşu, prin producţii ridicate de furaj şi sămânţă s-au remarcat soiurile Sătmărean, Livada Sara, Syn2-08 și Syn5-08, care au realizat producţii de masă verde, superioare martorului Rotrif cu 6-9%, producţii de substanţă uscată mai mari față de martor cu 11-15%, asigurate statistic şi o producţie de 400-800 kg/ha sămânţă.
Cercetările efectuate în cadrul proiectului au avut drept scop îmbunătăţirea unor secvenţe tehnologice la grâu, porumb, floarea-soarelui şi lucernă s-au axat pe studiul influenţei genotipului, epocii de semãnat, fertilizãrii şi densitãţii de semãnat. Ca urmare a progresului genetic obținut pentru creşterea productivităţii şi calităţii recoltelor, dar mai ales a adaptabilităţii noilor creaţii, la factorii de mediu biotic şi abiotic, în contextul schimbărilor climatice prognozate în expermentările efectuate s-au evidenţiat noi soiuri/hibrizi în diferite condiţii de culturã, la diferite epoci de semănat, nivele de fertilizare sau densităţi desemănat. Ca urmare a încălzirii globale care s-a înregistrat în ultima perioadã, prin producţiile realizate, epoca a doua de semănat la grâu, orz şi triticale, s-a dovedit a fi superioară epocii întâi; aceasta presupune o decalare cu cca 10 zile pentru fiecare specie, în funcţie de condițiile specifice fiecărei zone. La grâu, orz şi triticale s-au remarcat noi soiuri printr-un nivel superior de valorificare a fertilizării cu azot, exemplu la grâu, soiurile FDL Miranda, Glosa şi Izvor, la triticale, soiurile Negoiu şi Haiduc, iar la orz, soiurile Smarald, Ametist şi Artemis. La porumb, s-a evidenţiat hibridul Iezer cu o foarte bună reacţie la semănatul timpuriu, la o densitate de 50.000 pl./ha, în anii cu deficit hidric şi 70.000 pl./ha, în anii relativ normali ca nivel al precipitaţiilor, pentru aceastã specie. La floarea-soarelui, s-a remarcat noul hibrid Fundulea 708 printr-o foarte bună rezistenţă la secetă, la densitatea de 65.000 pl/ha, semănat în epoca întâi. Atât la porumb, cât şi la floarea-soarelui, genotipurile testate, prin producţiile realizate, au dovedit pretabilitate la semănatul devreme şi au avut un grad ridicat de valorificare al substanţelor nutritive din sol, atât în condiţii optime de cultură, câtşi în condiţii de secetă. Noile soiuri de lucernă, Cezara şi Teodora, testate în amestecuri furajere cu trifoiul de Alexandria şi golomăţul, s-au remarcat a fi competitive pentru cultura în amestec, chiar şi în condiţii de neirigare, în sudul ţării, realizând sporuri de producţie considerabile faţă de cultura pură.
Dintre elementele de tehnologie studiate, trebuie reţinute următoarele: Alegerea genotipului cel mai potrivit şi respectiv, adaptat fiecărei zone de cultură, poate aduce sporuri considerabile de recoltă, aceasta fiind veriga tehnologică cea mai progresivă, deoarece nu presupune costuri de producţie suplimentare. Pentru cerealele de toamnă, trebuie decalată cu cca 10 zile epoca de semănat faţă de epoca optimă stabilită în cercetările anterioare, diferenţiat în funcţie de specie şi zona de cultură. Pentru culturile de primăvară, semănatul trebuie efectuat cât mai devreme, pentru o mai bună valorificare a rezervei de apă existentă în sol, cu condiţia de a se ţine cont de cerinţele fiecărei specii şi genotip, pentru germinare, în funcţie de evoluţia temperaturii solului. Densitatea trebuie stabilită în funcţie de rezerva de apă din sol, acumulată în perioada rece a anului, de cerinţele genotipului (grupa de precocitate) şi de prognoza meteorologică pentru anul respectiv, în condiţii de neirigare. Pentru realizarea unor producţii ridicate, trebuie asigurat, desigur necesarul de îngrăşăminte şi aplicat astfel încat să se realizeze o cât mai bună valorificare a acestuia.
Beneficiile preconizate a se obţine prin aplicarea rezultatelor obţinute: - creşterea nivelului mediu al recoltelor pe suprafeţele pe care se vor aplica rezultatele cercetarilor, cu cca. 5%, datorită utilizării celor mai adecvate şi performante genotipuri (soiuri şi hibrizi). Beneficiile şi profitul estimat în UDE (unitatea de dimensiune economică, 1200 Euro) la aplicarea rezultatelor scontate: -ţinând cont de numãrul mare de specii la care s-au desfãşurat cercetãrile prezentãm profitul estimat la grâu, porumb, floarea-soarelui şi lucernã. Acestea au urmãtorii coeficienţii de transformare în UDE: grâu = 0,174 UDE, porumb = 0,241UDE, floarea-soarelui = 0,198 UDE, lucernã = 0,295 UDE. 1euro = 4,4788lei/15.012.2014 Cultura Suprafaţa previzibilã de aplicare a rezultatelor (ha) UDE Spor de prod. (%) Spor total ( nr. UDE) Valoare totalã Euro Grâu 600.000 104.400 5 5.220 6.264.000 28.055.203 Porumb 200.000 48.200 5 2.410 2.892.000 12.952.690 Floarea-soarelui 100.000 19.800 5 990 1.188.000 5.320.814 Lucernã 50.000 14.750 5 738 885.600 3.966.425 Profit (lei) Suprafaţa previzibilã de aplicare a rezultatelor s-a evaluat a fi cuprinsã între 10 şi 40% din suprafaţa pe care se cultivã fiecare specie, în funcţie de ponderea în culturã a genotipurilor româneşti, valoarea cea mai mare fiind la grâu, unde soiurile româneşti au reprezentat în ultimii ani peste 75%. Ţinând cont de numãrul mare de specii abordate în cadrul proiectului şi de ponderea pe care o au în agricultura ţãrii noastre profitul estimat este foarte mare, astfel, aplicarea rezultatelor numai la o singurã specie (lucerna), care are ponderea cea mai micã în calculul efectuat, depãşeşte cu 59%, valoarea de contractare a proiectului (2.491.500 lei).
TRANSFERUL REZULTATELOR INDAGRA AGRIPLANTA - Loturi demonstrative; - Ziua câmpului (grâu, porumb, floarea soarelui, soia); - Materiale promoţionale (pliante, broşuri, participări la emisiuni radio, TV); - Participări la expoziții.