CUPRINS 1. INFORMATII GENERALE... 3 1.1. Titular proiect:... 3 1.2. Autorul raportului... 3 1.3. Denumire proiect:... 3 1.4. Descriere proiect... 3 1.5. Productia realizata si resursele energetice necesare... 4 1.6. Informatii despre materiile prime... 6 1.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul... 6 1.8. Alternative... 7 1.9. Localizare geografica... 8 2. PROCESE TEHNOLOGICE... 9 2.1. Alimentarea cu agent termic... 15 2.2. Utilizarea terenului... 15 2.3. Amenajarea teritoriala in zona amplasamentului... 16 2.3.1. Prevederi ale P.U.G.... 16 2.3.2. Modernizarea circulaţiei... 16 2.4. Conectarea la infrastructura existenta... 16 2.5. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular in proiect... 16 2.6. Activitati de dezafectare... 17 3. DESEURI... 17 3.1. Deseuri menajere... 17 3.2. Deseuri tehnologice... 17 4. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA... 19 4.1. APA... 19 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ala amplasamentului... 19 4.1.1.1. Hidrografia... 19 4.1.1.2. Apa freatica... 21 4.1.1.3. Alimentarea cu apa potabila... 22 4.1.1.4. Managementul apelor uzate... 22 4.1.2. Prognozarea impactului... 22 4.1.3. Masuri de diminuare a impactului... 23 4.2. Aerul... 25 4.2.1. Date generale... 25 4.2.2. Surse si poluanti generati... 26 4.2.2.1. Surse mobile... 26 4.2.2.2. Surse stationare nedirijate... 29 4.2.2.3. Surse stationare dirijate... 29 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului... 29 4.2.4. Masuri de diminuare a impactului... 33 4.3. Solul... 33 4.3.1. Caracteristicile solului... 33 4.3.2. Surse de poluare a solului... 33 Pag.1/pag.69
4.3.3. Prognozarea impactului... 34 4.3.4. Masuri de diminuare a impactului... 34 4.4. Geologia subsolului... 37 4.4.1. Caracterizarea geomorfologica si geologica... 37 4.4.2. Seismicitatea zonei... 39 4.4.3. Hidrogeologie... 39 4.4.4. Impactul prognozat... 41 4.4.5. Masuri de diminuare a impactului... 41 4.5. Biodiversitatea... 41 4.5.1. Impactul prognozat... 42 4.6. Peisajul... 50 4.6.1. Impactul prognozat... 50 4.7. Mediul social si economic... 51 4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural... 52 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR... 52 6. MONITORIZAREA... 56 7. SITUATII DE RISC... 64 8.LUCRARI NECESARE PENTRU REABILITAREA SUPRAFETELOR OCUPATE TEMPORAR SI DE REFACERE ECOLOGICA A ZONELOR AFECTATE DE LUCRARI... 65 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC... 66 Pag.2/pag.69
1. INFORMATII GENERALE 1.1. Titular proiect: Dragsina nr. 106 com. CHEVERESU MARE Telefon 0748268876 CIF RO 16581406 Administrator Monda Gennaro 1.2. Autorul raportului Intocmit - SAVESCU ELENA MELANIA - expert auditor principal Str. Letea nr. 13 Timisoara Tel. 0256 272217, 0723 231815 1.3. Denumire proiect: Amenajare piscicolă şi de agrement prin excavare agregate naturale 1.4. Descriere proiect Societatea SC SITE Construzioni cu sediul in localitatea Dragsina, jud. Timis, inregistrata cu nr. de ordine la registrul comertului J35/1986/2004 are ca activitate secundara Extractia pietrisului si nisipului si de asemenea activitatea de Servicii anexe pentru extractia mineralelor. Luand in considerare cele de mai sus, SC SITE Construzioni prevede realizarea unei amenajări piscicole şi de agrement prin excavare agregate naturale, în extravilanul localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud. Timiş, pe teren proprietate privată (SC SITE CONTRUZIONI ) pe o suprafaţă de aproximativ 15.000 mp (14.879 mp). Materialul rezultat în urma excavărilor pentru execuţia obiectivului, va fi valorificat ca şi material de umplutură (brut) sau ca material finit (după sortare) pentru prepararea mortarelor şi a betoanelor. Decopertarea se va realiza mecanizat, cu buldozerul S 1500. Săpătura mecanică în spaţii deschise se va realiza mecanizat, cu excavatorul prin metoda treptelor orizontale descendente, până la cota finală, cu taluz de 1:2. Materialul excavat va fi valorificat în stare brută, cu transport direct la locul de punere în operă sau transportat la staţia de spălare-sortare, aflata in apropierea amplasamentului studiat. Pag.3/pag.69
Evacuarea materialului extras se va face pe drumurile de exploatare existente, care trebuie întreţinute periodic, la nevoie, de către beneficiar. Elementele caracteristice pentru amenajarea piscicolă, sunt urmtoarele: suprafaţa perimetrului de excavat 14.879 mp; volum total care trebuie excavat 65.913 mc, din care valorificabil 61.450 mc; lungime 245,35 m; lăţime 60,60 m; adâncime medie excavare 4,43 m; adâncime maximă de excavare 6,28 m; cotă maximă excavare 88.50 mdmn. În urma lucrărilor de excavare în incinta creată, se va acumula un volum de apă de 17.000 mc, la o adâncime de aproximativ 1,8-2 m faţă de cota minimă (88.50 mdmn) progresiv, în funcţie de ritmul de avansare al exploatării. Lucrările pentru amenajarea piscicolă constau în lucrări de excavaţii sub nivelul freatic pentru acumularea unui volum minim de apă (captarea primului strat freatic). După exploatarea agregatelor naturale, amenajarea piscicolă a fi populată cu câteva specii de peşti: Sander lucioperca şalău; Cyprinus carpio crap; Carassius gibelio caras; Ctenopharyngodon idella - amurul alb; Aristichthys nobilis novac; Hypophthalmichthys molitrix sânger. Destinaţia amenajării va fi exlusiv pescuit recreativ. Nu vor exista alte instalaţii specifice acvaculturii. 1.5. Productia realizata si resursele energetice necesare Avand in vedere faptul ca proiectul la care ne referim este de exploatarea agregatelor minerale din extravilanul localităţii Dragşina, putem sa vorbim despre o productie realizata. Elementele caracteristice ale perimetrului temporar de exploatare, in cadrul perimetrului supus avizului sunt urmatoarele: suprafata perimetrului de excavat 14.879 m 2 Pag.4/pag.69
volum 65.914 m 3 din care: volum pamant vegetal 4.463 m 3 volum valorificabil 61.450 m 3 lungime 245,35 m latime medie 60,60 m adancime medie 4,43 m adancime maxima 6,28 m cota maxima de excavare 88.50 mdmn In jurul perimetrului propus pentru lucrari de excavare, se va asigura o zona de protectie a malului, avand latimea de ca. 4,00 m. Materiile prime care vor fi obtinute: Materii prime, materiale Cantitate obtinuta Mod de depozitare Agregate minerale rezultat din exploatare Sol vegetal 61.450 mc Se va valorifica ca materie bruta Se va depozita într-un loc special care va fi amplasat în apropierea perimetrului si se va folosi la 4.463 mc sistematizarea pe verticala care se va face la amenajarea iazului piscicol. Agregatele minerale se va transporta cu ajutorul basculantelor proprii spre statia de sortare in imediata apropiere sau direct la beneficiari. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice Productia maxima Resurse folosite in scopul asigurarii productiei Cantitate Cantitatea Denumirea Denumirea Furnizorul anuala anuala Furnizor Extractie motorina 99.800 l autorizat agregate 61.450 mc Furnizor minerale ulei 800 l autorizat Pag.5/pag.69
vaselina 200 kg Furnizor autorizat 1.6. Informatii despre materiile prime Fiind vorba despre extractia de agregate minerale din terasa, in perimetrul Dragsina, jud. Timis, materia prima este reprezentata de agregatele minerale extrase. Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice Cantitate Clasificarea si etichetarea anuala substantelor sau a preparatelor Denumirea mat. vehiculata chimice prime/preparat chimic mc/an Periculoase Pericul Faza /Nepericuloase o-zitate de risc Agregate minerale 61.450 Nepericulos - - 1.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul Prezenta zgomotului in mediul ambiental, cu repercursiuni asupra starii de sanatate si confort a colectivitatii umane expuse, defineste poluarea sonora. Activitatea de extractie minerale nu va genera o poluare fizica din punct de vedere al zgomotului determinat de utilajele cu care se va face extractia. Acest lucru nu va deranja decat personalul din exploatare, pentru ca amplasamentul se afla la o distanta mai mare de 1,1-1,3 km de ultima casa din sat. Utilajele folosite fiind noi, corespund standardelor şi nu depăşesc limitele impuse. Sursele de zgomot şi vibraţii, fiind doar cele produse de motoarele utilajelor în lucru. Sursele de zgomot sunt urmatoarele: functionarea utilajelor specifice: excavator draglina, incarcator frontal etc.; circulatia vehiculelor cele care transporta agregatele minerale. Conform Ord. nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei emis de catre Ministerul Sanatatii se stabilesc, referitor la activitatile economice generatoare de surse de zgomot si vibratii urmatoarele: nivelul de zgomot acustic continuu sa nu depaseasca 50 db(a) si curba de zgomot 45; Pag.6/pag.69
nivelul de zgomot acustic in timpul noptii (orele 22,00 6,00) trebuie redus cu 10 db(a) fata de valorile din timpul zilei. Cea mai apropiata asezare umana si implicit posibil a fi afectata de activitatea de exploatare este localitatea Dragsina, aflata la cca. 1,1-1,3 km de perimetrul de exploatare. Nivelul de zgomot echivalent al fiecarei surse de zgomot la nivelul receptorului va fi: Sursa de zgomot Nivel de zgomot la sursa (db(a)) Distanta pana la cel mai apropiat receptor (m) Nivel de zgomot echivalent la receptor (db(a)) Autobasculanta 70 2000 4 Excavator 70 2000 5 Buldozer 80 2000 5 Draglina 80 2000 5 Incarcator frontal 70 2000 4 Pe perioada de realizare a excavărilor de agregate naturale, zgomotul se va intensifica în zonă datorită funcţionării utilajelor; acesta, va varia, în funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor realizate, respectiv de regimul de lucru. Masurile de limitare a producerii undelor sonore pentru activitatea din cadrul perimetrului de exploatare sunt urmatoarele: mentinerea caracteristicilor tuturor utilajelor din perimetrul de exploatare la parametri cat mai apropiati de cei indicati de catre firma constructoare; reducerea la minim a timpilor de functionare a utilajelor; intretinerea si controlul tehnic periodic al utilajelor din dotare. Obiectivul nu va reprezenta o sursa majora de vibratii sau de radiatii. 1.8. Alternative In vederea fundamentarii deciziei privind alegerea amplasamentului si a metodei de exploatare, prin proiect au fost studiate mai multe aspecte, dupa cum urmeaza: disponibilitatea de resursa; eficienta economica; accesibilitatea; Pag.7/pag.69
amprenta asupra factorilor de mediu. Exploatarea nisipului si pietrisului din perimetrul Dragsina terasa va produce un impact asupra din zonă, încadrându-se însă în normele tehnice emise de către autoritatea în domeniu, precum şi în limitele prevăzute în cadrul actelor normative aflate în vigoare. Exploatarea la zi a substanţelor minerale utile afectează toţi factorii de mediu, atât prin extragerea propriu-zisă a resurselor, cât şi prin activităţile de transport. In cadrul acestei exploatari, se vor folosi metode clasice pentru acest tip de lucrări săpături mecanice în spaţii deschise care se vor realiza cu excavatorul sau draglina prin metoda treptelor orizontale descendente până la o adancime medie de 4,43 m, adancime maxima de excavare 6,28 m si cota maxima de excavare 88,50 mdmn. In proiect au fost prevazute mai multe alternative dupa cum urmeaza: ALTERNATIVA 0 - amplasamentul ramane in situatia actuala. nu se intervine asupra sa.optiunea să nu se facă nimic nu va duce la dezvoltarea zonei.varianta primara este ca amplasamentul sa ramana in starea si conditiile existente, ALTERNATIVA 1 exploatarea in o treapta orizontala descendenta cu inaltimea medie a treptei de 4,4 m ALTERNATIVA 2 exploatarea in doua treapte orizontale descendente cu inaltimea medie a treptei de 2,2 m Factorii de mediu cei mai afectaţi de lucrările de exploatare industriale şi de construcţie vor fi solul şi subsolul, aerul, apa şi aspectul peisagistic, prin: modificarea morfologiei iniţiale a terenului; emisiile de noxe în aer; posibilele scurgeri accidentale de carburanţi şi lubrifianţi pe sol sau subsol. 1.9. Localizare geografica Amplasamentul studiat se afla in extravilanul localitatii Dragsina si a comunei Cheveresu Mare. Localitatea Chevereşu Mare este situată în partea central - sudică a judeţului Timiş, în locul unde se întâlnesc trei câmpii: câmpia colinară a Gătăii, prin câmpul Vucovei, golful Lugojului şi câmpia joasă a Timişului. Chevereşu Mare (germană Grosskeweresch, maghiară Nagykövéres) este o comună în judeţul Timiş. Localitatea Dragşina este aşezată în centrul Banatului, între oraşul Buziaş şi Municipiul Timişoara. Pag.8/pag.69
Coordonatele sale geografice sunt 21.431111 longitudine estică şi 45.699167 latitudine nordică.terenul se află în extravilanul localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud. Timiş, fiind proprietate privată a SC S.I.T.E. CONSTRUZIONI, nr. cad. A46/2/7/4/a. Suprafaţa pe care se va realiza amenajarea piscicolă şi de agrement este de aproximativ 15.000 mp (14.879 mp) structurată astfel: teren arabil 85-90% si păşune 10-15%. Amplasamentul este în zona de terasă a râului Timiş, pe malul stâng, în incinta îndiguită, la aproximativ 1,1-1,3 km nord-est de localitatea Dragşina, comuna Chevereşu Mare, jud. Timiş. 2. PROCESE TEHNOLOGICE Obiectivul proiectului constă în realizarea unei amenajări piscicole şi de agrement prin excavarea de resurse naturale, în extravilanul localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud. Timiş, pe teren proprietate privată a SC, nr. cad. A46/2/7/4/a. În acest scop a fost obţinut Certificatul de Urbanism nr. 487/19.07.2011, Certificatul de Urbanism nr. 7/14.03.2012 şi Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 194/4.08.2010, care a expirat si apoi a fost emis Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 45/21.02.2013. Suprafaţa perimetrului de excavat va fi de 14.879 mp, volumul total care trebuie excavat va fi de 65.913 mc, din care valorificabil va fi 61.450 mc. În urma lucrărilor de excavare în incinta creată, se va acumula un volum de apă de 17.000 mc la o adâncime de aproximativ 1,8-2 m faţă de cota minimă (88.50 mdmn) progresiv, în funcţie de ritmul de avansare al exploatării. După exploatarea agregatelor naturale, amenajarea piscicolă va fi populată cu câteva specii de peşti cum ar fi: Sander lucioperca şalău; Cyprinus carpio crap; Carassius gibelio caras; Ctenopharyngodon idella - amurul alb; Aristichthys nobilis novac; Hypophthalmichthys molitrix sânger. Scopul amenajării este pescuit recreativ. Din punct de vedere granulometric, s-a apreciat, dupa observatiile efectuate in teren, urmatoarea compozitie estimativa: cca. 80% nisip fin, mediu si grosier; cca. 20% pietris. Elementele caracteristice ale perimetrului temporar de exploatare sunt: suprafata perimetrului de excavat 14.879 m 2 volum 65.914 m 3 din care: - volum pamant vegetal 4.463 m 3 Pag.9/pag.69
- volum valorificabil 61.450 m 3 lungime 245,35 m latime medie 60,60 m adancime medie 4,43 m adancime maxima 6,28 m cota maxima de excavare 88.50 mdmn In jurul perimetrului propus pentru lucrari de excavare, se va asigura o zona de protectie a malului, avand latimea de cca. 4,00 m. Se va respecta de asemenea, zona de protectie a digului de pe malul stang, respectiv 4,00 m fata de canalul existent la piciorul taluzului dinspre incinta indiguita (minim 20,00 m fata de piciorul taluzului dinspre incinta indiguita). Pentru accesul la obiectiv, vor fi folosite drumurile de exploatare existente in zona. Pentru siguranta terenurilor invecinate cu perimetrul de exploatare este necesar si obligatoriu sa se asigure zona de protectie a malurilor cu latimea de 4,0-5,0 m. Suprafata propusa pentru investitie va fi S = 14.879 mp. Investitia pentru amenajarea iazului piscicol, consta in lucrari de excavatii sub nivelul freatic pentru acumularea unui volum minim de apa (captarea primului strat freatic). Produsele rezultate din excavare vor fi depozitate pe platforma provizorie creata in incinta proprietatii si vor fi transportate spre valorificare in stare bruta sau prelucrate. Efectul lucrarilor de exploatare asupra stratelor acvifere de suprafata, respectiv asupra stratului freatic va fi cantitativ si calitativ. Impactul cantitativ se va manifesta prin: deschiderea freaticului, prin crearea unei amenajari piscicole; scaderea nivelului hidrostatic si pierderi de volum al freaticului prin intensificarea fenomenului de evapotranspiratie. Avand in vedere faptul ca luciul de apa care se va crea este progresiv, functie de ritmul de avansare al excavarii, cat si faptul ca se vor executa zone de exploatare cu suprafete mici, impactul cantitativ asupra acviferului va fi nesemnificativ. Lucrarile de excavare care se vor executa pentru amenajarea piscicola, nu vor avea o influenta negativa asupra apelor de suprafata, respectiv asupra raului Timis, cu respectarea metodologiei, a adancimii de exploatare si a masurilor de siguranta pentru prevenirea defectiunilor la utilajele din dotare. Pag.10/pag.69
Pentru evitarea degradarii panzei freatice, prin lucrari de exploatare, se vor respecta urmatoarele: metodologia de excavare; pilierul de siguranta al malurilor; limita de excavare; sensul de avansare al excavarii; distanta de protectie fata de drumul existent; zona de protectie fata de malul raului Timis. Destinatia amenajarii piscicole va fi pentru pescuit sportiv/recreativ si se va realiza o adancime a apei de minim 1,80 m, considerata ca fiind o adancime buna pentru cresterea speciilor de pesti autohtoni, populati în regim natural conform punctului de vedere ANPA. a. Lucrari de amenajare Pentru realizarea amenajarii piscicole sunt necesare lucrari de taluzare a malurilor, cu materialul provenit din decopertarea suprafetei. Apa din amenajare se va acumula prin infiltrare din panza freatica, nivelul ei fiind influentat de nivelul apei din subteran dictat de nivelul raului Timis. Alimentarea se va realiza direct din freaticul existent, cantonat în orizontul poros permeabil din zona de terasa. In acest caz, nu s-au prevazut lucrari de alimentare cu apa din subteran (foraje) sau din cursurile de apa din zona. Adancimea minima a apei poate varia între 1,80 m si 2,00 m. Principalele operatii care compun fluxul tehnologic pentru realizarea amenajarii piscicole sunt urmatoarele: lucrari de excavare; depozitarea si încarcarea materialului excavat în mijloace de transport; expeditia si transportul materialului excavat; lucrari de terasamente si imbunatatiri funciare pentru amenajarea luciului de apa. b. Elemente privind procesul tehnologic de excavare pentru amenajarea piscicola: Alegerea metodei de excavare este influentata de conditiile tehnice si de factorii geologici - structurali ai acumularii minerale, respectiv: natura petrografica si structura substantei excavate; morfologia terenului; forma de zacamant si grosimea substantei utile; Pag.11/pag.69
grosimea intercalatiilor sterile; conditiile hidrogeologice; tipul si grosimea copertei; factori de natura tehnica, respectiv conditiile de relief si amplasare, precum si mijloacele mecanice pentru excavare existente la dispozitia agentului economic; posibilitatile tehnologice de valorificare etc. Pentru realizarea investitiei, societatea va folosi întreaga gama de utilaje necesare desfasurarii activitatilor de excavare. LUCRARI DE EXCAVATII Alegerea metodei de excavare în perimetrul studiat este conditionatã de factorii geologici - structurali ai acumularii minerale, respectiv: conditiile de zacamant ale depozitului aluvionar; datele de cunoastere asupra caracteristicilor substantelor utile; grosimea zacamantului de agregate naturale si variatiile acesteia pe directie si înclinare; distributia spatiala si caracteristicile formatiunilor acoperitoare (copertei); caracteristicile si productivitatile utilajelor aflate în dotare; tehnologiile de excavare si extractie aplicabile; posibilitatile actuale de acces la fronturile de lucru; posibila etapizare a lucrarilor de exploatare, în functie de conditiile concrete de teren. In cazul de fata, s-a impus o metoda de excavare cu aplicabilitate larg, care va consta în: excavarea mecanica în felii si fasii orizontale paralele, dezvoltate de la suprafata spre adancime, în cadrul unei singure trepte de exploatare. Excavarea agregatelor utile se va realiza într-o singura treapta de exploatare. Excavarea se va realiza in regim uscat cu ajutorul escavatorului si în regim umed, sub forma de hidromasa, cu ajutorul draglinei. Exploatarea va consta în extractia agregatelor minerale în camp continuu, în fasii paralele si succesive. Latimea si lungimea fasiilor va fi în functie de performantele tehnice si modul de orientare al utilajului. Sensul de avansare a frontului în cadrul fasiei va fi pe directia nord sud, iar a fâsiilor, pe directia est - vest. 1. Lucrari de deschidere: pentru accesul la obiectiv va fi folosit drumul existent (drum de exploatare agricola). Decopertarea, se va realiza mecanizat, cu ajutorul Pag.12/pag.69
buldozerului S 1500, materialul rezultat urmand sa fie depozitat. Spatiul amenajat pentru depozitare inseamna o suprafata de teren nivelata, din incinta Statiei de sortare-spălare a pietrişului şi nisipului, care se afla in imediata vecinatate a amplasamentului nostru. Volumul de sol decapat va fi depozitat temporar, pana cand va fi folosit din nou la taluzarea amenajarii. Cantitatea de sol vegetal ce urmeaza a fi indepartata s-a evaluat avand in vedere urmatorii parametri: suprafata acoperita cu sol vegetal (S vg) = 14.878 mp, cu o grosime medie a stratului de sol vegetal (hvg) = 0,30 m; volumul de sol vegetal ce urmeaza a fi indepartat prin lucrari de decopertare a fost estimat: V vg =14.878 mp x 0,30 m = 4463 mc. Volumul de sol vegetal decapat urmeaza a fi depozitat intr-un spatiu special amenajat in apropiere, unde se va pastra si conserva in vederea folosirii lui, la lucrarile de amenajare a taluzurilor amenajarii piscicole. 2. Lucrarile de exploatare se vor realiza astfel incat sa se asigure continuitatea exploatarii si sa se evite amestecarea sterilului din coperta cu materialul util extras. Sapatura mecanica in spatii deschise se va realiza cu excavatorul prin metoda treptelor orizontale descendente. Pe parcursul realizării proiectului se vor realiza urmatoarele: excavarea unei suprafeţe de 14.879 mp din zona de terasă a râului Timiş, malul stâng, în incinta îndiguită, la aproximativ 1,1-1,3 km nord-est de localitatea Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud. Timiş; volumul care trebuie excavat va fi de 65.913 mc (sol + agregate minerale). Săpătura se va realiza cu excavatorul prin metoda «treptelor orizontale descencente». Lucrarea va consta în lucrări de excavaţii sub nivelul freatic pentru acumularea unui volum minim de apă (captarea primului strat freatic); acumularea progresiva, în funcţie de ritmul de avansare al exploatării, a unui volum de 17.000 mc de apă la o adâncime de 1,8-2 m faţă de cota minimă (88.50 mdmn) pentru amenajarea piscicolă şi de agrement; popularea cu peşti a amenajării piscicole şi de agrement cu următoarele specii: Sander lucioperca şalău; Cyprinus carpio crap; Carassius gibelio caras; Pag.13/pag.69
Ctenopharyngodon idella - amurul alb; Aristichthys nobilis novac; Hypophthalmichthys molitrix sânger. Pentru realizarea unei amenajări piscicole şi de agrement, în scop recreativ se vor realiza lucrări de excavare a agregatelor naturale, pe o suprafaţă de 14.879 mp, din care vor rezulta agregate minerale valorificabile - predominant din nisip fin, mediu şi grosier (80%) şi pietriş (20%); după care va acumula progresiv, în funcţie de ritmul de avansare al exploatării, un volum de apă de 17.000 mc la o adâncime de 1,8-2 m faţă de cota minimă 88.50 mdmn şi poluarea cu câteva specii de peşti. Scopul amenajării piscicole va fi recreativ. La incetarea activitatii de exploatare a nisipurilor si pietrisurilor din perimetrul DRAGSINA, SC va efectua toate lucrarile necesare de refacere a si anume: dezafectarea perimetrului de toate utilajele folosite in procesul de exploatare, transportul intregii cantitati de sol vegetal indepartat si depunerea pe vatra si taluzurile laterale a gropii formate; nivelarea solului vegetal depus; depunerea de sol vegetal pe taluzurile amenajate; semanarea de iarba sau plantarea de arbori adecvati pe taluzurile laterale ale zonei excavate; lucrari de intretinere dupa semanare si plantare. Dupa incetarea lucrarilor de excavare, se va realiza o amenajare piscicola pentru pescuitul recreativ. In incinta se vor amenaja un umbrar cu masa si banci si WC-uri ecologice. Nu vor exista alte instalatii specifice acvaculturii. Eşalonarea perioadei de implementare a proiectului este redata in tabelul de mai jos: Nr. Denumire etapă de Responsabil Perioada Sursa de crt. implementare finanţare 1 Lucrări de deschidere Titularul 6 luni Surse proprii de proiectului finanţare 2 Lucrări de pregătire Titularul 24 luni Surse proprii de proiectului finanţare 3 Lucrări de amenajare Titularul 6 luni Surse proprii de piscicolă şi de agrement, proiectului finanţare populare cu peşti Pag.14/pag.69
Total 36 luni - Amenajarea ecosistemului acvatic NU se va realiza în perioada de cuibărit şi de ieşire a puilor (mai-iulie). 2.1. Alimentarea cu agent termic Nu este cazul in acest proiect. 2.2. Utilizarea terenului Terenul se află în extravilanul localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud. Timiş, fiind proprietate privată a SC S.I.T.E. CONSTRUZIONI, nr. cad. A46/2/7/4/a. Suprafaţa pe care se va realiza amenajarea piscicolă şi de agrement este de 14.879 mp, structurată astfel: teren arabil 85-90 % si păşune 10-15 %. Amplasamentul este în zona de terasă a râului Timiş, pe malul stâng, în incinta îndiguită, la aproximativ 1,1-1,3 km nord-est de localitatea Dragşina, comuna Chevereşu Mare, jud. Timiş. Coordonatele STEREO 70, sunt următoarele: Pct. X Y 1 223.515,5 474.657,25 2 223.524 474.403,7 3 223.584,4 474.408,9 4 223.576,4 474.646,8 Vecinătăţile amplasamentului: în imediata apropiere a amplasamentului se găseşte o staţie de spalare-sortare agregate minerale care are ca beneficiar tot pe SC SITE CONSTRUZIONI si care a obtinut Autorizatia de Mediu. În partea de nord-vest faţă de amplasamentul propus, la aproximativ 1,720 m se găseşte un punct de extragere de agregate minerale. În partea de sud-est se implementează un proiect care are ca obiectiv realizarea unei ferme piscicole pe 32 ha. Pag.15/pag.69
2.3. Amenajarea teritoriala in zona amplasamentului 2.3.1. Prevederi ale P.U.G. In organizarea acestei zone s-a luat in considerare faptul ca terenul in cauza este teren extravilan. Acest teren in suprafata totala de 14.879 mp este inscris in Cartea funciara nr. 400958 A 46/2/7/2 sat Dragsina, comuna Cheveresu Mare dupa cum urmeaza: CF nr. 400958 Nr. topo A 46/2/7/2 Teren arabil extravilan 14.879 mp 2.3.2. Modernizarea circulaţiei Accesul în zonă se va face pe drumul Timişoara-Buziaş, până în localitatea Dragşina şi apoi pe drumurile de exploatare existente pe malul stâng al râului Timiş, până la perimetrul propus. 2.4. Conectarea la infrastructura existenta nu este cazul Alimentarea cu gaze naturale - nu este cazul; Alimentarea cu energie electrica nu este cazul; Alimentarea cu apa potabila nu este cazul; Telefonie - nu este cazul. 2.5. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular in proiect Parametru (unitatea de Tehnici alternative propuse de titular Consumuri /Emisii Cantitati/an masura) kw Energie Electrica - mc Agregate minerale 61.450 Amenajare piscicola kg Deseuri menajere 1,22 Pag.16/pag.69
2.6. Activitati de dezafectare Nu este cazul, deoarece terenul pe care se vor face lucrari de exploatare in cadrul perimetrului de exploatare supus avizarii se afla in terasa pe malul stang al raului Timis si este in proprietatea SC SITE Construzioni. 3. DESEURI In incinta amplasamentului se vor identifica urmatoarele categorii de deseuri rezultate ca urmare a activitatii desfasurate: deseuri menajere; deseuri tehnologice. 3.1. Deseuri menajere Deseuri menajere total angajati 4 4 persoane*0,306 kg/zi persoana =1.22 kg/zi = 435 kg/an Unitate Productie Personal nr. 4 Deseuri menajere kg/zi 1,22 kg/zi tone/an 435 kg/an 3.2. Deseuri tehnologice deseuri tehnologice - sol vegetal din copertă cod 01.01.02-4.463 mc. Solul vegetal rezultate din lucrările de decopertare a terenului va fi depozitat separat. Spatiul amenajat inseamna o suprafata de teren nivelata in incinta Statiei de sortare-spălare a pietrişului şi nisipului, care se afla in imediata vecinatate a amplasamentului nostru. Volumul de sol decapat va fi depozitat temporar, pana cand va fi folosit din nou la taluzarea amenajarii. Deşeurile metalice, din plastic si hartie (daca este cazul) vor fi depozitate într-un spaţiu amenajat în incinta Statiei de sortare si spalare care se afla in imediata apropiere a amplasamentului studiat. Acestea vor fi transportate şi valorificate, periodic, prin unităţi specializate. Pag.17/pag.69
In conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002, orice agent economic care prin activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a gestiunii acestora in conformitate cu modelul prevazut in anexa 1 pentru fiecare tip de deseu. Datele centralizate lunar si apoi anual se trimit apoi Agentiei pentru Protectia Mediului Timis. In baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 (anexa IA si IB) aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, deseurile sunt clasificate in functie de activitatea care le genereaza, fiecare tip de deseu fiind definit in mod individual printr-un cod. De asemenea, in evidenta gestiunii deseurilor trebuie sa se indice si tipul de stocare, modul de tratare, scopul tratarii, mijlocul de transport, precum si destinatia deseurilor. Aceasta evidenta trebuie obligatoriu tinuta de o persoana de la SITE Construzioni S.R.L. Denumire deseu Sol vegetal din decoperta Deseuri menajere Cantitatea prevazuta a fi generata Starea fizica Codul deseului Codul privind principala proprietate Periculoasa * Codul clasificarii statistice *** Managementul deseurilor cantitatea prevazuta a fi generata (t sau mc /an) Ramas Valorifica Eliminat a in ta a stoc 4.463 mc soli d 010102 nu - - mc 0 2,44 soli 200301 nu - 0,266 0,266 0 kg/zi d Pe amplasamentul studiat nu sunt semnalate alte tipuri de deşeuri si nu se vor utiliza substante toxice si periculoase. Conform Decretului nr. 466/1979 privind regimul substantelor toxice, in cadrul viitoarei exploatari a nisipului si pietrisului nu sunt detinute sau produse substantele prevazute in lista anexata la prezentul decret si nici substantele farmaceutice cuprinse in Hotararea nr. 7/2003 (Separannda sau Venena). Pag.18/pag.69
4. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA 4.1. APA 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ala amplasamentului 4.1.1.1. Hidrografia Teritoriul administrativ al comunei este strabătut în partea de sud de râul Timiş ce prezintă un regim natural de curgere cu fluctuaţii mari de debit dependente de volumul precipitatiilor căzute în bazinul lui hidrografic. Timisul izvoraste din Carpatii Meridionali (Muntii Semenic) si are o lungime de 244 km pe teritoriul romanesc. Raul colecteaza apele a 150 de cursuri de apa codificate cu o lungime a retelei hidrografice de 2. 434 km (3,1% din lungimea totala a retelei hidrografice codificate si o densitate de 0,33 km/km 2, identica cu media pe tara). Suprafata bazinului de 7.310 km 2 reprezinta 3,1% din suprafata tarii. Bazinul hidrografic Timis este situat in partea de vest (orientarea generala E-V). Cursul Timisului traverseaza Muntii Banatului - Godeanu, Tarcu si Poiana Ruscai - intrand pe culoarul Cerna si strabatand Campia Lugojului si Campia Timisului. Timisul ara urmatorii afluenti principali: Bistra (60 km/919 km 2 ) si Barzava (154 km/1. 202 km 2 ), cu confluenta in Serbia. Avand in vedere ca acest rau este sursa de alimentare cu apa pentru orasele Caransebes, Lugoj si apoi Timisoara (prin directionarea debitelor pe Bega) este urmarita cu atentie calitatea apei. Aceasta se face in 5 sectiuni de control pe cursul de apa principal: Sadova, Amonte Caransebes, Lugoj, Sag, Graniceri si in 5 sectiuni de control pe afluenti principali care si acestia pot influenta calitatea apei pe raul Timis. Sectiunile de control pe afluentii principali sunt: Obreja si Voislova - Bucova paraul Bistra; Cheveresu Mare pe raul Surgani; Brebu si Otvesti pe raul Poganis. In vederea apararii impotriva inundatiilor a localitatilor si terenurilor aferente acestora, raul Timis este amenajat prin indiguire si lucrari hidrotehnice pe sectorul frontiera - Costei- Lugoj-Lugojel-Jena, judetul Timis si sectorul Sacu-Slatina Timis, judetul Caras Severin. In conformitate cu studiile hidrologice, valorile debitelor cu diferite probabilitati de depasire pe raul Timis in sectiunile caracteristice de pe acest sector sunt: Sectiunea de Debitele maxime cu diferite Raul control probabilitati de depasire (mc/s) Pag.19/pag.69
1% 5% 10% Timis Sag 1252 1009 675 Timis Lugoj 1225 840 670 In situatia actuala, in vederea apararii impotriva inundatiilor, raul Timis este amenajat prin indiguire si lucrari hidrotehnice pe sectorul FRONTIERA- COSTEl - LUGOJ - LUGOJEL JENA (jud. TIMIS) si JENA - SLATINA TIMIS (jud. CARAS SEVERIN). Pe teritoriul Judetului Timis, in vederea apararii impotriva inundatiilor, raul Timis este amenajat prin indiguire si lucrari hidrotehnice pe sectorul FRONTIERA SERBIA - N.H. COSTEl - LUGOJ - LUGOJEL - GA VOJDIA. Asigurarile de calcul si verificare pentru r. Timis alterneaza: Clasa a III - a si a IV - a pentru lucrarile aval de N.H.Costei; Clasa a II - a pentru lucrarile din Municipiul Lugoj; Clasa a IV - a pentru lucrarile amonte de Lugoj si in extravilan Lugoj - Costei. Apararea de inundatii in bazinul hidrografic Timis se realizeaza in special prin lucrari de indiguire, prin atenuarea viiturilor in lacurile de acumulare permanente prevazute cu volum pentru atenuare si in acumularile nepermanente (poldere). Un rol foarte important in atenuarea undelor de viitura o au acumularile nepermanente (polderele): Padureni, Gad si Hitias, lucrari amplasate in aval de N.H. Costei si acumularea nepermanenta Cadar - Duboz executata pe pr. Pogonis (afluent de stanga a r. Timis), care controleaza varful viiturilor mai mari de 5% a raurilor Timis si Bega (prin polderul Hitias si canalul descarcator Bega - Timis). Pentru regimul scurgerii maxime este importanta derivatia Topolovat care dirijeaza apele mari din Bega spre Timis, lasand ca in aval de derivatie pe canalul Bega sa se scurga debite reduse. In cazul acumularilor Gad si Cadar - Duboz, apele sunt retinute in incinta, respectiv lac, ele fiind evacuate in Timis dupa trecerea viiturii, astfel ca nu afecteaza debitele maxime pe r. Timis. Raul Timis pe sectorul Lugoj - frontiera este indiguit pe ambele maluri, distanta intre diguri variind intre 250 si 2500 m. Dupa cum se poate observa lucrarile hidrotehnice - poldere, sunt executate in aval de localitatea Hitias (incepand cu zona de amplasare a deversorului de ape mari al palderului Hitias - malul drept r. Timis). Pag.20/pag.69
4.1.1.2. Apa freatica Conform studiului hidrogeologic întocmit de C.N. Apele Române Directia Apelor Banat Timişoara, din interpretarea hartii hidrogeologice, rezulta ca directia de curgere a fluxului subteran se face pe doua directii general NE-SV pe malul drept al Timisului si SV-NE mal stang. Functie de suprafata morfologica, s-au delimitat mai multe zone cu niveluri piezometrice, astfel: Np=0,00-2,00 m in lunca; Np= 2,00-5,00 m terasa joasa; Np= 5,00-10,00 m terasa superioara. Freaticul, se dezvolta in imediata apropiere a suprafetei morfologice, in zona joasa, sau la adincimi reduse in zona terasei inferioare. Freaticul este constituit din formatiunile aluvionare ale Timisului si afluentilor, fiind alcatuit din bolovanisuri si pietrisuri in proportie de pana la 80%, nisipuri medii-grosiere 17% si nisipuri fine 3%. Grosimea stratului freatic este cuprinsa intre 4,0 m si 6,0 m, mai mare in sectorul aluvionar al vaii Timisului. Coperisul stratului freatic este alcatuit din prafuri argiloase nisipoase, argile nisipoase si nisipuri prafoase cu grosimi de 1,5-2,5 m. In baza, se dispune argila prafoasa. Nivelurile piezometrice sunt direct influentate de factorii exogeni: precipitatii, temperatura, evapotranspiratia. Prin pompari experimentale ale diferitolor foraje din zona, amplasate pe malurile raului raului Timis s-au obtinut urmatorii parametri hidrogeologici: Nivel piezometric Np = 2,30 m Debit Q = 5.0 l/s Denivelare s =1,0 m Debit specific q = 5,0 l/s/m Permeabilitate Kf = 107,6 m/zi Raza de influenta R = 108 m Tranmisivitatea T = 430 mp/zi Chimismul startului freatic - Apa cantonata in freatic prezinta depasiri a limitei exceptionale la indicatorul Fe++>1,0 mg/l. Pag.21/pag.69
4.1.1.3. Alimentarea cu apa potabila Bilantul consumului de apa (m 3 /zi; m 3 /an) Apa prelevata din sursa Recirculata/ reutilizata Consum industrial Compensa rea pierderilor in sist Obs Proces tehnologic Sursa de apa furnizor Consum total de apa Total intrare in statie Consum menajer Apa subterana Apa de suprafata circuit inchis Apa subt eran a Apa de supr afat a Apa de la propriul obiectiv Apa de la alte obiective. NU ESTE CAZUL Pentru angajatii, apa potabila va fi distribuita in sticle de plastic. 4.1.1.4. Managementul apelor uzate Pe amplasamentul studiat nu se vor produce ape uzate. Pentru angajatii va fi montata o toaleta ecologica. 4.1.2. Prognozarea impactului Avand in vedere faptul ca extractia nisipului se va face in terasa, nu in albia raului si amplasamentul studiat se afla la 90 m de cursul de apa (raul Timis) si la aproximativ 20 m de digul raului, nu se va descarca nici un fel de apa intr-un rau de apa de suprafata, deci activitatea nu va avea nici un fel de impact asupra acestora. Lucrarile de exploatare care se vor executa nu vor avea influenta negativa aupra apelor de suprafata, respectiv raul Timis, cu respectarea metodologiei si a adancimii de exploatare. Lucrarile de exploatare vor avea un efect direct asupra panzei freatice prin producerea la suprafata a unui luciu de apa. Pag.22/pag.69
4.1.3. Masuri de diminuare a impactului Pentru evitarea infestarii si degradarii panzei freatice va trebui sa se respecte urmatoarele: metodologia de exploatare; limita de exploatare; sensul de avansare al exploatarii; distanta de protectie fata de mal; material absorbant in dotare in cazul scaparilor accidentale de carburanti. Amplasamentul studiat nu se gaseste in zona inundabila a raului Timis. Crearea unui lac artificial in urma lucrarilor de exploatare, nu va influenta negativ lucrarile hidrotehnice existente in zona sau pe cele care se vor proiecta in viitor. Dupa finalizarea lucrarilor de extractie, zona va fi amenajata ca amenajare piscicola de agrement. Modul de actionare, in caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui eveniment care poate conduce la poluarea iminenta a solului si panzei freatice, este urmatorul: Persoana care observa fenomenul (mecanici deserventi utilaje) anunta imediat conducerea unitatii si se iau masuri imediate: eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala, in scopul sistarii ei prin efectuarea reparatiilor curente care au cauzat scurgerile de ulei sau motorina; limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante; indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante; pentru situatii ce nu pot fi remediate la fata locului, se dispune si se asigura transportul utilajelor in baze specializate de reparatii. In momentul aparitiei unei scurgeri de carburant sau ulei, pe sol se va imprastia materialul absorbant care va fi achizitionat in prealabil. Pamantul imbibat cu ulei sau motorina se va transporta imediat pentru a evita ca ploile sa antreneze poluantii pe solul care se exploateaza. Punctele critice din cariera de unde pot proveni poluari accidentale sunt urmatoarele: Locul de unde poate Poluanti potentiali proveni poluarea Cauzele posibile ale poluarii Denumirea Obs. accidentala Pag.23/pag.69
Zona perimetru de exploatare scapari de ulei la utilaje spargere rezervor combustibil utilaje ulei motor motorina Poluarea accidentala este indirecta, atat pentru panza freatica, cat si pentru sol in zona de exploatare a agregatelor minerale. Ea poate fi produsa prin antrenare de poluanti (ulei si motorina) prin apele meteorice. Programul de masuri si lucrari in vederea prevenirii poluarilor accidentale pentru platforma utilaje este redat in tabelul de mai jos: Nr. crt. Masura sau lucrarea Scopul Responsabilitati Verificarea zilnica a Evitarea scurgerii 1 utilajelor de ulei, motorina Mecanici utilaje 2 Alimentarea ingrijita cu Evitarea scurgerii motorina din canistre de motorina metalice a utilajelor Mecanici utilaje Executarea schimbului de Evitarea scurgerii 3 ulei ingrijit de ulei Mecanici utilaje Interdictie reparatii utilaje pe Evitarea scurgerii 4 amplasamentul studiat de ulei Mecanici utilaje 5 Interdictie spalare utilaje si mijloace de transport auto in amplasamentul studiat Evitare poluare Seful de exploatare La constatarea unei poluari accidentale, se procedeaza la indepartarea solului afectat, mecanic sau manual, pe suprafata si adancimea afectata, prin executia de sapaturi manuale, adunarea materialului in gramezi, incarcarea manuala in mijloace de transport auto si transportul materialului la o societate autorizata pentru neutralizare. Pamantul imbibat cu ulei sau motorina se va transporta imediat pentru a evita ca ploile sa antreneze poluantii. Utilajele sunt proprietatea SC SITE COnstruzioni si se vor gasi in permanenta pe perioada de exploatare, in zona de amplasare a amenajarii piscicole. In cazul aparitiei unei poluari accidentale, se va folosi materialul absorbant care va fi achizitionat in prealabil. Pag.24/pag.69
4.2. Aerul 4.2.1. Date generale Clima si calitatea aerului Tipul general de climat este temperat continental moderat, la care se adauga diversitatea conditiilor naturale. Judetul Timis este cuprins intre coordonatele 20 16' si 22 33' latitudine estica si 45 11' si 46 11' latitudine nordica. Ca urmare a pozitiei sale geografice, judetul Timis se incadreaza in climatul continental de tranzitie cu influente submediteraneene. Precipitatile sunt variabile si cad neregulat, cele mai mari cantitati intregistrandu-se vara. Climatul de campie de sud in care se inscrie acesta zona are influente submediteraneene, cu ploi de toamna si ierni blinde, cu veri secetoase. Aceasta zona se afla la interferenta maselor de aer cu caracter continental, de origine vestica, care de cele mai multe ori ajunge aici cu un grad ridicat de continentalizare si a celor cu caracter continental de origine estica, suferind in plus si invazia unor mase de aer cald sudice care traveraseaza Marea Mediterana. Pregnanta acestor tipuri de mase de aer influenteaza regimul termic si pluviometric. Astfel, in Banat este o clima temperata, cu un grad de continentalism moderat, cu influente subtropicale, mai mult sau mai putin accentuate pe anumite areale geografice. Datorita diversitatii mari a reliefului, in clima Banatului s-au identificat o serie de topoclimate specifice, acestea oglindindu-se fidel in conditiile pedogeografice si geobotanice. Tipul topoclimatic este specific zonei de silvostepa. Regimul climatic in comuna Cheveresu Mare si imprejurimi este urmatorul: Temperatura temperatura medie lunara: +20 C - 22 o C; temperatura medie lunara minima: - 1 o C si - 2 C, in ianuarie; temperatura maxima absoluta: +40 o C in iulie 1954; temperatura minima absoluta - 35 o C in ianuarie 1963. Precipitatiile regimul precipitatiilor ca medie multianuala: 600-700 mm; regimul precipitatiilor ca medie lunara maxima 70-80 mm in iunie; cantitatea maxima de precipitatii in 24 ore 100 mm in iului 1915; indicii hidrotermici indica o extindere a perioadei cu umiditate moderata si optima pana in luna iulie. Perioada cu deficit de umiditate este toamna. Pag.25/pag.69
Vanturile directia predominanta este nord vest 18%, est vest 12%; calm atmosferic (50,2%). Regimul eolian este important pentru dispersia poluantilor gazosi. Concentratia poluantilor in partea inferioara a atmosferei este favorizata de aparitia in sezonul rece, mai ales a inversiunilor termice, in conditiile de calm atmosferic. 4.2.2. Surse si poluanti generati Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, activitatile care pot constitui surse de poluare a atmosferei sunt cele legate de exploatarea nisipului si pietrisului. Sursele de impurificare a atmosferei specifice sunt: surse stationare nedirijate - datorita activitatii de exploatare a nisipului si pietrisului. Singura poluare care poate sa apara este poluarea cu praf, care poate sa apara la manevrarea agregatelor minerale. Acest lucru este mai accentuat atunci cand exista o intensificare a vantului; surse stationare dirijate nu exista centrala termica proprie; surse mobile datorat traficului masinilor si utilajelor in zona de excavare. Emisii de poluanti 4.2.2.1. Surse mobile Calcului echivalarii emisiilor de noxe aferente traficului in cadrul zonei de excavare la o functionare maxima s-a facut tinand seama de urmatoarele date: masini intrate maxim 4; masini iesite maxim 4; timpul de mers in gol (stationare) 20 sec.; durata stationarii < 1/2 ore; lungimea maxima pana la locul maxim de exploatare a agregatelor - 250 m; functionare utilaje de incarcare. Utilajele care vor funcţiona în incinta perimetrului vor fi dotate cu motoare Diesel, principalele noxe eliberate în atmosferă de către acestea, fiind cele rezultate din gazele de eşapament, şi anume: oxizi de azot (NO x ); oxizi de sulf (SO x ); Pag.26/pag.69
monoxid de carbon (CO); compuşi organici volatili (COV); particule. În procesul de exploatare a nisipului şi pietrişului din perimetrul Dragsina Nord pot fi prezente următoarele surse de poluanţi pentru aer: arderea combustibililor lichizi în motoarele cu ardere internă ale utilajelor folosite, care vor afecta calitatea aerului doar local, în perimetrul de exploatare şi pe traseul de transport al agregatelor minerale; praful creat de mijloacele de excavat, încărcat şi de transport al agregatelor minerale, în perioadele secetoase. Cantitatea de gaze de eşapare emise în aer variază în funcţie de numărul de utilaje folosite şi timpul de funcţionare al acestora. Concentraţiile poluanţilor pentru cantitatea de un litru motorină consumată sunt: particule. 0,51 mg/l SO X....3,41 mg/l HC (nearse) 0,15 mg/l NO x...0,62 mg/l aldehide.0,11 mg/l CO...0,25 mg/l Tinand seama de cele aratate mai sus si de factorii de emisie din metodologia Corinair Copert, au rezultat urmatoarele debite masice maxime orare ale principalilor poluanti care pot fi evacuati in atmosfera din aceste surse mobile: Denumirea sursei Cantitate totala poluant POLUANT (g) Emisii poluante ale autovehiculelor Monoxid de carbon 24,95 HC (nearse) 14,97 Oxizi de azot 61,88 Aldehide 10,98 SOx 340,32 Particule 50,89 Pag.27/pag.69
Impactul produs asupra factorului de mediu aer se referă la cantităţile de noxe ce se vor degaja în atmosferă ca urmare a arderii combustibililor lichizi, folosiţi pentru funcţionarea utilajelor de excavat, încărcat şi transport. Efectele produse asupra aerului vor fi limitate la incinta obiectivului şi în imediata vecinătate. Nu vor interveni modificări semnificative în calitatea aerului, mai ales că în afara perimetrului nu se prevăd, ca posibile, efecte de sinergism. Noxele emise în atmosferă datorită funcţionării utilajelor sunt formate din componenţi gazoşi şi pulberi în suspensie. Aceste emisii nu constituie o problemă deosebită de impact asupra, dacă se ia în considerare efectul de aerare şi dispersie produs de circulaţia activă a aerului din zonă, limitarea timpilor de funcţionare a utilajelor la strictul necesar şi întreţinerea utilajelor la parametri optimi. Concentraţiile poluanţilor la sursă se vor putea încadra în limitele admise prin Ordinul MAPPM nr. 462/93. Factorul de mediu aer va fi totuşi afectat în limite admisibile de emisiile de poluanţi efectuate prin activităţile ca se va desfăşura în cadrul perimetrului. Activitatile de transport ale agregatelor minerale, realizate de SC SITE Construzioni, pot influenta prin urmatoarele: mijlocele de transport vor avea capacitate considerabile si vor produce un nivel mai ridicat de zgomote si vibratii; prin circulatia mijloacelor de transport se vor emite in aer noxe rezultate prin arderile combustibililor in motoarele termice. Cantitatile de gaze de esapare emise in aer variaza in functie de numarul de utilaje folosite, caracteristicile carburantului folosit, precum si de timpul efectiv de functionare al acestora. Prezenta unei bune circulatii a aerului in zona pe tot parcursul anului, permite aprecierea ca va exista posibilitatea unei dispersii accentuate a noxelor gazoase rezultate in urma proceselor de combustie in motoarele termice. Esapamentele motoarelor trebuie sa fie dirijate prin constructie (conform normelor europene in vigoare) la o inaltime de cca. 3 m si sa fie prevazute cu filtre speciale de retinere, care in conditiile unei folosiri corecte, sa realizeze o epurare a gazelor. Ordinul nr. 462/1993, referitor la traficul rutier, precizeaza ca emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limiteaza prin conditiile tehnice prevazute la omologarea autovehicolului. Aceasta operatiune se face la inmatricularea pentru prima data in tara a tipului respectiv de masina. De Pag.28/pag.69
asemenea, aceste emisii sunt verificate periodic la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii masinii in Romania. 4.2.2.2. Surse stationare nedirijate Ca si surse stationare nedirijate pentru amplasamentul in cauza se poate mentiona praful, astfel ca in perioada secetoasa prin vehicularea nisipului pe drumul de exploatare poate sa apara praful. Avand in vedere faptul ca zona de excavare este la distanta de aproximativ 1,1-1,3 km de ultima casa din sat, acest lucru nu prezinta inconveniente decat personalului care lucreaza in zona. Pentru acestia, in perioada foarte calduroasa va trebui instituit un program de lucru special si de asemenea, tot pentru eliminarea prafului in perioadele deosebit de calduroase, va fi necesara stropirea cu apa a drumurilor de acces. 4.2.2.3. Surse stationare dirijate - Emisii din procese de combustie Nu este cazul. Se poate asadar concluziona că, din punct de vedere al factorului de mediu AER, activitatea de pe amplasamentul studiat nu va reprezenta o sursă semnificativă de poluare. 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului Pentru studiul dispersiei noxelor provenite, în atmosferă s-a folosit modelul gaussian de dispersie. Detaliile legate de acest model de dispersie, precum şi de programul de calcul utilizat, sunt prezentate în continuare. Noţiuni teoretice privind dispersia poluanţilor în aer Dispersia efectivă a poluanţilor gazoşi sau sub formă de particule fine evacuate în atmosferă, în apropierea solului, depinde de procesele de amestec natural pe diferite niveluri. În principal, turbulenţa aerului este consecinţa directă a mişcărilor convective generate în stratul limită. Acesta este stratul care conţine aproximativ 10% din masa de aer atmosferic, în care proprietăţile de curgere sunt determinate în parte de fiecare aerodinamică a suprafeţei de sub el, dar şi de stratificarea densităţii aerului datorită diferenţelor de temperatură, care apar deasupra solului, în primul rând, în cursul ciclului zilnic al încălzirii şi răcirii acestuia, prin radiaţie, dar şi datorită circulaţiei aerului din regiunile mai calde sau mai reci ale planetei. Stratul limită este adesea denumit şi stratul de amestec sau stratul Eckman, datorită Pag.29/pag.69