SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR PRIVIND SPAŢIILE MARITIME ÎN LUMINA DISPOZIŢIILOR CONVENŢIEI NAŢIUNILOR UNITE ASUPRA DREPTULUI MĂRII DIN 1982 THE SETTLEMENT OF DISPUTES REGARDING MARITIME ZONES IN LIGHT OF THE PROVISIONS OF THE UNITED NATIONS CONVENTION ON THE LAW OF THE SEA OF 1982 Laura Magdalena TROCAN * Laura Magdalena TROCAN ** Abstract: Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982 cuprinde un set complex de dispoziţii referitoare la soluţionarea diferitelor litigii ce pot apărea în legătură cu interpretarea şi aplicarea prevederilor Convenţiei, creând un sistem complet şi original de soluţionare a diferendelor ce completează modelele comune în materie prevăzute de art. 33, alin. 1 din Carta ONU. Sistemul prevăzut de Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982 consacră principiul soluţionării prin mijloace paşnice a diferendelor apărute între statele părţi la Convenţie, precum şi libertatea alegerii mijlocului paşnic de soluţionare a diferendelor legate de interpretarea sau aplicarea dispoziţiilor Convenţiei. Prezentul articol îşi propune să prezinte succint sistemul de soluţionare a diferendelor instituit de Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982 în ceea ce priveşte diferendele privind spaţiile maritime. Cuvinte cheie: diferende, soluţionare paşnică, Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982, spaţii maritime Cu toate că, până în secolul al XX-lea, în întreaga lume, războiul a fost considerat un fenomen inerent dezvoltării sociale, principalul mijloc de soluţionare al diferendelor şi legalizat de normele ce guvernau conduita statelor, Carta ONU a reuşit atât consacrarea principiului Abstract: The United Nations Convention on the Law of the Sea of 1982 lays down a complex set of provisions concerning the settlement of different disputes that may arise in connection with the interpretation and application of the UN Convention, thereby creating a complete and original system for the settlement of disputes which supplements the common models referred to in art. 33, paragraph 1 of the UN Charter. The system established by the 1982 UN Convention on the Law of the Sea enshrines the principle of peaceful settlement of disputes between States Parties, as well as the freedom of the parties to agree upon a procedure for the settlement of the dispute concerning the interpretation and application of the Convention. The present paper aims to succinctly present the dispute settlement mechanisms in the United Nations Convention on the Law of the Sea of 1982 with regard to disputes concerning maritime zones. Keywords: disputes, peaceful settlement, 1982 United Nations Convention on the Law of the Sea, maritime zones Despite the fact that, until the twentieth century, all around the world, war was considered an inherent phenomenon of social development, the main means of dispute settlement and "legalized" by the rules governing state conduct, the UN Charter succeeded both in enshrining the principle of not resorting to threat of force or use of force in international relations, as well as in * Conf. univ. dr. Departamentul Ştiinţe Juridice, Facultatea de Relaţii Internaţionale, Drept şi Ştiinţe Administrative, Universitatea Constantin Brâncuşi din Tg-Jiu ** Associate Professor PhD, Department of Juridical Sciences, Faculty of International Relations, Law and Administrative Sciences Constantin Brâncuşi University of Tg-Jiu 21
nerecurgerii la ameninţarea cu forţa sau la folosirea forţei în relaţiile internaţionale, cât şi impunerea obligaţiei statelor de a soluţiona diferendele lor internaţionale prin metode şi proceduri care să excludă forţa sau ameninţarea cu forţa 1. Astfel, având în vedere faptul că intenţia declarată a negociatorilor celei de-a treia Conferinţe ONU asupra Dreptului Mării a fost aceea de a reglementa printr-un singur document internaţional toate aspectele legate de spaţiile maritime şi oceanice 2 au trebuit să fie luate în considerare atât posibilitatea de apariţie, cât şi modalităţile de soluţionare paşnică a unor eventuale diferende legate de interpretarea sau aplicarea viitoarei Convenţii a Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării 3, implicit a Părţii a XI a, având în vedere complexitatea problemelor privind spaţiile maritime, strategiile economice precum şi implicaţiile politicii internaţionale, care, fără nici un dubiu, în timp, vor concura la multiplicarea diferendelor cu privire la spaţiile maritime, cu atât mai mult, într-un domeniu (zona internaţională a teritoriilor submarine), care, de la bun început, a presupus numeroase controverse. Astfel, Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982 cuprinde şi un set complex de dispoziţii referitoare la soluţionarea diferitelor litigii ce pot apărea în legătură cu interpretarea şi aplicarea prevederilor Convenţiei creând un sistem complet şi original ce completează modelele comune în materie prevăzute de art. 33, alin. 1 din Carta ONU 4. Sistemul prevăzut de Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982 consacră principiul soluţionării prin mijloace paşnice a diferendelor apărute între statele părţi la Convenţia din 1982, precum şi libertatea alegerii mijlocului paşnic de soluţionare a diferendelor legate de interpretarea sau aplicarea dispoziţiilor Convenţiei Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982 5. imposing the obligation that all members resolve their international disputes through means and procedures which excluded the threat or use of force 14. Therefore, given the fact that the declared intention of the negotiators of the third UN Conference on the Law of the Sea was to regulate through a single international document all issues relating to the seas and oceans 15, certain issues had to be considered, namely the possibility that potential disputes could arise regarding the interpretation and application of the future UN Convention on the Law of the Sea 16, Part XI implicitly, as well as the means for their peaceful settlement, all this while taking into account the complexity of problems concerning maritime zones, the economic strategies as well as the implications of international policies which will undoubtedly, in time, contribute to the multiplication of disputes concerning maritime zones, particularly in a domain (international seabed area) which has, from the beginning, sparked considerable controversy. Furthermore, the 1982 United Nations Convention on the Law of the Sea lays down a complex set of provisions concerning the settlement of different disputes that may arise in connection with the interpretation and application of the Convention, thereby creating a complete and original system for the settlement of disputes which supplements the common models referred to in art. 33, paragraph 1 of the UN Charter 17. The system established by the 1982 UN Convention on the Law of the Sea enshrines the principle of peaceful settlement of disputes between States Parties at the 1982 Convention, as well as the freedom of the parties to agree upon a procedure for the settlement of the dispute concerning the interpretation and application of the provisions of the United Nations Convention on the Law of the Sea of 1982 18. The means for the settlement of disputes concerning the interpretation or application of the United Nations 22
Mijloacele de rezolvare a diferendelor referitoare la interpretarea sau aplicarea Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982 care conduc la decizii obligatorii (în conformitate cu prevederile art. 296 din Convenţia din 1982) sunt următoarele: - Soluţionarea diferendelor prin intermediul Tribunalului Internaţional pentru Dreptul Mării, - Soluţionarea diferendelor prin intermediul Curţii Internaţionale de Justiţie, - Soluţionarea diferendelor prin intermediul unui tribunal arbitral constituit conform Anexei a VII a la Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982, - Soluţionarea diferendelor prin intermediul unui tribunal special constituit conform Anexei a VIII a la Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982 6. Trebuie precizat că, în legătură cu înfiinţarea unor noi structuri internaţionale de soluţionare a diferendelor specifice spaţiilor maritime şi oceanice, s-a pus problema oportunităţii lor în soluţionarea diferendelor internaţionale, în condiţiile în care exista deja Curtea Internaţională de Justiţie a ONU (CIJ), iar numeroase diferende specifice spaţiilor marine şi oceanice îşi aflaseră deja soluţia juridică graţie hotărârilor date de CIJ, competenţa sa neprivind numai chestiunile maritime, dar a furnizat o contribuţie deosebită în acest domeniu 7. Unele instituţii, ca şi personalităţi de prestigiu pe plan internaţional au manifestat rezerve în legătură cu înfiinţarea, dar şi cu competenţa noilor structuri jurisdicţionale create de Convenţia din 1982, argumentându-se, în principal, că ar fi afectate rolul şi importanţa CIJ ca structură primordială de rezolvare a diferendelor internaţionale, iar sub aspectul competenţei, aceste noi structuri ar trebui să se limiteze doar la chestiuni care implică aspecte de înaltă tehnicitate marină, soluţiile pronunţate având un limitat caracter justiţiar 8. Argumentele invocate în susţinerea acestor opinii sunt nefundamentate, dacă avem în vedere modul concret în care Convenţia din Convention on the Law of the Sea of 1982 which lead to final decisions and have binding force (in accordance with art. 296 of the 1982 Conventions) are as follows: - Settling the disputes through the International Tribunal for the Law of the Sea; - Settling the disputes through the International Court of Justice; - Settling the disputes through an arbitral tribunal constituted in accordance with Annex VII of the 1982 UN Convention on the Law of the Sea; - Settling the disputes through a special arbitral tribunal constituted in accordance with Annex VIII of the 1982 UN Convention on the Law of the Sea 19. It should be noted that, with relation to the establishment of a new international structure for the settlement of disputes concerning maritime and oceanic zones, the problem of its convenience for the settlement of international disputes was called into question, given the fact that the UN International Court of Justice (ICJ) already existed, and numerous disputes particular to maritime and oceanic zones had already found their juridical solutions through the ICJ, its competence extending not only to maritime issues, therefore having provided a remarkable contribution in the matter 20. Some institutions, as well as internationally prominent figures expressed reservations regarding the establishment, as well as the competence of the new jurisdictional structures created by the 1982 Convention, arguing that, essentially, the role and importance of the ICJ as a primordial structure for the settlement of international disputes would be affected, and with regard to competence, that these new structures should be limited to matters involving aspects of great marine technicality, the decisions having a limited judicial character 21. The arguments raised to support these opinions have no foundation, if we are to consider the precise method in which the 1982 Convention regulates the problem of international disputes of a maritime and 23
1982 reglementează problema diferendelor internaţionale din domeniul mărilor şi oceanelor. Complexitatea şi importanţa spaţiului oceanic, ca şi specificul problemelor care pot apărea în sistemul internaţional instituit în acest vast spaţiu, reclamă şi justifică existenţa unei astfel de structuri specializate în soluţionarea diferendelor. Pe de altă parte, parcurgând posibilităţile enumerate de art. 287 din Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982, prin care părţile pot să-şi aleagă liber mijloacele de rezolvare a diferendelor, la punctul b este evidenţiată CIJ. Prin aceasta competenţa CIJ nu numai că nu este exclusă, dar, în plus, părţile la Convenţia din 1982 au posibilitatea de a alege unul dintre mecanismele de soluţionare a diferendelor din domeniul interpretării şi aplicării prevederilor Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982, ceea ce este de natură să sporească încrederea că soluţiile vor fi corecte şi echitabile. Oportunitatea înfiinţării structurilor jurisdicţionale specializate din domeniul spaţiilor oceanice este susţinută şi de participarea universală la Convenţia din 1982 9. Dispoziţiile referitoare la reglementarea paşnică a diferendelor din domeniul explorării şi exploatării teritoriilor submarine situate în afara jurisdicţiei naţionale a statelor riverane sunt cuprinse în Secţiunea a 5 a a Părţii a XI a (art. 186-191) a Convenţiei Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982, în Anexa a VI a la Convenţia Convenţiei Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982 (care conţine Statutul Tribunalului Internaţional pentru Dreptul Mării) în articolele 14, 15, 17, 35-40 şi în Regulamentul Tribunalului Internaţional pentru Dreptul Mării adoptat la 28 octombrie 1997, cu modificările ulterioare intervenite la 15 martie şi 21 septembrie 2001, art. 23-27. Complexitatea problemelor puse de exploatarea zonei internaţionale a teritoriilor submarine, echilibrul destul de fragil stabilit oceanic nature. The complexity and importance of the ocean space, as well as the specific problems that may arise in the international system installed in this vast space, warrants and justifies the existence of a structure specialised in the settlement of disputes. Secondly, going through the possibilities listed by art. 287 of the 1982 United Nations Convention on the Law of the Sea, which states that the parties may settle a dispute by any peaceful means of their own choice, point b highlights the ICJ. Hence, the competence of the ICJ is not only not excluded, but, moreover, the States Parties to the Convention have the possibility to choose one of the means for the settlement of disputes concerning the interpretation or application of the United Nations Convention on the Law of the Sea of 1982, which enhances the trust that the solutions will be fair and equitable. The appropriateness of the establishment of jurisdictional structures specialised in the area of ocean spaces is also supported by universal participation in the 1982 Convention 22. The provisions regarding the peaceful settlement of disputes concerning the exploration and exploitation of the seabed area beyond the limits of national jurisdiction are included in Part XI, Section 5 (art. 186-191) of the 1982 UN Convention on the Law of the Sea, in Annex VI of the 1982 UN Convention on the Law of the Sea (which includes the Statute of the International Tribunal for the Law of the Sea) in articles 14, 15, 17, 35 40 and in the Rules of the International Tribunal for the Law of the Sea adopted on 28 October 1997, amended on 15 March and 21 September 2001, art. 23-27. The complexity of the problems posed by the exploration of the international seabed area, the fairly fragile balance established by the United Nations Convention on the Law of the Sea of 1982 as to the benefit of mankind as a whole for which the International Seabed Authority acts, will 24
de Convenţiei Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982 cu privire la interesul întregii umanităţi în numele căreia trebuie să acţioneze Autoritatea Internaţională a Teritoriilor Submarine, vor conferi, în timp, o importanţă deosebită acestui sistem de reglementare a diferendelor. Diferendele privind zona internaţională a teritoriilor submarine, obligatoriu, vor fi supuse, de către părţi, în vederea soluţionării uneia sau alteia din următoarele patru proceduri: a) Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine ce funcţionează în cadrul Tribunalului Internaţional pentru Dreptul Mării 10 ; b) unei camere speciale a Tribunalului Internaţional pentru Dreptul Mării constituită în conformitate cu art. 15 şi 17 din Anexa a VI a la Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982; c) unei camere ad-hoc a Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine constituită conform art. 36 din Anexa a VI a la Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982; d) unui arbitraj comercial obligatoriu conform art. 188, alin. 2 din Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982 11. În felul acesta, pentru prima dată, în dreptul mării, o structură completă de reglementare a diferendelor a fost propusă de o conferinţă internaţională şi înscrisă într-o convenţie de o asemenea semnificaţie 12. Aceste structuri corespund unei tendinţe moderne a dreptului internaţional de a lega conţinutul unei convenţii de un mecanism capabil să reglementeze toate litigiile ce rezultă din interpretarea şi punerea sa în aplicare 13. Bibliografie bestow, in time, a great importance on this dispute settlement mechanism. The disputes regarding the international seabed must be submitted by the parties to one of the following means for the settlement of disputes: a) the Seabed Disputes Chamber of the International Tribunal for the Law of the Sea 23 ; b) a special chamber of the International Tribunal for the Law of the Sea to be formed in accordance with Annex VI, articles 15 and 17 of the United Nations Convention on the Law of the Sea of 1982; c) an ad hoc chamber of the Seabed Disputes Chamber to be formed in accordance with Annex VI, article 36 of the United Nations Convention on the Law of the Sea of 1982; d) binding commercial arbitration, in accordance with art. 188, parag. 2 of the United Nations Convention on the Law of the Sea of 1982 24. Thus, for the first time, in the law of the sea, a complete regulatory structure for disputes was proposed and codified in a convention of such great significance 25. These structures correspond to a modern tendency of international law to combine the content of a convention with a mechanism capable of regulating all disputes arising from its interpretation and application 26. Bibliography D. Anderson, Dispute settlement in the UN Convention on the Law of the Sea,AJIL, Washington, vol.100, Issue 2, Apr. 2006 E. P. Andreyev, and others,the International Law of the Sea, Translated from the Russian by DimitryBelyavsky, Progress Publishers, Moscow, 1988 J. P. Beurier, and others,droits maritimes, Dalloz, Paris, 2007 V. Ciuvăţ,The Law of the sea evolution and codification, Universitaria Press, Craiova, 2001 V. Ciuvăţ,The juridical system of the 25
D. Anderson, Dispute settlement in the UN Convention on the Law of the Sea, AJIL, Washington, vol.100, Issue 2, Apr. 2006 E. P. Andreyev, ş.a., The International Law of the Sea, Transalated from the Russian by Dimitry Belyavsky, Progress Publishers, Moscow, 1988 J. P. Beurier, ş.a., Droits maritimes, Dalloz, Paris, 2007 V. Ciuvăţ, Dreptul mării evoluţie şi consacrare, Ed. Universitaria, Craiova, 2001 V. Ciuvăţ, Regimul juridic al explorării şi exploatării resurselor mării, Ed. Universitaria, Craiova, 2001 L. F. Damrosch, L. Henkin, R. C. Pugh, O. Schacheter, H. Smit, International Law, Cases and Materials, Fourth Editition, American Casebook Serie, West Group, St. Paul, Minn, 2001 J. Van Dyke, Louis B. Sohn and the settlement of ocean disputes, The George Washington Journal of International Law and Economics, Washington, vol. 33, Iss. 1, 2000 A. Preda, N. Bărbulescu, Curtea Internaţională de Justiţie şi dreptul mării, Ed. Finmedia, Bucureşti, 1999 S. Rosenne, Establishing the International Tribunal for the Law of the Sea, AJIL, vol. 89/1995 J. Seymour, The International Tribunal for the Law of the Sea: a great mistake?, Indiana Journal of Global Legal Studies, vol.13/2006 T. Treves, The International Tribunal for the Law of the Sea, în The Italian Yearbook of International Law, Kluwer Law International, The Hague, vol. 10, 2000 L. M.Trocan, Regimul juridic al teritoriilor submarine, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2008 Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982 exploration and exploitation of marine resources,universitaria Press, Craiova, 2001 L. F. Damrosch, L. Henkin, R. C. Pugh, O. Schacheter, H. Smit, International Law, Cases and Materials, Fourth Edition, American Casebook Series, West Group, St. Paul, Minn, 2001 J. Van Dyke,Louis B. Sohn and the settlement of ocean disputes, The George Washington Journal of International Law and Economics, Washington, vol. 33, Iss. 1, 2000 A. Preda, N. Bărbulescu, The International Court of Justice and the law of the sea, Finmedia Press, Bucharest, 1999 S. Rosenne,Establishing the International Tribunal for the Law of the Sea,AJIL, vol. 89/1995 J. Seymour,The International Tribunal for the Law of thesea: a great mistake?,indiana Journal of Global Legal Studies, vol.13/2006 T. Treves, The International Tribunal for the Law of the Sea, in The Italian Yearbook of International Law, Kluwer Law International, The Hague, vol. 10, 2000 L. M.Trocan, The juridical system of seabed areas, C. H. Beck Press, Bucharest, 2008 The United Nations Convention on the Law of the Sea of 1982 1 L. M. Trocan, Regimul juridic al teritoriilor submarine, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 84-85. 26
2 Încă de la mijlocul anilor 60 mai multe delegaţii prezente la desfăşurarea negocierilor celei de-a treia Conferinţe ONU asupra Dreptului Mării au dorit prevederea în textul Convenţiei a unui mecansim adecvat de rezolvare a diferendelor internaţionale. Un asemenea mecanism a fost gândit în scopul oferirii unei siguranţe împotriva acţiunilor unilaterale care ar fi putut destabiliza noua Convenţie, ca şi asigurării că, compromisul realizat pe parcursul negocierilor va fi respectat de absolut toate statele-părţi. (D. Anderson, Dispute settlement in the UN Convention on the Law of the Sea, AJIL, Washington, vol.100, Issue 2, Apr. 2006, p. 499.) 3 E. P. Andreyev, ş.a., The International Law of the Sea, Transalated from the Russian by Dimitry Belyavsky, Progress Publishers, Moscow, 1988, p. 240-241. 4 Supunând spre aprobare Convenţia din 1982 Senatului, guvernul SUA a făcut următoarele precizări referitoare la dispoziţiile Convenţiei din 1982 în ceea ce priveşte Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării: Convenţia stabileşte un sistem de rezolvare a diferendelor în vederea promovării conformităţii cu prevederile sale şi pe de altă parte asigură în acest fel soluţionarea litigiilor prin mijloace paşnice. Dispoziţiile Convenţiei referitoare la reglementarea diferendelor pot fi considerate flexibile şi comprehensive. (L. F. Damrosch, L. Henkin, R. C. Pugh, O. Schacheter, H. Smit, International Law, Cases and Materials, Fourth Editition, American Casebook Serie, West Group, St. Paul, Minn, 2001, p.1484). 5 Art. 279 şi art. 280 din Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 1982. 6 T. Treves, The International Tribunal for the Law of the Sea, în The Italian Yearbook of International Law, Kluwer Law International, The Hague, vol. 10, 2000, p. 233). De la aceaste reguli sunt exceptate diferendele care privesc teritoriile submarine care, în mod obligatoriu, vor fi soluţionate de o Cameră anume prevăzută care funcţionează în cadrul Tribunalului Internaţional. (Art. 287, parag. 2 din Convenţia din 1982). 7 J. Seymour, The International Tribunal for the Law of the Sea: a great mistake?, Indiana Journal of Global Legal Studies, vol.13/2006, p. 2. 8 A. Preda, N. Bărbulescu, Curtea Internaţională de Justiţie şi dreptul mării, Ed. Finmedia, Bucureşti, 1999, p. 100-110. 9 V. Ciuvăţ, Dreptul mării evoluţie şi consacrare, Ed. Universitaria, Craiova, 2001, p. 240; V. Ciuvăţ, Regimul juridic al explorării şi exploatării resurselor mării, Ed. Universitaria, Craiova, 2001, p. 240. 10 S. Rosenne, Establishing the International Tribunal for the Law of the Sea, AJIL, vol. 89/1995, p. 813. 11 Existenţa unui cadru instituţional în ceea ce priveşte Zona face ca, recurgerea la mijloacele de soluţionare a diferendelor internaţionale oferite de Partea a XV a a Convenţiei din 1982, să se realizeze în ultimă instanţă. (D. Anderson, op. cit., p. 501). 12 J. Van Dyke, Louis B. Sohn and the settlement of ocean disputes, The George Washington Journal of International Law and Economics, Washington, vol. 33, Iss. 1, 2000, p. 42. 13 J. P. Beurier, ş.a., Droits maritimes, Dalloz, Paris, 2007, p. 136. 14 L.M. Trocan,The juridical system of seabed areas,c. H. Beck Press, Bucharest,p. 84-85. 15 During the mid-1960s, many delegations to the Third UN Conference on the Law of the Sea wished to include appropriate arrangements for dispute settlement in any new convention. Such arrangements were seen as providing some safeguard against unilateral actions that might destabilize the new convention, as well as some assurance that compromises made during the negotiations would be honored by all concerned. (D. Anderson, Dispute settlement in the UN Convention on the Law of the Sea,AJIL, Washington, vol.100, Issue 2, Apr. 2006, p. 499.) 16 E. P. Andreyev, and others, The International Law of the Sea, Translated from the Russian by DimitryBelyavsky, Progress Publishers, Moscow, 1988, p. 240-241. 17 Upon submission for approval to the Senate, the US government gave the following remarks as regards the provisions of the 1982 Convention regarding the International Tribunal for the Law of the Sea: "The Convention establishes a dispute settlement system to promote compliance with its provisions and the peaceful settlement of disputes. These procedures are flexible, in providing options as to the appropriate means and fora for resolution of disputes, and comprehensive, in subjecting the bulk of the Convention's provisions to enforcement through binding mechanisms". (L. F. Damrosch, L. Henkin, R. C. Pugh O. Schacheter, H. Smit, International Law, Cases and Materials, Fourth Edition, American Casebook Series, West Group, St. Paul, Minn, 2001, p.1484). 18 Art. 279 and art. 280 of the United Nations Convention on the Law of the Sea of 1982. 19 T. Treves, The International Tribunal for the Law of the Sea, in The Italian Yearbook of International Law, Kluwer Law International, The Hague, vol. 10, 2000, p. 233.The disputes concerning seabed areas are exempt from these rules, and will be resolved, obligatorily, by the Seabed Disputes Chamber of the International Tribunal for the Law of the Sea. (Art. 287, parag. 2 of the 1982 Convention). 20 J. Seymour,The International Tribunal for the Law of thesea: a great mistake?,indiana Journal of Global Legal Studies, vol.13/2006, p. 2. 27
21 A. Preda, N. Bărbulescu, The International Court of Justice and the law of the sea, Finmedia Press, Bucharest, 1999, p. 100-110. 22 V. Ciuvăţ,The Law of the sea evolution andcodification,universitaria Press, Craiova, 2001, p. 240; V. Ciuvăţ,The juridical system of the exploration and exploitation of marine resources, Universitaria Press, Craiova, 2001, p. 240. 23 S. Rosenne,Establishing the International Tribunal for the Law of the Sea,AJIL, vol. 89/1995, p.813. 24 The existence of an international framework with regard to the Area forces the resort to the means for the settlement of international disputes contained in Part XV of the 1982 Convention to be done in a court of last instance. (D. Anderson, op. cit., p. 501). 25 J. Van Dyke,Louis B. Sohn and the settlement of ocean disputes, The George Washington Journal of International Law and Economics, Washington, vol. 33, Iss. 1, 2000, p. 42. 26 J. P. Beurier, and others,droits maritimes, Dalloz, Paris, 2007, p. 136. 28