Anl XX Uirinsebeş, 9 Octomvrie o. v., 1905 Nr. 41 IECEZANÂ Organ al Eparhiei gr. or. rom. a Caransebeşli APARE DUMINECA Preţl abonamentli: Preţl inserţinilor Corespondinţele se adresează redacţinii Pentr Astro-Ungaria pe an 10 coroane Pentr pblicaţini oficioase, concrse, edicte FOAIA DIECEZANĂ"» pe '/a an 5 etc. pblicate de 3 ori, dacă conţin până la 15C iar banii de prenmeraţine şi inserţinile la România şi străinătate pe an 14 franci de cvinte 6 cor, până la 200 de cvinte 8 cor. ADMINISTRAŢIUNEA,» pe >., an 7 de aci in ss 10 coroane Librăriei şi Tipografiei diec. în Caransebeş Zidirea, întocmirea şi decorarea din lăntr a locaşli dmnezeesc, cm o cere biserica şi tradiţînea (Urmare) I. Planl fndamental de zidire 4. Forma bisericilor creştine -'"tfoiaj? în:tirflpatilq,ceie mai vechi dăm de o reglă.pozitivă cât de -forma principală a bisericii, care reglă eră dictată de recerinţele şi principiile fndamentale ale cltli însş. Constitţinile apostolice prescri adecă rmătoarele: Mai întâia? să fie casa lngăreaţă, îndreptată spre răsărit, având pastoforie din amândoă părţile spre răsărit, ca să fie asemene nei năi. In mijloc să fie aşezat scanl episcopli, de amândoă părţile se şadă presbiteril. iar diaconii să sf,ee.. în cealaltă parte a bisericii să şadă laicii în toată liniştea şi bnă rândeală, femeile separat... Forma fndamentală a bisericelor creştine erâ chiar în timprile cele mai vechi patrnghil lngăreţ, dreptnghil (SQO/JUXOV, oblongm). C forma aceasta biserica ne adce aminte de prototiprile sale : de arca li Noe, de cortl mărtriei şi de templl li Solomon. Acesta din rmă erâ zidit ca şi templele mltor popoare păgâne în forma patrnghilară, ca să simboliseze templl cel mare al li Dmneze, pământl, care atât păgânii cât şi jidovii, mai pe scrt toate popoarele din vechime şi-1 închipia în forma ni patrnghi lngăreţ. Templl li Solomon însă c cortl să de mătrie e prototipl bisericii creştine, al casei li Dmneze, nde mărirea Domnli are să se arete înaintea tot poporli. Deşi biserica creştină dpă forma sa fndamentală e aşâ zicând copia templli li Solomon. totş, forma aceasta s'a mai desvoltat, s'a întemeiat de no, corespnzând sacrificili, fiinţei şi recerinţelor cltli Testamentli no. Acma timpri forma dreptnghilară s'a desvoltat în rjorma crcii, formând-se înte j3îj/a şi vao< o nae transversală. Forma crcii o avea sa acma exteriorl bisericii sa nmai interiorl ei, şi anme prin pnerea colmnelor, ca bnă-oară biserica s. Sofie din Constantinopole, care pe din afară formează n patrnghi lngăreţ, în lăntr însă o crce. Forma crcii, care îşi are temeil în despărţirea internă a comnii creştine, simboliseazâ adevărl, cm-câ religinea şi servitl dmnezeesc al creştinilor e fndat pe crce... - C forma crcii însă n s'a înlătrat forma patrnghilară a bisericii şi nici n s'a schimbat însămnarea ei, căci crcea e patrnghi dpl şi ps peste olaltă şi creştinii cei vechi, ca în patrnghil cel lngăreţ, aşâ şi în crce vedea icoana lmii în patr nghiri. Forma crcii", zice Ieronim, ce ealta, de n patrnghil lmii? La cap e răsăritl soareli, dreapta ţine miezl nopţii, miază-zi zace spre parte stângă, şi la picoare e apsl. Şi s. Vasile vede în crce cele patr păiţii ale lmii, iară Ioan Hrisostom zice, că precm poartă apa pământl aşâ poartă şi crcea lmea. Afară de forma crcii se mai întrebinţa ca formă a bisericii şi opt-nnghil.. Opt-nghil însă, în care acma Constantin cel Mare zidiâ adese-ori, n e nimic alta decât crcea grecească (adecă crcea c patr cornri egale), în care colţrile de afară s'a împrenat c păreţi de zid De forma rottmdâ a bisericelor n dăm în timprile cele vechi. căci. având templele şi teatrele păgâne c deosebire forma aceasta, creştini o evita la bisericele lor. Afară de aceea rotndele nici n era corespnzătoare pentr bisericele creştine, căci în ele despărţitrile mltiple ale bisericii vechi n se mai" ptea face, cm se cvine. în rmă chiar în planl lor fndamental n admitea presbiteril şi corl, desră-
9 FOAIA D II-CI-Z AN A dicând astfel deosebirea între preoţi şi comnă. Dacă zic, că n admitea pnsbiteril, n voi să zic că acesta din rmă n se ptea face de- fel, căci şi rotnda se poate*, despărţi, tăjp'd-se/o parte a cercli, dară procedra aceasta, n e_bazată In forma fndamentală a bisericii, ba. chiar din pncţ'de. vedere arhitectonic e cevă abnorm,'formând cercl el în de el o nitate. Deşi forma, de care e vorba, n-i chiar potrivită pentr biserici creştine, din care cază, i vechime nici n se prea. întrebinţa, tot ; şi se fâceâ mai târzi abatere în privinţa aceasta, deşi foarte arareori zidind-se nele biserici.şi în forma rotndă, ca bnă oară biserica s. Mărie zidită de Teodorich în Ravena şi biserica s. Donato din Zara, iară in timprile mai noi bisericile catolice din Darmstadt (zidită 1827 de Moller) şi Karlsrhe. Cât de forma fndamentală a. bisericii în speţial, apoi lociil, tinde se'adiice:sacrificil cel necrtil, avea în vechime forma ni semicerc sa nei scoice, nmind-se drept aceea axfjtg sa şi xoyxrf (apsis vel absis şi concha vel conchlâ). Alte nmiri ale locli acestia era nqtafîvteqiov sa ItQaxtlov (preşbyterim), de oare-ce aice de amândoă părţile ale catedrei episcopale şedea presbiterii, şi (Srja (tribna, scanl sa.locl de jdecată),, căci de aici se annţa credincioşilor în predică jdecăţile, va şâ zică, cvintele.domnli, în ayjts, biserica...vedea sânta sântelor, locinţa li.^ Dmneze^ jnnţele ii Dmneze; şi de aceea jocl acesta.trebia să fie mai hi^iâllal decât, spatl celalalt al bisericii şi despărţit de. ei. Constitţinile apostolice indică înnălţarea şi despărţirea aceasta, când semenează biserica c naia, deci ^r t fia c partea mai înălţată a năii. Tot constitţinile apostolice ne mai zic, că în fifj/-a pe de latri trebe să se facă pastoforele, adecă firide menite la păstrat darrile eharistice, vasele, veştmintele şi cărţile bisericeşti. Spatl pentr credincioşi, vaog, naia. bisericii, ca spatl propri al năii eră sitat mai jos. El în vechime avea de reglă trei părţi, şi anme naosl de mijloc şi doă naosri laterale, tstrele despărţite c colmne. Naosl din partea dreptă, despre miazâ-zi, ca mai însenat eră destinat pentr bărbaţi, iară din partea stângă, despre miezl-nopţii, pentr femei. în naosl de mijloc de înnaintea altarli se află n loc mai înnălţat menit pentr clerl inferior, pentr cântăreţi şi lectori, cât şi pentr persoane laice de distincţine, în special pentr împăratl, nmind-se aafaîov sa aiaxtia (solem) dela scanl împărătesc, ce se află acolo. Locl acesta, formând în cele mai mlte cazri braţl orizontal al crcii, formei fndamentale a bisericii, eră despărţit atât de ftfj/ia cât şi de cealaltă parte a naosli c o îngrăditră de grilaj de fer sa de lemn. Cât în rmă de tinda bisericii (nqovaoq) apoi locl menit pentr catehmeni şi penitenţi, chiar de timpri eră despărţit în anticrte, portic (a'i&qiov, avhji, portics), n loc neacoperit, încnjrat de o galerie de colmne acoperită, nde ste peniteteanţii de clasa cea mai de jos, nqoaxxaiovxki; sa %tifzac,ovtig) ş.i.cerşrtoni. şi în artic (Wţ>j9-V/, na^aâeiooe), tinda.> proprie va bisericii, formând -_frontţspcil «i occiden- \ tal,. nde sta catechmenii de clasa I. energ- $ men şi penitenţii-'de.clasas.ii,... în miţlte.,biserici se află afară de tindă proprie.şl ii nartic in lăntrl bisericii, adecă n spat îngst în naos.despărţit de locl credincioşilor prin gradele pse de-a crmezişl, în cazl ac«-sta biserica avea n nartic interior şi, altl esterior. în narticl exterjor se sărba. pe nde mai eră datina, agapele. în narticl interior se făcea veghierile de noapte şi r.ândiala înmormântării. Din cele zise; se vede. că, biserica, dpă planl ei fndamental trebie să aibă forma ni patrnghi lngăreţ sa a nei crci.de-reglă înfăţişate şi-în exteriorl bisericii, fiind împărţită în doă. părţi principale c o tindă ca- partea a treia secndară. Partea primă a bisericii, presbiteril sa, (3fja, nde. se. află s. masă, ar, trebi:'să fie făct în seini'; cerc, ocpând, n spat,, ce ar corâspnde părţii a patra a bisoricei şi având, de amândoă părţile câte o firidă, câte n locaf^ftie,.da deps şi preparat darrile eharistice, respective la păstrat vasele, cărţile, şi veştmintele bisericeşti.;. ; A doa parte, naosl,;,ar.trebi: să aibă n loc cevă mai: ln\lt % (wfoîov sm,,,aeo<foia) pentr pltele cântăreţilor şi.pentr Clerl 'i.nferjpr,.;şi,. dacă-n-i împărţit în :i)ăitjţiterale. în fimd:?.n loc.de.stinaţţ. pjen tr femei. Naosl, trebe să fie. destl.de spaţios, -să fie atât de mare, ca.*/,-.. a- membrilor comnei- bisericeşti să aibă loc în el. în rmă fiecare biserică ar trebi.să aibă şi n loc,, care să-i serveascăţ,drept tindă sa anticrte, E adevărat,, că c încetarea catehmenatli şi a penitenţei pblice tinzile şi anticrţile deveniră sperfle din care cază n arare-ori se şi zidiră bisericile fără dânsele, dară c totli tot n'a ieşit din z nic.f când menind-se nmai pentr alt sco' în bisericile ortodoxe n'ar avea să lipsască nicăiri pronaosl, căci dpă prescriptele ritale în locl acesta a să se facă mai mlte rândeli litrgice, bnă oară: rândiala litiej, a înmormântării, a exorcismelor la s. botez ş. a. 5. Direcţinea şi sitaţinea (poziţinea) bisericii Direcţinea bisericii dpă tradiţinea creştină străveche e îndreptată spre răsărit, ca creştinl să se roage îndreptat la faţa li Iss, care pe crce spânzră c faţa spre aps. Direcţinea cătră răsărit simbolizează fiinţa şi prodata creştinismli, care în contrasta lmea înnainte de Hristos e religinea lminei, religinea, al cărei rzitor adese-ori se nmeşte lmina lmii şi soarele dreptăţii. Răsăritl e acea direcţine a lmii, de nde lis'a" arătat oamenilor Dmneze şi cele dmnezeeşti, din care cază chiar din vechime se priviâ ca locl împrenării şi al comnicăţinii lmii cereşti c lmea
pământească, a li Dmneze c oamenii. La răsărit Domnl a plantat rail, locl zilei, al lminii şi fericirii eterne, din care, călcând oml pornca li Dmneze, a fost scos afară, părăsind răsăritl şi mergând spre aps, locl apnerii soareli, al nopţii, simvoil întnerecli spirital. Cătră răsărit deci să privim şi să ne rgăm, ca iară să Intrăm în patria noastră şi anme prin biserică, care ni înloceşte railprotopărinţilor noştri. Dela răsărit a venit Hristos, dătătorl nostr de lmină; cătră răsărit s'a întors Hristos la cer; dela răsărit va veni a doa oară iară noi, aşteptând-1 ne rgăm la el c faţa cătră răsărit. Toate ideile acestea li era părinţilor şi scriitotorilor bisericeşti dinnaintea ochilor, când vorbia sa scria de direcţinea bisericii spre răsărit, da acea direcţine, care era prescrisă prin o reglă pozitivă (Const. a L. II. c. 57) şi care de aceea în vechime se şi observă la zidirea bisericilor mai în tot locl. Dacă în seclele cele prime provin abateri în privinţa aceasta, bnă oară în nele biserici vechi din Roma, apoi avem să cătăm temeil în împrejrimea pţin favorabilă a bisericii,. în direcţinea stradelor şi a intrărilor, în situaţinea altarli condiţionată de cripta martirilor, ce exista acma, în legătra bisericii c alte edificii, bnăoară c mănăstiri, în lărgirile şi schimbările edificiilor adaptate pentr biserică şi în alte de. asemenea împrejrări. în tot cazl se păstra însă linia dela. Ost la vest sa dela vest lă ost, care se r şt 'nmia linia de constrire sântă. '" Ce se atinge de sitaţinea bisericii, apoi în toate timprile se cerea e apăsânţâ, ca biserica să fie sitată la loc înnâlţat, nde credincioşii în rgăcinile sale n era tlbraţi de împrejrime. Acma păgânii cei vechi îşi constria locrile lor de clt c predilecţine pe dealri, crezând-se acolo mai aproape de zeii săi. Aceeaş datină o aflăm şi la Idei, cari dealrile le ţinea de locri sânţite, nde Iehova li-se descopere oamenilor. Pe deall Ebal i-s'a zidit li Iehova priml altar în ţara cea sântă. Pe deall Sinai a încheiat Dmneze legământl c poporl să. Pe deall Sion a aşezat David chivotl li Iehova. Chiar şi Iss însş se sia adese-ori pe locl înălţat, ca să se roage ; pe deall Sionli, nde dpă tradiţine se afla locl cinei celei de pe rmă, a institit El sacrificil echaristic, iară pe deall Golgota a ads sacrificil crcii. In rmă avea şi foişorii, în cari apostolii se rga şi sârba s. eharistie, o poziţine înnălţată. Lând toate acestea în vedere, creştinii chiar din încept, rmând exemplli Testamentli vechi, căta să-şi zidească bisericile la locl înnălţat. Aşâ zice Tertlian: Bisericile noastre snt totdena la locri înălţate şi îndreptate cătră răsărit. Zidită biserica creştină la locl înnălţat, se arată ca icoana fidelă a bisericii spiritale, care dpă cvintele Mântitorli e edificată pe piatră, apare n n nmai ca cetatea stând de-aspra mnteli", la care popoarele vor crge, ci şi ca icoana cetăţii noe cereşti, a Iersalimli sânt, ce se coboară din cer. Cm ne-am ptt convinge din cele zise pană aici, la zidirea bisericii trebie să se ia în vedere şi regla veche creştină, dpă care biserica are să fie îndreptată spre răsărit şi să fie aşezată la loc înnălţat. Unde cerinţei ltime n i-se poate corăspnde de fel, bnă-oară într'n şes de tot plan, apoi e c cale, ca măcar Intrarea să fiă înnălţată, rădicând-se la biserică vre-o'câteva trepte! In rmă amintim încă, că biserica creştina trebie să fiă făctă la loc cam depărtat de locinţele oamenilor şi de sgomotl lmii, fiind îngrădită c zid sa c grilaj (gradele) de lemn sa de fer. (Va rmă) Iss vindecă servitorl ni staş Lecţie din istoria biblică. Ţinta Astăzi vom vedea, cm n păgân vine la Iss. I. Analiza Păgâni? Creştini? Sb a ci stăpânire stătea Ideii? Sb Romani. Romanii era păgâni. De ce?... în Galileea, în Capernam, încă era soldaţi romani. Pentr ce?... Acel soldat roman, care pornciâ Ia ioo ele' soldaţi, se"nmîâ's«ta!"un astfel de staş erâ şl oml, despre care am zis, că vom vorbi azi. Ce am zis, că vom vorbi despre el?... El locia în Capermam (harta!). Nmele li n-1 cnoaştem, dar cm va fi fost înfăţişarea (esteriorl) li? (îmbrăcămintea, armra). Aşâ erâ din afară. Dar în lăntr, în inima sa? Faţă de D-ze? Erâ păgân (Ipiter, Ino, Vens etc). Faţă de oameni, faţă de cei 100 de soldaţi a săi, faţă de servitori? (Domn, spnere necondiţionată). Faţă de locitorii din Capernam? Fiindcă Romanii era stăpânitorii lmii (cnoscte pe atnci), de bnă samă s'a arătat fălos, mândr, îngâmfat, i-a privit c dispreţ, pe când locitorii privea c frică şi c ră la domnl pternic, frntaş şi bogat, care porncea şi gverna dpă bnl să plac (d. e.?). Oare se vor fi cnosct nl pe altl, Iss şi staşi? De bnă samă, pentrcă Iss petrecea toarte mlt în Capernam şi învăţa acolo poporl. Ce vor fi gândit cei doi nl despre altl? Păgânl îngâmfat, smeţ, şi pternic stă departe de împărăţia mea ; (aşâ va fl gândit Iss); învăţătorl jidovesc, sărac, ce mă priveşte pe mine! (aşâ va fi gândit staşi) Cm de a convenit amândoi? Va fi cert ceva Iss dela staş, ori staşi dela Iss? Cest din rmă. Da; cineva, pe care-1 ibiâ el, zăcea bolnav (erâ paralitic, slăbănog n morb în care şi membrele corpli era ca frânte ; sferinţi, dreri la fie-ce mişcare şi chiar şi în odihnă; medicii n-1 ptea vindeca). Ce va face Iss în acest caz? Ascltaţi să vedem aflat-aţi voi ceva din adevăr.
//. Sinteza. Predarea în 2 părţi. Dispoziţie: a) Staşl se roagă ; b) Iss ii împlineşte cererea. Aprofndare. Ce-1 îndeamnă pe staş să meargă la Iss? Ce simţeşte staşl faţă de servitorl să? Milă şi ibite. Din ce ptem cnoaşte mila şi ibirea staşli faţă de servitorl să? Merge însş şi se roagă, în loc de a trimite pe altcineva; aceasta ne arată modestia staşli şi ibirea ce o ntreşte faţă de servitorl să bolnav ; trebe, că acesta e n domn bn şi milostiv (aci se poate intercala Lc. 7, 4 5 că staşl ibiă pe Idei-, şi sinagoga el le-a zidit-o), şi de bnă samă şi servitorl e bn şi credincios stăpânli să, de aci atâta ibire. Dar n nmai m;la şi ibirea faţă de servitorl să la îndemnat pe staş să meargă la Iss. Staşl îi vorbeşte I: Iss despre sferinţele servitorli, fără a se rgă de el să meargă să-l vindece. De ce n se roagă staşl de Iss, ci vorbeşte nmai despre chinrile servitorli? Staşl credo in mila şi pterea li Iss. Şi el n s'a înşelat, Iss voieşte să meargă şi să vindece pe servitor. Din răspnsl staşli însă vedem iarâş lcrri frmoase. De ce n voieşte staşl, ca Iss să vină în casa li ( Doamne n sânt vrednic....")?... (Gândiţivă, dacă n domn mare, împărat, ar voi să vină în casa ni domn de aici!...) El se simte prea mic faţă de cel mai mare şi mai pternic decât dânsl, în faţa acestia e milit, smerit... Ce crede staşl despre pterea: li Iss? Că Iss chiar şi din. depărtare nmai c n singr cvânt poate vindeca pe servitorl bolnav (cm asclt e de atorităţile mele sperioare, şi cm ascltă de mine soldaţii mei, aşa ascltă de Tine pterile spse Ţie, morbl şi moartea...) Ce fel de credinţa e aceasta? Credinţă tare (mltă). Iss se miră (şi voi încă vă mirnţi) de atâta credinţă ; aceasta n poate fi mică. Dar ce e de mirat aci? Un domn frntaş şi atât de pternic, si totş aşa de milit; n soldat, care c inima rece, împietrită se ită în faţa morţii în râsboi, şi totş atât de.ibitor şi atât de milos; n Roman şi totş aşa de sps, aşa de smerit faţă de n bărbat Ide sps li ; n păgân şi totş c credinţă atât de mare în pterea dmnezeească a li Iss! La mirarea Mântitorli s'a mai adas şi bcria, când a văzt încrederea atât de mare în Dmneze a păgânli, cât n'a găsit la nici n om din poporl ales, din lzrail teni. Aceasta era o noă dovadă, mlt, pentr intrarea mlţimi de păgâni în împărăţia cerrilor (cf. Magii delà răsărit). Iss îi întoarce staşli această bcrie prin împlinirea dorinţii acestia, îi arată, că credinţa li în pterea dmnezeească a li Iss a fost la loc, şi de aceea şi Iss se foloseşte de pterea ce o are ca Fi al li Dmneze. Ce a contribit la vindecarea servitorli? Din partea servitorli: hărnicia şi fidelitatea; din partea staşli : mlţămita, ibirea, rgăcinea, milinţa, credinţa ; din partea Mântitorli : milostivirea şi pterea dmnezeească; din partea li Dmneze Tatăl: milostivirea şi ibirea arătată prin trimiterea Fili Să. Vindecare însă mai are o rmare? Credinţa staşli în pterea şi dmnezeirea li Iss şi în veritatea Evangeliei se întăreşte şi devine şi mai mare. în chipl acesta ibirea şi milinţa la conds la Iss, iar Iss la conds la credinţă tare şi desăvârşită, şi credinţa la fericire. III. Asociaţia a) Asemănaţi pe staşl ce ni-l-am închipit noi, c staşl cm s'a arătat într'adevâr! Noi ne-am înşelat grozav, pentrcă... (v. m. s.).mântitorl a asemănat pe staş c Izrailtenii pe cari îi cnoştea El până aci (Rezltatl?). Asemânaţi-1 voi c cei ce-i cnoaşteţi din istorioarele învăţate (Avram, Moise, poporl izrailtean... Zaharia. Rezltatl: Staşl în privinţa credinţii ocpă loc alătrea c cei mai bni, şi întrece pe cei mai mlţi). Asemânaţi-I c Creştinii de azi!.. Staşl păgân c credinţa sa întrece pe mlţi Idei şi Creştini, şi-i rşinează prin milinţa, îndeosebi insă prin tăria credinţii li. Evrei 11. 1. 6. loan 20, 29. Act. 16, 3;. b) Asemănaţi vindecarea promisă de Iss c vindecările săvârşite de medicii noştri şi c vindecările ce le săvârşeşte Dmneze. în faptă fie care vindecare a săvârşit-o Dmneze, medicina şi îngrijirea de bolnav contribe foarte pţin... Dmneze prettindeni e în apropierea noastră, îndeosebi însă e lângă cei bolnavi şi sferinzi, cari îl chiamă, pe dânsl c adevăr în rgăcinile lor. Ps. 145, 18. IV. Sistemizarea Credinţa este adevărl celor nădăjdite, dovedirea lcrrilor celor nevăzte". (Evrei 11, 1). Fără credinţă n este c ptinţă a plăcea li Dmneze (Evrei 11, 6). Crede în Domnl Iss Hristos, şi te vei mânti t şi casa ta (Act. 16. 31). Fericiţi cei ce n'a văzt şi a crezt" (loan 20, 29). Aproape este Domnl ttror celor ce-l strigă pe Dânsl, ttror celor ce-l chiamă pe Dânsl c adevăr" (Ps. 145, 18). V. Aplicarea Cm se manifestează adevărata credinţă creştină în slerinţi şi în bcrii? Când şi cm a fost Domnl aproape de tine? Ce ziceţi despre rgăcinile ce se fac în biserică pentr cei bolnavi? (Cf. Iacob 5, 13 16. Taina s. Masl). Staşl păgân, noă Creştinilor ne este exempl de rmat. Noi mai întâi am jdecat ră despre staş. pentrcă dpă naţionalitate, religie şi poziţie am crezt, că am ptea afla ce este înlăntrl li. în inima li. Aceasta a fost o prejdecată (jdecată sperficială, fără cercetare). Drere, că între noi snt foarte mlţi oameni prejdicioşi (exemple!). Ce învăţătră zace in această împrejrare pentr creştinl adevărat? N condamnă pe cei de altă credinţă d. e. pe niţi, catolici, jidovi... pentrcă ei de mlte ori pot să fie mai bni decât tine.
Esplieâ şi aplică Matei 7, 1 sq. şi cântarea de seara: Doamne strigat-am cătrâ Tine, azi-mă. Ia aminte glasl rgăcinii mele, când strig cătră Tine. Să se îndrepteze rgăcinea mea, ca tămâia înnaintea Ta; râdicarea manilor mele jertfa de sara". (Psalm 141, 1. 2. în fie care zi, pe lângă ardere de tot, se aprideâ la cltl dmnezeesc dimineaţa şi sara în sânta tămâierea sântă. în simboll tămâierii sânte, poporl legătrii îşi ridică inima sa cătră Dmnezel să într rgă, ladă şi mlţămită. Tămâierea eră deci simboll rgăcinii ; cm se înnălţâ deci tămâia înnaintea sântei sântelor nde trona Dmneze, aşa să se înnalţe şi rgăcinea mea ca o tămâie bine plăctă Li). Ce ziceri se mai potrivesc la istorioara aceasta? Dmneze voieşte, ca toţi oamenii sase mântiască", Chiamă-mă în zia năcazli...". Varietăţi Foaia pedagogică din Sibii va apărea din no c începere dela 1 Ianarie 1906, în rma hotărîrii late de Consistorl arhidiecezan. C redactarea ei este însărcinat Dl Dr. Petr Şpan. Himen. Dl Roml Ancşa, candidat de preoţie din Ramna s'a fidanţat c D-şoara Lia Drăgălina, fiica D-li director de pedagogie Patrici Drăgălina din Caransebeş J- Moise MatiODi, candidat de preoţie din comna Glimboca, a încetat din această vieaţă Joi în 29 Septemvrie a. c. st. v. înmormântarea a avt ioc Sâmbătă în 1 Octomvrie vechi. înnainte de cântarea prohodli s'a celebrat s. Litrgie pentr defnct în biserica parohială din Glimboca ; a pontificat părintele George Petresc, profesor de cântare şi tipic la instittl teol.-pedag. din Caransebeş, azistat de preoţii : Ili Msta, din Glimboca, Pantelimon Domil din Obreja şi Ioan Popovici din Cireşa. Răspnsrile litrgice le-a cântat clerici de ai instittli teologic din Caransebeş. La mormânt clericl Constantin Bălean a rostit cvântl f'nebral. Pe reposatl îl deplâng părinţii, rdeniile şi cnoscţii. Fie-i ţărâna şoară şi memoria binecvântată! Dela Astra". Devenind vacant stipendil de K 120 din fdaţinea Marinovici", Asociaţinea pentr literatra română şi cltra poporli român pblica concrs pentr conferirea acesti stipendi, la care snt îndreptăţiţi a concra tineri români din Transilvania, ce frecventează vre-o şcoală medie, preferiţi fiind în sensl dispoziţinilor testamentare - descedenţii fiilor fndatorli. Cererile pentr acest stipendi a să se înnainteze Comitetli central al Asociaţinii în Sibii (Nagyszeben) strada Morii Nr. 6, cel mlt până la 10 Noemvrie a. c. prevăzte c rmătoarele docmente : a) Atestat de botez ; b) Testimoni de pe anl şcolar 1904/5; c) Atestat de papertate; d) Eventale docmente, prin care să se- con state descendenţa dela familia fericitli fndator. Cererile intrate dpă 10 Noemvrie n. a. c. n se vor consideră Sibii, din şedinţa Comitetli central al Asociaţinii, ţintă în 5 Octomvrie 1905. /. St. Şlţi m., prezident. Ioan I. Lâfădat m., secretar II. Devenind vacant stipendil de K 80 din fndaţinea Dr. Ioan Moga şi soţia Ana n. Bologa", Asociaţinea pentr literatra română şi cltra poporli român pblică concrs pentr conferirea acesti stipendi, la care pot concră fetiţe române din Transilvania, fără deosebire de confesine, care cercetează vre-o şcoală de fete de caracter naţional respective confesional românesc, în priml loc şcoala de fete a Asociaţinii, fiind însă preferite descedentele familiilor Moga şi Bologa. Cererile pentr acest stipendi a să se înnainteze Comitetli central al Asociaţinii în Sibii (Nagyszeben) strada Morii Nr. 6 cel mlt pănâ la 10 Noemvrie a. c. prevăzte c rmătoarele docmente: a) Atestat de botez ; b) Testimoni de pe anl şcolar 1904/5; c) Atestat de papertate ; d) Eventale docmente, prin cari să se constate descedenţa din familia Moga şi Bologa. Cererile intrate dpă 10 Noemvrie n se consideră. Sibii, din şedinţa Comitetli central al Asociaţinii, ţintă în 5 Octomvrie 1905. I. St. Şlţi m., prezident. Ioan I. Lăpâdat m., secretar II. Societatea Petr Maior" din Bdapesta. In şedinţa sa din 9 Octomvrie c. Societatea Petr Maior" a tinerimii române dela scoabele sperioare din Bdapesta s'a constitit pentr anl 1905/6 în modl rmător : Preşedinte : Constantin Nedelc, st. în filos. ; Vice-preşedinte: Ioan Tibil, st. în drept. ; Secretar : Traian Iarca, std. în med. vet. ; Notari: George Crişan, st. în drept, şi Nicolae F. Negrţi st. în filos. ; Cassier : Ioan D. Voina, st. la academia orient.; Controlor : Nicolae Imbroane, st. în drept.; Bibliotecar: Gavril Osian, st. în drept. ; Vice-bibliotecar : Ioan Popesc, abs. de teol. std. în drept. Econom : Adam Ianc, std. în medicină. Comisia literară: Cornel Alb, std. în drept, Sorin Barcian, st. în drept.; George Crişan, st. în drept, Nicolae Drăgan, st. în filos., Adam Ianc, st. în med., Traian Iarca, std. în med. vet., Silvi Păscţi, st. în dret. Comisia spraveghetoare: Ianc liana, st. la techn., Rdolf Oprean st. la techn., Valerie Seni, std. în filos. Bibliografie în editra Tipografiei şi Librăriei diecezane a ieşit de sb tipar: Calendarl Românli" pe anl comn 1906. Cprinsl ales. Ilstraţini frmoase. Preţl 50 fileri.
în editra Tipografiei şi Librăriei din Caranesbeş a apărt rmătoarele cărţi ale prof: Dr. Petrii Barb: Istorioare Religioase-morale, I Carte de Religine pentr şcoalele poporale, 30 fii. Istorioare Biblice, II carte de Rgăcine pentr şcoalele poporale, 30 fii. Istorioare Bisericeşti, III Carte de Religine pentr şcoalele poporale, 30 fii. Catehisml, IV Carte de Religine pentr şcoalele popoarele 40 fii. Carte de Rgăcini şi cântări bisericeşti, c binecvântarea arhierească. (Format mic, 160 pagini, broşrată 50 fii., legată dela 60 fii. 10 cor.). Istoria sântă a Testamentli vechi, I Carte de Religine pentr şcoalele medii, 80 fll. Istoria sântă a Testamentli no, II, Carte de Religine pentr şcoalele medii; 80 fii. Istoria Bisericească, IIICarte de Religine pentr şcoalele medii, 1 cor. In zilele acestea a apărt în editrah. Zeidner din Braşov manall didactic: Elemente din Constitţinea Patriei sa Dreptrile şi datorinţele cetăţeneşti pentr şcoalele poporale, de Vasile Goldiş, profesor gjmria'sial în 'pensine/' secretar consistorial ;în 'Arad; Cărticica aceasta apare acm în ediţinea a doa, prelcrată, înnainte de toate atorta introds în ea ortografia cea mai noă a Academiei Române. I-a dat apoi o noă împărţire corăspnzătoare cerinţelor pedagogice şi a făct toate corectrile de lipsă reclamate prin modificările legilor respective. La finea fiecări capitl s'a ads o recapitlare prin întrebări, ceeace va fi atât învăţătorli, cât şi şcolarilor spre mare şrare, c deosebire la repeţirea materialli. 0 inovaţine fericită a atorli este, că în câteva note a indicat învăţătorli izvoarele, adecă cărţile, din care îşi poate îmbogăţi cnoştinţele referitoare la legile cele de mai mare însâmnătate pentr dânsl şi pentr locitorii comnei. C deosebită căldră relevăm limbagil şor şi crat românesc, de care se foloseşte atorl şi în acest opşor al să. Cărticica (de 50 pagini) e tipărită pe hârtie bnă. c tipar crat şi şor legibil pentr şcolari, erorile de tipar lipsesc c desăvârşire. Preţl e foarte moderat, legată 40 de fileri. Sntem convinşi, că manall de faţă va face cele mai bne servicii învăţământli în scoale noastre poporale. Iss Hristos, c cvintele sântei Scriptri, 2 cor. 50 fii. Ediţinea poporală 1 cor. Stdii de Istoria Bisericii Române contimporane de Nicolae Dobresc. I Istoria Bisericii din România (1850 1895). Bcreşti Tipografia Bcarester Tagblatt", str. Carageorgeyici. 7 9.1905. * Dr. Bekn Mano. Aritmetică pentr şcoalele medii prelcrată de Arel Ciortea, profesor, editra Librăriei Circ, Brassó 1905. Nicolae Dobresc : Fragmente privitoare la Istoria Bisercii române. Bdapesta. Instittl tipogafic.^lceafărl". 1905 Pag. 84, 8". Preţl 1 cor. 20 fii. * Dr. Elie Miro Cristea: Iconografìa şi întocmirile din internl bisericii răsăritene. 'Sibii, 1905. Tipografia arhidecezanâ. 8, pag. 300. Preţl broş K 5', fin legat K 6 (-j- portl postai 30 fii). Discrsrile prezidentli asociaţinii Iosif Stecca Şlţ de Cărpeniş c ocazinea sârbărilor Asoţiaţinii ţinte în Sibii la 19 Agst n. 1905 şi zilele rmătoare. Sibii: tiparl tipografiei arhidiecezâne 1905, * A apărt Nr.. 7 din anl HI, pe lna Ilie al revistei România Ilstrată de sb direcţinea D-li T. Rs Abrdean, c peste 60 ilstraţini şi c rmătorl bogat smar : Cronica, hnei de Args. Un no scces al României (c 22 ilstraţini şi n fac simile) de I. R. A. Satira, -(poezie) de Gr. Pâtrăşcoi. " M. A. Bădără (c o ilstraţie) de I. R. A. Traian Demetresc (c ò'ilstraţie) de ÀI- Antemirean. Răbdare (poezie), de Ninetta Târgovişte. Doi lceferi apşi (c. 2 ilstraţini) de A. I. Ceremonia Selamlicli 11 la Constantinopole (c o' ilstraţie),'; Dorl me (poezie) de M. Pacirea. Nol Parlament (c 16 ilstraţini). Un banchet original (c o ilstraţie) de Dem. Ionesc-Zane. Românii în stărinătate, locotonentl Bcr Popp (c o ilstraţie) de Altac. Instittl geografic al armatei (c 3 ilstraţini) de C. D.. ' Din trectl neamli nostr de R Femeia Română (c 4 ilstraţini) de Ella Em. Savopol. Un preţios albm de A. în groaza morfei (nvelă) de George Cair. Oamenii zilei: Mihail Ilian (c o ilstraţie). Erarhii bisericei noastre, arhierei (c 8 ilstraţini) de ortodox. Note din călătorie, prin Bcovina de Artr GoroveL Popicarii din Bcreşti (c o ilstraţie) de R. Necrolog. Carnetl Lnei. Bibliografie. Abonamentl pe an lei 20. Redacţia şi administraţia Strada Regală Nr. 1 Bcreşti.
F U A I A D I E C E Z A N A Concrse v.c provocarea la decisl Venerabilli _ Consister..diecezan de datl 31 Ilie 1904 Nr. fls4. Ş,.. ; se escrie concrs c termin de 3Q zile dela prima.pblicare în Foaia Diecezana" pentr ocparea postli de capelan în parohia de clasa a Ha din comna Sacl protopresbiteratl Lgojli. 1. 1 Emolmentele snt : 5 ia treia parte) din sesinea parohială.... %. }j % (jmătate) dintoate accidentele ştolare şi bir. Recrenţii vor sbşterne petiţinile inştrate c docmentele prescrise Prea Onoratli Ofici protopresbiteral gr. or. rom. din Lgoj. :Sâcl, la 2 Septemvrie, 1905: 2 3 [50] Licitaţine minendâ Pe baza încviinţării Ven. Consistor diecezan ddto 28 Mai a. c. Nr. 1335 ex. 1905 se escrie licitaţine minendă pentr, zidirea nei biserici noi în comna Jdioara, protopresbiteratl Logojli, c preţl de exclamare de 26.620 Cor! 70 fii. Licitaţinea se va ţinea în 6/19 Noemvrie a. c. la 11 ore a. rn. în şcoala din loc. Reflectanţii vor avea a depne înnainte de licitaţie 10% vadi. Specificaţinea de spese şi măsri se poate vedea la Oficil parohial. Jdioara la 24 Ilie 1905. 1 3 [51] Comitetl parohial. în conţelegere c Oficil protopresbiteral. Areli Spătan preş. cor», par. în conţelegere c Oficil Vasilie Tărian not. corn. par. protopresbiteral. Pe baza ordinaţini : Voiwrabji Consistor diecezan ddto 31 Agst a. c. Nr. 2149. 'Şc. se escrie concrs pentr ocparea definitiva a postli de învăţător la şcoala gr. or. româna din' Agadiei protopresbiteratl Oraviţei c terniin' de 30 de. zile dela prima pblicare, în Foai Diecezană", c rmătoarele emolmente:.. ; > ;. >- = -... -1. Salar în bani; ; ga,ta 600 cor... 2. Í6 m. lemne (8 m. pentr învăţător şi 8 m. pentr sala de propnere) 96 cor. 3. Paşal pentr seripthstrcă 10 cor..4.'. Spesé pentr-'conferinţe şivadnare 16 cor. 5. Dela înmormântări nde va fi poftit 80 fii. 6. Doă jgere pământ arător şi n jger estravilan, dpă care alesl învăţător are să plătească toate dările recerte. 7. Cortel natral c grădină. 8. Pentr cratoratl şcoalei 32 cor. Concrenţi pătaţi şi compromişi n se vor admite. Alesl înaâţător este îndatorat a prta eantotoratl în şi afară de biserică şi a instrâ tinerimea şcolară în cântarea bisericească. Este îndatorat a prta scriptristica cá notar al comitetli şi sinodli parohial, a compne socoţile bisericei şi ale cltli, fără nici o altă remneraţine. Pentr serviciile prestate în alte comne, comna bisericeasca n acoardă nici n emolment. Recrenţii a a-şi sbşterne recrsele lor Prea On. Ofici protopresbiteral din Oraviţa-montană, fiind adresate comitetli parohial din Agadiei. Concrenţii a a se prezenta c prealabila îcoştiinţare a protopresbiterli concernióte dar nmai odată în vre-o Dminică ori sărbătoare în s. biserică spre a-şi arăta desteritatea în cântare, dar. nici decm în zia alegerii. Agadiei din şedinţa comitetli parohial ţintă în 14/27 Septemvrie 1905. 1 3 [52]' Areli Nemoian preot şi prezidentl com. par. Rems Boldea not. com. par. li îl II II i rì=="=rì=" II II " <=rp' ' =r< contra tsei, râgşelii, drerii de piept, ofticei, tsei măgăreşti, catarli, asfixiei, gretăţii de respirat, lngoa.rei şi tsei seci. Vindecă sigr şi repede. Preţl 1 cor, 20 fii. şi 2 cor. Capsic nsoare. Contra drerei, de oase, podagrei, rematismli, recelelor. drériler de J] cap,.dinţi şi er^j r.precm şi scrintitrilor. Cele 1 I mai.^nb^r^iţ i ţ)oale..,l(i i;.7in4e 1 Q^v( preţl i i; $ ff. J] 20 fii. şi 2 cor. li Centarin. Contra morbrilor de stomac, JÌ precm lipsa de apetit, mistirea rea, catarl şi jj aprinderea de stomac, greaţa şi yomarea. sgarri Girile cele mai grele. Leac sig r. Foloseşte ' şi " : i! la crăţirea sângeli. Preţl 1 ( cor. 20 fii. si 2 cor [U il 11 Kaljodsarsaparil. Mijloc escelent pentr crăţirea sângeli la sifilic, morbrile tinerelelor 1 sticlă 2 cor. Laxbonbons. închiderea scanli e caza î diferitelor morbri, precm, palpitarea de inimă. U ameţeli, dreri de cap şi.altele, Deci cine sfere J de încheierea scanli nmai de cât să comanjj deze Laxbonbons zăhărele prgative, plăcte f " si dlci la lat. Preţl 1 cor. Chemicale, droge, legătri şi bandag^rie, n chirrgice. Instrcţie pentr prepararea diferitelor î i vinarsri, liqerri, rm şi altele. TVri rsice. [j parfm ri. săpnri, crem eschent pentr faţă Jl şi mâni. Articoli cosmetice, olen pentr pâr U esenţă pentr picatl şi întărirea parli. Apa [[ P de gră şi dinţi pe cm şi prav. Ori-ce fel de [f articl din branşă. Toate foarte ieftine Faceti întrebare şi Vă. veţi convinge. II n II In io [45] Cornel Demeter, apotecar în Szászváros piaţa şecatei Nr. 45. (11 11 1 1 1 UI n n i III 11 ni
8 FOAIA D1KCKZANA Mersl Trenrilor Valabil dela 1 Octomvrie 1905 Stânga Bdapesta, gara de vest (ny..) Verciorova Dreapta. 630 829 147 712 837 947 M. 4ÏÏ 4SÔ 546 653 A. I II 940 350 358 450 653 7Ï8 7Ş2 1 m 1205 305 426 A. 225 815 924 655 755 9I6 836 800 102 436 557 740 8Ô4 830 858 147 712 639 929 1029 1209 I 1230 1258 1 12Ô" 929 1042 1226 1251 112 139 239 Or. Ex. I. Staţinile 1130 443 545 547 632 828 853 907 Bdapesta s. Timişoara-Josefin s. Logoj Or. Ex. I. 1250 80-i 646 I -III 715 945 6H) I LI s. 705 507 A. 115 750 620 A. I III 630 1~ 1205 950 s. 124Ô 1100 s. Bziaş 639 s. M.-Ilia 147 7I6 716 M.-Ilia s. 102 Bziaş s. 836 307 307 Logoj 644 559 502 614 1203 1043 Caransebeş 602 459 400 &21. 1121 942 Domaşnia-Cornia 317 s. 1057M. 411 949 752 lablanita 246 10>4 346 715 Băile-Erclane 345 217 840 32V 854 644 s. Orşova 315 ]40 7Ï9 258 816 605 s. Verciorova 245 1250 746 2 ± Bdapesta gara de vest (ny..) Timi şoara-josefin Baziaş 6551 1010-6 05 ~ 617 618 645 1025 1037 940 3OO 312 830 225 826 838 Staţinile Bdapesta g. de vest s. Timişoara-Josefin s. Chişoda 1 m 115 657 645 710 917 905 630 1ÔÔ 1248 1 m 520 713 Bziaş s. 1030 1027 1038 1105 313 340 838 904 930 609 93Î 510 650 701 1106 1118 1017 340 855 707 808 1250 1220 341 33Ô 818 845 1120 250 851 925 1123 1236 342 354 905 917 701 1155 355 404 520 1058 10«830 155 135 1250 121 444 820 131 208 547 618 832 1150 1055 315 625 7~ 921 1021 Chişoda s. s. lebel 644 616 s. Boca Boca s. 930 Jebel s. s. Voitec s. N.-Bocşa N.-Bocşa s. Voitec s. s. Verset s. Timiş-Cbin s. Panciova Panciova s. Timiş-Cbin s. 1029 Verşeţ s. 1053 s. Jasenova. 1255 s. Oraviţa s. Anina 1058 1 1 1 614 602 340 10~ 5Ş5 40T 904 837 834 823 820 716 330 311 745 1220 1250 443 414 7O6 637 1247 1210 931 6Ç9 1218 1206 715 805 753 751 7a. 510 7I6 7~»55 355 1155 1158 1054 io-"» 1020 225 820 444 Anina s. Oraviţa s. II 2 " Iasenova s. s. Baziaş 4O6 328 630 550 1012 925 654 552 l.'to 155 1027 1058 530 459 3'= 10"'"' 1150 832 435 400 Observări : Oarele, ce sta de a stânga staţinilor, să se citească de ss în jos ; iar cele ce sta de a dreapta, de jos în ss Timpl dela 6 oare dimineaţa până la 5 oare 59 minte sara este însemnat c sbliniarea mintelor. Or. Ex. = Trennl Orient-Expres A. = Tren Accelerat, = Tren de persoane, M. = Tren mestecat. în rbrica staţinilor : s. = soseşte şi = pleacă.