Microsoft Word - inceput de revista - pdfMachine from Broadgun Software, a great PDF writer utility!

Transcriere

1 0

2 1 DITOIAL Iatã cã a mai trect o lnã, iar sãrbãtorile de Paºti se apropie c mare vitezã. În acest nmãr al revistei Phoenix ne-am gândit sã facem, pe lângã articolele legate de sport, ºtiinþã, glme ºi rbricile standard ale revistei noastre, n articol despre post, cãci, totºi, este o perioadã importantã prin care trecem. Domniºoara profesoarã Narcisa Grãdinesc a rãspns cererii noastre ºi iatã cã articoll a fost gata la timp pentr ca voi sã-l pteþi citi. Pe lângã articoll religios, în acest nmãr pteþi citi despre noa stea a tenisli mondial, Marat Safin, rsl care a fermecat spectatorii la ltiml Astralian Open, pe care de altfel l-a ºi câºtigat. V-am mai pregãtit n articol despre povestea de dragoste dintre Prinþl Charles ºi Camilla Parker Bowles, a cãrei final a fost fericit, cei doi cãsãtorind-se în cele din rmã. Dar cred cã v-am divlgat destle lcrri. Pe celelalte vã las sã le descoperiþi ºi singri. John Lennon a fost genial atnci când a sps cã viaþa este ceea ce se întâmplã când noi ne facem planri de viitor. Deci haideþi sã încercãm sã trãim în prezent ºi sã ne bcrãm din plin de tot ce ne oferã viaþa. Acm când se apropie Sãrbãtorile Pascale, face-þivã timp sã admiraþi n pom în floare, cerl senin, ºi priviþi în ochii celor dragi zâmbiþi-le! C sigranþã vã veþi simþi mai bni!... ºi mai ales n itaþi sã LUAÞI LUMINÃ, în noaptea Sfântã a Învierii! Pãstraþi-o pentr voi, dar n itaþi sã o oferiþi ºi celi de lângã voi, necnosctli care asemenea voã trãieºte c emoþie cea mai importantã sãrbãtoare a creºtinãtãþii! HISTOS A ÎNVIAT! alca Todoresc

3 C l t r ã 2 Capitala Catalniei, reginea din nord-estl Spaniei, este nl dintre cele mai moderne oraºe ale ropei. ste renmitã pentr arhitectra îndrãzneaþã, mzee, pentr still ºi mzica sa, pentr viaþa de noapte, magazinele, pieþele ºi terasele rãspândite în tot oraºl. Barcelona este cprinsã între portl aflat la Marea Mediteranã ºi cele doã dealri, Montjic ºi Tibidabo, de nde se vede întreaga panoramã a oraºli. Oraºl pare concentrat în jrl strãzii La ambla, cea mai celebrã ºi aglomeratã arterã pietonalã a Barcelonei, 1.25 km de magazine, mzee, barri ºi terase, o plimbare pe aceastã stradã fiind obligatorie pentr orice trist care se respectã. Se crede cã oraºl a fost fondat în 230 a.h. de cãtre locitori ai Cartaginei (oraº din nordl Africii). A fost invadat pe rând de cãtre vizigoþi ºi mslmani. Principalii sãi locitori era catalanii, o poplaþie c o cltrã ºi o limbã proprie, aflatã deseori în conflict c regii Spaniei. xclsã de la comerþl c America, deºi se pare cã însºi Cristofor Colmb a fost de origine catalanã ºi n genovezã cm s-a sps mlt timp, reginea Catalnia n s-a bcrat de aceleaºi bogãþii precm restl Spaniei. O perioadã limba ºi cltra catalanã a fost interzise. Momentan Barcelona este într-o adevãratã perioadã de înflorire atât din pnct de vedere economic, cât ºi cltral, devenind cea mai importantã atracþie tristicã a Spaniei. Pentr a cnoaºte în profnzime Barcelona, cltra ºi still de viaþã catalan n an de zile ar fi prea pþin ºi n exagerez spnând asta dar în continare voi încerca sã vã prezint cele mai interesante obiective tristice.

4 C l t r ã 3 Cartierl gotic al Barcelonei constitie centrl vechi al oraºli. Aici se aflã catedrala medievalã a cãrei constrcþie a încept în anl 1289 ºi s-a terminat în Cele mai mlte clãdiri care o înconjoarã snt din secolele 14 ºi 15. Poþi vizita Mzel de Istorie, Plaça de Sant Jame, Pala de la Generalitat, biserica Santa Maria del Mar ºi desigr, reþeaa de strãdþe îngste ºi pitoreºti, dar pline de viaþã. Aflat aproape în centrl oraºli este nl din principalele centre de atracþie ale oraºli datoritã galeriilor de artã, parcrilor ºi constrcþiilor dedicate activitãþilor sportive. Pe Montjic se aflã Stadionl Olimpic, locl nde s-a desfãºrat Jocrile Olimpice din Piaþa Spaniei gãzdieºte Palatl Naþional, o clãdire impresionantã de metri pãtraþi ce are o salã de bal în care încap de persoane. În faþa palatli, pe lângã priveliºtea magnificã aspra oraºli, te poþi bcra de spectacoll de lmini ºi mzicã ale fântânilor proiectate de cãtre Carlos Bigas. Meritã rmãrit spectacoll pe care Fântâna Magicã îl oferã în serile de varã. La poalele dealli se afla Fndacion Joan Miro, cea mai mare colecþie a importantli artist catalan din secoll 20, Joan_Miro. Artera pietonalã este locl în care poþi simþi farmecl ºi ritml trepidant al oraºli. În orice parte te iþi noi clori, noi forme te vor atrage. La fiecare pas întâlneºti vânzãtori de svenirri, artiºti care snt gata sã îþi facã în 10 minte o caricatrã, n portret. Poþi vizita de-a lngl ei Pala de la Virreina, Mercat de la Boqeria, Opera, Mzel rotic, monmentl li Colmb ºi în cele din rmã portl, nde se afla mzel maritim, acvaril ºi Maremagnm, n imens centr comercial, plin de magazine, restarante ºi discoteci. ra o sbrbie a oraºli, când, începând c anii 1890 brghezia catalanã a încept sã îºi constriascã aici locinþele. Aºa a apãrt nele dintre cele mai moderniste constrcþii, adevãrate opere de artã, fiecare nicã în still sã. Aici se aflã celebra casã Batllo a li Gadi, cele doã blocri constrite de Sagnier ºi Casa Mila, cnosctã mai ales sb nmele La Pedrera, operã a aceliaºi genial- Gadi. Aceste destinaþii n trebie ratate, indiferent cât de pþin timp petreci în Barcelona. dificiile snt atât de îndrãzneþe în

5 C l t r ã 4 concept ºi execþie încât oferã o noã percepþie aspra a ceea ce ar ptea însemna spaþil constrit. Formele neaºteptate da senzaþia cã întreaga clãdire palpitã, cã are viaþã ºi a cresct miraclos în acel loc. Catedrala Sagrada Familia, de departe simboll ºi mândria oraºli, este neterminatã întrcât Antoni Gadi a mrit în 1926 când reºise sã termine trnrile ºi o parte din pereþii sclptaþi. Lcrãrile a continat, însã s-a nãsct mlte controverse, mai ales cã mlte dintre planrile sale a ars în timpl ãzboili Civil. În 1954 s-a încept lcrãrile la partea de vest a catedralei care a fost decoratã de cãtre sclptorl Sbirachs. Se preconizeazã cã va fi gata în sfârþit în 2025, dar chiar ºi aºa, neterminatã, sentimental ce îl încerci atnci gând ridici ochii spre cer ºi vezi aceastã minnãþie, n poate fi itat prea ºor. Îþi taie pr ºi simpl rãsflarea! Probabil cel mai celebr parc al Barcelonei, de a cãri proiectare s-a ocpat însºi Gadi. Mai mlt, el a locit o vreme aici, într-o sperbã cãsþã, pentr a spraveghea îndeaproape lcrãrile de amenajare. Celebra sa salamandrã, vi colorata, atrage mii de triºti dornici sã se pozeze alãtri de ea, iar casa mze oferã o mlþime de detalii despre viaþa ºi talentl acesti om deosebit. Pentr ibitorii sportli rege acest stadion, c o capacitate de de locri, n mai are nevoie de nici o prezentare, faima sa ºi a echipei depãºind de mlt graniþele Spaniei. Chiar dacã n ai norocl sã asiºti la n meci sa la n antrenament, te poþi simþi mândr cã ai pãºit pe stadionl nde o datã la doã sãptãmâni jcãtori ca onaldinho, Deco sa Lis nriqe fac spectacol! Anamaria Gogonea cls. XI-A

6 C l t r ã Între 4 ºi 8 martie izbcneºte cel mai faimos ºi mediatizat carnaval al planetei, n cocteil ameþitor de piele, paiete, sclipici, senzalitate, cãldrã tropicalã ºi bineînþeles SAMBA! În Brazilia, evenimentl este a doa manifestare poplarã dpã mecirile de fotbal. xberanþa ºi risipa de energie a brazilienilor atrag anal ste de mii de triºti dornici sã se distreze într-o þarã pe care, o bnã parte dintre ei, o plaseazã în lmea a treia. Fiecare colþiºor al oraºli io de Janeiro se animã timp de patr zile ºi tot atâtea nopþi. Ghidl participantli la carnaval indicã mai întâi plajele, renmitele Copacabana, Ipanema ºi Leblon, locri inconfndabile nde cele mai focoase femei din lme snt sfletl în bikini al petrecerii dirne. Începând c ora patr dpã-amiaza, nisipl scrâºneºte sb picioarele a mii de oameni încinºi de soare ºi de ritml latin. Seara, faleza de promenadã, Avenida Atlantica, devine neîncãpãtoare pentr triºti, localnici, cerºetori, mahmri, o 5 5 poplaþie mixtã care se omogenizeazã sb mbrela distracþiei fãrã echivoc. Pnctl de maximã atracþie este însã, Sambodroml singra stradã nde mlþimea este organizatã: mijlocl strãzii trebie lãsat liber pentr defilarea elevilor celor 18 ºcoli de samba. Care n snt institþii de învãþãmânt, ci asociaþii de oameni care trãiesc în acelaºi cartier, favellas (comnitãþi poplare, cel mai adesea de la periferie). Membrii acestora se întâlnesc în mod reglat pentr antrenamente ºi repetiþii. Pe Sambodrom, ºcolile dispn de 60 pânã la 80 de minte pentr a- ºi arãta prodsl mncii de peste an. Urcaþi în care alegorice împinse de bãrbaþii comnitãþii, dansatorii îºi demonstreazã mãiestria îmbrãcaþi smar sa chiar complet goi, deºi nditatea n este oficial admisã. Ce n se poate însã rezolva c o patã de vopsea aplicatã în locl potrivit de pe trp? esponsabilã în mare mãsrã de sccesl carnavalli de la io, samba îºi are originea în ritmrile africane adse în Brazilia de sclavi. Arta

7 C l t r ã sambei - mzica profanã al cãri nme, semba, înseamnã dans din bric - a fost adsã la io de femeile din Bahia. În secoll al XIX-lea, ritmrile africane originare a primit inflenþele pternice ale altor genri sd-americane. Spiritl carioca înseamnã mzicã, dans, ºi distracþie non stop în stradã. Fiecare cartier al oraºli are o bandã preferatã: o formaþie mzicalã 6 care mãrºãlieºte pe o rtã prestabilitã înaintea cohortei de petrecãreþi îmbrãcaþi în costme de baie, în trico ºi jeans sa, adesea, în travesti. Aceste procesini poplare snt deschise ttror vârstelor. Preºcolari ºi vârsta a treia se ndiesc cot la cot pe blevarde, fãcând-ºi n amzament favorit din a opri vehiclele care le jeneazã trecerea. Igreþ Andreea cls. XI-A Iersaliml, atât de bogat în lãcaºe de clt legate de obârºia celor trei religii monoteiste idaisml, creºtinisml ºi mahomedanisml oferã imaginea ni amalgam arhitectral demn de nmele de capitalã a Þãrii Sfinte. Dintre lãcaºele de clt creºtin aflate în Iersalim, simbolizând momente ºi fapte ale mântitorli, se nmãrã ºi Biserica Sfântli Mormânt. Iersaliml de ieri ºi de azi Originea nmeli Cetãþii Sfinte se pierde în negra mltimilenarã a istoriei. Se pare cã totºi nmele actal provine din îmbinarea nmeli regeli Yar cel care a ridicat primele fortificaþii pe Mntele Sion c cel al zeiþei Shalem, zeiþa pãcii, cãreia i se închina locitorii cetãþii. Astfel s-a ajns la toponiml Jershalem. Cert este cã, în anl 990 î.hr., legendarl rege David, pornit în frntea tribrilor de idei, a stabilit capitala aici, dpã ce a ccerit cetatea, mormântl sã aflând-se la poalele Mnteli Sion. Încetl c încetl, cetatea s-a extins pe Mntele Moria, nde regele David a ridicat n altar, pe care a ads chivotl ºi Tablele Torei.

8 C l t r ã Mntele Moria Vãzt de aici, Iersaliml ne apare ca n oraº cosmopolit, sitat între cerl azri ºi colinele pe care se mleazã zidrile fortificaþiilor ºi se înalþã trnrile bastioanelor. Alãtri de acestea, parcã sprijinind bolta cerli, ca într-o pictrã religioasã bizantinã, se înalþã mlþimea siletelor clopotniþelor bisericilor creºtine de cele mai diferite ritri, a cpolelor moscheilor sa a crenelrilor sinagogilor ale cãror faþade snt împodobite c tablele cprinzând cele zece pornci. Via Dolorosa Toþi creºtinii care viziteazã Sfânta Cetate rmeazã cnoscta Via Dolorosa, Drml Crcii sa al Patimilor, ce traverseazã de la est la vest cartierl mslman Bethesda. Snt locri sacre, marcate ca atare, ale momentelor patimilor li Iiss : Palatl li Pilat, locl nde a fost jdecat ºi condamnat la moarte, în prelngirea cãria se aflã Arcl li Hadrian, pe platforma cãria a fost scos Iiss Hristos, prtând o coroanã de spini, ca Iiss Nazarineanl, ege al Ideilor, spre a fi arãtat mlþimii de cãtre Pilat. La câteva zeci de metri mai încolo, locl nde a primit crcea sã o poarte în martiril Li ºi rãscrcea de drmri nde S-a prãbºit prima oarã sb gretatea ei. Apoi locl nde S-a întâlnit c mama Li, locl nde Simion L-a sprijinit sã poarte crcea, locl nde Veronica I-a ºters faþa însângeratã c nãframa pe care a rãmas întipãrit chipl Li. 7 Biserica Sfântli Mormânt este cea din rmã de pe Drml Calvarli, acolo, pe Golgota, nde a fost rãstignit pe crce ºi nde a fost ps în mormântl din care a Înviat. Biserica Sfântli Mormânt idicatã aici pentr prima datã de cãtre Împãrãteasa lena a Bizanþli în anl 336, biserica a fost distrsã de incendii ºi de cceritori ºi apoi refãctã de crciaþi sa pelerini creºtini. Cea de astãzi dateazã din Ca sã ajngi la intrarea în bisericã, trebie sã parcrgi câteva strãdþe îngste ºi întortocheate, dispse în pantã, printre clãdiri care ascnd privitorli locl sacr nde s-a aflat mormântl li Iiss. Biserica mare adãposteºte în centr o bisericã mai micã, precm clisarniþa nei mãnãstiri de pe la noi, a cãrei intrare este strãjitã de sfeºnice imense. Pe sb candele ºi perdele se zãreºte o altã bisericþã, ca o capelã, de formã patrlaterã, ce adãposteºte Sfântl Mormânt. Sarcofagl, din marmrã, care a fost odatã albã, îngãlbenitã de microclimatl din interiorl lãcaºli ºi tocitã de milioanele de atingeri ce s-a derlat în timp, are aspectl nei laviþe. Mãrginit pe trei latri de zidrile capelei decorate c icoane acoperite c argint arit ºi candele aprinse, sarcofagl poate fi atins doar pe na dintre latrile mari. Sfeºnicele c lmânãri aprinse de pe lespedea mormântli ssþin n covoraº roº, plºat, pe care snt brodate c fire de ar în limba greacã cvintele : Hristos Anesth. Gogonea Anamaria cls.xi-a

9 8 8 S P O T Sntem aczaþi cã am blamat prestaþia mediocrã a Naþionalei din mecil c Olanda. Acest sntem ne reprezintã pe noi, rapidiºtii, noi cei care sntem arãtaþi c degetl mere...cã e vorba despre vren sporter stelist bãtt pe stradã sa cine ºtie ce altã mizerie, rãspnsl e gãsit întotdeana. N avem vinovaþi? Atnci e vorba despre nenorociþii ãia de rapidiºti. Percepþia aspra galeriei apidli e na din ce în ce mai proastã ºi asta nmai din caza nor persoane care a pretenþia de a se nmi jrnaliºti ºi a ni aºa-zis selecþioner. De ce sntem aczaþi? Pentr cã am fost singrii care a lat atitdine când alþii s-a mlþmit sã gãseascã scze penibile. Am înþeles cã trebie sã fim alãtri de echipa Naþionalã la acest meci important pentr calificare, lmea a venit la stadion, dar din pãcate, ca ºi echipa care a fost în teren, mai mlt de jmãtate din sporteri a venit la meci confndând probabil stadionl c teatrl. La aºa echipã..aºa galerie! Noroc c pelza care a mai întreþint atmosfera. Domnl Piþrcã ne aczã de complot c galeria câinilor în ceea ce-l priveºte. În afara faptli cã n ºtie nimic despre galeria apidli, care în nici n caz n ar colabora c cea a câinilor, nici mãcar pentr a-i face domnli zile negre, mai spne ºi cã n ar trebi cã Naþionala sã mai joace pe Gileºti. Domnle Piþrcã, ne faceþi sã râdem! Poate n v-a sps nimeni sa poate mesajl scandat de noi n a fost destl de clar: n vrem sã vã mai vedem nici pe dmneavoastrã, nici echipa dmneavoastrã de împiedicaþi pe stadionl nostr, care apropo, n ºtim dacã v-aþi dat seama, s-a prezentat în condiþii impecabile! ªtim cã jmãtatea stelistã din Naþionalã n s-a ptt acomoda c gazonl nostr, fiind Altã calificare ratatã... obiºnitã c terenl mlaºtinos de pe Ghencea, dar asta n e vina noastrã. Atâta timp cât jcãm c oameni gen Petre Marin ºi Ogãrar în locl ni aþ sa Iencsi, care sã ne sczaþi, s-ar ptea sã fi avt ceva mai mltã experienþã decât titlarii dmneavoastrã, nici n ptem cere mai mlt de la generaþia de...ce-o fi ea. chipa Naþionalã avea nevoie de omogenitate ºi nde a fost aceastã omogenitate când ãdoi, P. Marin, Ogãrar ºi Mntean pasa de la nl la altl, amintind-ºi din când în când cã pe teren mai snt ºi alþii în afarã de ei. Ar trebi sã ne mlþmim c faptl cã echipa n a fost învinsã la n scor mai militor de atât. Piþi ne promitea înainte de meci o echipã agresivã ºi ofensivã. A fost alt meci sa planrile selecþionerli a rãmas la stadil de proiect? C teoria le avem, sntem o naþine inventivã, ºtim sã jonglãm c vorbele, promitem marea c sarea, dar... la practicã sntem penibili. Nici n jcãtor de la apid n a fost convocat ºi asta pentr cã n a mai avt loc din caza vedetelor de la Steaa. Vedete care ºi-a demonstrat valoarea sâmbãtã. Interesant este cã, în loc sã îi lase acasã pe Ogãrar, P.Marin ºi ceilalþi figranþi, Piþi ne ia din no prin srprindere ºi rennþã la Contra. Îl lãsãm acasã ºi pe talentatl de Adrian Ilie, care dpã n meci c niºte fotbaliºti adevãraþi (cei ai Olandei) s-a ºi accidentat. l ºi Pleºan, care ne-a fãct n favor accidentând-se ºi sctind-ne de prezenþa li. Probabil cealaltã jmãtate din echipa Stelei s-a simþit neîndreptãþitã ºi Piþi s-a hotãrât sã ia

10 9 S P O T mãsri. Aºteptãm c interes convocarea altor nme grele ca: Diniþã, Lovin ºi alþii. Pânã acm vedetele Naþionalei s-a plâns de terenl prost, de condiþiile meteo defavorabile, de arbitrajl pãrtinitor ºi lista ar ptea contina... Acm ce le-a lipsit? Le-a lipsit clasa, le-a lipsit crajl!!! ªi pentr cã tot a eºat în tentativa de obþinere a celor 3 pncte vitale pentr calificare, s-a gândit sã se spere pe pblic. Sporterii snt de vinã cã olandezii s-a distrat încã din priml mint c o Naþionalã a omâniei slabã, din ce în ce mai slabã. Sporterii, n echipa, n Piþrcã, n Mircea Sand. Piþrcã a pierdt pe mâna li mecil pentr cã ºi-a asmat niºte riscri când a titlarizat jcãtori de Divizia A ºi a lãsat acasã fotbaliºti care evoleazã în strãinãtate. Craiovean e prea bãtrân pentr omânia, dar n ºi pentr Spania, Keºer e prea tânãr pentr omânia (pentr echipa mare), dar n pentr Franþa ºi câþi alþii ca ei... Calificarea se joacã încã, spn nii...sntem o þarã optimistã ºi ne ghidãm dpã principil: speranþa moare ltima. Dar pânã când? Pânã mai pierdem n meci ºi o sã ne trezim la realitate, o realitate care doare...n mai avem echipa naþionalã competitivã! Pe Hagi n-l ptem clona, Mt e sspendat ºi oricm, e departe de ceea ce a jcat Hagi, aºa cã Piþrcã ar trebi sã se orienteze spre cei tineri. Sã-i lãsãm pe Dorinel Mntean, Viorel Moldovan sã se odihneascã. De ce credeþi cã s-a întors în þarã la finall carierei? Pentr cã afarã n-i mai dorea nimeni. Sâmbãtã seara am regretat cã mai avem echipa naþionalã dpã ce i-am vãzt jcând cândva pe Hagi, Popesc, ǎdcioi...vom mai avea vreodatã o echipã care sã ajngã în sfertri?!? Probabil cã da, dar nmai atnci când se va rennþa la simpatii pentr anmite echipe, când vor fi convocaþi jcãtori care evoleaza bine în mod constant. ªi dacã tot s-a spãrat Piþi pe noi ºi ne-a transmis, indirect, cã n mai vrea ca Naþionala sã joace pe Gileºti, îl annþãm ºi noi cã n e nici o pagbã. Olanda ne-a demonstrat cã n sprafaþa de joc face diferenþa între 2 echipe, ci jcãtorii. Aºa cã, Piþi apcã-te serios de treabã sa lasã-ne!!! FILIP HOATIU cls. XI-A VICTOI ISTOICA LA BASCHT Toþi românii a fost alãtri, dminicã, de echipa ploieºteanã de baschet ASSOFT Ploieºti, în Sala Sportrilor "Olimpia" la câºtigarea primei cpe eropene la baschet. Dpã victoria de sâmbãtã, când rezltatl confrntãrii a fost: CSU Asesoft Ploieºti - Bandirma-Balikesir Banvitspor BK (21-17; 24-11; 16-19; 22-22),

11 10 10 S P O T baschetbaliºtii ploieºteni a încept sã spere ºi mai mlt în obþinerea cpei. Pânã sâmbãtã searã, raportl întâlnirilor directe dintre CSU Asesoft ºi Bandirma-Balikesir Banvitspor BK era favorabil oaspeþilor trci, c 2-1, nl dintre sccesele acestora din rmã fiind obþint chiar în Sala "Olimpia", pe 17 febrarie 2005, în finala FIBA rope Cp Final For, Conferinþa egionalã de Sd. Dminicã, elevii li Mladen Jojic a intrat în teren sigri pe ei, având meritl de a fi calificaþi pentr prima datã într-o finalã eropeanã. Victoria a fost dramaticã, fiind obþintã în ltimele secnde de joc. CSU Asesoft Ploieºti - Lokomotiv ostov pe Don (20-20; 20-11; 22-24; 13-19). Dpã ce a pierdt pe propril teren o finalã a precedentli Final For, Cãtãlin Brlac ºi coechipierii li n-a mai lãsat loc acm la nici n echivoc. A fãct si spectacol ºi a dovedit cã-ºi meritã stattl de finaliºti ºi implicit, de a se lpta, c argmente ferme, pentr adjdecarea primli trofe eropean la baschet, din omânia. Sccesl a fost rodl evolþiei întregii echipe, c aportl evident al condcãtorli de joc Pal Helcioi, aflat în cea mai grozavã zi din cariera sa internaþionalã. Declarat cel mai bn jcãtor al finalei, Vladimir Kzmanovic a mãrtrisit: "N mã aºteptam la o aºa confrntare, pe mchie de cþit. S-a adeverit, însã, cã la acest nivel n existã favoriþi, toate echipele având ºansa lor realã de a câºtiga trofel. Din fericire, acesta ne-a revenit noã.'' Pblicl a fost la înãlþimea echipei. Jcãtorii a declarat cã fãrã asemenea spectatori echipa n ar fi ajns în vârfl baschetli continental. Faptl cã intrarea a fost liberã ºi la marea finalã, a fact ca printre spectatori sã fie foarte mlþi tineri ºi copii care ºia fãct deja idoli din jcãtori, dorind-ºi sã practice pe viitor acest sport. Sebastian Ghiþã, cel mai tânãr patron al nei echipe de baschet, având nmai 27 de ani a fost nl din cei care a fãct posibilã aceastã victorie istoricã pentr baschetl ploieºtean. "Pentr mine, acest moment înseamnã fericire prã. Mlþmesc, în mod special, directorli exectiv al FIBA, domnl Nar Zanolin, pentr faptl cã a încredinþat Ploieºtili, omâniei, organizarea acesti trne. ªi, mai ales, pentr cã ne-a oferit ocazia nicã de a trãi la maximm acest sport minnat, care seamãnã c viata însãºi - baschetl", a declarat patronl echipei la finall mecili. Dpã finala mare, tehnicianl rºilor de la Lokomotiv ostov, Aco Petrovic, a contestat arbitrajl, reclamând faptl cã, în ltima secndã a mecili, n jcãtor de-al sã a fost faltat, în momentl în care se pregãtea sã arnce la coº. Directorl exectiv al FIBA, Nar Zanolin a declarat însã, la conferinþa de presã cã "faltl s-a prods dpã expirarea timpli reglamentar de joc ºi n existã nici n dbi în privinþa caºtigãtoarei''. Astfel CSU Asesoft Ploieºti a devenit prima câºtigãtoare a nei cpe FIBA din istoria baschetli românesc. Victoria obþinþã de baschetbaliºtii ploieºteni a fost dedicatã fostli cãpitan al echipei care a mrit într-n accident de maºinã, la o zi dpã ce a calificat Asesoft Ploieºti în sfertrile competiþiei. Mja Valentin Clasa: a XI-A

12 11 11 S P O T Pentr a rmãri n meci a li Safin trebie sã ai nervi de oþel sa sã fii pr ºi simpl impasibil, cãci nervii îþi vor fi întinºi la maxim fie cã el se nmãrã printre favoriþii tãi sa cã-i þi pmnii adversarli. Drml spre sccesl în sportl alb n a fost întâmplãtor, cãci încã de mic Marat era iniþiat în tainele tenisli de cãtre mama sa, na dintre cele mai mari jcãtoare din sia, secondatã de tatãl sã, managerl clbli Spartak. De aceea drml cãtre Spania nde avea sã-ºi perfecþioneze jocl a pãrt ceva natral pentr adolescentl de nmai 14 ani. Imediat ce va pãrãsi jnioratl va cnoaºte sccesl ce îl va proplsa la nmai 18 ani în Top 50. Safin are mlte titlri la activ printre care US Open (2000) ºi Cpa Davis (2002) obþintã c naþionala siei, însã trofel care i-a ads cele mai mari satisfacþii a fost ºi cel mai recent, Astralian Open (2005), pe care la ccerit dpã ce timp de doi ani l-a cedat în ltiml act. Însã trofeele, titlrile ºi palmaresrile n a nimic de a face c faptl cã ne place Safin, ci modl în care se miºcã pe teren, în care înjrã în limba maternã blestemata minge ce n vrea sã depãºeascã filel, fell cm îºi arncã racheta, cm îºi pne mâinile în cap, cm se arncã pentr a prinde o minge ºi cm zâmbeºte satisfãct de fiecare datã când reºeºte sã-ºi incomodeze adversarl, ne fac sã rmãrim n meci al acestia c îndârjire ºi c o vãditã plãcere. Viaþa sa privatã este mere în atenþia blitzrilor, fiind n sbiect preferat al presei rse satratã de escapadele Annei Kornicova Iglesias. Victoria din Astralia ar avea de a face, cm ar spne cârcotaºii, c faptl cã ºi-a lãsat viaþa sentimentalã acasã, fiind-i sficientã o singrã femeie, dpã cm singr declara, referind-se la sora sa. Marat Safin este na dintre cele mai exotice prezenþe de pe terenl de tenis, fermecãtor în joc, inovator, incitant Aº ptea spne cã Marat demonstreazã cã tenisl este magnific. Andrada pacici cls.xi-a

13 D I V T I S M N T Oare poate cineva sã îmi 1. De ce " prescrtare " este n cvânt aºa lng? rãspndã? 2. De ce soldaþii Kamikaze prta o cascã? 3. De ce se sterilizeazã acele c care se fac injecþiile condamnaþilor la moarte? 4. Care este sinoniml cvântli " sinonim "? 5. De ce n exista mâncare de pisici c gst de ºoarece? 6. Dacã nimic n se lipeºte de teflon, cm e lipit teflonl de tigaie? 7. De ce balerinele merg mere pe vârfri? N ar fi mai simpl sa angajeze balerine mai înalte? 8. Vrea sã imi cmpãr n bmerang no. Cm pot sa scap de cel vechi? 9. De ce localrile deschise non stop a încietori? 10. De ce avioanele n snt fabricate din acelaºi material din care snt fâcte ctiile negre? 11. Cm poate avea Donald nepoþi daca n are fraþi sa srori? 12. Adam avea bric? 13. Dacã Sperman este asa de deºtept, de ce iºi ia chiloþii peste pantaloni? 14. Când faci fotografii c Mickey la Disneyland, oml din interiorl li Mickey zâmbeste? 15. Când o masinã merge, aerl din interiorl pneli se invârte? 16. Dacã o pisicã picã mere in picioare si o bcatã de paine c nt cade mere pe partea nsã, ce se intampla daca legãm o felie de paine nsã c nt de spatele nei pisici si o arncãm pe fereastrã? 17. Ce cloare are n cameleon când se itã intr-o oglindã? Lcoi Sergi Cls. a-xi-a A

14 13 D I V T I S M N T Un tânãr preot trebia sã þinã prima li sljbã, drept pentr care era extrem de emoþionat, chiar simþea panicã. Atnci, speriorl li, piscopl, vãzând-l atât de stresat, l-a sfãtit ca înainte sã se rce în amvon pentr predicã sã pnã n pãhãrel de votcã în paharl c apã, ca sã se relaxeze ºi sã prindã craj. Preotli i-a mers nemaipomenit la prima li sljbã, dar când a ajns acasã a gãsit pe masã o micã scrisoare din partea piscopli, în care zicea: Dragã file, mã bcr foarte mlt cã þi-a mers atât de bine în prima ta sljbã ºi cã ai þint cont de sfatl care þi l-am dat, dar trebie sã-þi fac anmite observaþii: 1. Din acel pahar c apã trebie sã iei mici sorbitri, n sã îl dai pe gât dintr-o datã În acel pahar c apã n se pn nici gheaþã, nici felii de lãmâie! 3. N se foloseºte Biblia ca sport pentr pahar. 4. N poþi sã te ºtergi la grã c stana Porncile li Dmneze snt 10, n Apostolii snt 12, n Când vorbeºti despre crce, n poþi sã spi cã e acel T mare de deaspra altarli Când vorbeºti despre Iiss ºi Apostoli, n poþi spne cã snt Fil ºi gashca li David l-a învins pe Goliat c o praºtie ºi o piatrã, n poþi sã spi cã i-a zbrat capl c dinamitã Tatãl, Fil ºi Sfântl Dh n snt Bãtrânl, Jniorl ºi Stafia N e frmos sã-l nmeºti pe Papã Naºl Faraonl i-a trimis pe evrei în pribegie, n în aia mamii lor va i-a dat li Adam n mãr, n i-a cedat... În rest, a fost bine. Igreþ Andreea Ilia cl a XI-a A

15 14 14 D I V S UGÃCIUNA LVULUI Tatãl nostr din cancelarie, fã-ne noã recreaþia de 30 de minte, schimbã-ne noã tot reglamentl, precm în vacanþã aºa ºi la ºcoalã. ªi n ne la pe noi dminica de la discotecã ºi ne iartã noã orele chilite aºa cm ºi noi iertãm pãrinþilor noºtri cã n ne da bani de trei ori pe zi. ªi lasã-ne sã copiem la teze ºi dã-ne noã nmai note bne ºi mâine, ºi poimâine, ºi în vecii vecilor. Amin! Gogonea Anamaria cls. XI-A Stiaþi cã...? De ce fierl încãlzit la roº devine alb? Fierl încãlzit la roº devine alb deoarece primeºte energie termicã ºi emite radiaþii din ce în ce mai pternice. Atnci când energialminii creºte, cloare ei se schimbã: ea trece de la roº la galben ºi devine albã atnci când bara de fier, încãlzitã la maximm, emite radiaþii în toate clorile deodatã. De ce se încãlzesc alimentele la micronde? Pentr cã toate alimentele conþin apã. Unda electromagneticã acþioneazã aspra moleclelor de apã, fãcând-le sã vibreze ºi sã degaje astfel o cantitate mai mare de cãldrã. Alimentele spse la micronde se încãlzesc în acelaºi timp ºi înãntr ºi la exterior, spre deosebire de cele dintr-n cptor obijnit care se încãlzesc încet de la exterior la interior. Microndele n a nici n efect aspra hârtiei deoarece ea n conþine molecle de apã. Cm se menþine n avion în aer? Faptl cã avioanele foarte grele se pot menþine în aer se datoreazã acþinii nei forþe nmite portanþã, care exercitã o pternicã împingere de jos în ss sb aripile aparatli. Forma aripii avionli, ca ºi viteza mare de zbor, fac ca volml de aer deplasat sã fie mai mare deaspra decât sb aripi. Presinea aerli este mai mare sb aripi, ceea ce permite avionli sã se manþinã în aer. C cât avionl are o vitezã mai mare, c atât portanþa este mai mare. Dãnãilã Andrei, Cls XI- A

16 15 15 D I V S A fost odatã ca niciodatã. Aºa încep toate poveºtile copilãriei noastre c prinþi ºi prinþese, cenºãrese, vrãjitoare c palate mari ºi trãsri trase de cai albi. Palatele a rãmas, vestigii ale ni trect îndepãrtat, trãsrile a fost schimbate pe limzine c ste de cai ptere iar trectl ºi prezentl se întrepãtrnd în na dintre cele mai vechi monarhii eropene. Povestea, ca orice alt basm testeazã dragostea prin diferite piedici. În fine Fãt Frmos n e chiar aºa de frmos, iar prinþesa cea neîntinatã n e chiar atât de prã. Ba mai mlt, în peisaj apare regina maleficã, care n e chiar atât de rea ºi care îl obligã pe prinþ sã se cãsãtoreascã c o fetiþã devenitã mai apoi Prinþesa Sfletelor. Însã dragostea celor doi, a Prinþli Charles ºi a Camillei Parker-Bowles depãºeºte toate piedicile: cãsãtoriile paralele, copiii, divorþrile, timpl, iar atnci când nimeni n le mai dãdea vre-o ºansã, marele eveniment s-a prods: nnta. Poate cã acesta n este cel mai frmos basm pe care l-aþi azit vreodatã, poate cã nnta celor doi n este nnta secolli sa a milenili, aºa cm a fost spranmit precedentl mariaj al prinþli c Diana, dar c sigranþã cã legalizarea relaþiei celor doi este cel mai controversat eveniment al anli, contestat de mlþi care n vrea sã o vadã reginã pe cea care i-a rinat viaþa celei mai ibite prinþese. Cidat este fell în care Camilla a reºit sã-i sceascã minþile prinþli, care se întorcea mere la ea, dar dacã i-am stdia mai bine cronologia am observa cã strãbnica sa a fost implicatã într-o altã poveste de dragoste c n rege al Angliei. Se pare însã cã nici cãsãtoria n îi scteºte de neplãceri, cãci domnia li Charles este din ce în ce mai indezirabilã pentr spºii britanici care vãd în William oml cel mai potrivit sã-i condcã, iar dacã regina lisabetha atinge longevitatea mamei sale este chiar improbabilã. Fericirea este ceva relativ, iar Charles ºi Camilla a atins deja o anmitã vârstã aºa cã este foarte probabil ca sã n ne înºelãm în afirmaþia ºi a trãit fericiþi pânã la adânci bãtrâneþe. Andrada pacici cls.xi-a

17 16 16 D I V S ste zia nei cnoºtinþe de-a tale ºi eºti invitat(ã) la ea pentr a o sãrbãtori. Pe lângã obiºnitele cadori ºi flori (acestea din rmã doar în cazl nei domniºoare sa doamne), s-ar cveni sã-i scrii ºi o felicitare frmoasã, n? Dar ghinion, n eºti tocmai as la capitoll imaginaþie ºi te gândeºti cã ar fi o idee bnã sã caþi prin felicitãrile pe care le-ai primit t mai demlt ºi sã copiezi ceva, doar nimeni n-ar ºtii, n? Tot ce ai gãsit se bazeazã pe aceiaºi idee:,,c ocazia zilei tale de naºtere, îþi doresc mltã sãnãtate, fericire ºi n sincer ºi cãldros,,la MULÞI ANI! C mlt drag, X. Frmos, dar pþin cam demodat. Snt convinsã cã persoana la care eºti invitat(ã) este importantã pentr tine, deci meritã sã-i scrii ceva frmos, din sflet, ceva ce sã-i aminteascã c drag de tine peste ani, când va reciti felicitarea. M-am gândit sã-þi vin în ajtor ºi sã-þi pn la dispoziþie niºte rãri frmoase pe care le-am gãsit ºi e într-o carte intitlatã chiar aºa,,,la mlþi ani de zia ta, de Helen xley.,, vremea aniversãrii! Aºa cã mple cpa vieþii c vârf. elaxeazã-te, distreazã-te ºi fie ca anl ce vine sã-þi adcã nmai dragoste ºi prietenie.,, Fie ca aceastã zi sã fie na memorabilã. ªi fie ca anl rmãtor sã-þi adcã noi speranþe, n alt încept, noi aventri, noi descoperiri. Îþi doresc sã ai parte de minni, de scces, de bcrie, pace ºi mltã satisfacþie. ªi, ca întotdeana, dragoste.,,sã n încetezi niciodatã sã cercetezi ºi sã rãspnzi provocãrilor. Sã gãseºti mere ceva care sã te încânte. Sã te bcri mere de viaþã.,,ce þi-aº oferi dacã aº avea pterea necesarã? N prea mltã bogãþie dar destlã cât sã þii deoparte neliniºtea ºi sã readci speranþa în sfletele celor disperaþi. N o mare frmseþe ci mai LA MULÞI ANI D ZIUA TA de grabã o inimã ibitoare. ªansa de a-þi folosi capacitãþile bine ºi înþelept. Simþl sã descoperi frmseþea care te înconjoarã. Bcrie, mlþmire, dragoste. O viaþã ce meritã trãitã.,,fã-þi timp sã fii prietenos, e calea spre fericire. Fã-þi timp sã visezi, te poþi înãlþa la stele. Fã-þi timp sã ibeºti ºi sã fii ibit, este privilegil zeilor. Fã-þi timp sã priveºti în jr, zilele snt prea scrte ca sã fii egoist. Fã-þi timp sã râzi, e mzica sfletli.,,urmãreºte ceea ce-þi place!... n-þi irosi timpl întrebând-te ce-i preocpã pe alþii. Priveºte adânc în sfletl tã. N-þi rmãri interesele, care snt schimbãtoare, ci preocpã-te de propria ta fire ºi de ceea ce-þi place, pentr cã acestea n trebie ºi nici n se vor schimba.,,îþi doresc sã ai parte de frmseþea tãcerii, mãreþia rãsãritli, misterl întnericli, forþa flãcãrii, pterea apei, dlceaþa aerli, pterea tãctã a pãmântli, dragostea aflatã chiar la rãdãcina fiecãri lcr. Îþi doresc sã te bcri de minnea vieþii.,,îþi doresc toate cele bne, mai ales harl de a ptea rennþa. Învaþã ºi din sferinþã ºi din greºeli. Apoi mergi mai departe. Dar, mai ales îþi rez sã ai craj. Crajl care are grijã de toate celelalte.,,un pic de sãnãtate, n pic de bogãþie, o cãsþã ºi libertate. ªi la sfârºit, n prieten ºi cât mai pþine motive sã ai nevoie de el.,,n mai sta c braþele în sân, ca n simpl spectator, nefãcând nimic. Apcãte de treabã ºi trãieºte-þi viaþa din plin.,,acm este momentl sã faci tot ceea ce mai târzi n vei mai îndrãzni. Dacã ºtii sã visezi, poþi face orice! Tot ce-þi mai rãmâne þie de fãct este sã alegi rarea potrivitã pentr persoana potrivitã. Aaaaaaa, era sã it,,la mlþi ani de zia ta (care va rma) Heffler Sorina cls. XI-A

18 17 L I G I Acm, la încept de drm, la începtl Postli Sfintelor Paºti, pentr n motiv care îmi scapã (de ce e? deºi mãrtrisesc, responsabill c mândria mã tot piseazã la cap c talentele sa c vrednicia de care, pasãmite, aº da dovadã) dacã sta sã jdec obiectiv, doamna profesoarã de religie Narcisa Grãdinesc pe care o cnoaºtem ºi o ibim c toþi (sa cel pþin aºa ar trebi) m-a rgat sã scri n articol despre post. Tema acestia era oarecm evidentã, dar totºi cred cã despre post ar trebi sã scrie cineva care chiar a postit c adevãrat. Sincer, cred cã aproape fiecare dintre noi a avt mãcar o tentativã de post alimentar. personal n pot spne cã am postit vreodatã c adevãrat, nici cã am þint vren post capcoadã. Drept pentr care mã voi rezma a face apel la doã srse: Proorocl Isaia (Cap 58; trimiterile la versete privesc nmai acest capitol) ºi pãrintele Arsenie Boca. Invit cititorl sã se concentreze pe citate exacte sa pe relatãri ale învãþãtrilor la care fac apel, n la ce spn e c de la mine ptere. Sã vedem ce înseamnã postl. Capitoll 58 din Isaia se nmeºte Postl cel adevãrat ºi rãspnde, în mare la trei întrebãri: de ce sã postim? cm sã n postim ºi, mai ales, cm se cvine sã postim? Pentr ce sã postim, dacã T n vezi? La ce sã ne smerim sfletl nostr, dacã T n iei aminte? (versetl 3); aici Doml rãspnde printr-o dojanã: Da, în zi de post, voi vã vedeþi de trebrile voastre ºi aspriþi pe toþi lcrãtorii voºtri; Voi postiþi ca sã vã certaþi ºi sã vã sfãdiþi ºi sã bateþi frioºi c pmnl; n postiþi cm se cvine zilei acesteia, ca glasl vostr sã se adã ss. Deci, n trebie sã postim doar aºa de formã, [trebie sã postim] cãtând sã n asprim, sã n cârtim (împotriva li Dmneze sa a aproapeli), fãrã sfadã ºi ceartã ca sã n de mplem de mânie ºi de împietrirea sfleteascã, care se opne stãrii de pocãinþã ºi de smerenie ce ne adc binecvântarea Domnli. Despre aceastã binecvântare vorbesc versetele le ne spn, cã dacã postl va fi fãct cm se cvine, atnci lmina ta va rãsãri în întneric ºi bezna ta va fi ca miezl zilei, Domnl te va cãlãzi, îþi va da tãrie, vei fi ca n izvor de apã vie, care n seacã niciodatã, vei fi înnoit, Atnci vei afla desfãtarea ta în Domnl. te voi prta în car de birinþã pe clmile cele mai înalte ale þãrii ºi te voi bcra de moºtenirea tatãli tã Iacov, cãci gra Domnli a grãit acestea. La doã întrebãri am primit rãspns de ce sã ºi cm se cvine sã postim. Îmbiaþi c bnãtãþile promise, c aflarea harli, a lminii celei adevãrate, a rezidirii firii celei cãzte, trebie doar sã cãtam sã aflãm cm se cade a sãvârºi acest post atât de binefãcãtor. Astfel, în afara abþinerii de la anmite alimente, aflãm cã postl mai înseamnã a rpe lanþrile nedreptãþii, a da drml celor aspriþi (deci a n aspri) ºi, mai ales, a face milã c aproapele

19 18 Împarte pâinea ta c cel flãmând, adãposteºte în casã pe cel sãrman, pe cel gol îmbracã-l ºi n te ascnde de cel de n neam c tine (Versetl 7). ªi apoi, dacã vei fi milostiv, dacã vei da dovada împlinirii porncii ibirii aproapeli prin faptele tale, rmãtorl verset ne acoperã c n noian de binecvântãri: Atnci lmina ta va rãsãri ca zorile ºi tãmãdirea ta se va grãbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în rma ta slava li Dmneze. Acestea ne adc împãtrita pace (de care ne vorbea pãrintele Arsenie): cea c Dmneze (prin dobândirea dreptãþii ºi a slavei în faþa Li), cea c aproapele (prin ibirea ce i-am arãta-o fãcând-i din inimã ºi fãrã cârtire milostenie), cea c noi înºine (tãmãdirea ºi rezidirii firii proprii) ºi ce n lmea înconjrãtoare, c natra, c firea ( lmina ta va rãsãri ca zorile ). Ca n astfel de mijloc dhovnicesc ni se artã a fi postl. Arãtri de credinþã, rgãcine, rãbdare ºi iertare, alãtri de Sfintele Taine ºi pãzirea porncilor li Hristos, care snt de fapt porncile ibirii, postl se prezintã ca fiind na din armele dhovniceºti ce ne sta la dispoziþie în lpta pentr mântirea ºi desãvârºirea noastrã. Din învãþãtrile pãrinteli Arsenie În ce constã mai exact postl? Postl e vechi ºi începe odatã c oml. prima porncã de stãpânire de sine. ãzboil creºtinli n e nl vãzt. c noi înºine, e c începãtoriile ºi stãpâniile vãzdhli adicã c vrãjmaºii cei nevãzþi, c demonii. Spnea Sfântl Nikolai Velimirovichi într-o rgãcine: Vrãjmaºii m-a învãþat sã cnosc ceea ce pþini alþii mai cnosc, cã cineva n are alþi vrãjmaºi în lme decât pe sine De vei adce darl tã la Jertfelnic ºi acolo îþi vai adce cã fratele tã are ceva spre tine, lasã acolo darl tã înaintea Jertfelnicli ºi mergi mai întâi ºi te împacã c fratele tã ºi atnci viind ad darl tã Negrilã ad cls.xi-a