EPP DK-EPPKA2-CBHE-JP Introducerea în Republica Moldova a metodelor de învăţare bazate pe probleme: Sporirea competitivităţii şi angaj

561884-EPP-1-2015-1-DK-EPPKA2-CBHE-JP Introducerea în Republica Moldova a metodelor de învăţare bazate pe probleme: Sporirea competitivităţii şi angajabilităţii studenţilor (PBLMD) www.pblmd.aau.dk Pachetul de lucru 3 Program de Formare Pedagogică la USC Elaborat de: Todos Irina, Liderul echipei de lucru Roșca-Sadurschi Ludmila, Liderul Programului de Studiu Business şi Administrare Noni Ludmila, membru echipei Vulpe Olesea, membru echipei Evaluat de: Olav Jull Sørensen, Professor, Department of Business and Management, AAU Colin Simpson, Senior Lecturer in International Business, UoG "Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei Europene pentru acest proiect nu constituie o andosare a conţinutului care reflectă doar părerile autorilor, şi Comisia nu poate purta răspundere pentru orice mod de utilizare a informaţiei incluse în prezentul proiect de document." First draft: Revised: Final draft: Chişinău, 2018 i

Cuprins Introducere... 3 1. Metodologie... 4 1.1 Cadrul metodologic... 4 1.2 Colectarea și analiza datelor... 4 1.3 Nivel de sistem... 5 1.4 Nivel al managementului universitar... 7 1.5 Nivel al Consiliului de Studii... 8 1.6 Nivelul programului de studii... 11 2. Analiza încrucişată comparativă (Cross-case analysis)... 12 2.1 Introducere... 12 2.2 Analiza comparativă: criterii, proprietăţi şi indicatori... 12 3. Foaia de Parcurs... 22 3.1 Introducere... 22 3.2 Fit-for-purpose... 22 3.3 Schimbare de conţinut... 23 4. Observații finale... 23 Referinţe... 25 Lista tabelelor Tabelul 1. Echipa de lucru asupra Raportului... 3 Tabelul 2. Model de raportare a datelor... 4 Tabelul 3. Şablon pentru de analiza transversală... 5 Tabelul 4. Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice... Error! Bookmark not defined. Tabelul 5. Analiza transversală... 12 ii

Introducere Educația reprezintă factorul de bază în transmiterea şi crearea de noi valori culturale şi general-umane, în dezvoltarea capitalului uman, în formarea conştiinţei şi identităţii naţionale, în promovarea aspiraţiilor de integrare europeană şi are un rol primordial în crearea premiselor pentru dezvoltarea umană durabilă şi edificarea unei societăţi bazate pe cunoaştere. Instituirea unei noi viziuni asupra educației este posibilă datorită curentului nou - Educație permanentă. Aceasta, se conturează în cadrul procesului de formare și dezvoltare a personalității pe tot parcursul vieții individului. Modificarea componenței demografice în plan mondial, indică o creştere a numărului oamenilor în vârstă comparativ cu ponderea pe care o deţin tinerii, fapt care și condus la crearea condițiilor care au impus principiul Lifelong Learning învățarea pe tot parcursul vieții în practica educațională. Dezvoltarea gândirii critice constituie un important obiectiv de tip formativ și se realizează prin folosirea cu precădere a unor strategii activ-participative. Aceste strategii nu trebuie rupte de cele tradiționale, ele marchează un nivel superior în spirala modernizării strategiilor didactice. Prin metode activ-participative înțelegem toate situațiile și nu doar metodele active propriu-zise în care formabilii sunt puși și care-i scot pe aceștia din ipostaza de obiect al formării și-i transformă în subiecți activi, coparticipanți la propria formare. În spatele fiecarei metode de predare stă ascunsă o ipoteză asupra mecanismului de învățare al studentului. Formatorii tebuie să fie preocupați de găsirea unor metode și procedee variate adaptate diferitelor situații de instruire în care formabilii vor fi puși. Pe baza competențelor sale profesionale mereu actualizate, formatorul va încerca noi metode de predare. Este loc în acst domeniu pentru manifestarea imaginației și creativității didactice, cu efecte pozitive nu numai asupra formabililor, ci și asupra formatorilor. Invățământul moldovenesc se confruntă cu nota sa predominant teoretizantă, chiar cu tendințe de supraîncărcare informațională. De aceea, efortul formatorilor trebuie canalizat în direcția operaționalizării cunoștințelor, ceea ce va conduce la o creștere a interesului și motivației formabililor pentru diferite domenii ale cunoașterii, îi va pregăti mai bine pe aceștia în perspectiva integrării acestora în viața social. Calitatea educaţiei determină în mare măsură calitatea vieţii şi creează oportunităţi pentru realizarea în volum deplin a capabilităţilor fiecărui cetăţean. În prezent, componenta educaţională pune accentul pe calitatea procesului educaţional şi pe competenţele pe care studenţii le obţin în procesul educaţional. Scopul acestui studiu constă în efectuarea unei analize a sistemului de formare prefesională continuă a cadrelor didacice din instituțiile de învăţământ superior în Republica Moldova şi, cu precădere, în cadrul Universităţii de Stat B.P Hasdeu din Cahul, în baza metodologiei elaborate în cadrul proiectului. Metodologia dată a fost aplicată şi în Pachetul de Lucru 2 în vederea elaborării unui Raport similar pentru sistemul universitar din Suedia şi Germania, mai exact în două universităţi din aceste ţări, respectiv: Universitatea Regală Tehnică din Suedia (KTH) şi Universitatea din Siegen. În urma comparării elementelor metodologiei utilizate în universităţile europene şi a celei din Moldova, a fost propus un plan de program pedagogic pentru dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice de a aplica strategia didactică PBL. Tabelul 1. Echipa de lucru asupra Raportului Numele, prenumele Titlu, funcția în USC Poziția în echipă Todos Irina Conferențiar universitar, Lider de echipă Prorector pentru activitate didactică, calitate și parteneriate de formare profesională Roșca-Sadurschi Ludmila Doctor, lector superior Membru al echipei 3

1. Metodologie 1.1 Cadrul metodologic La analiza situaţiei existente în domeniul formării prefesionale continue a cadrelor didacice din instituțiile de învăţământ superior în Republica Moldova, și cu precădere în cadrul Universităţii de Stat B.P Hasdeu din Cahul ne-am ghidat de metodologia-tip, elaborată în cadrul proiectului şi prezentată în Raportul asupra Pachetului de Lucru 2. Metodologia dată presupune studierea corelațiilor dintre structurile interne de formare continuă a cadrelor didactice din cadrul universităţii şi sistemul național. Această analiză va fi structurată pe următoarele nivele: Nivelul Sistemului, Nivelul Conducerii Universităţii, Nivelul Consiliului de Studii, Nivelul Programului de Studii. La elaborarea acestui raport ne-am ghidat de criteriile evidenţiate în PL3 (program) și PL2 (pedagogic), care ne-a servit drept suport la efectuarea analizei încrucişate pentru programul pedagogic de studiu la USC şi programele similare de la Universitatea Regală Tehnică din Suedia (KTH) şi Universitatea din Siegen (USiegen) în contextul implementării învăţării bazate pe probleme. 1.2 Colectarea și analiza datelor În vederea colectării datelor primare şi secundare, au fost analizate actele legislative şi normative în vigoare cu referință la cadrul normativ al formării profesionale continue a cadrelor didactice din învăţământul superior din Moldova și USC. Ca urmare a colectării datelor, grupul de lucru a analizat datele, căutând răspunsuri la întrebările înaintate. Tabelul 2. Model de raportare a datelor Întrebare/Problemă Sursa consultată Constatări Reflecţii L1: Nivel de sistem L2: Nivel al managementului universităţii L3: Nivel Facultate/Catedră L4: Nivel Consiliul de Studii L5: Integrarea studenţilor dezavantajaţi L6: Infrastructura (mediul fizic) L7: Nivelul Programului de studii În vederea analizei datelor a fost utilizată metodologia propusă în PL2 și PL3. Analiză încrucişată de caz, aşa cum este prezentat în tabelul nr. 3 (analiză transversală), a permis reformularea criteriilor, proprietăţilor şi a indicatorilor pentru fiecare nivel, având totuşi la bază 4

acele criterii ce au fost înaintate la elaborarea Raportului pentru PL2. Evidenţierea şi luarea în considerare a acestor criterii ne-a permis să efectuăm analiza încrucişată de caz, să evidenţiem unele elemente comune, dar, în mare măsură, şi diferenţele existente. Această analiză ne-a servit drept bază pentru elaborarea programului pilot. Tabelul 3. Şablon pentru analiza transversală Criterii,proprietăţi, indicatori USC KTH US L1 criteriu etc. Elemente principale pe domenii Elemente principale pe domenii Elemente principale pe domenii 1.3 Nivel de sistem Tendinţele dezvoltării sistemelor de formare continuă a cadrelor didactice la nivel european şi global determină perspectivele de dezvoltare a formării continue în plan naţional. Sistemele de formare continuă a cadrelor didactice optează astăzi pentru asigurarea dimensiunii europene a proceselor de formare continuă a personalului didactic prin utilizarea Cadrului European al Calificărilor drept instrument de referinţă. Orientările moderne în dezvoltarea sistemelor de formare continuă a cadrelor didactice sînt axate pe următoarele dimensiuni-cheie: orientarea la standardele de formare continuă a cadrelor didactice pentru asigurarea calităţii formării continue; implementarea sistemului de credite profesionale transferabile pentru asigurarea mobilităţii în dezvoltarea profesională; descentralizarea în domeniul formării continue şi crearea pieței serviciilor de formare continuă; acreditarea programelor de formare continuă şi a furnizorilor de servicii educaţionale în formarea continuă a cadrelor didactice; trecerea de la abordarea sistemică a procesului de formare continuă la abordarea pe programe şi proiecte; orientarea sistemelor de formare continuă spre competență pedagogică și performanță educațională, adoptarea abordării bazate pe rezultatele învăţării; dezvoltarea carierei didactice prin intermediul proceselor evolutive și al modelului profesionalizării științifice a carierei didactice, îmbunătățirea participării personale a cadrului didactic la dezvoltarea profesională proprie și învățarea pe tot parcursul vieții, în contextul educației formale, nonformale și informale. Învăţarea pe tot parcursul vieţii include activităţile de învăţare realizate de o persoană pe parcursul vieţii, în scopul formării sau dezvoltării competenţelor din perspectivă personală, civică, socială şi profesională. Învăţarea pe tot parcursul vieţii în contextul educaţiei formale reprezintă un proces instituţionalizat, structurat şi bazat pe o proiectare curriculară explicită. Aceste prevederi sunt oglindite de Codul educaţiei al Republicii Moldova (Cod nr. 152 din 17.07.2014, publicat în Monitorul oficial nr. 319-324 din 24.10.2014) care stipulează în art. 133 сă: 5

(1) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, ştiinţifico-didactic, ştiinţific şi de conducere este obligatorie pe parcursul întregii activităţi profesionale şi se reglementează de Guvern. (2) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, ştiinţifico-didactic, ştiinţific şi de conducere se realizează în instituţii de învăţământ superior şi/sau în instituţii de formare profesională continuă, de alţi prestatori de servicii educaţionale, în baza unor programe de formare profesională acreditate, prin: a) stagii de formare profesională în instituţii de învăţământ şi cercetare sau organizaţii acreditate din ţară şi de peste hotare; b) participare, ca parteneri, la proiecte educaţionale şi/sau de cercetare naţionale şi internaţionale; c) participare cu comunicări şi/sau lucrări la conferinţe, seminare, simpozioane, expoziţii internaţionale. Activitatea de formare profesională continuă este reglementată de Hotărîrea Guvernului nr. 193 din 24.03.2017 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la formarea continuă a adulților. Regulamentul cu privire la formarea continuă a adulților are menirea de a reglementa și a dezvolta cadrul normativ privind educația adulților în context european; dezvoltarea mecanismelor de finanțare și facilitarea dezvoltării programelor de formare continuă a adulților, cu prioritate pentru dezvoltarea competențelor-cheie: digitale, antreprenoriale, lingvistice, interculturale și alte competențe noi, solicitate de piața muncii; utilizarea competenţelor transversale; dezvoltarea competenţelor profesionale comune mai multor ocupaţii. Regulamentul are menirea de a reglementa activitatea de formare continuă a adulților în cadrul sistemului educațional și în afara lui. Formarea continuă a adulţilor, în contextul învățării pe tot parcursul vieții, constituie totalitatea proceselor în dezvoltare ale învăţării formale, nonformale și informale cu ajutorul cărora adulţii îşi dezvoltă capacităţile, îşi îmbogăţesc cunoştinţele şi îşi perfecţionează calificarea profesională şi tehnică sau le aplică în alt mod pentru utilitate personală şi socială. Accesul la formarea profesională a adulţilor este garantat prin drepturi egale, fără discriminări pe criterii de vîrstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă. Formarea continuă a adulţilor se bazează pe următoarele principii: 1) asigurarea caracterului anticipativ şi a continuităţii în activitatea de formaredezvoltare a personalităţii umane; 2) adaptarea programelor de formare profesională la cerinţele unei societăţi în continuă dezvoltare; 3) pregătirea personalităţii în vederea adaptării optime la condiţiile de schimbare rapidă a sistemului de învăţămînt; 4) mobilizarea şi valorificarea tuturor mijloacelor de informare disponibile în limitele instituţionale şi noninstituţionale; 5) profesionalismul. Formarea continuă a adulţilor are următoarele funcţii: 1) favorizează dezvoltarea personalităţii; 2) completează educaţia de bază prin educaţie recurentă sau compensatorie; 3) crește competența profesională; 4) orientează adulţii către un nou mod de a rezolva probleme importante; 5) oferă o nouă şansă de a obţine o calificare; 6) fortifică capacităţile de utilizare a beneficiilor oferite de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; 7) asigură dobîndirea competenţelor şi aptitudinilor necesare pentru exercitarea drepturilor şi responsabilităţilor sociale ale fiecărui cetăţean; 6

8) educă, cultivă aptitudini şi interese individuale cetăţeanului pentru îndeplinirea unui rol social activ; 9) promovează acţiunea comunitară și personală. Programele de formare profesională continuă în cadrul învăţării pe tot parcursul vieţii se supun evaluării în vederea acreditării sau autorizării de funcţionare provizorie, conform Metodologiei de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de funcţionare provizorie şi acreditării programelor de studii şi a instituţiilor de învăţămînt profesional tehnic, superior şi de formare continuă, HG nr. 616, din 18 mai 2016, aprobate de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional (ANACIP), care a fost creată în anul 2015 în vederea asigurării unui sistem integrat, credibil, obiectiv şi transparent de evaluare externă şi acreditare a instituţiilor şi a programelor de studii din învăţământul profesional tehnic, superior şi de formare continuă. 1.4 Nivel al managementului universitar Organele de conducere ale universităţilor, structura şi numărul acestora sunt determinate de Codul educaţiei al Republicii Moldova 1. Sistemul organelor de conducere ale USC este format din senat, consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională (CDSI USC), consiliul facultăţii, consiliul de administraţie şi rectorul instituţiei. Activitatea managerială în Universitatea de Stat Bogdan Periceicu Haşdeu din Cahul a fost orientată, prin efortul comun al administarţiei şi corpului didactic, în direcţia organizării procesului de învăţământ în contextul obiectivelor introduse în Declaraţia de la Bologna. Cadrul legal pentru realizarea ideilor Declaraţiei de la Bologna s-a format din totalitatea de documente reglatoare elaborate la scară europeană şi naţională parvenite în instituţie prin mijlocirea Ministerului Educaţiei precum şi deciziile Senatului universitar. Principalul obiectiv urmărit în activitatea instituţiei în ansamblu, este implementarea reformei învăţământului superior şi asigurarea calităţii studiilor şi a pregătirii viitorilor specialişti. Perfecționarea cadrelor didactice reprezintă o activitate cu conținut pedagogic și social proiectată, realizată și dezvoltată în cadrul și sistemului de învăăamânt, cu funcție managerială de reglare-autoreglare continuă a procesului de învățământ, la toate nivelurile sale de referință (funcțional-structural-operațional). La nivel funcțional, perfecționarea personalului didactic vizează stimularea capacităților pedagogice și sociale de convertire practică a finalităților de sistem în obiective angajate în cadrul procesului de învățământ, în mediul școlar și extra școlar. La nivel structural, perfecționarea personalului didactic vizează stimularea capacităților pedagogice și sociale de valorificare deplină a tuturor resurselor pedagogice (informaționale, umane, didactico-materiale, financiare) existente la nivel de sistem și de proces. La nivel operațional, perfecționarea personalului didactic vizează stimularea capacităților pedagogice și sociale de proiectare, realizare, dezvoltare și finalizare a activităților specifice procesului de învățământ (lecții, cursuri, seminarii, lucrări practice, ore de dirigenție; activități extrașcolare cu: elevii, cadrele didactice, părinții, alți reprezentanți ai comunității educative; activități: manageriale, metodice, de asistență psihopedagogică și socială, de 1 Codul educaţiei al Republicii Moldova, nr.152 din 17.07.2014, art. 102 7

orientare școlară și profesională, de consiliere etc.), în condiții optime, corespunzător contextului intern și extern existent, pe termen scurt, mediu și lung. Analiza activității de perfecționare a cadrelor didactice presupune raportarea la conceptele pedagogice de formare, în general, și de formare continuă, în mod special. Formarea constituie funcția centrală a educației (exprimată ca formare-dezvoltare permanentă necesară pentru integrarea socială optimă a personalității umane). Astfel, formarea subordonează din punct de vedere funcțional, învățământul care nu este decât un caz particular al formării. Între educație și instruire, matricea sa de funcționare se actualizează în mod diferit în formarea profesorilor, în formarea adulților în general sau în formarea elevilor. Responsabilitatea directă la nivel instituţional pentru asigurarea calităţii îi revine Serviciului managementul calităţii învăţământului, ghidare şi consiliere în carieră. În vederea îmbunătăţirii calităţii procesului de studiu, la nivelul Senatului s-a format comisia Senatului pe probleme de calitate. La nivel de facultate această responsabilitate revine comisiilor calităţii. Pe parcursul anului universitar cadrelor didactice li se oferă posibilitatea de a se familiariza cu noi metode de predare centrate pe student. Serviciului managementul calităţii învăţământului, ghidare şi consiliere în carieră are rolul de a elabora Strategia în domeniul calității, Regulamentelor interne ce vizează activitatea de predare - învăţare - evaluare, etc. Serviciului managementul calităţii învăţământului, ghidare şi consiliere în carieră relaționează în strînsă legătură cu cadrele didactice, îndrumând lucrul acestora în materie de elaborare şi perfecţionare de curricule, elaborare şi dezvoltare a planurilor de studii. Perfecţionarea continuă şi instruirea cadrelor didactice din USC au ca scop dezvoltarea competenţelor profesionale şi se organizează în conformitate cu Planul de dezvoltare profesională a cadrelor știinșifico-didactice (anexa 1). Perfecționarea cadrelor didactice are loc, de asemenea și prin participarea la stagii de formare din afara țării. Cadrele didactice care au participat în astfel de stagii de formare sunt obligați să prezinte un raport în cadrul Şedinţei Catedrei. Cadrele didactice sunt obligate să înregistreze, în Planul Individual, activităţile de instruire realizate. Indicatorii-cheie de performanţă la nivel de universitate sunt determinaţi, de obicei, în procesul de acreditare academică şi se referă la diferite componente ale procesului educaţional. 2 1.5 Nivel al Consiliului de Studii În cadrul USC funcţiile, atribuţiile şi obligaţiile stafului care participă în procesul de predare, învăţare şi gestiune precum şi relaţiile existente sunt determinate de existenţa unei structuri organizatorice bine definite şi determinate, relaţii exprimate în organigramă. 2 http://anacip.md/index.php/ro/legislatie/anacip/ghiduri/send/22-ghiduri/412-ghid-de-evaluareexterna-a-programelor-de-studii-de-licenta-invatamantul-superior 8

Prorector activitate didactică, calitate şi parteneriate de formare profesională Serviciul (secția) managementul calității învățământului, ghidare și consiliere în carieră Serviciul planificare, evidență și documentare a procesului de studii Centrul de Formare Continuă Serviciul (secția) managementul calității învățământului, Ghidare și Consultare în carieră este unitatea funcțională administrativă care asigură: a) aplicarea standardelor de calitate în cadrul USC; b) face propuneri privind îmbunătățirea activității de evaluare si asigurare a calității în concordanță cu standardele naționale si europene; c) derulează programe de audit al calității la nivelul USC, al facultăților și al departamentelor; d) furnizează informațiile necesare pentru evaluarea calității în USC și publică rapoarte privind asigurarea calității în USC; e) oferă consultanță și ghidează activitățile de autoevaluare și urmărește întocmirea rapoartelor de autoevaluare în conformitate cu standardele naţionale de referinţă și cerințele stabilite de către Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional sau o altă agenţie de evaluare a calităţii, înscrisă în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior; f) oferă servicii de ghidare și consiliere în cariera studenților și absolvenților USC, precum și altor membri ai comunității universitare; g) alte activități specifice domeniului de responsabilitate. Serviciul de planificare, evidență și documentare a procesului de studii este unitatea funcțională administrativă care asigură: a) planificarea graficelor procesului de studii, formațiunilor de studii, posturilor didactice; b) evidența contingentului de studenți; c) emiterea proiectelor de ordine de promovare, absolvire, exmatriculare, transfer, etc.; d) emiterea documentației de interes pentru autoritățile publice centrale și locale, și autoritățile/organele/serviciile publice de specialitate; e) Documentarea studenților și absolvenților; f) păstrarea documentației legate de admitere, procesul de studii și reușita academică; g) eliberarea actelor de studii; h) alte activități specifice domeniului de responsabilitate. Centrul de formare continuă este o subdiviziune funcţională a Universităţii de Stat B.P. Hasdeu din Cahul şi a fost creat în anul 2009 în baza ordinului Ministerului Educaţiei şi Tineretului nr. 649 din 14 august 2009. Scopul general al CFC constă în promovarea strategiei de formare continuă a cadrelor prin menţinerea şi dezvoltarea competenţelor profesionale, care va contribui la asigurarea calităţii profesionale a cadrelor în exercuţiu. 9

Obiectivele funcţionare şi dezvoltare ale CFC sunt: Asigurarea continuităţii şi interconexiunii dintre formarea iniţială şi cea continuă a cadrelor pentru economia naţională; Dezvoltarea ofertei programelor de formare continuă bazate pe principia de competitivitate care va permite cadrelor să beneficieze de o ofertă diversificată din partea Universităţii de Stat B.P. Hasdeu din Cahul; Identificarea nevoilor de iniţiere, profesionalizare şi reconversie (recalificare) profesională de pe piaţa muncii; Reconceptualizarea formării continue a cadrelor didactice din perspectiva motivării de învățare pe tot parcursul vieții; Optimizarea strategiilor de educaţie permanentă; Dezvoltarea resurselor umane prin activităţi de perfecţionare şi formare profesională continuă; asigurarea accesului egal la activităţile de formare şi dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice din instituțiile de învățământ preuniversitar din raioanele de sud; Informarea audienților privind cercetările, elaborările şi inovaţiile de ultimă oră din domeniul educaţiei; Promovarea imaginii Universităţii de Stat B.P. Hasdeu din Cahul prin implicarea în formarea profesională continuă a specialiştilor din domeniile vizate; Elaborarea şi valorificarea unor modalităţi eficiente de stabilire a parteneriatului în domeniul formării continue a cadrelor cu angajatorii din diverse domenii ale economiei naţionale. Grupurile-țintă ale CFC sunt: - cadrele didactice din învățămîntul preuniversitar de la diferite specialități: (Limba și literatura română, Biologia, Chimia, Pedagogia învățănîntului preșcolar, Matematica, Educația tehnologică, Arta plastică, Educația fizică, Educația muzicală, Limba și literatura franceză, Limba și literatura engleză, Informatica, Pedagogia Învățămîntului Primar, Istoria, Educaţia civică, Geografie, Fizică, Limba şi literatura rusă); - managerii instituțiilor preuniversitare pentru obținerea competențelor necesare în cadrul asigurării calității procesului educațional; - persoanele cu studii medii de cultură generală, studii liceale, studii vocaționale, studii superioare incomplete și studii superioare în domeniul umanist, real, tehnic etc. pentru obținerea competențelor necesare în cadrul procesului didactic. Cadrele didactice au benificiat de următoarele seminarii, treninguri și cursuri de formare continuă. Tabelul 4. Traininguri, seminare, cursuri de formare în cadrul USC în perioada 2016- ianuarie 2018 Nr. Denumirea activității Formatori Perioada Total ore 1. I. Modul de formare profesională: Proiectarea curriculară universitară bazată pe formare de competențe 1. Competențe: finalități ale învățământului superior 2. Proiectarea didactică în învățământul superior Cojocari-Luchian Snejana Barbă Maria 23-24 martie 2016 12-13 aprilie 2016 8 4 4 10

2. Training de instruire şi perfecţionare didactică în utilizarea tablei interactive SMART Board 3. Training de instruire şi perfecţionare didactică în utilizarea tablelor interactive (SMART Board) și a Soft-lui SMART Notebook Bârlea Svetlana Căpățâna Ana 14-15 noiembrie 2016 Rudenco Eugeniu mai 2017 60 4. Training de instruire Adobe Connect Rudenco Eugeniu iunie 2017 8 5. Cursuri de limba engleză pentru cadrele 60 științifico-didactice și didactice ale USC 1.6 Nivelul programului de studii Pașalî Nadejda Colodeeva Liliana Pușnei Irina 01 noiembrie 2017 31 ianuarie 2018 Prin excelenţă profesia didactică presupune permenenta formare şi dezvoltare a cadrului didactic astfel încât acesta să îi poată oferi celui pe care îl învaţă o perspectivă comprehensivă asupra domeniului pe care îl predă. Cadrul didactic din orice specializare se angajează astfel într-un proces de formare care îi va dezvolta cariera periodic pînă la finalul acesteia. Dezvoltarea profesională prin participarea la cursurile de perfecţionare este necesară pentru ca profesorul să poată oferi o imagine asupra lumii ştiinţifice contemporane şi să îşi însuşească maniere eficiente de interacţiune cu studenții. Activitatea didactică a instituției este programată, organizată şi desfăşurată în conformitate cu Codul Educației și alte acte normative în vigoare. Perfecţionarea continuă a profesorilor este realizată în baza Programelor de Perfecţionare şi Acordurilor de Colaborare, cât şi cu sprijinul financiar extrabugetar (din granturi oferite de fundaţii şi programe internaţionale). Activitatea personalului științifico-didactic și didactic constituie activităţi de predare a cursurilor, seminarizare, lucrări practice, de instruire practică şi de evaluare, conform planurilor de învăţământ şi programelor curriculare, activităţi de cercetare ştiinţifică, activităţi de pregătire ştiinţifico-metodică şi alte activităţi în interesul învăţământului. În Codul Educaţiei sunt stabilite cerinţele minime de calificare pentru ocuparea funcţiilor didactice (asistent universitar) şi ştiinţifico didactice (lector universitar, conferenţiar universitar, profesor universitar). Astfel, pentru ocuparea unei funcţii ştiinţifico-didactice în învăţământul superior este necesară deţinerea unei calificări de nivelul 8 ISCED studii superioare de doctorat. Pentru ocuparea funcţiilor didactice, absolvenţii programelor de studii superioare nepedagogice, trebuie să urmeze obligatoriu modulul psihopedagogic corespunzător unui număr de 60 de credite de studii transferabile.,,codul educaţiei al Republicii Moldova (Cod nr.152 din 17.07.2014, publicat în Monitorul oficial nr.319-324 din 24.10.2014) menţionează: art.132 (4) Pentru ocuparea funcţiilor didactice, absolvenţii programelor de studii superioare nepedagogice vor urma obligatoriu modulul psihopedagogic corespunzător unui număr de 60 de credite de studii transferabile. Pentru obţinerea acestor credite de studii, profesorul se poate înscrie la diferite cursuri, care sunt organizate în Universitate. Astfel, USC oferă profesorilor noi veniţi în universitate posibilitatea de a obţine cunoştinţele necesare în domeniul psihopedagogic şi a acumula numărul de credite necesare modulul psiho-pedagogic. De asemenea, se pot înscrie la cursuri studenţii ce îşi fac studiile la 8 11

ciclul II, masterat sau cadrele didactice din alte instituţii de învăţământ. Responsabil de organizarea modulului psihopedagogic este Centrul de Formare Continuă. 2. Analiza încrucişată comparativă (Cross-case analysis) 2.1 Introducere În acest capitol vom face analiza comparativă între sistemul de învăţământ superior moldovenesc şi sistemele de învăţământ din statele europene: Suedia şi Germania, reliefând atât asemănările dintre acestea cât şi deosebirile principale, încercând astfel să evidenţiem lacunele şi avantajele sistemului de învățămînt autohton, dar şi modalităţile de perfecționare a acestuia. 2.2 Analiza comparativă: criterii, proprietăţi şi indicatori Aici vom prezenta situaţia comparativă a criteriilor, proprietăților și indicatorilor de bază în 3 universităţi: USC (Republica Moldova), la Universitatea Regală Tehnică din Suedia (KTH) şi Universitatea din Siegen (USiegen). Tabelul 5. Analiza transversală Criterii, proprietăţi, indicatori 1.1. Acreditarea programelor de studii. ASEM KTH USiegen În scopul acreditării a fost fondată Agenţia independentă ANACIP. La prima etapă se acreditează programele de la Ciclul I, licenţă, apoi programele de la ciclul II, masterat, apoi de la Ciclul III, doctorat. După aceasta poate fi supusă acreditării universitatea în întregime. Conform Codului Educaţiei, rezultatele acreditării se vor afla la baza clasificării universităţilor în categorii, iar ulterior de aceasta va depinde finanţarea universităţilor. Sunt elaboraţi indicatori, care permit evaluarea programelor. L1. Nivel de sistem În Suedia procedura de acreditare se face pentru toate instituţiile de învăţământ superior în acelaşi timp. Ultimul sistem suedez pentru evaluarea programelor de învăţământ superior a fost finalizat în octombrie 2014. Suedia este în curs de dezvoltare în prezent un nou sistem de evaluare. Sistemul de acreditarea este unul descentralizat şi se realizează de către Agenţiile independente de acreditare, care sunt acreditate de către Consiliul de Acreditare German (Akkreditierungsrat - http://www.akkreditier ungsrat.de). 12

1.2. Sistemul naţional de asigurare a calităţii. 1.3. Organe profesionale implicate în acreditare. Criteriul 1. Organele de Guvernare, de Management şi organizare a universităţii În Republica Moldova Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional (ANACIP) este responsabil pentru asigurarea unui sistem integrat, credibil, obiectiv şi transparent de evaluare externă şi acreditare a instituţiilor şi a programelor de studii. Pentru programul psihopedagogice nu este necesară acreditarea de către organele profesionale. Este binevenit avizul unei asociaţii profesionale cu referire la utilitatea planului de studii pentru mediul educaţional. Responsabilităţile principale ale Autorităţii privind asigurarea calităţii în instituţiile de învăţământ superior se referă la recunoaşterea programelor noi, precum şi la evaluarea periodică a programelor recunoscute. Ambele aceste activităţi sunt responsabilitatea Departamentului de Asigurare a Calităţii din cadrul Swedish Higher Education Authority (SHEA). Nu există organe profesionale care contribuie la validarea programelor. L2. Nivel de Management al universităţii Nu există o delimitare Consiliul universitar şi clară între organele de Rectorul. Este structură Guvernare şi unitară de conducere. Management. Sistemul organelor de conducere este format din Senat, Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională, consiliul ştiinţific, consiliul facultăţii, Cadrul juridic al sistemului de acreditare este definit prin Legea pentru înfiinţarea Fundaţiei pentru Acreditarea programelor de studii în Germania, precum şi contractele încheiate între Consiliul de Acreditare şi agenţiile de acreditare. Consiliul de Acreditare este membru al reţelelor internaţionale de asigurare a calităţii: INQAAHE (Reţeaua Internaţională pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior) şi ENQA (Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior). Nu există organe profesionale care contribuie la validarea programelor. Organe de conducere: Consiliul, Senatul Rectoratul. 13

consiliul de administraţie şi Rectorul. Criteriul 2. Strategia instituţională a universităţii, care încorporează strategia curriculară cu accentul pe învăţarea axată pe student Calitatea studiilor şi pregătirea absolvenţilor pentru viitoarea angajare în câmpul muncii constituie un obiectiv prioritar pentru ASEM. În acest sens, se încurajează utilizarea metodelor de predare centrate pe student. În Carta ASEM capitolul VII Promovarea învăţământului centrat pe student este dedicat acestui subiect. În PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE al Academiei de Studii Economice a Moldovei pentru perioada 2012 2017 se menţionează Promovarea metodelor flexibile şi inovatoare de predare, un mijloc eficient de a asigura acest lucru fiind valorificarea oportunităţilor oferite de tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale, inclusiv pentru a sprijini învăţarea personalizată şi interactivă, învăţământul la distanţă, mobilitatea virtuală etc., fiind necesară în acest scop şi consolidarea În viziunea strategică a KTH - ului pe 2027 e specificat, că învăţarea bazată pe student va afla în centrul educaţiei KTH.va rămâne sistemul de predare bazat pe mentori Fiecare student va simţi la KTH ca acasă va rămâne un mediu de învăţare internaţional. Succesul viitor al KTH depinde de către personal şi studenţi. Universitatea din Siegen are un Plan de dezvoltare instituţională care pune accentul pe aplicarea unor noi metode de învăţarea axate pe studenţi. 14

infrastructurii dedicate transferului de cunoştinţe. Criteriul 3. Organe de Asigurare a Calităţii la nivel de universitate Criteriul 4. Formarea Pedagogică a cadrelor didactice şi formarea continuă a acestora Pentru a implementa politicii şi obiectivelor referitoare la calitate în ASEM este format Departamentul Studii, Dezvoltare Curriculară şi Management al Calităţii al ASEM, condus de director. Este obligatoriu pentru cadrele didactice care nu au pregătire pedagogică să asculte modulul psiho-pedagogic cu un volum de 60 credite de studii. În ASEM este prevăzut că pentru a putea participa la concurs în vederea ocupării unei funcţii ştiinţificodidactică, în mod obligatoriu, trebuie să ai în ultimii 5 ani o formare în domeniul pedagogic şi una în sectorul real al economiei. Politica în domeniul calităţii, acceptată la data de 06.01.2016 include patru elemente de bază: (Quality policy for KTH): Educaţie Cercetare Oferta de competenţe Colaborare Planul de acţiune pentru politica în domeniul calităţii stabileşte priorităţile şi activităţile pentru fiecare an. Raportul anual privind calitatea oferă o privire de ansamblu asupra activităţilor şi rezultatelor. Responsabil de formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice este Faculty development in Teaching and Learning, KTH/ ECE. Formarea pedagogică se bazează pe modelul CDIO. Din 1999 KHT implementează abordarea sistemică în elaborarea curriculum - ului, numită CDIO. L3. Nivel de Facultate/Departament În cadrul Universităţii Siegen a fost constituit Comitetul de coordonare în domeniul managementului calităţii (LAQ), iar la nivel de facultatea au fost create Centre de calitate (QZS). Centrul de Formare a Profesorilor şi Cercetare pedagogică (Zentrum für Lehrerbildung und Bildungsforschung (ZLB)) este o instituţie ştiinţifică centrală a Universităţii din Siegen, responsabilă pentru formarea cadrelor didactice de la Universitatea din Siegen. ZLB este reprezentat în toate organele calităţii la Universitatea din Siegen. 15

Criteriul 1. Rolul facultăţii în comunicarea cu părţile implicate în ce priveşte predarea şi învăţarea centrată pe student Criteriul 1. Structura organului responsabil de studii Criteriul 2. Analiza practicii de evaluare Facultatea comunică mai larg cu studenţii şi profesorii ce au ore la facultatea respectivă. Sunt în drept să refuze de anumiţi profesori, care nu satisfac anumite cerinţe impuse sau nu sunt agreaţi de către studenţi. Catedrele au o implicare mai mare în predarea centrată pe student, impunând membrilor săi anumite standarde. La nivel de facultate, principalul organ decizional este consiliul facultăţii, care constă din decan, prodecan(i), alţi reprezentanţi ai comunităţii facultăţii şi reprezentanţii studenţilor. Adiţional, în consiliul facultăţii pot fi incluşi şi membri externi. L4. Nivel de Consiliu de Studii Organul responsabil de organizarea studiilor în ASEM este Departamentul Studii, Dezvoltare Curriculară şi Management al Calităţii, care conlucrează cu catedrele în vederea elaborării planurilor de studii, a programelor analitice a disciplinelor. Evaluarea are un caracter continuu şi include evaluarea curentă (pe parcursul orelor practice), evaluarea finală (la finele cursului, în timpul sesiunii). Examinarea se efectuează în scris, oral sau asistată de calculator. Se utilizează metoda portofoliul/proiect. Departamentul Studii (Learning department) de la Şcoala de Educaţie şi Comunicare în Inginerie (School of Education and Communication in Engineering Science (ECE) at KTH), este responsabilă de educaţie, cercetare şi colaborare în domeniul ingineriei. Colaboratorii departamentului studii sunt membrii consiliului organizaţiei CDIO. Analiza cursului se face de către directorul de curs şi se bazează pe evaluare, discuţii cu studenţii, discuţii cu profesorii implicaţi şi examinatorii, precum şi pe reflecţiile proprii. se recomandă ca evaluarea cursului să fie finalizată în termen de o lună după finisarea acesteia şi ca analiza să fie plasată pe pagina Facultăţile şi Departamentele sunt părţi componente ale structurii interne a Universităţii din Siegen. Iniţierea unui nou program de studii este prerogativa facultăţii. Organul responsabil pentru dezvoltarea şi asigurarea calităţii în procesul de predare şi de învăţare la Universitatea din Siegen, precum şi identificarea şi transferul de bune practici este Comisia permanentă a Senatului pentru predare şi învăţare pe tot parcursul vieţii. Universitatea utilizează metode diverse de evaluare, evaluarea colegilor, monitorizarea evaluării, includerea unui evaluator extern. 16

web a cursului. Criteriul 3. Modalitate de elaborare a unui program de studii nou Criteriul 4. Implicarea studenţilor în elaborarea programului de studii Criteriul 5. Monitorizarea şi analiza periodică a programelor Se elaborează de DSDCMC şi se aprobă de Senat. Totodată, este nevoie de a obţine Autorizaţie provizorie de la ANACIP. În mod direct cursanţii nu sunt implicaţi în elaborarea programului de studii. Însă, indirect sunt implicaţi prin includerea reprezentanţilor în Senatul ASEM unde se analizează şi se votează aceste documente, unde pot să-şi expună părerea. De asemenea, se efectuează permanent chestionarea cursanţilor cu referire la curs sau la întreg procesul de studii. În mod regulamentar, se efectuează revizuirea odată la 5 ani. Anual, se obţine feedback de la studenţi, absolvenţi, angajatori, ceea ce permite efectuarea unei analize şi, după Cursurile de la ciclul I sunt stabilite/iniţiate de către directorul şcolii în urma consultării cu alte şcoli. O decizie privind iniţierea unui curs se face la şcoala unde va avea loc cursul. Cursurile de formare continuă oferite sunt decise de către vicedecanul/prodecanul facultăţii, în urma pregătirii de către directorul şcolii, în cadrul administraţiei universităţii. Studenţii sunt implicaţi activ în toate organele de conducere. Revizuirea programelor se face în fiecare semestru, în acest scop se organizează 8 adunări anuale. Lansarea unui nou program de studii durează cca. 24 luni şi se realizează următoarele faze: preliminară examinare de decizie de implementare Studenţii sunt implicaţi prin evaluarea profesorilor şi a programelor, a cursurilor. Se analizează anual, inclusiv prin feedbackul de la studenţi, angajatori 17

necesitatea, iniţierea procedurii de actualizare. Criteriul 1. Existenţa unui organ ce se preocupă de studenţii cu dizabilităţi Criteriul 2. Modalităţi de lucru cu studenţii din mediul dezavantajat în legătură cu predarea Criteriul 1. Asigurarea facilităţilor adaptate la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi L5. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi ASEM nu dispune de În KTH nu am sesizat Pentru a susţine această o subdiviziune existenţa acestui organ. categorie de studenţi, la dedicată studenţilor cu Universitatea din dizabilităţi, totuşi la Siegen, în cadrul nivel instituţional şi la Centrului de Consiliere nivel de facultate se pentru studenţi, a fost duce evidenţa acestora creat Oficiul pentru pentru a determina persoanele cu handicap măsurile de susţinere sau boli cronice, iar individuală şi de informaţia detaliată asistenţă ce pot fi despre activitatea oferite. acestuia li serviciile oferite este prezentată pe site-ul universităţii. Sunt întreprinse măsuri importante pentru crearea unor condiţii minime pentru ca aceştia să nu fie marginalizaţi. Consilierea este efectuată de către îndrumătorul de grupă. În Politica universităţii sunt elaborate Principiile de egalitate (Equality ombudsman), care prevăd egalitatea persoanelor cu dezabilităţi şi prevenirea atitudinilor negative faţă de ei. L6. Infrastructura (mediul fizic) ASEM depune efort şi ia măsuri pentru a adapta infrastructura în vederea asigurării accesului la studii studenţilor cu dizabilităţi. Fiecare bloc de studiu are rampă cu acces pentru persoanele cu probleme locomotorii, există ascensoare. Există infrastructură, care asigură accesul la studii şi le oferă posibilităţi de învăţare studenţilor cu dezabilităţi. 18 La Universitatea Siegen, studenţii cu probleme de sănătate şi dezabilităţi, au dreptul la "compensaţie", reieşind din problemele existente. De exemplu, prelungirea timpului pentru examinare, schimbarea formei de examinarea din scris în oral sau viceversa, oferirea unor întreruperi, pauze în timpul lecţiilor sau examenelor etc. Infrastructura asigură accesul la studii şi le oferă posibilităţi de învăţare studenţilor cu dizabilităţi.

Criteriul 2. Facilităţile existente pentru studenţi în susţinerea învăţării bazate pe probleme Criteriul 1. Structura programului Criteriul 2.Volumul de lucru al studentului Criteriul 3. Evaluarea studenţilor Criteriul 4. Implicarea cadrelor didactice, a studenţilor, absolvenţilor, angajatorilor în elaborarea, gestionarea şi îmbunătăţirea programului ASEM dispune de o infrastructură modernizată, cu săli de studii, campusuri bine amenajate, bibliotecă ştiinţifică, WI FI etc. Universitatea are o infrastructură foarte bună, cu săli de studii, campusuri bine amenajate, biblioteci, WI FI, ş.a. În universitate se evidenţiază o infrastructură foarte bună, cu săli de studii, campusuri bine amenajate, biblioteci, WI FI, ş.a. L7. Nivel de program de studii (Psihopedagogie) Durata studiilor este Durata studiilor este Durata studiilor este de un an pentru diferită, în dependenţă diferită, în dependenţă Modulul de curs. de curs. Psihopedagogic şi 40 ore auditoriale pentru stagiile anuale. Volumul de lucru se calculează în credite transferabile: pentru un semestru academic 30 ECTS; pentru un an academic 60 ECTS. Un ECTS echivalează cu 30 ore de lucru a unui student. - Există Regulamentul privind evaluarea activităţii de învăţare a studenţilor unde se explică tipurile de evaluare practicate la ASEM, modalităţile de organizare şi desfăşurare a examenelor, scala de evaluare. - Evaluarea se bazează pe anumite competenţe dobândite de student. De obicei, în elaborarea unui program de studiu sunt implicaţi direct doar cadrele didactice. Însă, până a pune pe hârtie anumite cursuri, se consultă studenţii, angajatorii, absolvenţii, fie prin În Suedia fiecare an de studiu este echivalent cu 60 ECTS, respectiv fiecare semestru, 30 ECTS. 1 ECTS echivalează cu 27 ore de lucru a unui student. -O notă se va acorda la absolvirea unui curs. Nota se determină de către un profesor desemnat în mod special (examinatorul). Instituţia de învăţământ superior prevede cel puţin cinci sesiuni de examinare. În elaborarea, dezvoltarea şi îmbunătăţirea unui program de studiu sunt implicaţi mai mulţi actori: cadre didactice, studenţi, angajatori, absolvenţi atât direct (prin participarea în diferite Comitete) cât şi Volumul anual de muncă al studentului fiind de cca. 1800 ore Regulamentul de examinarea conţine informaţii complete modalităţile şi durata de examinării. Condiţiile de admitere la examen, de repetare a examenului. La Universitate Siegen a fost creată Asociaţia absolvenţilor şi Alumni grupuri ale facultăţilor. Experienţele absolvenţilor pot contribui în mod substanţial la modificarea condiţiilor de studiu şi de orientare 19

Criteriul 5. Evitarea şi sancţionarea trişatului şi plagiatului Criteriul 6. Contestaţiile studenţilor diferite chestionare, prin organizarea diferitor mese rotunde etc. Deci, indirect la elaborarea şi îmbunătăţirea programului participă mai multe părţi. La nivel instituţional există Codul de etică universitară, Regulamentul privind prevenirea plagiatului în rândul studenţilor/masteranzi lor, care clarifică ce reprezintă situaţia de plagiat, care sunt consecinţele acesteia. În ASEM fiecare absolvent este obligat să depună teza, în format electronic, în Repozitoriul ASEM (Sistemul antiplagiat) pentru verificarea gradului de plagiat. Nota dată de examinator poate fi contestată regulamentar. Studenţii pot contesta rezultatele examinării finale în decurs de 24 de ore din momentul anunţării notei. În cazul în care se dovedeşte că studentul nu a fost apreciat corect (subapreciat sau supraapreciat), Juriul poate anula nota şi dispune formarea unei comisii de indirect (prin răspunsuri la chestionări, alt feedback). În cadrul universităţii există o platformă specială -TURNITIN, care testează la nivelul de plagiere toate proiectele, tezele de licenţă şi master. Reexaminarea. Dacă studentul nu susţinut examen în timpul sesiunii de examinare, el are posibilitatea doar o singură dată în an să re-examineze în timp de trei ani de la data examenului iniţial. Perioada de reexaminare la KTH de obicei - ianuarie, martie, iunie şi august. 20 în carieră în cadrul cursurilor. Pentru depistarea cazurilor de plagiere la Universitatea Siegen se folosesc motoarele de căutare de pe Internet: Docol c (www.docoloc.de) şi UN.CO.VER (www.textbroker.de/un cover). În cazul tezei de licenţă, studenţii semnează Declaraţia privind politica de plagiat (Plagiatserklärung) asigurând astfel că teza a fost elaborată independent, sursele folosite (inclusiv în alte limbi) sunt indicate, iar conţinutul versiunii electronice corespunde conţinutului celei tipărite. Există Regulamente care stipulează foarte detaliat condiţiile când pot fi depuse contestaţiile, modalitatea de soluţionare a acestora.

Criteriul 7. Sistemul de notare actual Criteriul 8. Rolul examinatorului din exterior Criteriul 9. Angajabilitatea absolvenţilor examinare din trei persoane în vederea repetării examenului. În acest caz, în componenţa comisiei de examinare, nu este inclus cadrul didactic care a predat cursul respectiv. Evaluarea cunoştinţelor se apreciază cu note de la 10 la 1. Notele de la 5 până la 10, obţinute în urma evaluării, permit obţinerea creditelor alocate acestora, conform Planului de învăţământ. Nota finală rezultă din suma ponderată a notelor de la evaluările curente şi examinarea finală şi se înscrie cu exactitate de o cifră după virgulă. Examinatorii externi sunt obligatorii în cazul examenului de finalizare a studiilor. Aceştia sunt desemnaţi în calitate de Preşedinţi ai Comisiilor de evaluare prin decizia Senatului ASEM. Pentru examenele curente nu se practică examinatori din exterior. În ASEM se practică chestionarea absolvenţilor. Începând cu anul 2001 la KTH notarea se face pe o scară de la A la F pentru ciclurile I şi II, iar la ciclul III, doctorat, sunt prevăzute calificativele admis/respins. Examinatorul extern nu este obligatoriu a fi prezent în activitatea de evaluare. Organizatorii de programe, departamentele universităţii sunt la curent cu activitatea post-absolvire a discipolilor. La KTH s- Sistemul de notare german cuprinde note de la 1 (pentru foarte bine) până la 5 (pentru insuficient). Se pot acorda şi note cu zecimale. La universităţile care au ca şi condiţie de admitere Numerus Clausus (numărul de locuri este limitat) notarea se face de la 1 până la 18. Examinatorul extern nu este obligatoriu a fi prezent în activitatea de evaluare. Universitatea din Siegen monitorizează şi angajarea absolvenţilor. Astfel din 2008 aceasta participă la Sondajul on-line al absolvenţilor. 21

a format o cultură ca absolvenţii să anunţe universitatea dacă s-au angajat sau nu, unde, în ce poziţie etc. Cît privește de obiectivul general al universităților clasice din țara noastră a fost și este concentrarea maximă asupra predării şi învăţării, mai puțin și asupra cercetării. Respectiv, în universităţi mai predomină sistemul clasic de centrare a activităţilor pe profesor și mai puțin pe student, pe care îl considerăm depăşit, cel puţin pornind de la faptul, că acesta a fost proiectat pentru a integra absolvenţii pe o piaţă de muncă stabilă şi inflexibilă la schimbările societăţii, mai ales în raport cu influenţele internaţionale. Luând însă în considerare viteza cu care se realizează schimbările astăzi, flexibilitatea pieţei forţei de muncă, este evident că un învăţământ centrat pe student oferă societăţii mai multe beneficii, oferă posibilitatea pregătirii specialiştilor, care ar avea acele competenţe pe care le solicită angajatorii. În urma studierii metodelor de predare centrate pe student în mai multe universităţi din Uniunea Europeană, ne punem ca scop să introducem aceste metode în programul de formare pedagogică de la Universitatea de Stat B.P. Hasdeu din Cahul. Ne vom axa pe implementarea treptată a învăţământului bazat pe probleme (PBL) în cadrul acestui program pilot (Business și Administrare) și concomitent, la specialitatea, unde se predă în torent (Contabilitate). 3. Foaia de Parcurs 3.1 Introducere Foaia de parcurs reprezintă o listă consolidată de măsuri, angajamente şi termene de implementare a acţiunilor în vederea depăşirii provocărilor constatate în Programul - Pilot pentru implementarea Învăţării Bazate pe Probleme. Scopul acesteia constă în stabilirea unui fundament instituţional în vederea depăşirii anumitor bariere sau a anumitor ameninţări existente în calea implementării proiectului în cauză. 3.2 Fit-for-purpose În vederea implementării Programului Pilot a fost elaborată Foia de parcurs (Anexa 3). Aceasta include mai multe activităţi necesare de a fi implementate la nivel instituţional în vederea realizării cu succes a Programului - Pilot. Realizarea acestui Plan de acţiuni a început deja, unele activităţi fiind realizate, altele urmând să le demarăm. Activităţile menţionate am putea să le divizăm în șase grupe: I. Activităţi ce ţin de elaborarea ofertei educaţionale (modulul psihopedagogic, training) (Anexa 2) pentru cadrele didactice care vor preda, inclusiv aplicând PBL. La elaborarea acestora sa ţinut cont de actele legislative şi normative, care reglementează activitatea în învăţământul superior în Republica Moldova, dar și de experienţa văzută şi studiată în Universităţile partenere din Uniunea Europeană. II. Activităţi ce ţin de pregătirea cadrelor didactice în vederea utilizării de către ei a metodei PBL. În acest sens, o parte din cadrele didactice, care vor avea ore la grupele respective au participat la mai multe trening-uri organizate în cadrul proiectului la UTM sau la USC (cu participarea partenerilor europeni) pe parcursul anului 2016-2017. De asemenea, mai 22