Peter Camenzind r rfr
F{ermann flesse Petcr Camm<ind Copyright @ 1904 by lfermann Hesse O RAO Distribulie, 2017 Pentru versiunea in limba romani Ilustragia copertei Henry Scott Tirke, In pandd Wikirnedia Commons Traducere din limba germani GRAAL SOFI 2017 ISBN 978-606-8s r6-94-3 Editura RAO Distribugie Str. BArgiului nr. 9-1 1, sector 1, Bucureqti, RomAnia ww.raobooks.com \ffi.rao.ro Descrierea CIP a Biblioteii Naqionale a RomAniei, Peter Cmenzind / Hermmn Hesse ; trad. de Grml Soft. - Bucuregti : RAO Distribugie,2Ol7 ISBN 978-606-8516-94-3 I. Graal Soft Bucuregti (trad.) 421.112.2 La inceput a fost mitul. Asa cum Dumnezeu a inspirat sufletele indieniloq grecilor si germanilor in c5utarea unor forme de expresie, aqa inspiri in fiecare r:,oue zi sufletele gingase ale tuturor copiilor. lnci nu stiam cum se cheame lacul;i munfii qi piraiele patriei mele. Dar vedeam lacul mare, verde-albistrui, cu suprafafa sa neteds. si presirat; cu luminige, intins in soare ;i, ca o coroane strans5. in jurul lui, muntii care se inilpu brusc, iar pe cele rnai inalte stanci ale lor zdpada albd si micile cascade, gi la poalele lor covorase frumoase cu pomi fructiferi, colibe ;i vaci de munte cenu;ii. Iar pentru ci bietul meu sufletltdtea atat de cuminte si in a;teptare, spiritele lacului qi ale muntilor i;i trecuri pe el faptele lor frumoase qi curajoase. Versangii qi perelii neclintifi vorbeau mandri ;i plini de admiralie de vremurile ale c5"ror odrasle erau si ale ciror rini si 5 *_-_""rf
Peter Camen<ind cicatrice le purtau. Vorbeau de timpuri cand pimantul se despica;i se arcuia din trupu-i chinuit, inilgand spre cer, intr-un proces anevoios al facerii, piscuri si creste. Mungi din stanci i;i croiau loc urland si trosnind in sus, pans cand se opreau frrd. gintd,, munli gerneni se luptau disperagi in ciutare de spafiu, pand cand unul ca;tiga si urca si-si arunca fratele spart intr-o parte. Din acele vremuri incx se mai vedeau atarnand ici si colo sus, printre crevase, varfuri rupte, inghesuite intr-o parte, stanci plesnite, iar la fiecare dezghel, cascade de api care m5- turau de pe munte bolovani uria;i, ii spirgeau ca pe sticli sau ii azvarleau cu fo45., adanc, pe cate o pajiqte moale. Ace;ti mungi stanco;i spuneau mereu acelagi lucru. $i nu era lucru usor si-i ingelegi, cand le vedeai versanlii abrupli, indoili strat dupi strat, aplecali, rdsuciti, fiecare plin de r5"ni ciscate. - Am suferit ingrozitor, spuneau ei, si inci mai suferim. Dar o spuneau mandri ;i severi gi incipipnati, ca ni;te bitrani rizboinici invincibili. Da, chiar a;a, rdzboinici. I-am vdzut luptandu-se cu apa qi cu vijeliile, in noptile furtunoase din apropierea primiverii, cand fohnul neiertitor urla pe langs lestele lor qi cand paraiele aprige le smulgeau noi bucigi clin trup. in astfel de nop;i 6 stiteau sfiddtori, cu r:sdicinile bine infipte, sumbri, fxri suflu ;i incrancenagi, intinzand spre furtunl pere{ii despicati qi coarnele, adunindu-gi toati puterea intr-o grimadi sfiditoare' Iar la fiecare rand se auzea teribilul mormdit de furie qi team5, iar geamitul Ior teribil pdtea frant qi furios ;i pitrundea in cele mai indepirtate codoane. $i am vdzutpajlti ;i versangi ;i cripituri inguste in stanci acoperite cu ierburi, flori, ferigi ;i mu;chi, cirora vorba veche din popor le diduse nume stranii, pr,rfetice' Ele triiau, copii qi nepoti ai munflor, colorate qi nevinovate in aqezdrtle lor. Le-am pip5it;i le-am prmt, le-am mirosit parfumul qi le-am invilat numele. Dar imaginea copacilor m-a mi;cat mai profund ;i mai grav. I-am vdzut pe fiecare ducand o viati separat5, cip5tand formi, model6'ndu-;i coroana si aruncandu-;i umbrele stranii. Pustnici ;i rizboinici, mi se pireau inrudigi indeaproape cu rrrungii, cici fiecare dintre ei, mai ales cei crescugi mai sus pe munte, ducea propria lupti cu vantul, cu vremea ;i cu piatra, ca si poate se creasce qi si se dezvolte. Fiecare avea povara sa de dus ;i trebuia si se agafe bine, a;adar fiecare avea forma si rinile ProPrii' Existau pini negri cirora vijeliile nu le permiteau crengi decat pe o singurd parte qi pini 7
ale ciror trunchiuri se unduiau ca niste serpi peste stanci proeminente, de parci stanca si co_ pacul s-ar fi sustinut reciproc. Mi" priveau ca niste bdrbati rdzboinici ;i imi starneau sfiald si evlavie in inimd.. Femeile si bdrbatii nostri le semlnau, erau aspri, severi ;i taciturni, cei mai buni dintre ei. De aceea am invsgat si privesc oamenii la fel ca pe stanci sau pe copaci, si ii studiez in gand si si-i iubesc si s5-i cinstesc la fel de mult ca pe li_ nistitii pini negri. Nimikon, sltucul nostru, se afld. pe o supra_ fati triunghiulari si piezi;i, inghesuiti intre dou5. promontorii pe malul lacului. IJn drum duce spre ministirea din apropiere, un al doilea in localitatea invecinatz", aflatd,la patru ore si ju_ mitate distangi, iar celelalte localitili erau accesibile pe apd. Casele noastre sunt construite din lemn, in stil tradigional, si nu au o varsti anume; niciodati nu sunt construite case noi, cele vechi sunt reparate in funcfie de necesitd.gi, anul ista podeaua, in alt an acoperisul sau cate o jumita_ te de barni sau vreo scanduri., care apartinuse pe vremuri unui perete de cameri ;i care acum, daci. nu mai e de folos asa qi e prea buni ca si fie arsd in foc, e folositi pentru repararea graj_ dului sau a pitulului pentru {hn sau ca barnd pentru u;i. La fel stau lucrurile ;i cu locuitorii B Peter Camenzind lor. Fiecare i;i joaci rolul cat de mult poate, piqegte apoi govdielnic in cercul celor nefolositori ;i se scufundi in cele din urmi in intuneric, fd.ri ca in jurul lui sd se facdprea multi agita,tie din pricina asta. CeI care se intoarce dupd mulf ani petrecuti intre striini la noi acasd constati cd aici nu s-a schimkrat nimic, doar cateva acoperi;uri vechi au fost innoite qi unele mai noi s-au invechit; sigur ci bitranii de pe vremuri s-au dus 9i ei, dar sunt al,ti bitrani acum, care locuiesc in acelea;i colibe de pe vremuri, poarti aceleasi nume, pezesc aceiaqi copii brunegei ;i nu se deosebesc nici la chip qi nici la trup de cei decedagi. Comuna noastrd ducea lipsi de sange proaspit;i de viali din exterior. Locuitorii, un soi destul de rezistent, sunt inrudifr aproape toli strans intre ei ;i peste trei sferturi poarti numele de Camenzind. Numele ocupi paginile registrului bisericii qi se afl5 pe cruci sau pe case in culoare de ulei sau scrijelit grosolan pe ciruga cirdu;ului, pe gilegrle din grajd sau pe bircile de pe lac' $i deasupra uqii tatilui meu scria cu litere pictate:,,aceastd casd au construit-ojost ;i Franziska Camenzind", dar fraza nu se referea la tatdl meu, ci la strdrno;ul acestuia, stribunicul meu; iar cand voi muri probabil firi si las vreun urmaq, qtiu sigur ci un alt Camenzind va ocupa 9 -----lir--
HEsSE Peter Camen<ind clminul, daci va mai fi in picioare pani atunci gi va avea un acoperi; functional. Dar indiferent de aparenta monotonie, existau totugi in comunitatea noastrd rii si buni, fruntasi si oameni de rand, puternici si slabi qi, pe langi unii destepti, si o mici si inc6.nritoare colecgie de nebuni, fird si mai vorbim de cretini. Era, ca peste tot, o replics" in miniaturi a lumii largi, si curr mari si mici, isteti sau nebuni erau indeaproape inruditi si incuscrili, se cilcau adesea pe bdtituri sub acelasi acoperis cu ingamfare severi si nepisare stupidi, iar viata noastri oferea suficient spafiu pentru profunzime si pentru comedia umanitdfi. l)oar cd" peste toate plutea permanent vilul unei apdsiri ascunse sau nestiute. A fi dependent de fbrtele naturii ;i de calicia unei existenle pline de rnuncs. conferise in decursul timpului neamului nostru oricum imbltranit o inclinatie spre profurrzime, care nu se potrivea prea r5u cu chipurile aspre si ascugite, dar care altminteri nu dddea alte roade, cel putin nu unele imbucurltoare. Tocmai de aceea eram bucuro;i cle cei cativa nebuni, care erau inci destul de linistiti si de serio;i, dar tot mai ofereart ocazia de amuzament sau irorrii. CAnd unul dintre ei intra in gura lumii, ca urmare a unei noi fbrse, pe chipurile fiilor Nimikonului se rispandeau fulgere 10 de incantare, iar la pofta de farse se add.uga, precum un condiment fariseic rafinat, satisfacgia propriei superioritsgi, care tropiia plini de incantarea de a fi in siguranfd'in faga unor asemenea erori sau abateri. Printre cei mul,i, situagi in mijloc intre cei drepgi gi cei pdcitosi, care ar fi savurat cu pl5cere lucrurile plicute ale ambelor categorii, se afla ;i tatil meu. Nu exista farsi care si nu-l umple de o binecuvantati nelinigte ;i ei oscila apoi, intr-un du-te-vino, intre admiralia pentru iniliator qi con;tiinla satisf6cuti a propriei imaculiri. tn categoria neburrilor intra gi unchiul Konrad, fdrd" ca pentru asta si {i cedat o parte din ragiune tatilui meu sau altor eroi. Era mai degrabi un tip iste!, manat de un spirit nelini;tit de inventator, pentru care ceilalti ar fi putut foarte bine s6-l invidieze. Dar, evident, nimic nu-i ieqea. Desiguq era un avantaj faptul ci nu se lisa niciodatd deprirnat si nici nu-;i permitea si devin inactiv ;i profund, ci incepea rrereu ceva nou, avand intotdeauna un straniu qi vesel sentiment al tragicomicului propriilor intreprinderi, insi calitatea asta era v:azwtd" de ceilalgi ca o ciudslenie ridicoli cu a.jutorul cs"reia puteau s5-l incadreze printre fraierii neplitigi ai comunei. Rela,tia tatei cu el era un permanent du-te-vino 11
Peter Camen<ind de admiragie qi dispret. Fiecare nou proiect al cumnatului sdu ii starnea o currozitate ;i un entuziasrn teribil, pe care se strs.duia zadarnic si le ascundi cu ajutorul intrebirilor si aluziilor sale ironice. Iar cand unchiul se credea sigur de succes ;i incepea si faci pe importantul, se lisa mereu cucerit si i se als.tura genialului intr-o fraternitate speculativ5, pani cdnd intervenea inevitabilul e$ec, iar unchiul ridica din umeri, in timp ce tata, furios, revirsa asupra sa ironii si insulte, fdri si-l mai invredniceasci luni de zile cu vreo privire. Lui I(onrad ii datoreaz5. satul prima privire aruncatd. asupra unei birci cu panze, iar bircufa tatdlui meu ii servi drept experiment. Velatura ;i sforile fur5. executate impecabil de unchiul meu dupi xilogravuri din calendare, iar faptul cd" arnbarcatiunea noastrs" era prea ingusti pentru o krarcd cu panze, pdnd,la urrni., nu era vina Iui I(onrad. Tata insogise pregitirile care se intinseseri peste siptimani intregi cu o stare de tensiune, speranli ;i teami care-l transformaserd in argint viu, chiar daci satul nu discuta cine stie ce despre noua idee a lui I(onrad Camenzind. Fu o zi memoratrili pentru noi cea in care barca urma si fie lansati prima datd,la api, intr-o diminea!5 tdrzie, vantoasi. Tata, anticipand timid catastrofa, se tinu departe si, spre marea mea I2 tristefe, imi interzisese ;i mie si particip. Fiul brutarului Fii8li ii insofi singur pe artistul vele- 1or. Dar tot satul se aila in piala noastri cu pietriq ;i in grddinili ;i asista la nemaiv1.zutul spectacol. Pe lac in jos bitea un vant vesel de la rd.sdrit. La inceput, brutarul trebui si visleasci, pand cand barca ajunse in brizi qi velele i se umflari, ficand-o si ga;neasc5. mandri din loc. Ne-am uitat muei de admiralie cum barca dispirea dupl urrn6torul promontoriu ;i ne-am pregitit sufleteqte si-l intampinim pe unchiu-meu la intoarcere ca pe un invingitor gi si ne ru;in5m pentru gandurile noastre ironice. Dar cand se fecu noapte, barca se intoarse {Iri vele, iar marinarii erau mai mult mo4i decat vii. Fiul brutarului tu;i ;i remarc5: - Ati pierdut o distractie pe cinste, duminicd ar fi putut fr organizate foarte u;or doui parastase. Tata trebui si inlocuiasci doui scanduri in barca lui ;i de atunci nu se mai reflectase nicio veis in undele albastre. Iar lui I(onrad i se striga de atunci multi vreme de fiecare dati cand se gribea:,,si ai vant in vele, I{onrad!" Tata iqi inghili supirarea si mult[ vreme, de fiecare dati cand isi intalnea curnnatul, intorcea privirea qi scuipa in arc mare, ca semn al unui 13
Peter Camen<ind disprel de nerostit. Asta durl pani cand, intr-o bund.zi, Konrad veni cu proiectul unui cuptor rezistent la foc, care ii aduse inventatorului infinitd ba{ocuri si pe tata il lisi fird. patru taleri in buzw::,ar. $i vai de cel care indrdznea s5-i aminteascl de povestea cu cei patru taleri. O dati, mult mai tdrziu, cand in casi era nevoie de bani, rnarna zisese asa, in treacit, cd.arfifostbine acum dacdar fi ar.rrt banii irositi atunci. Tata se inrosise la fagl qi pe gat, dar se abtinuse si zisese doar: - Mai bine ii beam intr-o singurs. duminici! La sfhrsitul fiecirei ierni venea lohnul cu vibrafia lui profundd", care-l ficea pe omul din Alpi sd tremure de groazd", dar dupi care tanjea cand se afla printre strdini. CAnd stitea si apar5" fbhnul, bs"rbatii si femeile, muntii, sdlbiticiunile si animalele domestice ii simteau apropierea cu ore inainte. Venirea sa, care este anticipats. mereu de vanturi reci, anunts. o vibratie caldi, profundd. Lacul albastru-verzui devine in cateva clipe negru ca cerneala si se dichisegte brusc cu coame albe de spumd. $i apoi curand, apa) care era calm5. ;i ticuti, se izbe;te violent;i indarjit de mal. Pe varfurile care de obicei stau ganditoare la distants" poti si numeri de-acum stancile, iar din sate, care altminteri erau doar niste pete maronii in depirtare, se disting acum acoperisuri, cercevele si ferestre. t4 Totul se strange laolalti, mungii, paj{ti qi case, ca o cireadi inspiimantatd. Iar apoi incepe r,rrietul, tremurul pimantului. Valurile agitate ale lacurilor sunt manate in toate pdrgile ca un abur prin aer ;i in tot acest timp, mai ales nopgile, se aude lupta disperati a furtunii cu munfii. La scurt tirnp dupi aceea se vorbe;te de paraie ie;ite din matci, de case distruse ;i de bdrci stricate, de tali sau fra$ dagi dispiruli prin sate. tn copilirie mi temeam de {6hn, ba chiar il uram. Dar odatd ce se dezl5ngui in mine sdlbdticia biiefeasc5, l-am indrigit, pe el, cel revoltat, cel ve;nic tanir, pe luptitorul vajnic gi aducdtorul primiverii. Era atat de minunat, de plin de iayd., de entuziasrn ;i de speran!5, cum se arunca in lupta sa s5lbatic5, furtunos, vesel qi gemand, cum gonea urland prin vii, cum manca zdpada de pe munli si indoia bitranii pini negri cu maini aspre gi li fdcea si ofteze. Mai tarziu, iubirea mea se adanci gi intampina fohnul de-acum in dulcele, frumosul, preabogatul sud, din care izvorisc mereu fluvii de pasiune, cilduri qi splendoare pentru a se sparge de mungi qi a sangera apoi obosite in nordul neted;i ricoros. Nu exists. nimic mai straniu gi mai delicios ca dulcea {ierbinteald a fdhnului, care in perioada sa ii copleqeqte pe oamenii munfilor, mai ales pe femei, Ie furi somnul ;i Ie dezmiardi toate 15
Peter Camenzind simgurile, rs.scolindu-le. Acesta e Sudul, care se arunci mereu furtunos ;i dogorind la pieptul Nordului mai sd"rac si mai uscat ;i anunti satelor ninse din Alpi c5. de-acum pe malurile lacurilor stacojii ale Italiei infloreau din nou primule, narcise, ramuri de magnolie. Iar apoi, dupi ce fohnul dispare qi ultimele avalanqe murdare s-au topit, vine partea cea mai frumoasi.. Atunci se trezesc laviagd",in munti, pe toate pirfile, pajistile pline de flori ualtrene, iar crestele inzdpezite qi ghetarii ri.man curati si fericiti sus la iniltimi, iar lacul devine din nou albastru si cald si reflecti din nou soarele ;i norii. Toate acestea pot umple de bine, de r5.u o copildrie, ba chiar, la nevoie, ;i o viagi intreags. Cici totul aici vorbeste in permanents" si cu for-!d cuvantutr Domnului, asa cum oamenii nu ar putea niciodats. Cine l-a auzit asa in copilirie, acestuia ii risuni apoi in minte o viati" intreags, dulce, puternic, teribil qi nu scapi niciodati din mrejele lui. Cei care sunt acasi in muntii aceia pot studia ani intregi filosofie sau stiinlele naturii;i si se dezici complet de bunul Dumnezeu -- dar cand simt sau aud din nou fohnul, le tremurs. inima in piept aqa cum se frange lemnul putred, cu gandul Ia Domnul qi la moarte. Casa tatilui meu se invecina cu o gridini micufi, ingriditd. Acolo rodeau o salats. aspr5", L6 morcovi ;i varzd., iar mama ls.sase loc qi pentru un micu! si induiositor strat de flori, in care cresteau destul de amirate si frri sperantd doui tufe de trandafiri, o tu{d cu dalii ;i cateva Rueda odorata. LAngd grddini se mai alla o piati mic5, cu pietri;, care ducea pani la lac. Acolo se aflau doui butoaie giurite, citeva scanduri si ni;te pari ;i jos, la apd, se gisea legati blrcufa noastr5, carpiti ;i dati cu smoali o dati la caliva an Ziele in care se intimpla asta mi-au rdmas adanc intipirite in memorie. Erau zile c:ilde de inceput de vard, deasupra grddinii se zbenguiau fluturi galbeni, lacul era neted ca uleiul, albastru qi calm, sclipind incet, crestele muntilor erau invxluite in cea!5 si in mica piagl cu pietriq mirosea niprasnic a smoald ;i a vopsea de ulei. Dupd aceea, bircuga mirosea toati vara a smoals. Multi ani rnai tdrziu, de fiecare datd cand simfeam in nas la mare rnirosul straniu de api combinat cu cel de smoal5, imi apirea dinaintea ochilor krircula noastri qi-l vedeam pe tata cu manecile suflecate manevrand pensula, vedeam norigorii albr5.strii din pipa sa urcand in linistea aerului de varl ;i fluturii de un gajben aprins in zborul lor nesigur. in astfel de zile, tatil meu era neobiqnuit de binedispus, fluiera triluri, lucru Ia ca,re se pricepea deosebit de bine, gi mai canta qi cate un iodler scurt, dar doar cu.jumitate de 17