IMAGINE URBANĂ ŞI MOBILITATE

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Bucureşti Facultatea de Urbanism IMAGINE URBANĂ ŞI MOBILITATE rezumat Doctorand: asist. urb. Octavia Anamaria STEPAN (MARINESCU) Conducător ştiinţific: prof. dr. arh. Alexandru SANDU DECEMBRIE 2011 1

CUPRINS CAPITOLUL I INTRODUCERE... 5 A. ARGUMENT OPORTUNITATEA STUDIULUI... 5 B. STRUCTURA CERCETĂRII... 7 C. METODE DE CERCETARE... 12 CAPITOLUL II CADRUL GENERAL AL LUCRĂRII, ASPECTE TEORETICE ŞI CONCEPTUALE... 15 A. DELIMITAREA CADRULUI DE STUDIU... 15 B. CONCEPTELE LUCRĂRII... 20 1. Mobilitate... 20 a) Mobilitate Mişcare Deplasare... 21 b) Tipologiile mobilităţii; mobilitatea urbană a persoanelor asociată altor domenii... 24 c) Apariţia şi evoluţia conceptului de mobilitate urbană... 28 2. Imagine... 42 a) Imaginea urbană din perspectivă fenomenologică... 44 b) Imaginea urbană din perspectiva marketing-ului... 48 c) Rolul imaginii urbane comportament şi comportament de mobilitate... 51 3. Materializarea spaţială a mobilităţii, manifestarea sa în spaţiul care face obiectul imaginii urbane o primă definire a conceptului de imaginea mobilităţii... 54 4. Planificarea si proiectarea urbana abordate în contextul mişcării în spaţiu şi a imaginii urbane... 58 Imaginea urbană şi proiectarea spaţiilor urbane de circulaţie o înţelegere dialectică... 60 CAPITOLUL III MOBILITATEA, MATERIALIZAREA SA SPAŢIALĂ ŞI IMAGINEA PERCEPUTĂ... 63 2

A. INTRODUCERE... 63 B. EXPERIENŢA SENZORIALĂ ŞI CEA COGNITIVĂ ÎN IMAGINEA PERCEPUTĂ... 66 Câteva precizări privind experienţa senzorială... 68 C. MOBILITATEA, MATERIALIZAREA SA SPAŢIALĂ ŞI EXPERIENŢA SENZORIALĂ... 72 1. Multisenzorialitate sau jocul combinat al tuturor simţurilor... 73 2. Kinestetică... 75 3. Caracterul accidental sau întâmplător... 77 D. MOBILITATEA, MATERIALIZAREA SA SPAŢIALĂ ŞI EXPERIENŢA COGNITIVĂ... 79 a) Spaţiului urban trăit prin semne... 81 b) Spaţiul urban depersonalizat... 82 c) Mişcarea în spaţiul public urban ca necesitate de a participa permanent şi activ la circulaţie... 84 d) Mişcarea în spaţiul public urban ca o experinţă hiperactivă şi monotonă... 87 e) Ipostaza de consumator - flâneur în contextul mobilităţii contemporane... 89 E. CONCLUZII... 92 CAPITOLUL IV - MOBILITATEA, MATERIALIZAREA SA SPAŢIALĂ ŞI IMAGINEA CONCEPUTĂ... 97 A. INTRODUCERE... 97 B. IMAGINEA PROFESIONALĂ A STRĂZII ÎN PERIOADA PRE-MODERNĂ ŞI MODERNĂ TIMPURIE... 99 1. Secolul al XVIII-lea... 99 2. Secolul al XIX-lea - începutul modernităţii... 102 C. IMAGINEA PROFESIONALĂ A STRĂZII ÎN PERIOADA MODERNĂ... 108 1. Până la sfârşitul primului Război Mondial... 108 2. După primul război mondial până în 1960... 113 3. Perioada 1960-1970... 123 4. După 1970 - efectele generate de inserţia autostrăzilor urbane... 128 D. CONCLUZII... 135 CAPITOLUL V SINTEZA EXPERIENŢA TRĂITĂ ŞI PROIECTAREA SPAŢIILOR DE CIRCULAŢIE CONTEMPORANE... 139 3

A. INTRODUCERE... 139 B. IMAGINEA PERCEPUTĂ A SPAŢIILOR MOBILITĂŢII CONTEMPORANE... 141 C. IMAGINEA CONCEPUTĂ NOI MODELE... 148 1. Reconsiderarea spaţiului stradal - răspunsurile contemporane la criza intervenită în proiectarea spaţiilor urbane de circulaţie... 150 a) Politicile de incluziune socială... 153 b) Politicile de regenerare a zonelor centrale... 155 c) Politicile de îmbunătăţire a calităţii vieţii în cartierele rezidenţiale... 210 d) Mişcarea neo-tradiţionalistă... 213 2. Noi principii urmate în planificarea şi proiectarea spaţiilor stradale... 215 a) Principiul evaporării traficului... 215 b) Managementul mobilităţii... 221 3. Miza sănătăţii şi a siguranţei... 226 4. Noi provocări pentru proiectarea urbană a spaţiilor stradale... 229 D. CONCLUZII... 231 CAPITOLUL VI CONCLUZII... 235 A. IMAGINEA MOBILITĂŢII... 235 B. PLANIFICAREA ŞI PROIECTAREA URBANĂ O ÎNŢELEGERE DIALECTICĂ PRIN PRISMA IMAGINII MOBILITĂŢII... 237 1. Contextualizarea spaţială... 240 2. Contextualizarea profesională... 242 ANEXE... 247 ANEXA A Prezentarea succintă a studiului realizat în The view from the road, autori Appleyard, D.K., Lynch, K., Meyer, J.... 247 ANEXA B Prezentarea succintă a studiului şi a schemelor prezentate în cartea Livable streets, autor Appleyard, D.... 250 ANEXA C - Tipuri de ierarhizări ale străzilor... 254 ANEXA D Clasificarea discontinuităţilor structurale... 263 ANEXA E Modalităţi de măsurare a reducerii deplasărilor de proximitate... 267 ANEXA F Scheme de modelarea traseului unei autostrăzi... 268 4

ANEXA G Distribuţia modală în câteva aglomeraţii europene mai mari de 300000 de locuitori, clasate descrescător în funcţie de talia oraşului.... 269 ANEXA H Evoluţia distribuţiei modale în oraşele frnaceze între între 1982 şi 1994... 270 ANEXA I Poemul-proză Ochii săracului de Charles Baudelaire, din volumul Le Spleen de Paris petits poèmes en prose.... 271 ANEXA J Analiza comparativă între principalele bulevarde studiate... 272 ANEXA K Comparaţie între rata accidentelor pietonale pe arterele principale din Barcelona... 273 GLOSAR... 275 BIBLIOGRAFIE... 279 LISTA FIGURILOR... 289 5

IMAGINE URBANĂ ŞI MOBILITATE rezumat Doctorand: Octavia Anamaria STEPAN (MARINESCU) Conducător ştiinţific: prof. dr. arh. Alexandru SANDU În acestă lucrare se propune o înţelegere dialectică a relaţiei imagine urbană mobilitate urbană. În plus dizertaţia urmăreşte să construiască o înţelegere a planificării şi proiectării urbane prin prisma acestei relaţii, cu scopul de a incorpora procesului şi practicii prin care acestea se desăvârşesc/constituie noi modalităţi de analiză şi concepţie. De asemenea lucrarea sugerează că abilitatea spaţiilor de circulaţie de a se adapta în timp nevoilor de mobilitate se aliniază/racordează cu viziunea durabilităţii dezvoltării oraşului contemporan. Analiza relaţiei imagine urbană mobilitate urbană este inspirată de înţelegerea dilectică propusă de prof. dr. arh. Alexandru Sandu asupra structurii şi imaginii urbane (ca rezultat al coroborării a trei planuri: real, mental şi metodologic). Lucrarea tratează spaţiile de circulaţie (străzi, autostrăzi urbane, noduri intermodale, etc.) nu doar ca arii de circulaţie destinate exclusiv funcţiunii de transport, ci şi ca manifestări complexe ale planificării şi proiectării urbane. Expunerea se sprijină pe de o parte pe explorarea fenomenologică a experienţei mobilităţii în spaţiile de circulaţie contemporane şi pe de altă parte pe analiza diacronică şi sincronică a modelelor care au configurat spaţiile stradale şi imaginea acestora. Inovaţia lucrării rezultă din prezentarea şi tratarea unui dublu decalaj. Pe de o parte analiza se construieşte în urma decalajului constatat între complexitatea spaţiilor de circulaţie contemporane şi imaginea urbană. Astfel, acomodarea nevoilor de mobilitate contemporane a generat spaţii de circulaţie a căror complexitate configurativă, tehnologică şi informatică 6

creşte exponenţial, însă, în acelaşi timp, imaginea urbană nu s-a adaptat acestei complexităţi. Pe de altă parte acestă defazare este în fapt determinată de decalajul existent între percepţia şi concepţia spaţiilor de circulaţie contemporane, constatare pe baza căreia se structurează întreaga lucrare. Astfel rezultatul cercetării este un cadru conceptual menit să sprijine/informeze practica de planificare şi proiectare urbană. Scopul explorării relaţiei imagine urbană mobilitate urbană este acela de a explica cadrul dialectic pe care se aşează proiectarea spaţiilor de circulaţie urbane astfel încât această metodă de raţionare să poată fi adoptată de profesionişti în practica curentă. Cercetarea a fost generată de două motive. Pe de o parte au fost sesizate discrepanţe între modul în care spaţiile de circulaţie urbane sunt experimentate/trăite de observatoriiutlizatori cotidieni şi modul în care acestea sunt planificate, proiectate de specialişti. Astfel s-a constatat că dacă adesea, pe hârtie, spaţiile de circulaţie urbane corespund idealului din punct de vedere al normelor şi standardelor în vigoare, al metodologiei de proiectare, totuşi în realitate, se dovedesc a fi eşecuri raportat la satisfacerea nevoilor de mobilitate, la integrarea spaţială şi acceptarea socială. Pe de altă parte doctoranda, în calitate de asistent în cadrul Departamentului de Urbanism al Universtităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Bucureşti, a participat la o serie de exerciţii practice în cadrul cărora studenţii erau solicitaţi să propună soluţii de amenajare în diferite contexte urbane. Autoarea a constatat că, adesea, studenţii, odată familiarizaţi cu modelul conceptual de proiectare (norme şi standarde utilizate pentru a conforma/abstractiza spaţiul), îl folosesc ca soluţie universală, aplicabilă în acelaşi fel diferitelor situaţii urbane, justificând astfel neputinţa sau stângăcia în a identifica/propune soluţii integrate contexului. Ulterior, când mulţi dintre aceşti profesionişti în formare sunt angrenaţi în practică, păstrează aceeaşi conduită profesională, uitând sau fiind indiferenţi faţă 7

de căutări empirice, bazate pe empatie şi interogarea sinelui. În plus, literatura de specialitate din ultimele decenii exprimă insatisfacţie cu privire la dispariţia caracterului public şi social al spaţiilor de circulaţie ca o consecinţă a dezvoltării tehnologiilor de transport şi a transportului individual. În concluzie se poate vorbi despre un decalaj existent între complexitatea spaţiilor mobilităţii şi imaginea acestora şi în plus, între intenţiile şi rezultatele procesului de proiectare urbană. Toate acestea au evidenţiat necesitatea de a realiza o simbioză între nevoia de mobilitate şi configuraţie şi pe cale de consecinţă, au evidenţiat şi necesitatea de a ameliora procesul şi practica de planificare şi proiectare urbană. Astfel lucrarea caută să răspundă următoarelor interogaţii: Cum poate fi înţeleasă mobilitatea urbană prin prisma imaginii urbane? Cum s-a modificat în timp relaţia dintre spaţiile de circulaţie, imaginea lor şi modul în care acestea sunt/erau proiectate? Care sunt transformările necesare, pentru a integra în practica de planificare şi proiectare, alternative la modelele conceptual-raţionale, în vederea ameliorării calităţii spaţiilor urbane de circulaţie? Ce rol trebuie să-şi asume profesionistul implicat în proiectarea spaţiilor de circulaţie în vederea îmbunătăţirii procesului de analiză spaţială şi de concepţie? Având în vedere întrebările de mai sus lucrarea a fost structurată în şase capitole şi urmăreşte următoarele paliere: imaginea mobilităţii raportul dintre imaginea percepută a mobilităţii şi imaginea concepută a mobilităţii; procesul şi practica de planificare şi proiectare urbană; rolul proiectantului spaţiilor de circulaţie. Primele două capitole sunt introductive şi explică subiectul acestei cercetări, îi delimitează cadrul şi definesc conceptele cu care aceasta operează. Partea centrală a lucrării, formată din trei capitole (al III-lea, al IV-lea şi al V-lea) explorează relaţia mobilitate 8

imagine, fiecărui capitol corespunzându-i unul dintre momentele dialectice ale imaginii mobilităţii: cel perceput, cel conceput şi respectiv cel de sinteză. Ultimul capitol al VI-lea prezintă concluziile redefinind conceptul de imaginea mobilităţii şi prezentând implicaţiile înţelegerii dialectice a relaţiei imagine mobilitate pentru planificarea şi proiectarea urbană. Capitolul al II-lea Cadrul general al lucrării, aspecte teoretice şi conceptuale stabileşte suportul teoretic şi conceptual al lucrării. Astfel acest capitol încadrează/limitează aria studiului prin enunţarea premiselor referitoare la mobilitate, spaţiu de circulaţie urban şi abordarea dialectică a proiectării şi planificării urbane. De asemenea în acest capitol sunt explicate diferitele paliere de înţelegere ale conceptelor de mobilitate urbană şi imagine urbană. Înţelegerea mobilităţii rezultă din raportarea la noţiuni ca mişcare şi deplasare, şi din asocierea sa diferitelor domenii; în plus mobilitatea urbană se evidenţiază ca un concept complex rezultat în urma tratării multi- şi interdisciplinare a problematicii deplasărilor şi transportului în mediul urban. Imaginea este defintă atât din perspectivă fenomenologică, dar şi ca produs al marketingului urban, iar în raport cu mobilitatea îşi defineşte două valori decizională şi de orintare/ghidare. Modul în care mobilitatea şi elementele aferente se materializează spaţial face obiectul subcapitolului B.3. în cadrul căruia se propune şi o primă înţelegere a conceptului de imaginea mobilităţii. În ultimul subcapitol este realizată o scurtă prezentare a dialecticii ca metodă de raţionare, în final propunându-se prin prisma acesteia o nouă abordare a practicii de planificare şi proiectare urbană. Capitolul al III-lea Mobilitatea, materializarea sa spaţială şi imaginea percepută prezintă cunoaşterea senzorială şi cognitivă proprie receptorului utilizator atunci când structurează imaginea spaţiilor de circulaţie pe care le parcurge. Acest prim moment dialectic 9

al imaginii mobilităţii se construieşte pe baza a două perspective antitetice: cea a utilizatorilor mijloacelor de deplasare nemotorizate, denmite şi blânde 1 (mers pe jos şi cu bicicleta) şi cea a utilizatorilor transportului (auto)motorizat. Astfel filtrând aparenţa spaţiilor suport ale mobilităţii prin propriile senzaţii şi gânduri, participanţii la circulaţie definesc palierul perceput al mobilităţii; în acelaşi timp memoria şi rememorarea proprii flânerie investesc cu semnificaţie această imagine. Însă, constrângerile aduse de dezvoltarea (auto)mobilităţii explorării perceptive, conduc la diminuarea experienţei trăite şi la pierderea dimensiunii sociale a spaţiilor de circulaţie urbane. În final, concluziile definesc conceptul de imaginea percepută a mobilităţii, propun o metodă de ameliorare a procesului şi practicii de proiectare a spaţiilor de circulaţie, din această perspectivă fiind (re)defint şi rolul proiectantului urbanist. Ilustrând modul în care profesioniştii reprezintă concepţia spaţiilor stradale, Capitolul al IV-lea Mobilitatea, materializarea sa spaţială şi imaginea concepută, aduce un alt moment dialectic în înţelegerea imaginii mobilităţii. Expunerea diacronică a evoluţiei spaţiului stradal din acest capitol pune în discuţie valabilitatea şi pertinenţa cunoaşterii explicite (modelele tehnico-raţionale), pe care proiectanţii o utilizează în conceperea spaţiilor de circulaţie, în raport cu contextul urban şi cu nevoile comunităţii. În procesul de proiectare obiectul de interes al profesioniştilor este spaţiul ca produs material, pe care aceştia şi-l aproprie cu ajutorul modelelor raţionale în urma acestui proces rezultă imaginea profesională/concepută. Astfel acest capitol descrie modelele de proiectare precedente, prin raportarea la acestea fiind (re)configurate spaţii de circulaţie care ar trebui să răspundă nevoilor de mobilitate prezente. 1 Sintagmă obţinută prin traducerea expresiilor similare din limba franceză moyens de déplacement doux şi engleză soft transport modes ; termen utilizat şi de Popa, M., H. în lucrarea Mobilitate şi formă urbană - Model teoretic de organizare spaţială cu premise pentru (re)modelarea durabilă a mobilităţii, Bucureşti, 2008. 10

Concluziile acestui capitol redefinesc raportul imagine percepută imagine concepută în raport cu gradele de partajare ale spaţiului stradal şi relativ la planificarea şi proiectarea urbană, necesitatea completării orizontului conceptual al profesionistului şi rolul de mediator al acestuia atât între diferite modalităţi de conceptualizare ale spaţiului străzii, cât şi între diferitele interese care guvernează spaţiile stradale contemporane. Capitolul al V-lea Sinteza experienţa trăită şi proiectarea spaţiilor de circulaţie contemporane propune înţelegerea sintezei dintre imaginea percepută şi cea concepută prin experienţa trăită atunci când sunt parcurse spaţiile de circulaţie proprii contemporaneităţii (autostrăzi urbane, drumuri expres, reţele tip RER şi noduri intermodale); ca răspuns la pierderea valorilor decizionale, de orientare şi estetică ale imaginii în raport cu mobilitatea şi ca încercare de a replasa într-un dialog imaginea percepută şi imaginea concepută, se adaugă antiteza rezultată din aplicarea modelelor de proiectare post-moderne. Concluziile acestui capitol identifică pentru practica de proiectare urbană două modalităţi de creare a spaţiilor de circulaţie, cărora le corespund două tipologii de intervenţii. De asemenea în contextul necesităţii reintegrării spaţiilor de circulaţie contemporane mediului urban se stabilesc câteva repere pe baza cărora se conturează misiunea proiectantului urbanist actual. Ultimul capitol, al VI-lea concluzionează asupra întregului demers al lucrării propunând descifrarea relaţiei imagine mobilitate prin conceptul de imaginea mobilităţii înţeles dialectic, ca existenţă în unitate a imaginii percepute şi a celei concepute. Această nouă înţelegere a relaţiei imagine mobilitate plasează într-un nou context atât procesul şi practica de planificare şi proiectare urbană cât şi rolul proiectantului urbanist, pentru ambele fiind propuse noi modalităţi de abordare. 11

CAPITOLUL VI MOBILITATEA, MATERIALIZAREA SA SPAŢIALĂ ŞI IMAGINEA PERCEPUTĂ MOBILITATEA, MATERIALIZAREA SA SPAŢIALĂ ŞI IMAGINEA CONCEPUTĂ SINTEZA EXPERIENŢ A TRĂITĂ ŞI PROIECTAREA SPAŢIILOR DE CIRCULAŢIE CONTEMPORANE CAPITOLUL II FENOMENOLOGIE MARKETING URBAN MOBILITATE MIŞCARE DEPLASARE MOBILITATEA URBANĂ CADRUL GENERAL AL LUCRĂRII IMAGINE URBANĂ MOBILITATE URBANĂ CAPITOLUL III CAPITOLUL IV CAPITOLUL V PLANIFICARE ŞI PROIECTARE URBANĂ O ÎNŢELEGERE DIALECTICĂ ROLUL PROIECTANTULUI Figura 1 - Structura cercetării 12

În funcţie de diferitele capitole ale lucrării şi de subiectul tratat în cadrul fiecăruia, metodologia se bazează pe: - Observaţia comportamentului receptorilor-utlizatori atunci când aceştia desfăşoară diferite activităţi sau sunt angajaţi în mişcare (fie în mers, fie utilizând un vehicul sau autovehicul) în relaţie cu caracteristicile configurative ale spaţiului de deplasare şi cu contextul urban de ansamblu; aceasta este completată şi de analiza empirică a propriilor senzaţii şi cogniţii în parcurgerea unui traseul prin oraş; metoda a fost utlizată mai ales în capitolul al II-lea şi subcapitolul A din cadrul capitolului al V-lea; - Chestionare referitoare la percepţia şi înţelegerea receptorilor-utilizatori asupra mijloacelor de deplasare nemotorizate (mersul pe jos şi cu bicicleta) şi a modului în care acestea sunt/ar putea fi utilizate în deplasările zilnice realizate în oraş; ancheta face parte din proiectul Active Access Encouraging Active Travel for Short Trips to Improve Health and the Local Economy, început în anul 2009, în care doctoranda a fost şi cntinuă să fie implicată; chestionarele au servit cu precădere la elaborarea capitolului al II-lea; - Selectarea şi ierarhizarea informaţiei din literatura de specialitate, urmărind cu precădere următoarele tematici: imaginea urbană şi modul în care aceasta determină comportamentul, impactul dezvoltării transportului în general şi a automobilităţii în particular asupra imaginii percepute, dimesiunea socială a spaţiilor de circulaţie, istoria şi evoluţia spaţiului stradal şi a imaginii acestuia, modul în care caracteristicile configurative ale spaţiilor stradale influenţează comportamentul de mobilitate şi teorie şi practică în urbanism; acestă abordare a sprijinit demersul întregii lucrări, dar ea a servit mai ales la constituirea capitolelor al IV-lea, al V-lea şi al VI-lea; - Analiza diacronică şi sincronică a proceselor şi metodelor de proiectare ale spaţiilor de circulaţie, cu precădere a spaţiului stradal în cadrul capitolelelor al IV-lea şi al V-lea; 13

- Extrapolarea, atunci când s-a urmărit aplicarea unei teori cu caracter general (urbanistice sau filosofice) în cazul particular al relaţiei imagine urbană mobilitate urbană şi procesului şi practicii de planificare şi proiectare urbană. 14