Christopher Bollen PRIETENIE TRADATA Traducere din limba englezi gi note MARIANA protgeta

Christopher Bollen PRIETENIE TRADATA Traducere din limba englezi gi note MARIANA protgeta

I CAnd eu gi Charlie elam mici, iucam un joc,,,distrugitorii". L-am inventat noi. Jocul pornea mereu de la aceeagi premisi lnspiimantitoare gi inchipuiti: cnliva pistolari cu cagule negr (numirul lor varia) dau buzna ln cameri gi incep si tragi, Ce faci? Pentru,,Distrugitorii" nu era nevoie de echipament. I-am construit universul din cuvinte. Exista ln totalitate numai ln imaginafiile noastre suprapuse gi tl jucam mai ales noaptea, la telefon, cdnd eram siguri ci pirin;ii nogtri nu trlgeau cu urechea.,,distrugitorii" funcfiona cu benzina inteligentei noastle ;i ln locurile pe care le gtiam ca pe propriul buzunar. il plasam in Central Park (locul nostru preferat era grldina zoologici), pe culoarele supermarketului D'Agostino din zona rezidentials, in clidirile noastre de locuintre ca nigte furnicare gi in seducitor de vulnerabilele ssli din Muzeul American de Istorie Natural5, MoMA gi Met. De asemenea, il mai plasam - in mod obsesiv, cu un respect pentru anatomia clidirii victoriene lmbdcsite, din cirimidl albastri, de pe East 84th Street pe care constructorii ei l-ar fi apreciat - in $coala de biieti Buckland. Nu toate locurile erau potrivite. Deseori Charlie voia si situim jocul in metrou, degi priceperea care si-i asigure o misiune de succes li era sabotati de necunoagterea sistemului (familia lui avea permanent la dispozilie o limuzint 5i, dintr-un motiv

26 I CHRISTOPHER BOLLEN sau altul, el se incipslana si cread5 ci vagoanele de metrou au o trapl uqor accesibil5 pe tavan). Dorinfa mea arzitoare era s5-l plasez in nava placatd cu marmurl a bisericii Sfdntul Fatrick - confesionalele erau ascunzitori tentante, iar preotul care ridica talerul de aur deasupra altarului era prima victims perfecti -, dar pirinlii lui Charlie renunlaseri la religie cu mult timp inainte si plece din Cipru. Eu cuno;team dedesubturile bisericilor, insl Charlie habar n-avea de aminuntele liturgice. Acum, c5nd m5 gandesc, pres$pun ci orice copil nefericit joacs un joc asemindtor ca sd se smulgi din incleiala prezentului: igi pirdse;te prietenii gi pe cei dragi f5ri o goapti cle remugcare; se folosegte de oamenii din jur, care nu binuiesc nimic, pe post de actori; respecti doar teoretic legile gravitafiei sau planurile arhitectonice (cele din urml erau mult mai respectate decat primele - uneori puteai si levitezi printre grinzile inalte, dar era complet interzis si sari printr-o fereastri inexistentl). Scopul era si gssegti o cale de iegire" Iati un exemplu in care Charlie pune in aplicare un scenariu in care eu joc rolul principal: - Egti in cantina de la Buckland cind intri qase pistolari. *M5las sub masi. - Simon McMarnely se tdriqte dedesubt cu tine. - SI te fut! Stai aga. Niciodati n-am mancat de prffnz cu Simon McMarnely. *Tu ;i Simon trebuia si faceli un rezumat despre Uganda" Lucrali la el impreun5. - Bine, mi cafsr in spatele lui Simon, ca si fie el in calea gloanle1or. - Pistolarii trag rafale sub mas5. Simon ia in abdomen. Egti expus. a, ^ - Ii insfac lui Simon ochelarii de la ochi gi bu;ilea spre girul de ferestre. *Ferestrele alea nu se deschid. un glon! fug de-a PRIETENIE TRADATA I 27 * Ultima se deschide oarecum, daci dai de miner. * Un pistolar std la fereastra aia. - Bine, atunci ff,pnesc pe u;i spre cdmard. Traversez cdmara spre holul principal" -Alli doi pistolari o iau prin cdmarl dup5 tine. -Alerg pe hol. -Au legat cu lanturi ugile din fa!i. *Urc scirile laterale la etajul doi. -lreei pe l$ngi domniqoara Sheedy. Coboarfi cu un teanc de teste la latins, nu gtie cd se intampl6 ceva, -ii smulg hartiile din msni qi le las si se impr$qtie pe trepte. Aga c$gtig timp, pentru c-o si alunece pe ele c0nd urci. Ajung pe holul de la etajul ai doilea. - Risund focuri de arm5. Domnigoara Sheedy tipd. Zgomot de bocanci care alunecs pe hirtie. -Prima clasd pe dreapta, Iaboratorul de chimie" * Uga aia e incuiatd in timpul mesei de prf,nz, -AvAnd tirnp la dispozifie, smulg un bra! de la ocheiarii lui Simon. Cu el desfac incuietoarea. Intru, inchid upa 6i o incui. Trec prin laborator ;i intru in biroul doctoruiui Chandler. *Auzi cum patui unei mitraliere sparge geamul de la uga laboratorului. Au intrat" - Rahat, bine. Biroul doctorului Chandler nu are fereastri. - Nt, N-ai pe unde si scapi. - Ba am. inchid uqa gi irnping biroui in ea..- Izbesc in r-r95, * Sar pe birou gi ajung la vechiul canal de ventilafie" Comunici cu biblioteca" Trag de cadrui metalic. - Lovesc cu umerii in u6i, care se crapi pufin, Strecoari leava unui pistol. *lntru prin gura de ventilafie qi m5 t$risc. - Simli cum focurile de armi iove sc pereteie din jurul t5u. Un glontr iii stripunge piciorul. Durere extrems. -Sar in biblioteci ;i alerg qchioplt$nd spre ferestre.

28 CHRTSTOPHER BOLLEN - ii auzi fugind iar pe hol, spre bibliotec5. Vin dupi tine, - Deschid fereastra din mijloc, cea de lingi stejar, crengile lui sunt aproape, Trec peste suportul ca un xilofon gi pun picioarele pe polila caloriferului, - Unul dintre pistoiari o ia pe urma sangelui qi te vede printre teancuri. linteqte, Nu reugegti si sari la timp. - Mi folosesc iar de ocheiarii lui Simon, E soare afari. Jin lentilele, prind o razd de lumini in ele qi i-o var direct in ochi. - Pistolarul strange din ochi, se d5 inapoi gi trage un foc de armi in tavan. *imi trec picioarele peste pervazul ferestrei. Vid creanga. Sar. O lineam aga la nesfirgit. Pe r$nd. Improvizam arrne, scuturi gi capcane elaborate folosind tablourile Vechilor Maegtri ori vasele cu salati de crab. Uneori atarnam colaci de salvare, precum cheile, in mainile muribunzilor sau morlilor (oamenii de serviciu erau nigte mesia cu speran!5 de via!5 foarte mici). Uneori, poate o dati din Fase, nu reu;eam. Muream cupringi de panics, indurerali din cauza alegerilor gre;ite, pe banchize plutitoare cu pinguini, pe patul pirinfilor nogtri sau pe genfile aban* donate la garderob5. Eu mi descurcam intotdeauna mai bine dec$t Charlie, fie pentru ci mi dovedeam un strateg mai bun, fie pentru ci Charlie nu pirea in stare si se bucure atunci csnd eram ucis. Dar Charlie avea tendinta si ia decizii proaste, de parci ar fi fost atras de cele mai mari fundituri qi tot se agtepta si scape firi nici o zgarieturs, Nu gtiu ce spunea,,distrugitorii" despre noi. Nu i-am pomenit niciodat5 despre joc vreunui coleg de cameri sau vreunui psiholog, poate jenat de premisa iui macabr5, degi asemenea tragedii se petreceau aproape siptiminal in viala real5 qi gtirile se concentrau glon! cu glonf pe asemenea detalii bolnsvicioase. Deseori aveam impresia cd intreaga lume iuca pe ascuns acelagi joc, in apirarea PRIETENTT rnaoara ; Zl noastri, af spune ci obsesia faff de,,distrugstorii" nu pirea un simptom al psihozei. Noi nu eram niciodati ucigagii, niciodatd pistolarii cu cagule negre cu simpatii politice sau personale necunoscute, care se desfitau cu roadele masacrului - qi, la drept vorbind, jocul ne ficea si fim mai driguli cu cei care, firi voie, ne furnizau personajele secundare, oameni precum Simon McMarnely pi binevenifii lui ochelari; bietul Simon, prin ce trecea in fanteziiie noastre ca noi si sciplm teferi! Nu pomeneam prea des de,,distrugitorii" nici in disculii cdnd nu i-am mai acordat din timpul nostru liber. Ca majoritatea jocurilor din copilirie, pdns in clasa a opta igi pierduse din magie. Cred cd s-a terminat cand Charlie a inceput si insiste si salveze fete care-i pliceau sau c0nd tot plasa acfiunea in locuri mai complicate, precum vestiarele pi piscinele" (,,lan, mitura fine uga biocats" Acum spui ci e abur, dar merg spre duguri. Fii mai exact. Ce vezil") Acum, dupi aproape douizeci de ani, imi dau seama ci,,distrugdtorii" ne invifa ceva in tot acest timp. Nu era doar senzatia tare a urmdririi, Ne asculeam instit"rctele gi aruncam peste bord ata;amentele" Ne perfeclionam strategiile de supravieluire. Am un singur plan. Acropola este aurie in soarele dup5-amiezii, dar nu-mi pot lua ochii de la caini, Barul de pe acoperigul Hotelului Grande Falace este o oazs de vaporizatoare gi umbrele inclinate care rlsar din peticele calde qi negre de umbr5, Muzica se revarsi din boxe ascunse, un tremolo lent de clape ca gheafa care cade ugor intr-un pahar. in ultima jumdtate de or5 am stat sprijinit de balustrad5, m-am uitat spre Piafa Syntagma gi la cainii silbatici care patruleazd prin ea. Umbli in haite, rii, cu capetele ca nigte sigeti de culoarea lamelor ruginite, se nipustesc, maraie ;i le dau tarcoale turigtilor pe care ghidurile de

30 CHRISTOPHER. BOLI-EI'.i cilitorie i-au adus irnprudent spre acest pericol. Brogurile 9i steagurile arse de la o manifestalie politici dispersatd acoperi dalele ca frunzele in Noua Anglie. $tiu ci ar trebui si-mi petrec cele csteva ore libere urcand in jurul Partenonului sau micar ridicdnd privirea spre el. Dar in cdldura mocirloasi de inceput de august toats Atena arati ca o ruini, scufundats, fdrs margini, gtearsi 5i albi ca saiiva. CAinii sunt jigirili gi frenetici" N-ar trebui si fiu aici. in Grecia. La Grande Palace" in vacanfi. Port aceleagi haine de douizeci 9i opt de ore, mai putin o pereche de chilofi rdticifi. Miros a vin rogu v5"rsat, a colonie din duty-free (cedru texan qi vetiver haitian), sex la minut, sipun cu tuberoze 9i sudoare de om. Sunt la Grande Palace la invitafia unei femei langi care am stat in avionul de la New York. Amy, Ann, Annabel? Nici unul din noi nu a putut s5 doarmi in gridinila pentru aduigi de deasupra norilor, plins cu r5sufl5ri greoaie qi pituri pufoase. in timp ce urmlream traiectoria avionuiui nostru pe ecranui micuf, mi-a dat cu cotul. Eu m5 afundasem in transa trists, firi adipost, a cllstoriei pe cer. Eram la jumltatea distanlei deasupra Atlanticului. - Ce s-a intimplat? $l*a seos csgtile din urechi. Scuzafi-rni c[-mi bag nasul, dar pireli supirat. *Tocmai a murit tat5l meu, i-am spus. -Ah, a ;optit ea. Mergeli la inmorm6ntarea luit - Nu, mi duc cat mai departe de ea. Habar ll*am ce a vizut la mine. Poate consiclera cd oricine c5ldtoregte la clasa business stribate lumea cu un permis special. Sau poate a depistat, pe buni dreptate, o pradd u;oar5. Avea cu zece ani mai mult dec0t mine, aproape patruzeci. Avea grafia scheletici a unei dansatoare, era clsitorits, din cdte sugera degetul ei, ;i mergea la Atena la o conferinli pe tema telecomunicafiiior. - Dumnezeu gtie de ce se fine in Grecia, cu toati agitalia de acolo, PRTETET{rE rnanera I :r Vorbea limba acronirnelor - ATSZ, CLO, conexiune prin satelit prin PBX *, lucru care semina prea tare cu oragul din care plecaser5m. Menfionarea morlii nu i-a reprimat nevoia de a vorbi dec$t cdteva minute, -Zboard cu l(orean, zboari cu Air India, daci ai vreodati ocazia, zboars cu Singapore, mi-a spus, de parc[ mi-ar fi goptit secretele brangei. NiciodatS nu ai sentirnentul c5-1i servesc masa sub ameninfarea armei. De fapt, nu, chiar ai sentirnentul 5sta, de aia au servicii aga de bune. A ris de propria glumi gi m-a mai inghiontit o datd cu cotul in umir. Singurul insomniac in afar6 de noi din cabins, cu doui r5nduri mai in fa!6, incerca de douizeci de minute s5-;i smulgi un fir de pir rebel din nas; eram din ce in ce mai nersbdstor sd v5d smulgerea decisivi, victorioas5, Ann sau Amy pirea sx mi aprecieze mai mult cand n-o intrerupeam. Mi-a zis ci de obicei c5l5"torea beaucaup trop trop in interes de serviciu gi mi-a expus teoria ei cd sistemele multimedia de la beird inlocuiseri nevoia de pungi pentni vomi: * N-ai observat ci oamenilor nu li se mai face riu, pentru ci emoliiie le-au fost domolite de bogata oferti de filme? $i de spaliul mai mare dintre scaunel FIcAnd un semn spre perdeiele prinse cu aricio a ad5ugat: incerc si nu-mi imaginez faveia de acolo. CAnd avionul a ajuns deasupra coastei Croaliei, insofitoarele de zbor distribuiau t5vi schizofrenice de ;ampanie qi cafea, zorii mugeau pe ferestre ;i nu m-a lssat inima si-i spun ci eu primisem un upgrade de la clasa economic la business. La clasa business erau singurele locuri disponibile" -Ai hotelt m-a intrebat in timp ce a5teptam la rand la controlul paqapoartelor. - Nu, dar am un vapor la miezul nopfii. Presupun c5 o s5 vizitez Acropola ca s5-mi omor timpul.

32 I CHRISTOPHER BOLLEN Din hotelul ei se vedea Acropola, mi-a spus. Avea pi o canapea, in caz ci trebuia si dorm. - Mdcar atata lucru pot si fac pi eu dupl pierderea pe care ai suferit-o. Camera 411. A descuiat uga, i-a dat bacaip bdiatului care-i cirase bagajele ;i, in intunericul dupd-amiezii, accentuat gi de perdelele trase, cu aerul condilionat dat la maximum, gi-a ridicat fusta plisats ;i s-a intins pe pat. in momentul acela m-am simlit bine dintr-un motiv, dar dupd aceea nu mai era mare lucru, Degetele ei lmi frdm$ntau goldurile, dar se uita la ugi, de parci ar fi agteptat sd intre cineva mai atent. inci eram doi americani care urmau procedura standard de la sosjre. Dupi ce am terminat, m-am dat jos de pe ea pi mi-am ciutat hainele pe jos. * Nici nu te-am intrebat de ce a murit tatel tiu, a spus ea afundandu-6i mainile sub perne" Pirea mai pufin o tntrebare, mai degrabi se l{uda cu impulsivitatea ei. Mi-arn tras pantalonii pe mine pi m-am dus la baie si mi spll pe fa!5. CAnd m-am intors, dormea adanc, iar pirul blond li curgea dintr-un cocon de pituri, Stau sprijinit pe balustradi ;i-mi las toats greutatea pe ea. Ca mai totul din acest hotel vegtejit - o vili in stil Beaux Arts plini de hdrtii de mugte gi camere irnbrdcate pani la refuz cu catifea, botezate cu numele unor regi alungafi de pe tron -, balustrada este veche gi ar avea nevoie ca de aer de o m6ni de vopsea. Fraful de ciment curge pe l$ngi nituri" Chiar dac5 ar ceda balustrada, a; cidea de la trei metri intr-o curte interioari", unde un blrbat cu un keffiehl rogu ipi taie unghiiie. Taxiurile!6gnesc in jurul piefei ca nigte zaruri gi cainii se bat langi f$ntini. Mi intreb cali dintre ei au fost dafi afarl din case gi cili s-au niscut in spatele tomberoanelor din I AcoperSmint pentru cap purtat de birbafii arabi, sub forrna unei bucili de pinzi fixate adesea cu un inel PRTETENTr tnaoara 1 :r Plaka. Unele femele au mamele care le atirni ca sacogele moi din plasl pe care le cari bitranele ia pia!5. in spatele meu, turigtii plutesc in derivi prin piscins, scufundati pani la sfircuri, gi traseazi cercuri exagerate cu bralele - germani, italieni, rugi pi cagiva americani degirafi cu dinli fosforescenfi. Din cand in c$nd, dups o atingere a ceasului de la mans sau o flututare a hdrfii, cupluriie se aduni s5-gi strangi lucrurile. Terasa de pe acoperigul hotelului Grande Palace este o sali de agteptare inainte ca oamenii si ia barca spre insule. MI gandesc la Charlie in casa lui din Patmos, cu un dormitor in plus 9i o u;i incuiats. - Mi pi9 pe America, zbiari un biielel fdgnind de pe un gezlong. Nu mi intorc mai devreme nici de-al dracu'! Ai promis ci putem s5 mai rimdnem! Arati ca un cuier de oase, se afli la granifa cu adolescenfa, cind corpul incepe si se implineasc5. Mama lui ridici obositi privirea spre el in timp ce-gi risucegte br5!irile. -Te rog si nu alergi pe lings piscins, spune ea. - Domnule Bledsoe. Chelnerul m5 bate pe umir. Este tan5r, frumos, dar cam plinu! gi are cirlicnfil fixali cu spum5. Cheinerii nu te bat niciodati pe umir in New York; probabil existi o regul5 privitoare ia contactul fizic" imi amintesc c5 acum patru zile, in dormitorul tatei, mama mea vitreg5 a spus:,,muribunzilor nu le place si-i atingi"" Chelnerul imi inapoiazs cardul de credit. -Nu merge. Poate afi uitat si sunafi la bancit Este apa de dornic si ignore posibilitefile cele mai rele, incat mai c5-mi vine si-i sirut. Si o pun in contul camereit Oaspelii hotelului sunt singurii care au voie sd urce aici. * Nu. Las paharul jos gi bag m$na in buzunar. Scot celslait card de.credit din portofel, cel legat de istoricul financiar personal ai unui t$nir de douizeci ;i noud de

34 I CHRISTOPI{ER BOLLEN ani a cirui carieri dupd terminarea facuitilii const5 ln activit5fi caritabile sporadice, dar aducitoare de mari satisfacfii, incercali-l pe 5sta, il indemn" ii pun bucata de plastic in mani ;i zambesc s5-mi ascund panica. Cardul familiei, ultima legdturi cu depozitul de urgen!5 al famiiiei Bledsoe, a fost dezactivat, Chelnerul se uitd blnuitor la noul card. Nu-mi mai vine si-l sdrut" Mi intreb dac5 se iau dupi el csinii noaptea, csnd pleaci de la hotel. M[ intreb dacs locuiegte cu pdrinlii. Dedesubt, doi poligigti intr5 in piafd, cirind tunuri cu api de mare putere" Probabil c$inii ;tiu ci li s-a incheiat escapada, pentru ci se imprsgtie pe betonul decolorat. *in ce cameri stafit mfl intreab5. -fn can:era 471, spun" Cu iubita mea. Ea doarrne inc5. l\ai-o imaginez pe Amy sau Annabel trezindu-se gi avand ele-a face cu o not5 de plati consistents, urlindu-i acronime recepfionerului, cerand servicii ca in Singapore. Probabil c5 lenjeria mea intimd ined este mototol pe undeva printre ceargafurile ei. Mai vreau unul, adaug inainte de a-mi lua valiza gi de a-l urrna la bar, Este ricoare la umbra alcooiului ;i a copertineior. Pentrr.i o ciip5, inci simt in ochi pata l5sati de soare, cerculele mov carf se evapors incet" Foarte putini oaspeli stau la tejghea. Cheinerul trece cardul 9i aparatul scoate frumosul sunet atonal al h$rtiei ce se deruleazs,,,de-ag ajunge mai repecle in Patmos", mi gdndesc. Pe partea cealaltl a barului, un lrdrbat s15b5nog, care se bf,1$ie intruna, ii face avansuri unei rusoaice mai in v$rsts. Mi se pare cunoscut, a$a cum fi se pare orice tinir cu ochi de consumator de amfetamins aflat aproape de un bar. - Sunt un justifiar rst5citor, il aud spunand, firs urmi de sarcasm.. Rusoaica rffde, sanii ei ar;i de soare qi cerceii-candelabru se ciatini ca in urma unui mic cutremur, PRIETENTETMDATA I 35 - Lasi-mi si fac poz5, spune ea ridicind telefonul. Primul justilrar in vacan!5. Birbatul intinde mana ca si blocheze obiectivul. E atit de asudat, incst ii disting broderia psrului de pe piept pe sub cimags. De la coltrul gurii ii pleaci o cicatrice qi are capul ras, ca si ascundi cele doui insuiile de pir care-i mai r5man. Seamini cu un gigolo in ultimul an de activitate, flirteazi cu o disperare nedumerits" Degetul arltitor e doar un ciot, precum capitul tacului de biliard in timp ce se preg5tegte de o lovituri. Ar putea si aibi vdrsta mea, are accentul ca al meu, dar fala ii e atat de burduqiti, incat nici nu-mi pot imagina cum de l-a lssat paznicul de pe hol si urce flri si-i ceari mai intai s5-i arate cheia de la cameri. Se prinde c5 mi uit la el, aga ci mi intorc spre peisajul Acropolei. CAnd mi uit iar, inci mi privegte cu o grimass. igi smulge portofelul de pe tejghea qi pleaci furios spre lift. Rusoaica este prea ocupati cu aurora boreali de pe teiefonul ei" Chelnerul imi toarns al doilea pahar. Ginul mi va ajuta si trec peste panici. Deja a zugrivit florile din ghivece intr.o nuanli mai delicati de roz. Dar de acum inainte trebuie s[ am griji cu cheltuielile" Nu mai am dec6t ce este in cont gi micul teanc de bani ascuns in valizs, pe care am reugit si-l sustrag inainte si sece rezerva. Odati, la scurt timp dupi terminarea facult5lii, o iarni intreagl am ajutat mame singure din Bronx s5-gi deschidi un cont bancar.,,cinci dolari. Haidefi si incepem viitoarea voastri solvabilitate financiari cu cinci doiari. Sigur vd puteli lipsi de sufila asta," Rusoaica lovegte ugor cu palma in tejghea, de parci ar ciuta puncte slabe in lemn. Dintr-odati, sare de pe scaun gi ingenuncheazi pe podea. in timp ce eu semnez pe chitan!5, ea incepe si se tinguie ci-i lipsesc bani, cd i s-a furat portofelul. -Justiliar nenorocit. Aveam biletul de vapor. Chelner, repede, suni jos! Nu-l 15sa si plece din hotel!