Calistrat Hogaq PE DRUMURI DE MUNTE *tt Bucuregti 2018

Calistrat Hogaq PE DRUMURI DE MUNTE *tt Bucuregti 2018

CUPRINS Tabelcronologic.....5 AMINTIRI DINTR-O CALATORIE Spre mdndstiri... "... "..21 DelaVdraticlaSdcu...19 La Agapia.....;!... ".32 SprePipirig....40 Hdl6uca in valea Sabasei.......50 Pe $egtina...73 Jupdneasa Zamfira lonrusu...101 Un popas.... - -.. 112 iru nnuntii NEAMTULUI Floricica.. 127 Spre Nichit... 152 Pirintele Ghermdnuld....... '172 Singur. LaTazlau... 232

SPRE MANASTIRI Orice cdlstorie, afard de cea pe jos, e dupd mine o cdlitorie pe picioare str6ine; a avea la indem6ni cupeaua unui tren, roatele unei trisuri sau picioarele unui cal inseamnd a merge gezsnd gi a vedea numai ceea ce!i se d5, nu insd $i tot ce ai voi. latd pentru ce eu gi t6ndrul meu tovarsg de cdlstorie ne hotdrdrim a merge pe jos peste munli qi in rigaz, de la Piatra pan'la Dorna, l5s5nd la o parte drumul mare. ln ziua de ;ase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum agezate in o boccea de forma unei ranili sold5legti, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se incruclgau pe pieptul nostru: la goldul st6ng cdte un revolver, in dreapta cdte un baston sinitos, 9i la picioare opinci de piele ro$ie, legate cu qferi negre de l6ni de capr5, care ne infigurau in spirald pulpa p6ni la genunchi peste un collun negru de ldni vrdstat cu rot. O pildrie neagrd gi mare putea, la nevoie, sd m5 apere gi de ploaie 9i de soare. Tovardgul meu, in loc de pdlsrie, avea pe cap un chipiu de uniforms, iar drept strai mai gros de ldnd era imbrdcat cu o venghercil de doc alb. ln revdrsatul zorilor plecardm. Deocamdatd trebuia si mergem la Almag. Fiind insd mai dinainte hotdrdt intre noi de a ne feri de drumul mare, nu cunogteam o poteci sau un drum mai scurt pentru tinta noastrd. Ajunsesem la barierd. Niciun suflet de orn nu era inci dettept; numai c61iva c6ini, prea harnici poate, isi fdceau datoria bdt6nd la noi, sau - mai bine zis - la neobignuita noastrd imbricdminte de drum. Oricum insd, eu giseam de vind pe tovardtul meu, care avuse ciudata idee de a mdrita straiele de sublocotenent cu opincile, bastonul gi bocceaua din spate; $i md sileam a-lface si priceapi cd numai pentru dansulfdceau csinii at6ta gildgie. Apucarim la stdnga pe prundul Cuejdiuluiinspre Ddrmdnegti, fdrd sd gtim daci am apucat bine sau rdu. Noroculinsd line cu drumeful: lvengherci - tunici

r2 Calistrat HogaE Pe drumuri de munte r3 la c6liva pagi, pe piispa unei case albe, gospodarul ;i gospodina dormeau sub o plapumd, lipi{i unul de altul pentru a putea sd infrunte, dupd socotinla mea, rdcoarea diminelii; cdci, degi in iulie, dimineala din ziua de $ase era totugi destul de rece; ei dormeau du;i ;i se leginau poate in visuri fericite; noi insi, 9i mai cu seamd eu'firi respect pentru toate aceste nimicuri gi fdri nicio ceremonie, m5 apropiai de d6ngii, ridicai cu bdful plapuma de pe nasul gospodarului, care dormea la margine, il impinsei pufin, il trezii ;i, fdri a-i da buni dimineala cel pulin, il intrebai scurt despre drumul la Almag. Foarte rar se int6mpla cuiva sd vadi o figurd mai elocventd dec6t acea a omului meu; un psiholog ar fi scris volume intregi, eu insd cred de ajuns a spune cd e - psihologicegte vorbind - de mare interes infdligarea unei figuri ce trece de la adanca linigte a unui somn firi de grijd la izbitoarea intipdrire a unei surprinderi" Ceea ce s-a petrecut atunci in sufletul lui a fost, desigur, mai iute decst fulgerul; destul cd, cu nigte ochi de doui ori mai mari dec6t cei ce poate-i avea de obicei, cu o fald lungd gi speriatd 9i neput6ndu-se ldmuri de unde gi cum rdsdrisern noi aga ca din pim6nt, se uitd la noi, mdsur6ndu-ne cu privirea-i zapdcit6, de sus p6nd jos gi indesandu-se tot mai tare spre perete, ca gi cum ar fi voit sd scape de o vedenie supdrdtoare. Biata femeie, str6mtorati astfel gi buimacd de somn, incepu a se intoarce sub ogheall 9i a ingdima vorbe neinfelese, care nu puteau fi dec6t nigte puternice protestiri conjugale... Pentru a sf6rgi mai iute cu toate acestea, il intrebai inci o dati pe gospodar despre drumul la Aknag" - Pe aici, ne rsspunse el in cele din urmd, ardtindu-ne spre deal; 9i spre acolo apucardm 5i noi. Desigur cd speriatul nostru cicerone ne va fi urmat multi vreme cu privirea. Noi insd nu ne mai uitardm indirdt, ci ne urmarim drumul pe prundi;, sirind ca nigte capre peste bolovani, cursuri de ap5, bdlli gi gloduri. Dimineala era mireafd gi ne vestea o adevdratd zi de iulie. Niciun nor nu plutea sub albastrul cerului addnc gi limpede ca ochiul unei fecioare. Toate stelele se mistuiseri gi cel mult daci indrazneala Stea a Ciobanului mai infrunta, din cind in c6nd, valurile de lumini trandafirie, cu care zorile inundau rdsiritul depdrtat. Niciun vdnt nu migca aerul, gi graul, in lanurile de aur, stitea tot atat de neclintit ca gi firul de iarbd din finelele inflorite. Roua avea infsligarea unor 'Ogheal - plapumd mdrgiritare ce nu agteptau decdt o razi de soare spre a se schimba in strdlucitoare diamante. Umezeala gi ricoarea dimine{ii dddeau intregii firi o nespusi frigezime. Totul incepuse a se degtepta sub intdile raze ale zilei, dar totul era cuprins de o linigte, de o tdcere, de un fel de inmirmurire solemnd: gi firea intreagd pdrea cd se afld in o religioasi atteptare. La rdsirit se ivea geana de aur gi de purpuri a unui soare tdndr, care intr-o clipi gterse?ntr-o nemdsuratd depdrtare umbra de pe fruntea munlilor negurogi. Noi ne urmarim drumul cu sufletul stipinit de mirefia priveligtii, iar rarii drtrmeli ce intilneam, gi pe care-i lisam in urm5, dupd ce ne doreau cale buni, se uitau lung gi mirali dupd noi. Spre a merge la Almag pe drumul mare, ar fi trebuit sd suim Dealul Balaurului, ce se ridicd dincolo de Ddrminegti. Lucrul acesta insi nest6nd in planul nostru, de la o vreme cotirdm de la Ddrmine;ti, la st6nga, spre Gdrcina, pentru a tdia peste dealuri, pe drumul de picior. Drumul acesta ne duse spre G6rcina p6nd la biserica din sat, de unde trebuia si ne indreptim cdtre Almag: in drum ne int6lnirdm cu preotul locului, care mergea cu un ldran la un ogor din apropiere. pe preot il cunotteam gi-l intrebai de drumul ce trebuia sd apucdm, ca si iegim la Alma9. Dupd ce cdpitarim lsmuririle trebuincioase, plecarim inainte. ln urmd tocmai, am aflat cd fdranul ce insolea pe preot era ajutorul de prirnar al comunei G6rcina gi cd, vdzdndu-ne a$a de neobi;nuit imbricati, i9i aduse aminte cd in cercul comunei lui are gi indatoriri polifienegti. Astfel, dupd ce ne depdrtardm putin, se intoarse cdtre preot gi-l intrebi dacd ne cunoa;te. Preotul, care infelese bdnuielile ajutorului de primar gi care voia sd glumeascd pulin, ii rdspunse ci habar nu are de cine suntem 9i cd nici nu ne-a mai vdzut vreodatd pe meleagurile acelea. Ajutorul, de cuv6nt 9i totdeauna cu privighere pentru siguranfa publics; cdutd si afle tot de la preot dac6 aveam pagapoarte in reguli. Acesta dete din umeri gi-i rispunse foarte serlos gi carn ingrijit: - $tiu eu? Poate ci sunt nigte scdpali de la vreun arest; ar fi bine sd cauli a te incredinta gi cu at6t mai mult, cu c6t avefi, mi se pare, la primdrie nigte porunciin aceasti privinfi. '- Cd bine zici, pdrinte! $i nici una, nici doui, se intoarse din drum, apucdnd spre primdrie, cu gind de a trimite cdfiva vitdjei in urma noastrd, ca si ne prindi 9i si ne duci la comund. Preotul, vdzdnd ci gluma se ingroagd, il lisi sd meargd pulin, apoiincepu a rdde cu hohot gi-l chemi inapoi, spun6ndu-i cine suntem.

L4 Calistrat Hogag Pe drumuri de munte r5 - Sd md bati Dumnezeu, pdrinte, zise ajutorul de primar, c5, de nu-mi spuneai sfintia-ta sau de-i intdlneam singur, ii legam burduf gi-i duceam la comund, ca sd le cercetez pagapoartele. Cine dracu' i-a indemnat sd se imbrace ca nigte marchidanitgi si cutreiere satele? Vizuf-ai pe cel mai t6ndr? Tuns, cu chipiu de uniformi, cu opinci ;i cu bocceaua in spate, parci era un dezertor. La Gdrcina i-ai scipat sfintia-ta; da nu gtiu cine are s5-i scape la alte comuni. $i ldranul avea dreptate: cel intdi nesp&lat avea tot dreptul s5 ne intrebe de pagapoarte sau cel pulin de biletele de identitate. in timpul acesta noi ne urmam drumul linigtifi, tdind de-a lungul Gdrcina, un sat gide munte, gide c6mp; de munte, fiindci nu se mai sf6r9e9te, de c6mp, fiindcd sunt casele foarte dese. Stribiturdm deci satul acesta sau, mai prin care cineva bine zis, aceasti nesfdr$itd stradd de case!;rdnetti, merge aproape doui ceasuri cu credinla, de la o vreme, ca cel5lalt capit trebuie sd fie pe lumea cealalti. ln adevdr, pdni ce sd ajungem la jitdria2 despre miazdnoapte, sudoarea ne inmuiase trupurile ;i ciuda ne cuprinsese sufletele. Biltoacele verzii, miasmatice gi adinci, care impinau drumul in lung giin lat, ne sileau la sdrituri gimnastice 9i de preciziune peste golurile destul de mari dintre bolovanii pugiin r6nd pe marginea acestor bdltoace. Nenorocit piciorul greoi sau neghibaci, care n-ar fi avut in el ceva din firea caprelor! O baie de glod, pdnd la genunchi, ar fi fost neinliturati. Noi insd, din fericire, eram depringi cu aceste punfi de un alt soi gi le trecurim pe toate fdri gre;. legili afari din sat, rdsuflarim in sfargit gi ne urmarim drumul spre Almag pe poteca de picior, ce taie dealurile de-a curmezigul intre risdrit ;i miazinoapte. La dreapta se intinde un gir de coline cu povdrniguri dulci gi acoperite cu sdmdndturi, fdnefe gi ciritei3; la stdnga colinele se schimbd in dealuri, gi, mai departe, intre apus 5i miazdnoapte, dealurile devin rnunfi, al ciror lant umple intregul cerc al vederii din partea aceea. Dupd un mers grabnic de doud ceasuri gi mai bine, iegirirn pe creasta unui deal lutos gi sfir6mat, care se ridicd la o micd inilfime deasupra Almagului. Scobor6r6m in sat, trecdnd par6ul cu acelagi nume, gi merserdm la micul schit de cilugdrile, care se afli din sus de curtea boiereasci. l Marchidan - negustor ambulant de mirun{i5uri 2Jitirie - bariera unui sat 3 Ciritei - tufi9 de copicei Starila schitului era rudi cu tovard5ul meu de drum gi, prin urmare, de la sine se intelege ci furim cu deosebiti cinste primifi. E foarte atingdtor lucru si vezi cu cdti bundvoint5 9i cu cdte jertfe chiar se indeplinesc datoriile ospitalititii ln aceste schituri locuite de cdteva femei sdrmane. Poate ci adeviratele invifituri evanghelice au gi ele cuvdntul lor, in aceste locuri, cel pufin. Furdm deci cu mare dragoste ospitafi 9i gszduili p6nd a doua zi. De la Almag, trebuia sd mergem la Horaifa, dar, fiindci nu cunotteam drumul, furdm nevoili a cere la starifa schitului pe cineva care sd ne cdlsuzeascd. Acesta fu lucrul cel mai ugor, de vreme ce maica Filofteia se pdrea cd nu are in m6nistire alti insircinare decdt pe acea de cdlsuzd. Ne gdtirdm gi plecar6m. Cilduza mergea inainte gi noi dupd ea. $i acum mi se pare ci vid aievea pe maica Filofteia: era o femeie de staturd mulocie mireani la trup gi numai la cap cdlugdritd. poate cd acesta era portul ei de drum, noi ne dddurim ins6 cu socoteala ca ea ar fi trebuit si nu-gi puni niciodatd alti imbricdminte... Avea maica Filofteia nipte ochi cdprii gi mari, care te tdiau in suflet cu ascutitul privirii lor gi care, degi trecufi in vdrsti, ardeau totugi de focul unei tinere[i mistuite de vipaia unor patimi innidugite. Gura ei cam mare gi buzele ei, degi vestejite, dar totuti destul de cdrnoase, ficeau si te gdndegti firi voie la pdcdtoasa biblicd care ar fi aruncat peste umerii desfrdului siu haina cuvioasd a mironositelor. Chiar fata ei boliti sporea infdligarea afdlstoare a intregului 9i te fdcea sd ti-o inchipui cu douizeci de ani in urmd... De sub comanac, ii iegea pe t6mple, in semicercuri, pdrul ei cdrunt, dar agezat totuti ti pieptdnat cu multi ingrijire. Ce pdcat cd nu era negru acest pdr!... Ea era tdcutd, noi ticuli; ea gdndindu-se la cine gtie ce, eu cu capul plin de socotelilumegti, ne urmam drumul pe p6r6ulalmagutui la deal. Cildura miezului de iulie era covirgitoare 9i ar fi fost cu neputinld de infruntat, daci umbra pddurilor n-ar fi stdmpdrat-o pu1in. Din c6nd in cind, ne opream la umbri spre a ne odihni: ciliuza noastri insi ne gdsea prea bicisnici, gi avea dreptate; dacd cineva ar fi avut fantezia si se uite la picioarele ei, care, fdrd si rogeascd c6tu9i de pufin, se iveau, pdni mai sus de glezne, de sub fusta ei scurti de cit, 9i, mai mult incd, daci s-ar fi urcat cu inchipuirea ceva mai sus, ar fi gisit, in loc de picioare, nigte fuse de o!el, care, lipsite de rotunjimea plind a tinerelii gi fdri caracter pdmdntesc, puteau sd se migte in mod mecanic fird sfdrgit. Aceasti femeie zbura, nu mergea. $-apoi maica

L6 Calistrat Hogag Pe drumuri de munte t7 Filofteia avea credinfa deplind a darului sdu... Pe drumul ce fineam noi, se intdmplase, cu cdteva zile mai inainte, nigte prdddciuni sau, mai bine zis, nigte potlogdrii. Luase, de pildi, un oarecine imbrdcat intr-un suman rupt traista cu fiind din spatele unui gugat, ii diduse cdfiva pumni 9i se mistuise in pddure; sau int6lnise un altul pe o proasti, ii luase legitura cu fasole gi se ficuse iarsgi nevdzut. De aceste neajunsuri se temea maica Filofteia si nu ni se intimple ti noui, ti se hotiri deci, sd faci pentru noi o rugdciune de drum, spre a ne ajuta Cel-de-Sus ca si ajungem teferi gi netulburafi de nime la linta cilstoriei noastre.lti scoase, prin urmare, mdtiniile din sin gi, ca 9i cum ar fi vorbit cu sind insdgi, incepu a $opti o rugdciune, insofind acest monolog intim cu nigte cruci mari, indesate gi cu evlavie insemnate pe toate cele patru puncte cardinale ale persoanei sale. Din c6nd in cdnd, fdcea gi c6te o mitanie spre risdrit, lipindu-gi cu sfinlenie fruntea de pimdnt.ln timpul acesta, noi ne urmam drumul sdrind peste pdraiele ce ne tdiau mersul sau trec6nd pe sub giganticii brazi rdsturnali de vijelie ori de moarte naturald ti care, rezemati cu vsrfurile lor pe inillimea brazilor dimpotrivs, alcituiau, pe deasupra capetelor noastre, nigte uriege punfi aeriene, aruncate de insugi Dumnezeu pentru sdlbaticii 9i speriogii locuitori ai pddurilor neumblate. Citre asfinfit, sosirdm la Horaila, unde furdm primifi cu oarecare riceali de citre egumenul m6ndstirii, care stdtea in cerdac la aer curat. Din intrebdrile gi rispunsurile obignuite despre sdndtate, ne puturdm limuri cd sfinfia-sa suferea de un gutunar gi cd, prin urmare, intreaga sa veselie sufleteasci inghefase sub aceastd rdceald din pdrfile inalte ale persoanei sale; totugi ni se porunci un borg cu chitici 9i un pui de mimdligs, nimicuri care toate se mistuiri iute sub flsmdndele noastre linguri gifurculi[i... Ce voili? devenisem la drum mai mdnciciosi decdt evanghelistul lon; atdta numai cd pdrintele egumen nu gtia ci pofta de mdncare e o virtute cu totul biblicd ;i ci, mai la urmd, e foarte indoielnic lucru sd se fi sdturat cinci mii de oameni cu cinci p6ini 9i doi pegti, ba incd si mai fi rimas gi douisprezece coguri de firmituri!.'. Bine sau rdu, astdmpirafdm circeii de foame ai stomacului nostru 9i merserdm apoi in bisericd, spre a vedea mai de aproape aceastd zidire, pe care o cunotteam numai din nume. Pe din afard nu e dec6t un masiv de piatrd viruit cu galben, in care nu se vede nicio idee arhitectonic5: deasupra, o ceati de turnuri ce nu se infeleg intre ele, igi dau br6nci 9i se indeasd unele in altelg spre a nu cidea, pare c6, jos de pe masivul de sub picioarele lor. Pe dinlduntru, zidurile sunt stropite cu albastru gi galben, iar pictura e pufind gi proasti; toli sfinlii gi toate sfintele, cu lisus Hristos in fruntg sunt iegifi de sub penelul aceluiagi iconar rus care a zugrdvit maitoate vechile noastre biserici. in aceste locuri, oriincotro te intorci, te impresoari singurdtatea, la hotarele cdreia viala se pare ci expiri. Omul imprumuti aici mutismul de la arborii in mijlocul cirora trdiegte, aga inc6t cele mai guralive fiinte din aceste locuri sunt numai ldstunii, care zboari in stoluri negre inainte de apusul soarelui gi se invdrtesc lipdnd in jurul turnurilor albe 9i neclintite ale bisericii. Nu departe de Horaifa, pe un munte despre miazdz se afli Horaila Mici sau Horaicioara: schitul acesta e un adevdrat cuib de vultur aninat in cripdtura unei stdnci aeriene. El std mai totdeauna ascuns intre nori gi, numai cdnd acegtia se desfag schitul se zdregte albind dintre brddigulnegru. ln zori, a doua zi, apucardm drumul Vdraticului. Cdlduzul nostru, un bdietan ca de cincisprezece ani, nu gtia dec6t pe cel mai lung gi mai riu; pe acela deci apucardm gi noi. Cdt merserdm prin umbri, drumul fu pl6cut. Fagi gi paltini c6t lumea de bitr6ni, cu trunchiuri albe gi goale, igi impreunau sus de tot frunzigurile lor gi alcdtuiau deasupra capetelor noastre o boltd de umbrd gi verdeafi. Singurul glas al locurilor acestora e numai glasul vdntului, care se taie, suspindnd, pare ci dureros, in frunza ascufiti a bradului; gi glasul acesta are un farmec nespus... Toli c6!i trecuserd pe aici, cdldtori poate ca gi mine, igi zgdriaseri numele lor in scoarfa netedd a fagilor. Cu drept sau fird drept, giseam vinovati, in gindul meu, pe toli ace$ti zgdrietori de copaci, care avuserd degerticiunea vrednicd de r6s de a-gi eterniza numele in pustiu; gi cu atdt mai mult ii gdseam vinovafi, cu c6t mi se pdrea mie cd urma omului in aceste locuri rdpea ceva din mdrefia singurdtdfii gi se amesteca jignitor in sublimul intregului. Peste pufin, scdpitardm de la umbrd 5i iegirdm intr-un luminig de seminceri. Ne aflam in parchetele de pe Cracdul-Negru. Din depirtare, prin aerul sec, ajungea pdni la noi glasul omului gi al toporului. Din cdnd in cdnd, o trdsnituri colosali umplea vdile munfilor: erau fagii, paltinii sau brazii amelitor de inal{i, care, in ciderea lor prdpdstioasd, sfdr6mau gi doborau tot in calea lor. Ziua era la amiazd gi un aer inflicirat ne inconjura din toate pdrfile. Soarele, alb de fierbinte ce era, ploua cu foc peste capetele noastre; cu toate acestea noi ne urmam

I8 Calistrat Hogaq drumul pe hogagul sdpat de butuci in coasta muntelui 9i, numai c6t in rdstimpuri, eram silili a ocoli, prin smidurit, bdltoacele glodoase 9i verzii ce ne tiiau drumul. Eram atet de grdbili sd poposim undeva la umbrd, incdt nici nu mai bdgam in seamd pe un intreg popor de broscoi cu ochi holbafi gi verzi, care - iegifi pe jumetate din umedele 5i glodoasele lor locuinle - ne salutau or6ciind gi apoi dispdreau iute la apropierea noastri. DupS ce ne oprirdm pufin la o colibd pdrisiti, cumpinirim in valea Craciului. Ajunqi la acest pdrdu limpede ca o picdturd de roui, ne stampdrarim setea gi incepurdm iarigi a urca, de-a curmezigul,,un gir de coline lutoase gi seci, acoperite cu tufari de aluni, mesteacini gi arini. De pe cea din urmi colind ce se inalli deasupra Vdraticului, o intinsd priveligte se deschise ochilor nogtri: sub noi, Valea-Saci se rdsfsla cu casele ei albe gi curate intre doud dealuri acoperite cu grddini, fdnele gi s6msndturi. Mai departe, intre rdsdrit 9i miazdzi, Bdllitegtii, cu mdrefele-i gridini gi agezimintele sale de bdi, p6reau cd vor sd se ascundd dupi nesfdrgitele giruri de plopi inalli de mesteacdni blonzi 9i de brazi posomor6li; cu toate acestea, o razd de soare, cdzutd din cer peste acest cuib de zdns pierdut intre indoiturile verzi ale dealurilor, rdsfrdngea p6ni la noi lumina strdlucitoare de pe pldcile metalice cu care e acoperit. ln fa!i, orizontul era inchis de cele din urmd ramuri ale r6pogilor munli de marnd cenugie ai Neamfului, care se intindeau ca o f6gie de fum plumburiu pe zarea cerului depdrtat... La picioarele lor, orasul alb cu p6rdul siu limpede scdnteia sub lumina soarelui. Aldturea, in umbra depirt6rii, stdtea nemigcatd 5i gdnditoare pare cd vestita Cetate a Neamfului, cetatea lui $tefan, martord nepieritoare a gloriei noastre trecute. Stiturdm deci la umbra unui mesteacin, spre a ne odihni 5i a ne sdtura ochii gi sufletul de aceastd mdreafa priveligte 9i, cdnd soarele aproape scdpdtase dupi Ciungi, intrarim in Vdratic. 1 Smid, smidd - desi' format din copaci tineri sau din tufe de spini, de zmeuri etc. DE LAVARATIC LA SACU Cine nu cunoatte aceastd rnandstire de cdlugdrile gi care cdldtor nu are de spus un cuv6nt pentru ea? Era pe timpul bdilor, gi in tot anul o mullime de oaspefi, din toate pdrfile Moldovei mai cu seamd,?gi petrec aice lunile de vari; prin urmare, nu ne mirardm deloc c6nd vdzurdm, pe drumul mandstirii, incrucigandu-se moda lumeasci cu uniforma bisericeascs: rochia cu rasa, corndnacul cu pdldria, mdna goald cu minuga, mdtdniile cu evantaliul, umilitul papuc pe talpd cu indrdzne{ul cilcdi Louis euinze, negrul posomor6t cu toate culorile din lume, gditanul cu dantelele, smerenia cu indrdzneala gi, in urma tuturor, ipocrizia cu sufletul fird ascunsuri!!... $i multe incd a5 mai fi vdzut, dacd foamea nu mi-ar fi dat pinteni gi nu m-ar fi silit sd sui scirile lustruite ale arhondaricului. O veche mironosild a lui Hristos stdtea jos la capdtul de sus al scirilor gi i9i odihnea, dormitand, imensitatea greoaie a trupului siu... C6nd furim aproape de ea, igi ridicd spre noi, cu o lene aristocratic5, privirile-i spdldcite gi verzii... - Blagoslovegte, mdiculi, zisei eu, inchin6ndu-md dupi cuviinfd. - Domnul! rdspunse ea alene 9i trdgdnat, intinzindu-mi spre sdrutare dosul alb 5i grdsuliu al dreptei sale, cu mitinii cu tot. Sarutai cu o prefdcutd evlavie aceastd dreapti care, daci nu mirosea tocmai a smirnd gi a timdie, apoi rnirosea cel putin a un parfum obignuit pe vremuri, care-mi pdtrunse pdn6-n creieri; totugi actul acesta de smerenie ne sluji drept pagaport pentru arhondarig unde ni se didu casd 9i mas6. Staturdm doud zile in Viratic. Cu aceasti imprejurare mi putui incredinla ci oaspelii obignuifi ai m6ndstirii aveau cuvant si petreac6 aicea c6te o lund sau doud. ln adevdr, aerul, apa, preumbldrile, societatea chiar sunt at6tea lucruri care indeamnd pe mulli a iegi din v6rtejul oragelor mari gi a ciuta odihna sufleteasci in aceste locuri insuflelite de o via!5 mai dulce 5i mai tihnitd. Toaca, cu glasul sdu cicdlitor gi subfire, clopotul, cu vocea sa gravi, rard gi sonord, sunt capii de familie ai acestui furnicar de fiinle negre, care foiesc repede in toate pdrfile, fdrd zgomo! cu papucii lor de talpd 9i cu mdtiniile in m6ini. Dupd glasul lor se reguleazd toate indeletnicirile