Supliment al Ziarului NAȚIONAL dedicat diasporei Alexandru Cazacu, Parma, Italia Moldova, țara locurilor rustice și a vinului bun PAG. 11 Revenirea celor plecați este unul dintre scopurile noastre PAG. 12 Despre unitate și conștiința națională a moldovenilor Noi, moldovenii de dincoace de Prut, suntem din neam harnic și muncitor și tare ne mai place să ne lăudăm cu asta! În virtutea tulburărilor istorice de care am avut parte, noi, fără să ne dăm seama, ne-am schimbat atât de mult, încât, dacă ne-am privi dintr-o parte, am rămâne uimiți și nu ne-am recunoaște. Suntem critici și autocritici: Ion e leneș; Maria nu-i gospodină; Politicianul X e hoț!; Cântărețul Y e vândut! etc., iar toți împreună, ca neam, suntem un popor măreț, harnic, cuminte, familist și de treabă!. Stranie logică moldovenească! Astăzi vreau să vorbesc despre UNITATE. Despre unitatea băștinașilor moldoveni ca neam. La fel cum omul nu-și găsește locul, dacă sufletul cu trupul său nu se împacă, la fel și noi, cetățenii R. Moldova, nu vom putea să ne integrăm în spațiul internațional până când nu vom fi uniți în cuget și simțiri aici, la noi acasă. Noi între noi! Oamenii dintre Prut și Nistru au fost șfichiuiți de biciul istoriei atât de crunt în ultimele decenii, încât acum, dacă mergi de la Briceni la Comrat și de la Chișinău la Tiraspol, vei întâlni mai mult un conglomerat de oameni, idei și gânduri, decât un neam unit care știe încotro merge. Am colindat multe țări, peste tot există probleme de acest gen Italienii de la nord n-au ochi să-i vadă pe cei de la sud: Ăștia nu fac nimic, plătim doar taxe pentru ei de zeci de ani!. Se fac între ei cu ou și cu oțet, dar dacă vine vorba să-i critice cineva din exterior, ei sar ca arși! Își apără neamul cu cea mai mare ardoare. Și aici încep să înțeleg de ce noi nu suntem italieni! Și de ce noi lucrăm la ei, și nu ei la noi! Pentru că noi nu suntem uniți! Ni se cultivă acest spirit de mici, de-acasă noi creștem, îl dezvoltăm, îl practicăm în țară, iar când plecăm peste hotare, îl luăm cu noi! Zbuciumările istoriei au închistat în noi tot ce avem mai frumos. Dezamăgirea profundă și sărăcia ne-au făcut să negăm tot în ce am crezut noi, părinții noștri și străbunii. Dezamăgiți de biserică, uităm ades ce înseamnă grija față de aproapele nostru și trecem indiferenți pe lângă problema vecinului. Dezamăgiți de țară, am luat drumul pribegiei. Dezamăgiți de politicieni, zicem că nu ne întoarcem, nici chiar de ne-or da italienii afară. Și nu vrem să ieșim la vot, pentru că oricum toți sunt hoți și eu singur nu voi schimba situația. Noi suntem într-adevăr un neam mic și dispersat! Dar noi am ținut piept împreună atâtor furtuni! Ne certăm de la nimicuri, dar știm să ne unim în momente cruciale! Nu a pierit în noi conștiința națională! Nu cred că nu putem fi uniți! Există în sufletul nostru, undeva acolo, ca într-o carapace, stă închisă dragostea noastră față de ce avem mai sfânt, unitatea noastră națională! Stă și hibernează, păstrându-și forțele pentru momentele cruciale! Și acest moment a sosit! Astăzi se decide soarta neamului nostru! Sosesc alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Și aceste alegeri, mă credeți sau nu, vor schimba radical soarta R. Moldova! Aceste alegeri vor decide dacă R. Moldova își va găsi locul de cinste la masa europeană sau va rămâne în mocirlă! Nu mai există o cale de întoarcere în trecut! Noi, cei plecați, am văzut lumea, știm ce înseamnă o viață de calitate și am învățat multe de la italieni, francezi, norvegieni sau englezi. Și vrem să trăim ca ei! Dar ei au reușit pentru că sunt uniți! Tânărul care aduce Elveția în R. Moldova Doar patru luni de practică în Elveția i-au fost suficiente lui Alexei Ialobnițchi, 29 de ani, din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, să înțeleagă că trebuie să-și suflece mânecile și să se apuce de treabă aici, în țara unde s-a născut. Alexei Ialobnițchi a decis să aplice la Programul PARE 1+1 al Organizației pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și a primit 200 de mii de lei. Cu banii adunați și cei acordați în cadrul acestui program, tânărul construiește o fermă de toată frumusețea în satul său de baștină. Vreau să cumpăr până la Anul Nou vitele și să le aduc acasă. M-am interesat deja de unde le pot procura și cât lapte vor da pe zi, ne dezvăluie planurile sale Alexei. Mai mulți bani trimiși acasă de moldovenii din diasporă Moldovenii aflați la muncă peste hotare au transferat, în iulie-septembrie curent, 487,47 de milioane de dolari. PAG. 10 CURAJ A făcut patru luni de practică la o fermă din Elveția, iar odată ajuns acasă, își pune pe roate propriul business, inspirat de oameni de afaceri din Europa de Vest. PAG. 10 Susținere financiară pentru absolvenții moldoveni din străinătate Alocații lunare de 3 000 de lei pentru o perioadă de până la șase luni. PAG. 20
2 AFACERE Elveția adusă în R. Moldova A făcut patru luni de practică la o fermă din Elveția, iar odată ajuns acasă, își pune pe roate propriul business, inspirat de oameni de afaceri din Europa de Vest Galina Munteanu Doar patru luni de practică în Elveția i-au fost suficiente lui Alexei Ialobnițchi, 29 de ani, din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, să înțeleagă că trebuie să-și suflece mânecile și să se apuce de treabă aici, în țara unde s-a născut. Acum nouă ani, pe timpul când era student la Academia de Studii Economice din Moldova și Universitatea Tehnică, tânărul din Bulboaca a avut ocazia să muncească peste 100 de zile la o fermă de vaci din Elveția. Am rămas frapat, spune tânărul întreprinzător. Nu doar de nivelul de trai ridicat și de peisajele superbe, dar și de condițiile europene în care cresc și sunt îngrijite bovinele de la ferma de vaci unde muncea. FOTOGRAFIILE Nu a zăbovit prea mult. S-a echipat cu un aparat de fotografiat și a Alexei Ialobnițchi a obținut 200 de mii de lei de la Programul PARE 1+1 pentru construcția fermei la care visează imortalizat practic fiecare colțișor din acea fermă. S-a interesat despre locul unde este mai bine să fie construită aceasta, cum să fie poziționate bovinele, sistemul de scurgere a deșeurilor, adică toate detaliile care ar prinde bine inițierii unei afaceri. Acum, aceste fotografii sunt schițele constructorilor care ridică pereții fermei de bovine Nu credem că o să stăm cu laptele acasă în butoi. Al nostru garantăm că va fi de calitate și, astfel, o să fim căutați de consumatori. la Bulboaca. Iată aceste fotografii sunt făcute acolo. Noi facem exact așa, doar că, evident, la noi vor fi, inițial, mai puține bovine ca la ei. În rest, totul e exact după proiectul din Elveția, ne spune bărbatul, în timp ce ne face o excursie pe șantierul fermei. A ZĂBOVIT DIN CAUZA BANILOR Deși inițial plănuia să-și deschidă afacerea imediat ce se întoarce în țară, îi lipseau banii. Nu a lăsat mâinile în jos și și-a inițiat o afacere care a necesitat mai puțini bani pentru început o firmă care vinde și instalează panouri și contoare electrice. Nu a renunțat însă la visul cules în Elveția. Părinții acestuia munceau în Federația Rusă, iar banii trimiși acasă erau puși de tânăr la ciorap pentru inițierea afacerii. Și banii câștigați din afacerea lui ajungeau, de asemenea, în aceeași hazna. FINANȚARE DE LA ODIMM Când s-a adunat o sumă bunicică, dar insuficientă ca să inițieze o afacere, Alexei Ialobnițchi a decis să aplice la Programul PARE 1+1 al Organizației pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Programul este desfăşurat în baza regulii 1+1, care prevede că fiecare leu investit din remitenţe va fi suplinit cu un leu din cadrul PARE. Suma maximă a finanţării acordate constituie 200 de mii de lei. Astfel, noi am pus 200 de mii de lei și de la program ne-au dat alte 200 de mii. Ca să inițiem afacerea, să construim ferma, să procurăm opt bovine și să ne procurăm tehnica de care avem nevoie pentru procesarea laptelui, ne ajunge. Mai departe, vom vedea. Credem și suntem siguri că totul va fi bine, ne spune entuziasmat tânărul întreprinzător. PREGĂTIT CA LA CARTE Deși pereții fermei încă se ridică, iar bovinele nu au fost cumpărate, tânărul întreprinzător le-a procurat deja nutrețul. Vreau ca până la Anul Nou să le aduc acasă. M-am interesat deja de unde le pot procura și cât lapte vor da pe zi, ne spune bărbatul. Până a ajunge să le mulgă, tânărul întreprinzător își caută deja și piață de desfacere. Nu credem că o să stăm cu laptele acasă în butoi. Este un produs pe care toți îl caută. Al nostru garantăm că va fi de calitate și, astfel, o să fim căutați de consumatori, conchide Alexei Ialobnițchi. Mai mulți bani trimiși acasă de moldovenii din diasporă Moldovenii aflați la muncă peste hotare au transferat, în iulie-septembrie curent, 487,47 de milioane de dolari, reprezentând cea mai mare sumă transmisă trimestrial de până acum. Datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei arată că suma transferurilor din afară în favoarea persoanelor fizice a constituit, în primele nouă luni ale acestui an, 1,25 de miliarde de dolari, cu 94 de milioane de dolari mai mult decât în perioada similară a anului precedent. În trimestrul III al acestui an, valoarea remitențelor a atins nivelul de 487,47 de milioane de dolari, fiind cu 33,4 milioane de dolari mai mare decât în trimestrul II. Suma transmisă, în iulie-septembrie curent, reprezintă un record față de sumele transmise până acum trimestrial de către muncitorii moldoveni. Transferurile în ruble rusești continuă să dețină cea mai mare pondere în structura valutară a remitențelor, deși valoarea acesteia s-a redus în septembrie cu 0,8% față de august curent. Sumele în euro primite de peste hotare de cei de acasă au deținut, în septembrie, o pondere de 35%, iar dolarul câștigă teren în structura valutară a transferurilor, cota acestei valute fiind de 26,3%, mai mare cu 1,3% decât în august. Transferurile bănești de peste hotare au constituit, în anul trecut, 1,609 miliarde de dolari, cu 115 milioane de dolari mai mult decât în 2012. Datele Băncii Mondiale arată că remitențele au deținut anul trecut 24% din PIB. Virginia Nica Transfer de bani din Italia, la un comision de 5 euro Cetățenii Republicii Moldova care locuiesc în Italia au posibilitatea să trimită bani acasă, în Republica Moldova, prin intermediul unui nou serviciu de transfer bănesc internațional, realizat între Poșta Moldovei și Poșta Italiei, la un comision de doar 5 euro pentru orice sumă de până la 1 000 de euro. Pentru a solicita așa un serviciu, este suficientă deplasarea la oricare dintre cele 9 000 de oficii ale Poștei Italiene cu prezentarea unui document de identitate valabil și a numărului fiscal al persoanei. Suma transferată va putea fi ridicată de beneficiari în termen de 48 de ore din momentul efectuării transferului din Italia. Destinatarii plății din R. Moldova vor avea posibilitatea să își ridice banii în euro sau în lei moldovenești la orice oficiu poștal din R. Moldova. Lansarea acestui serviciu reprezintă o realizare importantă, având în vedere procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Autoritățile de la Chișinău au anunțat că, în curând, astfel de transferuri bănești vor putea fi făcute din Spania și Portugalia, unde, de asemenea, muncesc mulți moldoveni.
3 ACASĂ! M-au impresionat multiplele localuri în stil moldovenesc și cum sunt ele decorate. Este mult de lucru în sfera turistică din R. Moldova. Moldova, țara locurilor rustice și a vinului bun R. Moldova are povești, ele doar trebuie scoase la iveală Natalia Talaoui, Barcelona, Spania turiști, unde să găsim istoria fiecăruia. Sau la intrarea în fiecare parc aș pune câte un student îmbrăcat în hainele noastre naționale, atât de artistice, ca aceștia să informeze turiștii despre ceea ce ar putea vedea în apropiere. Astfel, am putea crea în țară și posturi de muncă, și turism de calitate. A m revenit în R. Moldova după opt ani și am văzut-o cam tristă Poate pentru că vin din Barcelona, cu care am comparat-o. Cu toate acestea, am petrecut foarte interesant cele 19 zile, pentru că eram acasă. Da, anume așa m-am simțit în R. Moldova. Acasă! VOI VENI ÎN FIECARE VARĂ ACASĂ M-AU ÎNTRISTAT EDIFICIILE DELĂSATE În sfera turistică, încă mai avem mult de lucru, mult de îmbunătățit, de la drumuri și transport public, până la deservirea persoanelor. Înainte de a pleca, am locuit în capitală 13 ani și-mi părea că orașul Chișinău e mai frumos decât altele, deși avusesem ocazia să călătoresc în alte țări. Acum, însă, Chișinăul îmi pare a fi un oraș micuț, cu foarte puțină lume. M-a întristat cel mai mult faptul că edificiile din capitală sunt delăsate. M-am îngrozit când am văzut în ce stare este vestitul hotel Național, dar și cum arată acum Muzeul de Artă, precum și multe alte clădiri și fațete ale lor. Dacă dorim să avem un oraș atrăgător pentru turiști, ar trebui să se atragă mai mult atenția asupra acestor lucruri. Natalia Talaoui promite să revină în fiecare vară acasă Un alt aspect important este transportul public, care trebuie să fie accesibil și confortabil, ceea ce face parte, la fel, din strategia de atragere a turiștilor. În călătoria mea prin Chișinău, atunci când am revenit în R. Moldova, transportul public mi-a dat multe bătăi de cap și, deși taxiurile sunt accesibile ca preț la Chișinău, turiștii străini vor prefera întotdeauna transportul public. PARCURILE, PUNCT DE ATRACȚIE TURISTICĂ Să vedem însă și partea pozitivă a turismului moldovenesc. Mă bucură faptul că orașul Chișinău rămâne, cu adevărat, un oraș verde și foarte liniștit, în comparație, bunăoară, cu Barcelona. Aceste parcuri pe care le avem la Chișinău sunt un punct de atracție turistică, doar că eu aș mai adăuga aici și câteva puncte informative pentru M-au impresionat multiplele localuri în stil moldovenesc și cum sunt ele decorate. Aceste detalii sunt foarte binevenite, pentru că oferă culoare turismului și-ți dau senzația clară a locului unde te afli. De asemenea, mi-a plăcut să fac cumpărături anume la Produs în Moldova, am făcut-o din curiozitate. Uite că se vede și la noi calitate, dar acest sector trebuie dezvoltat. Pentru că turiștii sunt orientați anume spre produse locale, la prețuri accesibile, din țara pe care au venit s-o viziteze. Am avut ocazia să văd altceva nou în R. Moldova ca atracție turistică, și anume, Complexul Vatra, o idee de atragere turistică nemaipomenită, care promovează stilul nostru moldovenesc, acele cântece, hore, portul național, mâncarea tradițională. Mi-au plăcut evenimentele din luna august organizate în R. Moldova și mi-am zis că voi veni în fiecare vară acasă. SATELE NOASTRE TREBUIE READUSE LA VIAȚĂ Am avut ocazia, de asemenea, să vizitez mai multe mănăstiri - Hâncu, Ulmu, Căpriana. Am vizitat cu mare curiozitate și unele sate din nordul R. Moldova. E ceva mai trist pe acolo, dar ospitalitatea moldoveanului la țară nu are margini. Și aș spune că merită să investim în turismul rural, pentru că avem multe tradiții, sărbători, obiceiuri, hramuri care pot fi o momeală pentru turiști. Satele noastre trebuie readuse la viață cu implicarea întregii comunități. Numai astfel vom menține oamenii acasă. Este mult de lucru în sfera turistică din R. Moldova. Suntem și în concurență cu celelalte țări. Acest sector depinde mult de investiții, de implicarea societății ca să dăm importanță și să valorificăm fiecare detaliu cultural în R. Moldova. Barcelona este un oraș turistic unde fiecare colțișor are o istorie, iar din această istorie se face o poveste. Și R. Moldova are aceste povești, ele doar trebuie scoase la iveală. Pentru mine, R. Moldova rămâne a fi țara mea de tradiții vechi și a vinului bun, un loc ideal pentru iubitorii de turism cultural, dar și pentru cei care vin în căutarea peisajelor verzi și a locurilor virgine, cu adevărat rustice.
4 OFICIAL Revenirea celor plecați este unul dintre scopurile noastre Pentru guvernarea comunistă, cetățenii din afara țării erau un impediment, pentru noi oamenii sunt resursa cea mai importantă Dle Victor Lutenco, vocea diasporei a început să fie mult mai auzită în R. Moldova după înființarea Biroului pe care îl conduceți. Spuneți-ne, vă rugăm, care a fost motivația Guvernului R. Moldova de a se preocupa, într-un târziu, și de cetățenii aflați departe de casă? De la venirea, în 2009, la guvernare, a coaliției proeuropene, era un proces firesc să ne îndreptăm atenția către toți cetățenii noștri, indiferent de locul în care se află. Discuțiile despre deschiderea Biroului pentru Relații cu Diaspora au început încă în 2010, în cadrul Guvernului Filat. Pentru guvernarea comunistă, cetățenii din afara țării erau un impediment, pentru noi oamenii sunt resursa cea mai importantă. Dar nici măcar asta nu e motivația centrală. Acesta este un Guvern care are aspirații europene, deci valori europene. Fiecare cetățean, am spus, este important. Biroul are drept misiune crearea și dezvoltarea unui dialog permanent cu diaspora. Asta am făcut de când existăm. Analizăm problemele cu care se confruntă oamenii plecați peste hotare, pe care noi în numim cu mult drag, diasporă, și contribuim, împreună cu ministerele, la soluționarea lor. Vorbim nu doar despre evenimente culturale, care sunt importante, dar și despre lucruri centrale protecție socială, zboruri mai ieftine și mai apropiate ca destinație, transferuri bănești sigure și ieftine, programe pentru tineri și copii, dar și programe pentru reîntoarcerea cetățenilor noștri acasă. În ultimul timp, ați avut mai multe deplasări peste hotare unde v-ați întâlnit cu membrii asociațiilor de moldoveni din străinătate. Cum i-ați simțit, le pasă lor de ce se întâmplă acasă, sunt motivați să se implice în a schimba lucrurile la baștină? Avem date care confirmă dorința cetățenilor noștri de a se implica în dezvoltarea țării. Dar cel mai mult ne bucură dorința lor de a reveni acasă. Am dezvoltat o serie de programe, împreună cu tinerii din diasporă, care înseamnă implicare și devotament față de Republica Moldova. Apoi avem exemple bine cunoscute de caritate, orientate spre copii, dar și adulți care au nevoie de ajutor. Deci, asta ar fi o dimensiune în plus, care confirmă implicarea diasporei. Totodată, la Forumul Economic al diasporei, desfășurat în octombrie curent, am văzut și auzit despre inițiative de investiții din partea oamenilor de afaceri din diasporă. Diaspora urmărește foarte atent tot ceea ce se întâmplă acasă și vine permanent cu sugestii sau opțiuni de rezolvare. Mulți dintre moldovenii plecați sunt implicați civic și activi. Sperăm ca această experiență a lor să aducă bune practici și acasă. Cu ce probleme se confruntă cetățenii noștri aflați peste hotare și în ce măsură îi poate ajuta BRD? În septembrie, am organizat Congresul al VI-lea al diasporei. Drept rezultat, avem un plan comun de acțiuni Guvern-diaspora, care reflectă foarte adecvat problemele cetățenilor aflați Moldovenii de peste hotare sunt mulțumiți de perspectiva circulației fără vize. peste hotare. Primul capitol al acestui plan ține de protecția drepturilor cetățenilor noștri. Vorbim despre protecție socială, despre asigurarea medicală, dar și despre pensii, în special ale migranților din Italia și Grecia. Cu Grecia au fost deja inițiate discuții cu privire la acordurile de securitate socială, cu Italia procesul este mai dificil. Și va dura. Dar Guvernul se orientează spre semnarea și implementarea acestui acord. Un alt element extrem de important este legat de păstrarea identității naționale. BRD a dezvoltat un amplu program de susținere a diasporei, în cadrul a diferite sărbători mari: Crăciun, Paște, Mărțișor, Sărbătorile Naționale. Ceea ce putem noi oferi diasporei este susținerea evenimentelor culturale, organizate în diasporă, prin furnizarea costumelor naționale, a simbolicii statului, dar și organizare a turneelor artiștilor moldoveni. În acest fel, se creează conexiunea dintre noi, cei rămași acasă, și cei plecați. În anul trecut am trimis în diasporă peste 5 000 de cărți de limbă și cultură română, dar și un program inovativ de învățare a limbii române pe calculator. Apoi, oferim suport celor care organizează acțiuni de caritate și voluntariat. Acum, înainte de Crăciun, mulți dintre cei plecați adună camioane întregi de mărfuri pentru casele de copii din R. Moldova. Suntem aici pentru a le oferi tot suportul necesar pentru a facilita transportarea. În afară de asta, un segment important este dedicat informării cetățenilor care nu sunt admiși în Rusia. Există acum posibilități pe care oamenii care vor să plece le pot folosi, de exemplu, sunt oportunități de muncă în Israel, în condiții sigure. Primim zilnic telefoane de la cei plecați pentru diferite tipuri de suport. În cazul în care apar probleme legate de permise de conducere, de exemplu, sau acte civile, sau posibilități de deschidere a afacerilor, noi suntem cei care facem legătura cu ministerele de linie, dar și cu proiecte internaționale, care oferă suport migranților. Începând cu luna aprilie a acestui an, cetățenii R. Moldova pot circula fără vize în Uniunea Europeană. Cum au primit această veste moldovenii din diasporă? În prima zi în care a fost posibilă călătoria fără vize în Europa, Guvernul a organizat o vizită în Grecia. Am trăit, alături de rudele diasporei, momente emoționante de întâlnire a cuplurilor tinere care nu s-au văzut de trei ani sau întâlniri ale părinților cu copiii. Pe de altă parte, cei care nu aveau statut regularizat pot să vină în sfârșit acasă să își viziteze rudele. Care ar putea fi reacția oamenilor la o asemenea realizare? Moldovenii de peste hotare sunt mulțumiți de perspectiva circulației fără vize. Este o normalitate să circuli fără opreliști, la care noi am ajuns prin multă muncă. Cei din afară sunt conștienți de acest lucru și ne susțin. Pentru ei acesta, dar și semnarea Acordului cu UE sunt un pas primar și real spre viitorul european al țării. Există păreri potrivit cărora cei care au plecat peste hotare au făcut deja alegerea și nu ar trebui să-i preocupe evenimentele din R. Moldova, chiar dacă, se știe, banii trimiși de aceștia acasă ajută enorm R. Moldova. Dumneavoastră ce aveți a le spune acestor detractori? Cei plecați contribuie la dezvoltarea țării nu doar prin banii pe care îi remit acasă, dar și prin contribuții culturale, intelectuale sau de afaceri. Sunt multe proiecte care sunt implementate din inițiativa diasporei. Mulți dintre cei plecați, în special în anii 2000, nu au făcut această alegere din proprie inițiativă. Noi numim acest val de migrație migrație din disperare. Oamenii au plecat din lipsă de perspectivă și oportunități. Dar ei sunt conectați cu cei de acasă. Urmăresc în permanență știrile și se implică. Uneori, mai mult decât cei care stau în fața televizorului în R. Moldova. Revenirea celor plecați peste hotare este unul dintre scopurile noastre. Înțelegem că experiența de viață europeană le-a creat așteptări și pentru țară. Dezvoltăm R. Moldova împreună. Fiecare dintre noi este cetățean al Moldovei, deci este preocupat de bunăstarea acestei țări, indiferent de locul în care se află acum. Cu ce campanie a instituției pe care o conduceți vă mândriți cel mai mult? Care a avut cel mai mare impact în opinia Dvs.? Toate campaniile și programele BRD sunt gândite cu multă grijă și în baza analizei de nevoi a cetățenilor. Ele sunt diferite și se adresează grupurilor diferite de cetățeni. De aceea, nu știu dacă pot alege între ele. Cu siguranță, BRD a devenit cunoscut prin Programul DOR, destinat copiilor din diasporă. În același timp, Gala Studenților Originari din R. Moldova este un alt program la care ținem foarte mult. Este important ca tinerii noștri să fie apreciați în țara lor. Studenții universităților din R. Moldova au această posibilitate. Cei plecați au fost ignorați până acum. Nu pot ignora nici Primul Forum online al premierului cu diaspora. A fost pentru prima oară în istoria recentă când oamenii plecați au putut adresa întrebări în regim live prim-ministrului R. Moldova. Zilele Diasporei, Forumul Economic al Diasporei au avut răsunet mare. Tot ceea ce facem cu echipa este orientat spre excelență, inovație și răspuns la solicitări. De aceea, este dificil să decid care e programul cu care mă mândresc cel mai mult. Vă mulțumim! Interviu realizat de Raisa Lozinschi
TABĂRĂ 5 Diasporă. Origini. Reveniri Biroul pentru Relații cu Diaspora, împreună cu Compania Moldcell și Organizația Internațională a Migrației, misiunea din Moldova, a lansat, în perioada 21-27 august 2014, a doua ediție a taberei de vară DOR, destinată copiilor din diasporă În acest an, organizatorii au spus Bun venit la DOR! la 101 copii din 13 țări, inclusiv Republica Moldova. Programul DOR - Diasporă. Origini. Reveniri este o inițiativă a Guvernului și s-a desfășurat sub egida prim-ministrului Iurie Leancă. Scopul programului DOR este de a consolida legăturile emoționale, culturale și de identitate ale copiilor generația a doua de emigranți, cu țara lor de baștină, Republica Moldova. Vă invităm să aflați cum a fost la tabără zi cu zi, așa cum a descris pe blogul ei Bianca Raețchi, o elevă de clasa a VI-a din Chișinău. NOROC, TABĂRA DOR! În acest an, reședința taberei DOR a fost în sătucul Costești, un loc foarte pitoresc în raionul Ialoveni, nu departe de Chișinău. În după-amiaza zilei de 20 august, am ajuns la Costești, am fost cazați, familiarizați cu agenda taberei DOR, care a fost foarte prietenoasă, fiecare zi a avut un nume, în funcție de activitățile zilei. Pe parcursul săptămânii, noi, participanții DOR, am avut o discuție cu prim-ministrul R. Moldova, Iurie Leancă, și cu scriitorul Spiridon Vangheli. Am avut ateliere de olărit și împreună am descoperit Moldova! ZIUA I - FAMILIA DOR ESTE UNICĂ! Imaginați-vă cum e să cunoști, într-o singură zi, 100 de oameni! Să ții minte cum îi cheamă, din ce țară vin, ce obiecte studiază în școală și ce le place să facă în timpul liber. Ei bine, copiii DOR-ului au făcut asta într-o zi! Tot atunci a fost adoptată Constituția DOR, cu 31 de legi a fost adoptată unanim și semnată de toți participanții DOR. Pe lângă copiii din diasporă, la tabără au participat și câțiva copii din Republica Moldova. ZIUA A II-A ÎNCĂ CEVA DESPRE FAMILIA DOR Chiar de dimineață, formatorii taberei DOR au organizat jocuri în familie ca să-i obișnuiască pe participanții taberei cu lucrul în echipă. Noi am fost acea familie! Una prietenoasă, veselă și zgomotoasă! O familie cu membri foarte diferiți, unii mai mari, alții mai mici, unii cu nume mai neobișnuite dar cu toții foarte curioși să ne cunoaștem și să ne facem noi prieteni. Jocurile ne-au ajutat să învățăm să cooperăm și să ne cunoaștem reciproc. Pe parcursul zilei am mai avut jocuri, ne-am scăldat în bazin, dar, după părerea mea, bomba zilei a fost proiectul Letopisețul cetei. În acest proiect, fiecare ceată, adică echipă, a mers într-un loc secret, unde au elaborat simbolurile cetei. Noi, Dacii, ne-am făcut o stemă, am compus o strigătură, am inventat un salut și am scris pe foaie care sunt mâncărurile preferate, ce fel de muzică ascultăm, la ce filme ne uităm, trei elemente care sunt comune la noi: brânza moldovenească, plăcintele cu brânză și nu ne place școala. Asta chiar dacă în ceata noastră sunt copii din Kazahstan, Portugalia, Italia, Grecia și România. Un producător de struguri din Costești ne-a făcut o surpriză: nu numai că ne-a povestit despre strugurii lui, dar ne-a și adus struguri cât să mâncăm pe săturate după prânz și cină. Pe seară, ansamblul folcloric Moștenitorii ne-a cântat și dansat. ZIUA A III-A DOR - DESPRE IDENTITATE, CREATIV Ziua aceasta a fost în mare parte o lecție interesantă de istorie. Copiii din Moldova știau câte ceva despre istoria noastră, pentru că au învățat la școală, dar pentru copiii din diasporă a fost o lecție cu adevărat importantă. Tabăra Costești a fost împărțită de organizatori în trei zone, numite în cinstea a trei orașe foarte cunoscute din R. Moldova: Bălți, Cahul și Chișinău. O parte din copii au fost cazați la Bălți, alții în sud, la Cahul, clădire în care era și sala de mese, iar în centru Chișinău, acolo unde făceam ședințele și activitățile noastre. Tot la Chișinău era și Piața Marii Adunări Naționale. În tabără avem și străzi: Nicolae Sulac, Leonida Lari, Grigore Vieru La partea practică a lecției de istorie, am mai avut ca sarcină să facem un proiect despre noi și locul în care ne aflăm. Dimineața am îmbrăcat tricourile DOR-ului. Victor Lutenco, șeful BRD, care a organizat tabăra, ne-a spus să fim cuminți, iar jurnaliștii ne-au filmat cum dansam hora în Piața Marii Adunări Naționale. ZIUA A IV-A - MEȘTEȘUGARI ȘI TALENTE LA DOR Am meșteșugărit toată ziua. De dimineață am fost împărțiți în trei grupuri. Un grup a mers la făcutul brățărilor, alt grup - la traiste, iar noi am mers la grupul de ceramică. La atelierul de ceramică trebuia să facem rame pentru fotografii. Ramele noastre au fost arse în cuptor și, după terminarea taberei, le-am luat acasă. Mai târziu am fost la atelierul de traiste. Pe seară, la concursul talentelor, a cântat o mică trupă formată pe loc. George, Vasile și Mihai au cântat la chitară clasică, chitară electrică, iar solistul, cu vocea, imita instrumente muzicale. O mulțime de copiii au cântat piese în italiană, engleză, română. ZIUA A V-A - DORUL LA VATRA LA PLĂCINTE ȘI LA COPT HULUBAȘI Nu degeaba această zi s-a numit La Vatra DOR-ului! De dimineață am urcat cu toții în autocare și am plecat la complexul turistic Vatra. Ploua cu găleata, dar ploaia nu ne-a stricat prea mult din distracție. Când am ajuns, am fost serviți cu plăcinte cu brânză. Apoi, o jumătate din noi s-a dus la muzeu. Acolo am văzut diferite steme și drapele ale foștilor domnitori, vechi radiouri, televizoare, mașini de tapat, aparate de înregistrat, dar cel mai tare m-a uimit harta Moldovei făcută din bănuți!!! Era foarte mare și era făcută din 165 de mii de bănuți! După ce am fost la muzeu, ne-am dus să facem hulubași din aluat. La prânz ne-au dat mămăligă cu brânză și smântână, plus must o băutură minunată din struguri. Când a venit seara, ne-am uitat la filmul Nunta în Basarabia. Ne-am uitat și la câteva scurtmetraje făcute de regizori moldoveni. ZIUA A VI-A - DOR, LA SFAT CU IURIE LEANCĂ ȘI SPIRIDON VANGHELI De dimineață, ne-am început ziua a șasea cea de etnocultură cu literatura lui Spiridon Vangheli. Am avut o întâlnire cu scriitorul, unde acesta ne-a povestit despre copilăria lui, despre peripețiile și aventurile pe care le-a trăit cu mulți ani în urmă. Ne-a povestit și despre cum odată caii i-au salvat viața, despre cum mergea la scăldat și cum dormea în fân. Toate aceste aventuri l-au inspirat să-l creeze pe Guguță, un simplu băiat de la țară care, la fel ca Spiridon Vangheli, are o mulțime de peripeții. La sfârșit, fiecare din copiii de la DOR a primit cartea Tatăl lui Guguță. Una din cele mai interesante întâlniri a fost cea cu premierul Iurie Leancă. Premierul Iurie Leancă a venit la întâlnirea cu noi îmbrăcat la sacou, dar când ne-a văzut pe toți relaxați și îmbrăcați în tricouri DOR, a ieșit și a revenit în câteva minute îmbrăcat și el într-un tricou galben, pe care scria DOR, la fel ca și pe ale noastre. Fiecare copil putea să-i adreseze domnului prim-ministru întrebări. Eu l-am întrebat pe Iurie Leancă când R. Moldova va putea să intre în componența UE. Iurie Leancă a zis că el speră că, cel mult, în 7-8 ani. A mai spus că, dacă vom trece bine de alegeri, am putea deveni țară-candidată în aproximativ doi ani. ZIUA A VII-A - DOR-UL NĂSCUT ÎN MOLDOVA Ziua a șaptea și-a meritat numele: Născut în Moldova!. Am făcut tot felul de exerciții care să ne ajute să ne dăm seama cât e de frumoasă Moldova și cât e de bine să știi că faci parte din populația ei. Trebuia să ne adunăm în grupuri a câte zece persoane și să facem un fel de proiect care se va începe cu Sunt născut în Moldova, acolo unde - trebuia să continuăm gândul. Noi, echipa mea, am scris Suntem născuți în Moldova, acolo unde inima bate în ritmul horei!, alții au scris Suntem născuți în Moldova, acolo unde poama e mai bună! etc. Într-un alt joc, noi trebuia să scriem cuvintele Născut în Moldova! Dar nu trebuia să le scriem pe foaie, ci trebuia să facem literele din noi! După atelierul Născut în Moldova, a urmat atelierul de limbă română. Ni s-a arătat un site unde poți să înveți româna de la distanță (site-ul se numește antem.org). Apoi am cântat niște cântece numite Moldova, Hora etc. Pe 27 august, de Ziua Independenței Republicii Moldova, cei 101 copii de la tabăra DOR au organizat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău un flashmob pentru a spune La mulți ani, Moldova!. Pe 28 august, copiii au plecat fiecare pe la casele lor. Însă ei continuă să comunice activ pe rețelele de socializare. Selecția participanților la DOR s-a efectuat inclusiv în baza unor proiecte de promovare a Republicii Moldova, pe care copiii le-au pregătit și implementat în țările în care locuiesc. Participanții la DOR 2014 au venit din Italia, Portugalia, Grecia, România, Irlanda, Kazahstan, Canada, Spania, Ucraina, Marea Britanie, Irlanda, Franța și Republica Moldova. Cei care sunt interesați de program, pot urmări site-ul www. dor.md, unde vor fi publicate detalii despre condițiile de aplicare pentru a treia ediție a taberei DOR, cea din vara anului 2015.
6 EDUCAȚIE COLABORARE ÎNTRE ȘCOLI PROFESIONALE Moldovenii stabiliți în străinătate inițiază și altfel de proiecte în domeniul educației. Un adevărat succes a avut programul de colaborare între două școli profesionale din Italia și R. Moldova. La inițiativa moldovencei Ana Păun, stabilită de zece ani în regiunea Emilia Romagna, orașul Bologna, șapte elevi ai Școlii profesionale nr. 1 din Cahul au avut un stagiu de practică de o lună în Italia. Eu muncesc în calitate de bucătar-șef adjunct la restaurantul Le Torri al școlii CEFAL. Anul trecut, împreună cu directorul instituției, Flavio Venturi, am efectuat o vizită în R. Moldova pentru a stabili relații de colaborare cu o școală profesională de acasă. Astfel, elevii școlii din Cahul au fost invitați la practică în restaurantul nostru. Timp de o lună au avut lecții de teorie și practică, învățând secretele bucătăriei italiene, explică Ana Păun. Tinerii au lucrat în sală și în bucătărie, au fost buni chelneri, au studiat tehnica pregătirii și păstrării alimentelor și legile de securitate și igienă a produselor. Pentru o zi, fiecare dintre elevi a fost în rol de manager al restaurantului. A fost o experiență care la sigur va fi repetată, punctează Ana Păun. Recent, CEFAL a realizat un alt proiect în R. Moldova, care s-a încheiat în luna octombrie cu un master-class pentru 125 de cadre didactice din școlile profesionale moldovenești. Școli naționale pentru copiii migranților Moldovenii stabiliți în străinătate insistă ca urmașii lor să cunoască istoria, limba și tradițiile neamului românesc Au plecat de ani de zile departe de Patrie. Acolo și-au mărit familiile și tot acolo văd un viitor fericit pentru copiii lor, dar nu-i lasă să uite de unde își trag rădăcinile. Tot mai mulți moldoveni din diasporă își duc copiii la ore de limba română, la cursuri de istorie și geografie a spațiului românesc și încearcă să-i apropie de tradițiile neamului. În majoritatea statelor din Uniunea Europeană, dar și peste Ocean au răsărit în ultimii ani școli destinate copiilor moldoveni. Instituțiile au fost deschise la insistența conaționalilor noștri. TREI PROFESORI PENTRU 20 DE COPII Acum cinci ani, ctitorul bisericii ortodoxe din orașul Faro, Portugalia, și-a văzut visul împlinit a fondat o școală parohială pentru generația a doua de migranți Cel mai mare succes al nostru este să vedem părinții copiilor mulțumiți auzindu-și odorașele vorbind în limba maternă. unde să fie studiată limba română, tradiția, credința și valoarea neamului moldovenesc. În fiecare zi de sâmbătă, la școala parohială Sfânta Xenia din Faro se adună 20 de copii moldoveni cu vârste cuprinse între patru și 12 ani. Aceștia încep cursurile de limba română, continuă cu o oră de educație religioasă, trec la istoria românilor, după care se mai delectează cu activități cultural-artistice. Nu lipsesc nici atelierele de meșteșugărit sau orele de artă plastică. Copiii sunt împărțiți, după vârste, în trei grupe, fiecare având câte o profesoară. Cel mai mare succes al nostru este să vedem părinții copiilor mulțumiți auzindu-și odorașele vorbind în limba maternă, spune Larisa Grosu, una dintre profesoarele care muncește la școala din Faro chiar de la fondarea ei. Părinții achită o taxă simbolică pentru studii, iar banii sunt direcționați pentru arenda localului și procurarea materialului didactic. ÎN MEMORIA PĂRINȚILOR Tot 20 de copilași originari din R. Moldova și România vin la orele organizate la școala duminicală Ion Creangă din Atena, Grecia. Instituția a fost deschisă anul trecut în cadrul Asociatiei moldo-elene Orfeu. Părinții contribuie lunar doar cu zece euro pentru a menține activitatea școlii. Ideea o aveam de mult. Mă durea inima când auzeam copilașii conaționalilor mei vorbind numai în limba greacă. În 2013 au decedat părinții mei, ambii profesori, și atunci am luat hotărârea să contribui la deschiderea școlii în amintirea lor, povestește Larisa Bâlhac. Copiii, împărțiți în trei grupe, după nivelul de cunoaștere a limbii române, au aceleași activități de studiere a limbii materne, istorie, geografie și arte plastice ale neamului românesc. DONAȚII DE CARTE DIN PATRIE La început, profesorii din Atena utilizau la ore doar materiale didactice colectate de pe internet. Ulterior, Ambasada R. Moldova în Grecia, Biroul pentru Relații cu Diaspora, dar și câțiva politicieni de la Chișinău au făcut donații de manuale pentru școala duminicală. Cărțile de geografie și istorie au fost oferite de Asociația Femeilor Românce din Atena. Pentru viitor, fondatoarea școlii așteaptă implicarea Ministerului Educației de la Chișinău. Sute de copii ai moldovenilor de peste hotare învață limba română în școli ale diasporei Ar putea să pregătească o programă specială pentru copiii din diasporă și un singur manual care să cuprindă câteva capitole: Limbă și Literatură română, Istorie, Geografie și Cultură. La finalul cursurilor am vrea să putem oferi elevilor și un certificat de cunoaștere a limbii române, spune Larisa Bâlhac. Femeia afirmă că școala și copilașii de aici fac parte dintr-o familie mare. Acești copii îmi dau sănătate și energie pozitivă. Mi se pare că am întinerit cu zece ani. Ei mă înconjoară cu zâmbete. Ce fericire poate să mai fie pentru un învățător, c o n c h i - de doamna Bâlhac. LIMBA ROMÂNĂ PENTRU 100 DE COPII DIN CANADA Aceeași atmosferă de bună înțelegere între moldoveni predomină și peste Ocean. Școala de limba română, deschisă în localitatea Oakville, provincia Ontario din Canada, este mult mai mare în comparație cu cele din Atena sau Faro. La ore participă circa o sută de copii cu vârste cuprinse între patru și 14 ani. Pe lângă studierea limbii române, mai sunt organizate cursuri de religie, matematică, pictură și muzică, iar pe parcursul verii sunt organizate tabere de zi de câte o săptămână. Foarte mulți dintre copiii care vin la școală sunt născuți în Canada și studiază, la școala publică, engleza și franceza. E greu să-și dezvolte un vocabular în limba română, dar încearcă și ni se umple inima de bucurie când vedem câte reușesc să învețe pas cu pas, spune fondatorul școlii, Andrei Dragalin.
ALEGERI 2014 7 ELENA DRAGALIN este fondatorul și președintele organizației non-guvernamentale Moldova AID. Cu o experiență de viață și muncă în Rusia, Italia, Germania și SUA pe parcursul a mai mult de două decenii, Elena este preocupată în mod deosebit de tematica diasporei. Activitățile în cadrul organizației Moldova AID țin de motivarea diasporei pentru a transmite bunele practici însușite din experiența transnațională și încurajarea înfluenței pe care aceasta să o exercite asupra politicilor publice în R. Moldova. ALLA ROȘCA este doctor habilitat în științe politice, profesor universitar. A fost șef al Catedrei relații internaționale și șef al Secției relații internaționale la Universitatea de Stat din Moldova. În 2007 a fost deținătoarea unui proiect de cercetare a programului Fulbrigt în New Orleans, SUA, unde lucrează și în prezent, la Universitatea Tulane. Ține cursuri de Relații Internaționale, Politică Externă Comparată și Globalizare. A publicat două cărți și mai mult de 50 de articole științifice. Ar trebui o campanie de promovare a participării la vot Să sperăm că membrii diasporei, ca și restul populației, vor conștientiza importanța istorică a acestor alegeri parlamentare și vor participa activ la vot ELENA DRAGALIN: Este un privilegiu pentru noi, cei din diasporă, să avem un observator în țară pentru toată perioada campaniei electorale. Campania electorală în 2014 pare să fie influențată mai mult de direcția vectorilor: spre Est sau spre Vest. Cât de distincte sunt platformele electorale ale partidelor, formațiunilor și candidaților independenți care promovează aceeași direcție? ALLA ROȘCA: Într-adevăr, campania electorală a partidelor pare să fie marcată de vectorii geopolitici: spre Est sau spre Vest, aceste lozinci apărând și pe placardele propagandistice. Situația geopolitică a R. Moldova este una semnificativă, aflându-se la hotarul dintre diferite civilizații, și din acest motiv fiind și un teritoriu de o importanță strategică. Pe de o parte, este Uniunea Europeană, cu valorile democratice și piața liberă, iar pe de altă parte, este Federația Rusă, care mai râvnește să reînvie fosta Uniune Sovietică, dar care este un centru regional în acest spațiu. Din acest motiv, alegerile 2014 sunt în mare parte hotărâtoare pentru R. Moldova: vrea această țară să adere la valorile democratice, să fie respectate drepturile omului și ale cetățenilor, să fie ridicat nivelul de trai și să se elimine corupția? Aceste alegeri vor decide soarta nu numai a actualilor locuitori ai R. Moldova, dar și a viitoarelor generații. Și cu atât mai mult acest lucru este important în contextul conflictului din Ucraina, care este implicată într-un război nedeclarat. Reieșind din aceste realități, în alegerile curente partidele politice încearcă să obțină suportul cât mai multor alegători. Dar, spre regret, aceasta duce la dezbinarea și radicalizarea societății și, în mare măsură, dezbinarea se produce după principiul național, teritorial și social. Sunt foarte puține programe de guvernare în care partidele ar prezenta propuneri concrete de depășire a sărăciei, a reducerii șomajului și a eliminării practicilor vicioase din sistemul de justiție. Țin să menționez că sunt și proiecte populiste, în care se fac numai promisiuni, fără a specifica prin ce metode și cu ce mijloace se vor realiza în practică. Și dacă e să ne uităm la rezultatele sondajelor pentru acești populiști, ei deja au cucerit un anumit segment al alegătorilor. Platformele electorale ale partidelor sunt elaborate cu mai multe sau mai puține detalii despre cum viitoarea guvernare le va înfăptui, dar este important să menționăm și respectarea promisiunilor electorale. Deoarece promisiuni se fac multe în alegeri, și nu numai în R. Moldova, este important să ținem politicienii responsabili pentru promisiunile lor. Să sperăm că membrii diasporei, ca și restul populației, vor conștientiza importanța istorică a acestor alegeri parlamentare și vor participa activ la vot. Care este, pe moment, poziționarea partidelor politice? Credeți că alianțele dintre partide sunt deja formate? Ne putem aștepta la unele surprize de aliere sau scenariul este destul de previzibil? Dacă e să vorbim despre poziționarea partidelor politice pe eșichierul politic în perioada alegerilor 2014, segmentul de dreapta este destul de bine conturat. Partidele proeuropene au susținere din partea alegătorilor și, conform sondajelor (IMAS-INC, 5-22 septembrie 2014, eroarea +- 3%), PLDM ar acumula 25,4%, PDM 14,6%, PL - 8,6%, care constituie aproape jumătate din voturile alegătorilor. Dacă PLDM, PD și PL vor acumula împreună peste 50 de procente, atunci au șansa reală pentru a reface Alianța pentru Integrare Europeană, care este scenariul cel mai așteptat de la ei. Însă, acesta este numai unul dintre scenariile posibile după alegeri. Partea stângă a eșichierului politic a fost ocupată de comuniștii lui Voronin multă vreme, acoperind și spațiul de centru-stânga. Partidele de extremă stângă nu prea aveau șanse în trecut, fiind nesemnificative. Conform sondajelor, pentru Partidul Comuniștilor și astăzi ar mai vota 31,9 procente din alegători. Însă, în această campanie au apărut mișcări și partide proruse, de extremă stângă, care propagă activ includerea R. Moldova în Uniunea Vamală. În acest context, se face văzut interesul vădit al Rusiei pentru a căpăta influență pe arena politică din R. Moldova. Aceste forțe sunt influențate de oameni noi, de cele mai multe ori lipsiți de experiență politică și diplomație. Populiști și aventurieri, ei propun arestarea foștilor lideri politici, dar nici nu știu despre divizarea puterilor în stat. Însă, până la alegeri mai este aproximativ o lună și, luând în considerare procentul celor indeciși o pătrime din alegători, suportul pentru diferiți concurenți, probabil, se va modifica. Cu un potențial de aproape 300 de mii de voturi, cât de semnificativ credeți că este votul diasporei? Pot să încep cu analiza voturilor diasporei din alegerile parlamentare precedente. În cadrul celor 75 de secții de votare deschise în 2010 peste hotarele țării, la alegeri au participat mai mult de 64 de mii de membri ai diasporei, aceasta constituind aproximativ 3,7 procente din cei care au participat la vot. În campania electorală curentă vor fi deschise 95 de secții de votare. Pentru membrii diasporei a fost nevoie ca fiecare cetățean care intenționa să participe la vot să se înregistreze online. După cum vedem, această cerință este diferită decât pentru cetățenii care locuiesc în țară și, probabil, acesta este unul din motivele că diaspora a întârziat să se înregistreze la timp. Aceasta cerință nu a fost obligatorie, ci una recomandabilă, dar felul în care a fost promovată a creat iluzia unei condiții necesare. Nu s-au înregistrat decât în jur de 2 000 de persoane din diasporă, ceea ce poate fi considerat un eșec total al programului. Care credeți că va fi impactul asupra participării diasporei la vot, dacă nu se va explica la timp că procesul de înregistrare a fost necesar doar pentru a determina unde să fie deschise secțiile de vot, și nu pentru a putea vota? Într-adevăr, cerința de a se înregistra a fost organizată pentru a determina numărul alegătorilor care planifică să participe la vot și foarte puține persoane s-au înregistrat. Acum ar trebui să urmeze o campanie activă de promovare a participării la vot. Vreau să vă povestesc pe scurt un caz la care am participat. La Chișinău, zilele trecute, am stat la coadă să depun actele pentru pașaportul biometric și am discutat cu o femeie care era alături de mine. Ea venise pe scurt timp din Italia și urma să plece în curând înapoi. Eu am adus intenționat vorba și despre alegeri. Ea mi-a spus că habar nu are unde ar putea vota în Italia și că ea are familie, nu are timp și mijloace să parcurgă o cale lungă până la secția de votare. În acest context, vreau să menționez că la Congresul Diasporei, care a avut loc în luna august curent, eu am făcut anumite propuneri referitor la diversificarea procedurii de vot în străinătate, inclusiv a introducerii votului electronic și proxy, când votul poate fi delegat unei alte persoane prin procură vizată notarial. Tot la congres s-au discutat și alte probleme ce țin de organizarea alegerilor în străinătate și posibilități de înlăturare a lor. Să sperăm că membrii diasporei, ca și restul populației, vor conștientiza importanța istorică a acestor alegeri parlamentare și vor participa activ la vot. Mă alătur și eu la încurajarea Dvs. către toți alegătorii din țară și de peste hotare ca să iasă la vot și vă mulțumesc pentru interviul acordat!
8 UTIL NOI CONDIȚII PENTRU IMIGRANȚI, ÎN FEDERAȚIA RUSĂ Cetăţenii altor state, inclusiv ai Republicii Moldova, care doresc fie să lucreze legal în Federația Rusă (cu permis de muncă sau patentă), fie cer dreptul de şedere provizorie în Federația Rusă, vor fi obligaţi, începând cu 1 ianuarie 2015, să prezinte documente care atestă cunoaşterea limbii ruse, a istoriei Rusiei şi a legislaţiei Federaţiei Ruse. Astfel de documente pot servi certificatul ce atestă cunoaşterea limbii ruse, istoriei Rusiei şi bazele legislaţiei Federaţiei Ruse, dar și documentul eliberat de organele statului, de către instituţia educaţională de pe teritoriul statului ce intra în componenţa URSS până în anul 1991. Federația Rusă nu va solicita aceste certificate de la cetăţenii străini cu dizabilităţi, cei care nu au atins vârsta majoratului, bărbaţii care au atins vârsta de 65 de ani, femeile care au atins vârsta de 60 de ani, beneficiarii programului de stat pentru acordarea asistenţei în procesul strămutării benevole în Rusia, a conaţionalilor care locuiesc peste hotarele ţării şi membrii familiilor acestora, specialiştii de calificare înaltă şi membrii familiilor acestora. Cetăţenii străini ce au obţinut permisul de şedere permanentă sau de lucru până la 1 ianuarie 2015 vor prezenta certificatul la momentul solicitării de prelungire a termenului de şedere legală. În cadrul unei mese rotunde, organizată la sfârșitul lunii septembrie curent, de Camera Civilă din Federația Rusă, organizația neguvernamentală Rossia naș dom și Biroul Organizației Internaționale pentru Migrație din Moscova, s-a propus ca testarea nivelului de cunoaștere a limbii ruse să se realizeze în centre speciale, în baza unor teste complexe, formate din aproximativ 100 de întrebări. În prezent, aceste teste sunt finalizate de către instituțiile de învățământ superior care au câștigat licitația, organizată de Ministerul rus al Educației și Științei. După același exemplu s-a propus elaborarea testelor de cunoaștere a istoriei Rusiei și a bazelor legislației Federației Ruse. Participanții la masa rotundă au propus crearea unor grupuri mobile, care s-ar putea deplasa la locul de muncă al migranților, pentru a facilita testarea lor. Procedura de testare a nivelului de cunoaștere a limbii ruse a migranților a fost aprobată de Ministerul rus al Educației și Științei pe 21 septembrie 2014. Informații suplimentare puteți găsi pe pagina de Internet a Serviciului Federal pentru Migraţiune al Federației Ruse: http://services.fms.gov.ru, dar și pe pagina Camerei Civile din Federația Rusă: https://oprf.ru/. Încă 24 de tineri vor beneficia de susținere financiară Susținere financiară pentru absolvenții moldoveni din străinătate Alocații lunare de 3 000 de lei pentru o perioadă de până la șase luni O rganizația Internațională pentru Migrație, misiunea în Republica Moldova (OIM), în parteneriat cu Biroul pentru Relații cu Diaspora, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Educației și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, a extins programul de granturi dedicat absolvenților moldoveni din străinătate, în cadrul căruia va fi oferit suport financiar unui număr suplimentar de 24 de beneficiari. Concursul este deschis pentru tinerii moldoveni, cu vârsta între Ziarul NAȚIONAL, ziarul care te DEȘTEAPTĂ! Abonați-i pe cei de acasă, pentru ca să fie informați despre ceea ce se întâmplă cu moldovenii din diasporă! 18-35 de ani, cu studii superioare în străinătate care doresc să revină temporar sau permanent în R. Moldova pentru a se angaja în instituțiile publice sau private. Tinerii care se află în prezent peste hotare vor avea prioritate în procesul de selectare, dar vor putea aplica și cei care au revenit recent în țară, dar nu mai devreme de 1 martie 2014. Tinerii care nu vor beneficia de suport financiar vor primi asistența logistică prin accesul la ofertele de angajare. Programul va funcționa în baza principiului primul venit, pri- mul servit. Suportul financiar va fi acordat aplicanților pe măsura identificării locurilor de muncă/ stagiere și a plasării acestora în câmpul muncii atât în sectorul public, cât și în cel privat. OIM va oferi asistență logistică și va acorda beneficiarilor suport financiar sub forma unor alocații lunare de 3 000 de lei pentru o perioadă de până la șase luni. Detaliile despre condițiile de eligibilitate și procesul de aplicare sunt disponibile pe www.iom.md. Termenul-limită pentru aplicare este 14 noiembrie 2014. Portal pentru diasporă! P e portalul diasporei, www. din.md, la rubrica Scenarii de viață, cetățenii moldoveni plecați peste hotare fie la muncă, fie la studii sau definitiv cu traiul pot afla răspunsuri la peste 100 de întrebări din 20 de teme de interes pentru diasporă. La rubrica Evenimente, utilizatorii portalului pot posta evenimente pe care le organizează în străinătate, dar și pot afla despre cele organizate în Republica Moldova pentru ei. De asemenea, utilizatorii portalului pot adera la cele 16 grupuri create după domenii (Agricultori, Antreprenori, Cercetare/Inovație, Caritate/Voluntariat, Studenți, Medici, Mediatori culturali, Ingineri/Constructori etc.), în cadrul cărora vor putea discuta cu moldoveni din alte țări orice temă de interes pentru ei, cu o singură condiție să fie activi și curioși. Portalul diasporei a fost creat cu scopul de a uni cetățenii moldoveni într-o comunitate virtuală, astfel încât aceștia să aibă ocazia să mențină legătura între ei și cu Republica Moldova, prin intermediul unui singur instrument de comunicare. Pe această platformă, ei au ocazia să-și împărtăşească experienţa lor în străinătate, ideile şi expertiza în domeniile în care activează. Membrii diasporei vor utiliza platforma pentru a se găsi unii pe alții, a vorbi despre cultura comună, folosind-o inclusiv ca pe un forum pentru a identifica probleme, nevoi comune și soluții. Pe de altă parte, prin intermediul din. md, cetățenii moldoveni de peste hotare se pot informa despre serviciile publice, inițiativele, proiectele și programele care există pentru ei în Republica Moldova.