I"L. CARAGTAIE, :i ' j : : ' :: r: _'- ' MOhfrEF{TE SCHITE ::.' I{UYEI;E

I"L. CARAGTAIE, :i ' j : : ' :: r: _'- ' MOhfrEF{TE SCHITE ::.' I{UYEI;E

Dascdl prost -... Premiul intdi... La poqt6... c.f.r... La Peleg... Cele trei zeile... Nedescifrabil... Karkaleki.. 13tr 135 r41, t42 l4t 149 150 151 NUVELE.... O frclie de Pagte Dou[ loturi Cdnuld om sucit *irj'ff;il::::: : : : ::: :::: ::::: ::: 154 I)) 170 186,' 195 224 O scrisoare pierdutd O noapte firrtunoasd D'ale carnavalului... Conu Leonida fa{d cu reacfiunea 311 355 4r4 462

25 de minute.-.,,...fili toli joi tn gard la-ndllimea patriotismului vostru, care nu s-a dezminlit niciodatd, mai ales tn asa pldcute, putem zice chiar fericite ocaziuni! Cetdleni!! Sdptdmdna viitoare este o zi solemnd pentru orasul nostru!!!" Astfel se-ncheia proclamalia adresatb de cdteva zile de pdrintele orlqelului 2... cdtre administrafii sdi, afiqatd pe cale publicd gi reprodusd in capul ziarului oficios Sentinela Ordinii cu acest frumos motto:,f,venimentele marifac totdeaunq sd tacd micile pasiuni!" Toatb lumea era?n adevdr plind de entuziasm, deqi Drapelul Libertdlii, dirijat de decanul avoca{ilor, iqi termina articolul s6u de fond cu cuvintele:,,...vom cduta sdfim cdt se poate mai parlamentari. in zadar miseii de la primdrie convoacd lumea la gard! Declardm sus qi tare cd joi nu va fi entuziasm, ci numqi o meschind Si dezgustdtoare paradd oficiald. Sd inceteze dar cu infamele lor mistificaliuni!... Sdptdmdna viitoare nu poate fi o zi solemnd; ea nu vafi decdt un moment trist pentru concetdlenii noqtri!" Directorul, care era insdrcinat a gira afacerile prefecturii - districtul neav0nd deocamdat[ titular - la citirea acestor giruri rdutdcioase, a qoptit cu zdmbetul sdu diplomatic: - Om vedea! Joia mult agteptatb a sosit. Vodd gi doamna, plecdnd in strdindtate, trebuie s[ se opreascd doulzeci gi cinci de minute in gara din marginea orsgelului 2... De dimineafd, peronul gdrii, decorat cu impletiturd de brad, cu marca judefului, stegulele tricolore gi covorul cel rogu al primdriei, este inlesat de lume - gamizoana, garda civicd, gcoalele, autoritdtrile, notabilii qi cat public a mai putut incdpea. Directorul a plecat de la gapte de-acasd spre a lua, impreun[ cu primarul, cele din urmd dispoziliuni la fala locului. Nevasta

lui a rbmas sd se gdteascd gi sd vie mai tdrziulagard cu copiii gi cu amicul. Amicul este un profesor foarte t6ndr, care locuieqte la directorul de un an de zile; el d6 qi leclii la copii qi redijeazd Sentinela Ordinii; e bdiat bun qi scrie minunat: se di aa aproape pozitiv c5 tot el a scris proclama\ia. Acum tot e gata... Directorul se duce la o extremitate a peronului gi-qi aruncd privirile la mullimea adunatd p6nd in cealaltd, extremitate... Atunci ii clipesc de departe in minte cuvintele Drapelului, qi-gi m6ng6ie favoritele cu multrumire... Dar sunt zece ftrd zece... gi cocoana nu mai vine... Ce s6 fie? Trenul domnesc s-a anuntat de la statia apropiatd... in patru minute trebuie sd fie aici... ToJi ochii joacd?ntre ceasornic Ai capitul liniei... incd trei minute... Doul... Un minut... S-aude guierul cald... - La o parte, domnilor! zice grav qeful gdrii potrivindu_gi bine qapca rogie. latd"-l! Pieptul lat al locomotivei s-aratd la cotitura liniei. Ardtarea cregte, cre$te mereu, sfordind semeafd qi alunecdnd cu elegan{d maiestoasd c6tre peron. Cazanul fierbe, fanfara [ipd, gcolarii intoneazd imnul - un concert monstru... Vagonul domnesc intrd la peron. Un freamdt furnic5 de colo p6n6 colo prin mullime. Deodat6, qi glasurile copiilor gi {ipetele tr6mbitrelor qi clocotitura norului fierbinte care se smacinb captiv in pdntecele maqinii sunt acoperite de urale zguduitoare... T'renul se opreqte, conform programei oficiale, la zece ore precise; suveranii cobor din vagon cu suita, iar consoarta directorului n-a sosit incd! Se face prezentarea autoritililor gi notabililor, dupd care vodd trece intre bdrba{i, iar doamna intre dame. intaiul clopot! Directorul, foarte nervos, m6n5 un vitdqel cdlare s-aduci numaidecdt pe cocoana, pe copii qi pe domnul profesor. MIria-sa doamna e foarte veseld de conversafia damelor; dar dumnealor o iau repede qi se-ntind la vorbd... Una o povifuieqte pe doamna sd se pizeascb pe drum de rlceald:

- Nu te juca, soro! boala n-alege. Doamna mul{umeqte de binevoitoarea pova![ qi asigur6 cd s-a-ngrijit bine, a luat haine d-acasb... in acest timp, directorul tremurd de neast6mpdr. Al doilea clopot! M6riile-lor fac un pas inapoi pregdtindu-se sb se suie... Directorul, asudat gi inecat de emolie, s-apropie sd lie un discurs. Lui vods: -Mdria-ta!... nu plecaji!... nu trebuie sd plecati!... D-abia al doilea clopot a sunat; n-a sunat nici mdcar al treilea!... A! dacd ar fi sunat al treilea, atunci aq inlelege sd vb grdbiti... Dar nu! $i chiar si fi sunat al treilea... sd zicem!... n-aveji grije: nu pleacd trenul frrd mbriile-voastre... s-a dat ordin in consecin{5!... Agadar, avand aceasta in vedere, cu onoare sunteti invitati sd binevoili a lua in consideraliune... cd acest district, acest orag, in fine toli concet6fenii nogtri v-au iubit atdt gi au fdcut sacrificii!... Apoi, cu mai multd cdldurd, doamnei: - Sd nu pleca{i mdcar Mdria-voastr[!... N-a venit incd toatd lumea!... mai sunt dame, mai sunt copii, mai sunt amici, cari ar dori sd vdvazd ca pe o mam6! Vodd, zdmbind foarte bucuros, zice: - - $i, Mai stdm, mai stdm, domnule director. Mersi! rispunde acesta in culmea emojiei. 16s6nd pe suverani, alearglla capbtul peronului, se suie in picioare pe o banci gi se-nal16 in vdrful deqtelor, frc6nd cdtre $oseaua dinspre ora$ semne violente cu batista. in adevdr, pe qosea vine o trdsurs in goand, urmatd de un vdtigel cslare. Aide, soro! aide, nene, pentru numele lui Dumnezeu! cb - m-a{i omor6t! -Yezlt. nu-fi spuneam eu cd-i tdrzit! zice palpitdnd cocoana cdtre profesor. Directorul igi introduce pe peron familia qi strigd sever cdtre macagiul care std drept, cu mdna gatape cureaua clopotului: - Sd nu tragi!... Nu e voie sb suni! Mdriilelor n-au isprdvit inc6;' mai au treabi aici! Apoi c6tre suverani:

* Mdriile-voastre, am onoare pentru ca sd vd recomand familia mea: consoartamea, copiii mei, amicul meu! $i pe urml citre copii: * S[rutaJi mdna! copiii se aruncd gi executd ordinur. M[riile-lor sunt din ce in ce mai veseli. - Am auzit, dragd - zice doamnei nevasta directorului _ c6 ati fostdrd cam bolndvioar[! Mi-a pdrut grozav de riu... inca-i ziceam lui dom' profesor, amicul nostru, zic: vezi dumneata, dac6 o prinjesi qi tot nu se poate pune cu voia lui Dumnezeu; dar noi dqtia!... Dar acu te-ai fbcut bine... Se vede... Fie, c6 frumoasd eqti! s5 nu-ti {ie de deochi! s[ trdieqti!... Totdeodatd unul dintre copiii domnului director, cari privesc foarte curiopi pe suverani, iqi scobeqte o nard cu degeful. Mama ii dd o palmi peste m6n[. - Nu ti-e rugine si bagi mdna-n nas!... gezi frumos! te vede madam Carol! Copilul p16nge. Domnul profesor?l smucegte de mdn6 qij bagd'la arest in sala de agteptare crasa a doua. Mdria-sa doamna intervine pe l6ngd domnul director in favoarea micului vinovat, care urls tare in arest. Tatdl cedeazd inartei i"n"""t" il al drumul bdiatului: - Taci din gurd, mdgarule! qi sdruti m6na mdriei_sale: dumneaei s-a rugat sd te iert! Suveranii s-au urcat gi se arat6 plini de veselie la fereastra vagonului. Directorul se hotdreqte, in sf6rqit, dupd stiruinta qefului gdrii, sd permitd a se suna al treilea. Trenul." p,rn" i' migcare. Urale qi muzicd.. Birbatii fac semne de adio cu pdl5riile, damele bezele cdlduroase; directorul se qterge de sudoare obosit, iar nevasta lui strigr c6t se poate cdtre doamna: - La revederel bon amusementl. Nu ne uitali p_acolo! la revedere! CAnd trenul a pornit bine, o altd trisrnd sosegte in goand mai fi'bat6. Decanul avocalilor coboard trdgdndu-qi oupa oansut cocoana' care trage dupd d6nsa o interminabild rochie de catifea verde cu funde bogate de satin rose. Amdndoi igi fac loc cu 10

furie prin mul1ime, care acum a rupt rdndurile qi iese in dezordine. -Aplecat? zice dezolati cocoana. -Da, aplecat, i se rbspunde. - Cum se poate? trenul std totdeauna treizeci qi cinci de minute! * Asta era tren domnesc, ma chdre, zice nevasta directorului. - Ce? era sd v-agtepte vodd qi doamna pe dv.? addogd profesorul cu un zdmbet rdutlcios de superioritate. - Aga? vocifereazd decanul. Am in!eles!... Astea sunt iar intrigile lui dom' director: cate va sh zicd numai dumnealui gi familia gi... amicul dumnealui slvazdpe mbriile-lor! Pe urm[, intorcdndu-se la lumea care se duce: Iatd, fra{ilor, o probd mai mult cd astdzi opozijiunea este - consideratd ca afard din na{iune... Foarte bine... Vom lua act qi de aceasta qi vom protesta! Decanul gi familia sa au fost multd weme la cu{ite cu directorul qi cu familia acestuia, degi damele erau surori. Chiar o polemics,,,cdt s-a putut mai parlamentard", s-a urmat cu privire la aceasta, intre cele doub ebdomadare locale, Drapelul decanului qi Sentinela amicului. Tocmai la nigte alegeri, o persoand de-nalt[ influenfd, afland despre vrajba celor doi cumnafi, a stdruit de i-a imp6cat, promildnd serios cd gi anul viitor va fr o zi solemnd pentru orsgelul Z...qi atunci trenul domnesc o sd se opreascd acolo un ceas... qi doudzeci gi cinci de minute. 11

Un pedagog de gcoali noui D. Mariu Chicog Rostogan, distinsul nostru pedagog absolutr, gi-a inceput caiera printr-o memorabild conferinta didacticd. Vom da aci mai la vale conferenla in rezumat, apoi cdteva note, luate dupi naturd, despre activitatea in praxt a eminentului pedagog. Trebuie prealabil sd spunem cd d-sa, totdeauna inainte de e gi lpronuntdpe:! n ca gn franfuzesc, tcak, d ca gh. 8caj, ccaf. Aceasta pentru ugurarea citirii citatelor din vorbirea d-sale pe cari voim sd le transcriem pe cdt se poate cu pronuntarea lor originals. Cititorul va suplini pirfile din cale afari originale, pe cari ne-a fost prea greu sd le transcriem exact, cade ex. gn Si {. Gonferinti..Onorat aughitoriu, Vom cduta si ne roskim astdzi ghespre metoda ghe a prdda grdmakica in jenire gi apoi numai doar[ ghespre -itodu intuikivd gi ghespre rbspunsurile neapdrake, ne{dsitake ghe loj ica lucrului, amisurat inkelijintii gcolerului! " Aqa?ncepe d. conferenfiar. Cui nu a asistat la conferenla aceasta trebuie s6-i spunem cd pedagogul pune?ntreb[rile qi 1 in Ardea absolvenlii facultd{ilor de teologie, de pedagogie etc. erau numili,,teologi absolu{i",,pedagogi absolu{i" etc. 2 Practicd (ardelenism). 12

presupune qi rdspunsurile. Aqa cd urmarea, deqi s-ar pdrea o conversalie intre pedagog gi qcolar, este insuqi corpul conferenfei. Iatd rczttltatul ac e stei superi o are op ere didacti c e. mare. U rmeazl c onferen{i arul : PEDAGocUL: No! ce-i grdmakica? $colerul: Grdmakica iagte... pedagocul: No, cd-z ce iaqte? cd-z doar nu iaqte vun lucru $colerul numai apoi sd rdculeje qi rdspunghe: grbmakica iagte o qtiinji ghespre cum lucrd limba qi lejile mai apoi la cari se supune aceealrtqare, ghin toake punturile ghe veghere. pedagocul: Bravo, m6! prostovane! (ii zic aqe doard nu spre admoniliune, ci spre inghemn gi incurdjare). No, acuma, spune-ne tu numai cum se impart substankivele? $colerul, la intrebarea aceasta a mea doard, musai sd rispunzs, ne1dsare1, amdsurat priceperii qi rdliunii sale: $CoLERUL: in substankive cari se vdd qi substankive cari nu se vdd - regpeckive concreke qi abstracke! pedagocul: Apoi merem mai gheparke pe ogorul pedagojic qi punem cheskiunea doar: Agi auzit voi, copii, ghespre jdn? Ce iagte j6nul? $COLERUL rdspunghe: J5nul e cumu-i lucru: masculin, femenin gi ekerojen au neutru, regpeckive ghe birbat, ghe femeie gi ghe ce nu-i nici bdrbat, nici femeie. PEDAGocUL: Exemple doar[... $colerul apoi musai se exprime astfel: Calul ii substankiv masculin; iel se schimbd in iapd, q-apoi ghevine femenin. PEDAG0GUL: No! dar neutru? $COLERUL (ino{ent cumu-i, el nu poake da exemplul aghecvat; eu, pedagogul, atuncia-s gata s6-i dau ilustrdtiunea keoriei...) PEDAcocuL: Neutru! Neutru mai apoi, dacd-i calul masculin gi iapa femeninl, neutru-i catdrul, carele nu-i nici cal, nici iapd, I Necesar (adv.). 13

nici mdgar, nici cal: e catdr, aghicd,corqifurd ghe imbele jenuri, qi y"i.gheparke pentru aceea ce conzultd ziologhia., "uj o altd gtiinli naturale, 9i doari neturalia non sunt tu/pioi... a-- ^ Dupd aceea doard, qcolerul musai si fie, in rdliunea sa null]d, eghificat pe gheplin ghe jdnurile rutor substankivelor. Jine numai dupd-aceea cheskiunea makemakica... ipro"*" tu doari, Bdrsdscule! (zic euqcolerului) ce intdleji tu prin curbd, o linie curbd? $COLERUL: Care nu_i ghireaptd... pedagocul (zdmbind cu bundtate): No! care nu_i ghireapt[, bine! da' cumu-i, daci nu_i ghfueaptd? $CoLERUL mai apoi vine -la aceea induplecare a r6fiunii ci musai va sd rdspundd minken2: E o linie oabld, oabli, care mere qi mere gi mere qi iardgi se-ntoarnd ghe unghe o purces. redagogul Qucdndu_Si serios rolul): Bine! Rdspuns limpeghel Chiar!3 regpeckive esact... Nq ucumu, spune_ne cine au invintat numerele? $COLERUL acuma, dupd memorare numai, cdci memoria cum zice e. Tubinghen-,. pur animald, rdspunghe ;;;;jj; numerele pare, re$peckive cele.u,oji r, le-aulnvant "" iar mai apoi cele impare,,"gp".tiu" ilpia";;;;., -' cele firi invlntat Eratoskenesl so1iu, ie_au Bravo! 9r. veghe, onoraful aughitoriu, toake rdspunsurile gcolerului dupl meto.da intuikivl, moglearnd sunt ne{esitake prin lojika lui, proprie vorbind nascan?a, dar formati comple;;il; printr-o educ6fiune agheiv'ata cercustantelora, probdluike ca gheriv'nd ghin naturaioastri, carea lucrd pe cum e mdnati mai gheparte. I Cele firegti nu sunt ruginoase!... (adagiu latin).,,ti:::, sau mintenas, indata (ardetenism). a Circumstanfelor. imprej urdrilor. 74

intr-o viitoare conferenfs, vom cuvdnta apoi ghespre aceastd naturd iardgi in apliciliunile sale in raport cu pedagojia, cu beserica gi cu iqcoala! (Aplauze. A doua zi, pedagogul nostru este numit in slujbd, profesor,,ghe padagojie in jensre gi ghe limba makernb in gpelial". Sd-l vedem la lucru.) O inspe$iune IROFESORUL: Cd-z onorat domnul inqpectore va binevoi doar[ un mom0nt si asculke aplicifiunea metoaghii intuikive. INSPECTORUT Ge asazd, scoate carnetul qi condeiul Si ascultd.) IRoFESoRUT-: Md! prostovane! tu ala ghe colo... Spune-ne tu doard: ce iaqte fiin{5 gi ce iagte lucru, m[? ELEVUL: Lucrul, dom'le, este care nu miqc6, qi frintd pentru cd miqc6! PROFESORUT: No! dar ornicul meu... prostule! hint6-i ori lucru? ELEVUL: E lucru, dom'le! PRoFESoRUL; C6'z doar miqcd, m6l atrzi-lt (bagd ceasul lq urechea elevului). ELEVUL (ferindu-se):da, dar daca nu-l intoarcem, nu miqcd. PROFESORUL (satisfdcul): Bravo! (cdtrd domnul inspector:) $-apoi doar 6sta-i ghintre cei meghiocri... Bine! (Elevul trece lq loc.)tu,md! SlLlant ghe lang[ e1... Cdke picioare are boul, m[? ELEVUL: Patru, dom'le! PRoFESORUL (vesel); Ei, pe dracu! cd-z doar n-o sd aibb qapke!... gi ce e boul cu patru picioare? lucru ori fiin{d? Ha? ELEVUL: Fiin{d, dom'le! PROFESORUL: Dar masa fiinf[-i? ELEVUL: E lucru, dom'le! PRoFESoRUL: No! cd-z n-are gi ea patru? ELEVUL: Da, dar nu se migc6, dom'le! 15

PROFESORUL (ql mai vesbl): Ei! pe dracu! sd se miqte... poake doar ci cu qpirikismus! INSPECTORUL (tuseste tare Si cautd sd schimbe vorba): Md, rog, cum il cheamd pe elevul acesta? PRoFESORUL: Anibal Ioanescu. INSPECToRUT: Rlspunde bine. PROFESORUL (cu siguranld): Cd-z [sta-i ghinne cei bunigori!... No! la gheografie acuma... MA! tu ghe colo... Spune-ne tu doard toake gtakele Europei. ELEVUL: Franfa, dom'le. PRoFESoRUL: Fran{iia, bine! ELEVUL: Anglia, dom'le. PRoFESoRLTL: Iagke! ELEVUL: Germania, dom'le. PRoFESoRUL : Ghermania. ELEVUL (se porneete repede. Profesorul dd din cap afirmativ la fiece nume de stat cu satisfaclie qi cu mdndrie): Elvelia, Rusia, Suedia, Italia, Belgia, Olanda, Turcia, Bulgaria, Romdnia, Serbia, Muntenegru gi Grecia... dom,le! PROFESORUL (tncruntdndu-se): $i apoi mai care, md? ELEVUL: Atdtea, dom'le! PROFESORUL (tncercdnd sd scrdsneascd): Dar $pania, md? ELEVLTL (intimidat): $i... Spania, dom'le! PROFESORUL (mai aspru): Dar $pania, unghe-i gpania? ELcVUI:...?l PROFESORUL (magistral): $pania-i l6ngd portocalia, md boule. 9i vildversa! ELEVUL (aiurit): $i.,. Spania gi Portocalia, dom,le! PROFESORUL (din ce in ce mqi szs): $i mai care? ELEVUL Qtierdut): Vi!5vercea, dom'le! PROFESORUL (indignat): Nu vitivercea, md! Ddnimarca, md! Dania, md! ($optind ameninldtor printre dinli:) Dania tdt6n[-tdu! (Energic:) Merji la loc, boule! ELEVUL (pleacd obidit la loc). INSPECTORUL (conciliant): Ei, oricum, tot a gtiut destul de bine' 16 i