S T E N O G R A M A

Transcriere

1 S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 30 mai 2018 S U M A R 1. Declaraţii politice prezentate de senatorii: - Ioan Stan (PSD) declaraţie politică având ca temă agresiunea mediatică asupra cetățenilor români în legătură cu subiecte de maxim interes pentru aceștia; - Cristina-Mariana Stocheci (PSD) declaraţie politică având ca temă copiii și necesitatea ca aceștia să constituie principala prioritate pentru România; - Silvia-Monica Dinică (USR) declaraţie politică având ca titlu Efectul indiferenței o școală distrusă de incendiu ; - Ion Hadârcă (ALDE) declaraţie politică având ca titlu Karl Marx, Jean-Claude Juncker și procesul comunismului ; - Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) declaraţie politică având ca titlu Marian Negru, primarul comunei Letca Nouă, din județul Giurgiu, se îndreaptă sigur către al treilea mandat! ; - Doina-Elena Federovici (PSD) declaraţie politică având ca titlu Guvernul PSD-ALDE este primul care aprobă un proiect de autostradă pentru Moldova. În același timp, lucrările de modernizare pentru drumul național Botoșani Târgu Frumos au fost scoase la licitație ; - Remus Mihai Goțiu (USR) declaraţie politică având ca temă necesitatea salvării și protejării pădurilor din parcurile naționale ale României; - Doru-Adrian Pănescu (PSD) declaraţie politică având ca titlu Expoziții itinerante în muzeele românești, cu o istorie povestită altfel în anul centenar ; - Victorel Lupu (PSD) declaraţie politică având ca titlu Măsuri ale coaliției PSD-ALDE cu impact economic pozitiv ; - Florian-Dorel Bodog (PSD) declaraţie politică având ca titlu 31 mai Ziua Mondială fără Tutun ; - Gheorghe Baciu (PMP) declaraţie politică având ca titlu Povești de succes ; - Emilia Arcan (PSD) declaraţie politică având ca titlu De veghe la blocarea legilor ; - Nicu Fălcoi (USR) declaraţie politică având ca titlu Domnul Tăriceanu și Ministerul Adevărului ; 3

2 - Gabi Ionașcu (PMP) declaraţie politică având ca titlu Educația, o bombă cu efect întârziat? ; - Vlad-Tudor Alexandrescu (USR) declaraţie politică referitoare la incapacitatea conducătorilor din învățământul românesc de a lua decizii în interesul elevilor

3 S T E N O G R A M A ședinței Senatului din 30 mai 2018 Ședința a început la ora Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Emilia Arcan și Gheorghe Baciu, secretari ai Senatului. Stimați colegi, Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 30 mai Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari: domnul senator Marian Pavel și domnul senator Gheorghe Baciu. Dau cuvântul domnului senator Stan Ioan. Domnul Ioan Stan: Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori, Se evidențiază, mai ales de la jumătatea lunii mai, o adevărată agresiune mediatică asupra cetățenilor români în legătură cu subiecte de maxim interes pentru majoritatea acestora. Metodele sunt printre cele mai lipsite de onestitate și cu atât mai jenante devin personajele care le folosesc. Adoptarea unei atitudini, chipurile, determinate de grija față de poporul român este în mod clar utilizată în ideea destabilizării unui guvern aprobat de Parlament. Întrebându-ne public dacă mai sunt bani de pensii și salarii, cerând pe un ton ultimativ să se precizeze care este soarta Pilonului II de pensii și prestând toate acestea întru sfidarea bunului-simț datorat celor ce te ascultă, înseamnă, de fapt, transmiterea semnalului de atac asupra guvernării legal constituite. Iar camarila, frustrată de poziția de perdant al alegerilor, este gata să se preteze la demersuri puerile, dezavuate nu numai de români, de genul plângerilor penale la adresa primministrului sau altor membri ai Guvernului. Cel mai grav mi se pare că acest gen de manipulări fără scrupule este îndreptat asupra unui număr foarte mare de, atenție, alegători apreciați ca susținători ai PSD. Acesta este motivul pentru care am decis a rememora în fața dumneavoastră etapele unei încercări disperate de a destabiliza guvernarea PSD-ALDE, aleasă prin masivul vot popular, exprimat în scris, și nu pe rețelele de socializare. Așadar, zvonurile definite astfel la modul blând au demarat ca urmare a unui scenariu de discuții publicat din greșeală, conform declarațiilor domnului Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei - 3 -

4 Naționale de Strategie și Prognoză, emitentul documentului cu pricina. Era ușor de presupus că se va încerca valorificarea respectivei gafe, motiv pentru care președintele PSD a declarat imediat: Nu s-a discutat, nu se discută și nu vom adopta nicio măsură care să ducă la desființarea Pilonului II de pensii. Ministrul muncii declara că părerea Comisiei de Prognoză nu este agreată, nu a fost transpusă într-o ordonanță de urgență și nici nu se va transpune. Același ministru amintește primului îngrijorat al țării că este semnatar al Legii bugetului și, ca atare, știe precis că sunt bani pentru salarii și pensii. Prim-ministrul declară în fața ziariștilor că sunt bani pentru pensii și salarii. Purtătorul de cuvânt al ALDE declară că cei direct implicați în această chestiune, adică prim-ministrul, viceprim-ministrul pe probleme economice, ministrul de finanțe, ministrul muncii, președintele partidului de guvernământ PSD, cu toții au spus că nu se pune această problemă. Ministrul de finanțe a declarat că este un moment în care se face o analiză, o discuție pe toate posibilele scenarii, în ideea alegerii unor instrumente care să ofere cel mai ridicat randament pentru a avea cât mai mulți bani la pensie. De altfel, ministrul de finanțe a avut declarații aproape zilnice pe această temă, cerând dispariția conceptului de suspendare a Pilonului II. Personal, cred că bine face, căci ne confruntăm cu o situație ce ar putea fi definită ca ziua, și spaima. Se pare că toate acestea nu sunt de ajuns pentru a determina recunoașterea ridicolului și a determina înțelegerea adevărului. Visând unii la un nou mandat, alții la mult dorita guvernare, cei ce întrețin și ațâță acest adevărat asalt asupra cetățeanului român cunosc bine pericolul inflamării prin minciună și nu se delimitează de niciun mijloc ce le-ar satisface setea de putere. Știind toate acestea, suntem totuși de-a dreptul siderați de minciuna spusă de la nivelul Parlamentului. A afirma în spațiul public minciuni ca cele privitoare la plata pensiilor și salariilor pe datorie ori că Guvernul a transmis Comisiei Europene intenția de a suspenda Pilonul II de pensii, este totuși prea mult. E posibil ca emitentul să fie invidios pe gloria dobândită deja de colegul său de partid prin plângerea penală împotriva prim-ministrului și să acționeze pentru a-l egala ori chiar a-l depăși. Deplâng o astfel de manevră și-l asigur pe parlamentarul cu pricina că vremea trubadurilor a trecut definitiv. Iar față de astfel de degradante manevre nouă nu ne rămâne decât a ne asigura și concetățenii că, din respect pentru ei, vom continua implementarea programului de guvernare pe baza căruia ne-au acordat încredere și care, în acest mod, a devenit propriul lor program. Mulțumesc. Mulțumesc și eu, domnule senator. Are cuvântul doamna senator Stocheci Cristina-Mariana. Se pregătește doamna senator Dinică Silvia-Monica

5 Doamna Cristina-Mariana Stocheci: Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi, De 1 iunie, toți românii, cu mic cu mare, sărbătoresc Ziua Copilului. Această sărbătoare deosebit de importantă ne îndeamnă să ne bucurăm de copiii noștri. În această zi, fiecare dintre noi își amintește de momentele frumoase ale copilăriei. Ne întoarcem cu gândul în trecut, la momentele fericite petrecute cu părinții, la bunici sau la școală. Ne aducem aminte de năzbâtiile pe care le făceam împreună cu prietenii și de jocurile la care ajungeau uneori să participe copiii dintr-un întreg cartier. Retrăim sentimentul de înfiorare cu care vedeam lucruri care acum sunt la ordinea zilei, dar care atunci erau noi și pline de mister și pe care le descopeream pentru prima dată, privindu-le prin ochii inocenți ai copilăriei. Să nu uităm însă că, deși suntem în plin secol XXI, există încă milioane de copii în lume pentru care copilăria este un cuvânt cu conotații foarte diferite. Există copii care, în loc să se gândească ce se vor juca a doua zi, își fac griji dacă vor avea ce să mănânce. Există copii care nu au acces la medic. Există copii care sunt forțați să muncească pentru a-și întreține familiile. Există copii care cad victime traficanților, copii fără copilărie. Realitatea existenței copiilor afectați de sărăcia extremă este încă una care stă în puterea noastră să o schimbăm. Haideți să și facem asta! Haideți să le dovedim românilor care și-au pierdut încrederea în politica românească că, deși nu suntem perfecți, ne pasă de viitorul lor și al țării noastre. De aceea, dragi colegi, cu prilejul Zilei Copilului, vă invit să ne angajăm să facem copiii României principala noastră prioritate. Viitorul țării și al societății noastre stă în mâinile lor. Haideți să ne asigurăm că au parte de tot ceea ce au nevoie pentru a face față acestei responsabilități și pentru ca acest viitor să fie unul luminos și prosper. Am să închei, dragi colegi, prin a vă ura un 1 Iunie fericit și a vă invita ca, cel puțin cu această ocazie, să uităm de grijile cotidiene și să ne bucurăm de această zi alături de copiii, nepoții, frații sau prietenii noștri. Vă mulțumesc. Cristina Stocheci, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 3 Argeș Mulțumesc și eu, doamna senator. Are cuvântul doamna senator Dinică Silvia-Monica. Se pregătește domnul senator Hadârcă Ion. Doamna Silvia-Monica Dinică: Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, - 5 -

6 Titlul declarației mele politice de astăzi este Efectul indiferenței o școală distrusă de incendiu. Aș dori să vă atrag atenția asupra lipsei autorizațiilor ISU la școlile din București. Școala nr. 124 a ars zilele trecute. Nu avea autorizație ISU, la fel ca majoritatea școlilor din capitală. Considerăm școala un loc sigur și ne trimitem copiii acolo să învețe. Bucureștiul, orașul cu peste 2 milioane de locuitori, este cel mai bogat oraș al României, iar bogăția lui culturală provine și de la cele 642 de școli ce se regăsesc aici. Dintre ele, doar 44 de unități aveau în septembrie 2017 autorizație ISU. Nu este însă cazul Școlii nr. 124, din sectorul 5, care acum două zile a fost distrusă complet într-un incendiu puternic. Nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost copiii la cursuri, spune părintele unuia dintre elevii ce învățau la această școală. Peste 750 de copii învățau la Școala nr Am auzit inclusiv în plenul Senatului, în cadrul dezbaterilor din sesiunea anterioară, că sunt foarte greu de obținut aceste autorizații, că procedurile sunt greoaie și costurile mari. Și totuși, anul acesta, Primăria Sectorului 5 a redus la jumătate bugetul educației, a redirecționat banii către domeniul culturii, sportului și cultelor și către înierbarea liniilor de tramvai. Nici la sectorul 6 situația nu este mai roz. Pentru toate școlile din sector, costul lucrărilor necesare obținerii autorizației de securitate la incendiu este undeva la de milioane de lei, conform estimărilor primarului sectorului. Aceeași primărie însă își propune, în schimb, să cheltuiască în următorii doi ani 150 de milioane de lei pentru modernizarea parcurilor și amenajărilor peisagistice. În cadrul sectorului 4, bugetul aprobat de investiții pentru învățământ este de 57 de milioane, destinate în mare parte obținerii autorizațiilor ISU. Pentru întreținerea spațiilor verzi sunt alocați de trei ori mai mulți bani, undeva la 144 de milioane de lei. Octavian Paler spunea: Nimic durabil nu se poate întemeia pe indiferență. În România sunt la momentul actual de școli ce nu dețin autorizație de incendiu. Vorbim despre un pericol incontestabil pentru copiii noștri. În 2015 a fost Colectiv, acum un an s-a prăbușit un tavan, acum două zile a ars o școală și, din fericire, nu erau oameni înăuntru. Dacă dăm bani publici pe borduri, panseluțe, pomi și iepuri gigant din polistiren, nu este oare nevoie să alocăm bani acolo unde chiar avem nevoie de ei? Mulțumesc. Silvia Dinică, senator, Circumscripția electorală nr. 42 București Mulțumesc și eu, doamna senator. Are cuvântul domnul senator Hadârcă Ion. Se pregătește domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan. Domnul Ion Hadârcă: Mulțumesc

7 Bună dimineața! Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi, Titlul declarației mele politice de azi este Karl Marx, Jean-Claude Juncker și procesul comunismului. Curenta lună mai nu a dus lipsă de evenimente relevante. Pe cele de nivel național le-am consumat cu succes în frecvente vacanțe, consistent relatate în telereportaje inspirate de petreceri cu kilometri de mici și tone de bere, fără noi kilometri de asfalt. În atmosfera lor fumurie, se pare că trece, mai ușor și fără probleme, anul Centenarului Marii Uniri. La subiectul Centenarului vom reveni. Acum însă vreau să atrag atenția asupra a două evenimente de dimensiune europeană consumate la început de mai. Pe unul dintre ele, Ziua Europei, sărbătorită la 9 mai, cu prilejul aniversării declarației lui Robert Schuman de constituire a Uniunii Europene, l-am consemnat solemn în Senatul României. Cel de-al doilea, în totală contrapunere cu primul, s-a întâmplat ceva mai devreme, la 5 mai, în orașul german Trier, cu prilejul aniversării a 200 de ani de la nașterea lui Karl Marx, și parcă a trecut neobservat pentru noi. Dar nu și pentru comunitatea intelectuală din țară și pentru opinia publică internațională, mult mai sensibile la asemenea manifestări. Asta, pentru că la evenimentul prilejuit de dezvelirea statuii de șase metri a autorului Manifestului Partidului Comunist a avut neșansa de a participa, în ciuda avertismentelor, însuși președintele Comisiei Uniunii Europene, Jean-Claude Juncker. Pe moment s-a văzut stafia lui Karl Marx la cârma Europei. Faptul participării și mai ales discursul rostit acolo de către președintele Comisiei Europene au lovit dureros în coeziunea europeană și așa supusă provocărilor. Unele țări din Europa Centrală și de Est care au suferit pe pielea lor regimurile inspirate din învățătura lui Marx s-au simțit jignite și oripilate. Or, principiile fundamentale puse la baza Uniunii de Robert Schuman și Jean Monnet diferă esențial de creaturile comuniste ale lui Marx și urmașilor lui. Opera lui Schuman și Monnet a însemnat instituirea unor reguli de conviețuire a statelor în condițiile care fac imposibile alte războaie după cele două conflagrații mondiale din secolul XX. Opera lui Marx, din contră, a scos din burlui, vorba lui Creangă, stafia-cap de mort a comunismului, agitândo să zburde sinistru cu coasa prin Europa și prin lumea întreagă. E de reținut că în țările cuprinse de morbul comunismului războaiele interne ori civile au fost posibile fiind motivate de teoria marxistă a luptei de clasă. Astfel, războiul civil din Rusia din primii ani de comunism a luat viața a circa 11 milioane de ruși. Prima țară a dictaturii proletariatului, Uniunea Sovietică, a motivat ideologic invadarea României în anul 1940 prin necesitatea eliberării clasei muncitoare și a țărănimii de sub jugul burghezo-moșieresc. Deportările în masă ale populației - 7 -

8 românești din Basarabia și Bucovina de Nord au fost animate de lupta de clasă contra chiaburimii exploatatoare, iar lagărele de muncă silnică și închisorile de exterminare de la Doftana, Gherla, Jilava, Aiud și altele apropo, cu exterminarea liderilor unioniști Iuliu Maniu, I.C. Brătianu, Daniel Ciugureanu și alții au funcționat în scopul formării omului nou, impus de către progenitura neomarxistă locală. Cazul experimentului de la Pitești este revelator în acest context. Toate aceste atrocități n-au ajuns, probabil, la urechile domnului Juncker. La amintita sindrofie de la Trier, cea de dezvelire a statuii dăruite de Partidul Comunist Chinez, apropo, Juncker spune literalmente următoarele: Karl Marx a fost un filosof care a gândit pentru viitor, a avut aspirații creative (sic!), iar astăzi este învinovățit de lucruri pentru care nu e responsabil și pe care nu el le-a provocat, deoarece multe dintre lucrurile pe care le-a scris au fost răstălmăcite în opusul lor. Ce e mai mult în această frază? Încercarea de a revizui liberalismul european, tentativa de reabilitare a unui sistem monstruos sau introducerea celei de-a treia viteze în dezvoltarea Europei, deja cu două viteze? Naivitățile de desculpare a marxismului nu rezistă în fața faptelor istorice. Oare câți apologeți ai marxism-leninismului, nazismului și, în special, ai stalinismului au încercat să convingă lumea că Lenin, Hitler și Stalin nu sunt responsabili de lagărele de exterminare în masă a popoarelor, pentru că ei, teoreticienii, nu știau, chipurile, de existența lor? Lovituri de stat și dictaturi, lagăre de exterminare, foamete, războaie, state și frontiere prăbușite, zeci de milioane de morți acesta este bilanțul comunismului din secolul XX. Evident, sunt răstălmăcite următoarele lucruri scrise cu mâna și dictate chiar de mintea inocentului filosof Karl Marx: Odată ajunși la putere, comuniștii trebuie să treacă drept monștri. Sau: Istoria este judecătorul, proletariatul este călăul. Sau: Când ne va veni rândul, nu ne vom deghiza terorismul. Sau, din Manifestul Partidului Comunist, scris la 1848, împreună cu prietenul său Friedrich Engels: Într-un cuvânt, comuniștii sprijină pretutindeni orice mișcare revoluționară împotriva orânduirii sociale și politice existente. Sunt teze lansate de Karl Marx, filosoful, și realizate punctual de succesorii lui bolșevici, maoiști, polpotiști, ceaușiști. Dacă ne trec fiorii la asemenea idei nocive, înseamnă că reflexele ne sunt sănătoase, memoria vie și conștiința încă trează. În pofida oricăror elucubrații justificative și lapsusuri de memorie, convingerea noastră fermă este că ultimul inculpat ideologic, comunismul, este profund antiuman, iar crimele lui contra umanității încă își mai așteaptă dreapta judecată. Omenirea riscă să repete ororile istoriei dacă nu inițiază un proces de judecare a crimelor comunismului. Ar fi prea de tot ca stafia comunismului să fie reanimată și repusă pe soclul încă fragil al noii Europe. În fine, ar fi necesare explicații din partea președintelui Comisiei Europene pentru cetățenii țărilor europene fost comuniste în privința aprecierilor și a poziției explicite a acestuia față de - 8 -

9 ideologia comunistă al cărei părinte fondator a fost și este Karl Marx. Doar așa se pot menține stima și respectul reciproc, valori față de care Uniunea Europeană este legată fundamental. Ion Hadârcă, senator ALDE Vaslui, Circumscripția nr. 39 Vaslui Vă mulțumesc pentru atenție. Mulțumesc și eu, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan. Se pregătește doamna senator Federovici Doina-Elena. Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu: Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu, Doamnelor și domnilor senatori, Titlul declarației politice: Marian Negru, primarul comunei Letca Nouă, din județul Giurgiu, se îndreaptă sigur către al treilea mandat!. Primarul Marian Negru a venit în administrație în comuna Letca în anul 2012 din mediul privat și este de notorietate faptul că a preluat această comună, care are peste de locuitori, cu mari și diverse datorii neachitate. Venit din partea Partidului Social Democrat, în 2016 Marian Negru a câștigat încrederea cetățenilor comunei Letca și alegerile locale cu 72,32% de voturi. Se află acum la mijlocul celui de-al treilea mandat de când administrează al doilea mandat de când administrează comuna. Ziua comunei Letca Nouă a fost aleasă și se sărbătorește anual pe 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică. Aici se mențin vii tradițiile și se transmit și generațiilor viitoare. Spunea recent primarul că o biserică nu se naște la întâmplare, ci apare într-un loc deja marcat de prezența oamenilor care se dedică lui Dumnezeu. Biserica din Letca Nouă, cu hramul Maicii Domnului, este un loc de referință pentru județul Giurgiu, deoarece aici se găsește renumita icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul în brațe, izvorâtoare de mir. Comuna, cu o suprafață de ha și însemnate suprafețe de păduri bogate, circa ha, are potențial turistic. Reprezentative sunt și văile râurilor Milcovățu și Glavacioc, dar și monumentul istoric de interes național Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena, din 1860, din satul Letca Veche. În fiecare sâmbătă se organizează târgul comunal în satul Milcovățu, iar tradițiile populare se păstrează cu sfințenie și se celebrează toate evenimentele majore din viața satului. Unul dintre obiceiurile cele mai populare și îndrăgite este cântarea numită Irozii, organizată anual în perioada Crăciunului

10 Cele patru asociații agricole existente pe raza suprafeței cultivă, pe circa ha, în principal rapiță, grâu, porumb, orz și floarea-soarelui. Primarul, un om ambițios, care a realizat ceea ce și-a propus, are cu ce se mândri în comuna pe care o conduce. Cu altă mentalitate și o nouă viziune asupra modului în care trebuie să se dezvolte comuna, cu sprijinul celor 13 consilieri locali 9 PSD, 3 ALDE și unul PNL, a efectuat numeroase investiții în fiecare dintre satele din Letca Nouă, reședința comunei, Letca Veche și Milcovățu, duse la bun sfârșit și cu sume din bugetul consiliului local: - a renovat toate unitățile de învățământ din comună. Cele trei școli și trei grădinițe au 420 de școlari și preșcolari. Există totodată în comună trei biblioteci școlare, care însumează de volume de carte; - a modernizat stațiile de autobuz din comună; - a îngrădit, a introdus iluminat public și a igienizat cimitirele din comună. Consiliul județean, întotdeauna alături, a sprijinit proiectele ambițioase ale comunei, făcând posibilă realizarea asfaltării a 3,2 km de drum pe DC142, cu o valoare totală de 28 de miliarde de lei vechi. Primar gospodar și inteligent, a făcut tot posibilul să-și ajute semenii, prin schimbări majore într-una din cele mai uitate comune din județul Giurgiu. Deși a făcut economii în fiecare domeniu în care a fost posibil acest lucru, se știe că investițiile mai mari nu pot fi realizate doar cu bani din bugetul local. Astfel, prin PNDL 1, Programul de guvernare PSD-ALDE i-a permis să își înscrie în portofoliu realizarea următoarelor proiecte: - modernizare drumuri de interes local în localitățile Letca Nouă, Letca Veche și Milcovățu lungime, 5,6 km, proiect încheiat; - sistem de alimentare cu apă în comuna Letca Nouă, cu satele Letca Nouă și Milcovățu. Sunt perspective foarte bune pentru aplicarea PNDL 2. A depus patru proiecte eligibile, astfel că în perioada următoare locuitorii vor beneficia de: - dotare cu echipament și mobilier specific didactic, de laborator și alte echipamente în școlile comunei Letca Nouă valoare, de lei; - reabilitare, modernizare și dotare Școala Gimnazială nr. 1 din satul Letca Nouă valoare, 2 aproape 3 milioane de lei; - modernizare prin asfaltare străzi în comuna Letca Nouă, județul Giurgiu, având o valoare alocată din bugetul de stat de 4,6 milioane de lei; - reabilitarea și modernizarea sistemului de iluminat public, cu o valoare de 4,5 milioane de lei. Recent au fost amplasate 600 de lămpi tip led în toate satele, în locul vechilor becuri. Aceasta a fost o investiție nouă, eficientă și cu un consum mic de energie

11 Prin Programul Operațional Capital Uman, un grup țintă format din 110 copii, 400 de adulți și 50 de persoane cu vârste de peste 64 de ani, toți din localitatea Letca Nouă, sunt beneficiarii unui proiect de amploare care cuprinde: - programul Școală după școală pentru 110 copii; - programul de formare profesională pentru 400 de persoane; - program de formare antreprenorială; - program de servicii medico-sociale pentru 650 de persoane; - programul de renovare locuințe; - și programul de reglementări acte. Numărul beneficiarilor de ajutor social a scăzut cu peste 80%, astăzi fiind 103. Cu asemenea realizări, cu o echipă valoroasă alături, perspectivele domnului primar Marian Negru sunt limpezi și clare, orientate către îndeplinirea mandatului îndeplinirea următorului său țel: să câștige cel de-al treilea mandat de primar al comunei Letca Nouă. Vă mulțumesc. Senator de Giurgiu, Cristian Marciu Mulțumesc și eu, domnule senator. Are cuvântul doamna senator Federovici Doina-Elena. Se pregătește domnul senator Goțiu Remus Mihai. Doamna Doina-Elena Federovici: Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Titlul declarației politice de astăzi: Guvernul PSD-ALDE este primul care aprobă un proiect de autostradă pentru Moldova. În același timp, lucrările de modernizare pentru drumul național Botoșani Târgu Frumos au fost scoase la licitație. Stimate colege și stimați colegi, În calitate de senator de Botoșani și de vicepreședinte PSD pentru Regiunea de Nord-Est, vreau să vă anunț că actuala coaliție de guvernare PSD-ALDE a aprobat în ultima ședință de guvern proiectul autostrăzii Târgu-Neamț Iași Ungheni, ce va fi realizat în regim de parteneriat public-privat. Proiectul reprezintă prima inițiativă de acest gen dedicată Moldovei. Până acum, toate proiectele de autostradă s-au concentrat pe legătura dintre granița de vest a României și ieșirea la Marea Neagră. Actualul Executiv este primul care-și propune să lege Moldova de rețeaua rutieră de transport din Europa și aprobă construcția unei autostrăzi în această regiune

12 Județul Botoșani va beneficia de acest proiect major de infrastructură prin legătura dintre municipiul reședință de județ și Târgu Frumos, care se va afla pe traseul autostrăzii Târgu-Neamț Iași Ungheni. Județul pe care-l reprezint în Parlament va fi legat de această autostradă prin drumul Botoșani Târgu Frumos, ale cărui lucrări de modernizare tocmai au intrat în procedură de licitație. Este o realizare importantă a parlamentarilor PSD care au promovat acest proiect și care, iată, capătă o importanță majoră în contextul aprobării noii autostrăzi. La fel, modernizarea drumului Botoșani Suceava va conta în perspectiva autostrăzii Moldovei Suceava București. Sunt pași importanți prin care Botoșaniul se conectează la rețelele mari de drumuri și, implicit, la fluxurile economice care pot aduce dezvoltare pentru județul nostru și întreaga Regiune de Nord-Est a României. Pentru colegii din opoziție care ne critică permanent, vreau să le transmit următorul mesaj: s-a dat startul pentru cea mai importantă investiție de infrastructură a județului Botoșani pe care mi-am asumat-o la începutul acestui mandat, alături de colegii mei parlamentari din cadrul Organizației PSD Botoșani, respectiv modernizarea drumului național 28B, Botoșani Târgu Frumos. Cel mai important este faptul că nu am abandonat și am urmărit pas cu pas realizarea acestui proiect așteptat de toți botoșănenii de foarte mult timp. Așa vom face și în continuare până la finalizarea lucrărilor. Obiectivul de investiții Proiectare, asistență tehnică și execuție lucrări modernizare DN28B, Botoșani Târgu Frumos este în valoare de 365,9 milioane de lei, cu o durată de realizare de 24 de luni. Prin realizarea acestui proiect vor fi reabilitați 76 km de drum național. Botoșaniul și zona Moldovei, în general a suferit prea mult din cauza drumurilor deteriorate. Neam luat angajamentul ca în acest mandat să refacem infrastructura rutieră de pe plan local. Aceasta este principala noastră prioritate și demonstrăm că ne ținem de cuvânt și realizăm ceea ce am promis. La sfârșitul anului trecut au fost alocate 73 de milioane de euro pentru reabilitarea a 107 km de drumuri județene. În același timp, sunt în derulare procedurile de realizare a investițiilor pentru infrastructura rutieră prin Programul Național de Dezvoltare Locală, etapa a II-a, cu o valoare de 213 milioane de lei, pentru 38 de drumuri municipale, orășenești și comunale. De asemenea, sunt prevăzute 87 de milioane de lei pentru modernizarea a șase drumuri județene, care traversează 11 localități din județ. O altă veste bună este aceea că Guvernul tocmai a simplificat radical legislația achizițiilor publice și a parteneriatului public-privat, ceea ce va accelera procedurile de licitație pentru toate proiectele pe care le-am prezentat anterior. De asemenea, Executivul a aprobat săptămâna trecută prima listă cu proiecte de investiții strategice care vor fi derulate în parteneriat public-privat, după ce la începutul lunii mai a fost adoptată ordonanța de urgență care modifică radical legislația parteneriatului public-privat

13 În lista proiectelor aprobate de Guvern se află, așa după cum v-am precizat, autostrada Târgu-Neamț Iași Ungheni, care va avea o lungime de circa 100 km și se va finaliza cu un pod peste Prut, în regim de autostradă, prin care se va asigura legătura cu Republica Moldova. Acest segment este primul din autostrada Târgu-Mureș Iași Ungheni, care se va lega de căile rutiere din vestul țării prin autostrada Câmpia Turzii Târgu-Mureș. Botoșănenii și toți cetățenii care locuiesc și tranzitează zona de nord-est a țării noastre merită să aibă acces la o infrastructură civilizată și modernă. Vă mulțumesc. Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici Mulțumesc și eu, doamna senator. Are cuvântul domnul senator Goțiu Remus Mihai. Se pregătește domnul senator Pănescu Doru-Adrian. Domnul Remus Mihai Goțiu: Bună dimineața! Stimate colege și stimați colegi, La sfârșitul săptămânii trecute am fost în Parcul Național Domogled-Valea Cernei într-o vizită de documentare, care a coincis cu vizita europarlamentarului Thomas Waitz și protestul activiștilor de la Agent Green împotriva tăierilor de păduri din parcurile naționale. Mi-aș fi dorit să vă povestesc acum mai mult despre peisajele extraordinare ale parcului, despre măreția copacilor seculari, despre tulburătoarea explozie de vitalitate a Izvoarelor Cernei, despre modul în care toate aceste bogății ar putea fi valorificate în beneficiul comunităților locale și al tuturor cetățenilor români fără a distruge zona. Pentru că suntem însă în Parlamentul României, nu într-un studio de televiziune și nu într-o emisiune de promovare a frumuseților țării, o să vă povestesc despre lăcomie, iresponsabilitate, rea-credință, nepricepere. Pentru că parcul e stigmatizat de rănile adânci și făgașele uriașe lăsate în urmă de TAF-urile care au măcelărit pădurea. Pentru că, în zona cea mai sălbatică a parcului, pe copaci au apărut marcajele Romsilva care anunță continuarea măcelului. Pentru că reprezentanții Romsilva, ai Direcției Silvice și șeful parcului încercau să mă convingă că se pot face conservare și protecție cu drujba. Stimate colege și stimați colegi, Ceea ce se întâmplă în cea mai mare parte a parcurilor naționale din România e revoltător. E inconștiență în stare pură. E bătaie de joc și, nu mă feresc să afirm, prăduire pe față. Dacă mai avem o minimă răspundere față de cetățenii români și dreptul lor la un mediu sănătos, față de comunitățile

14 locale și dezvoltarea lor sustenabilă, față de casa în care locuim cu toții și în care nu putem respira bani, nu putem mânca bani și nu putem bea bani, e timpul să acționăm. În săptămânile și lunile următoare voi propune aici, în Parlament, legi care să ofere o protecție reală pădurilor din parcurile naționale ale României și de care să profite în mod real comunitățile locale, fără a distruge bogăția pe care au moștenit-o. Vă solicit încă de pe acum, în mod anticipat, să susțineți aceste proiecte legislative. Asta, dacă vă pasă în mod real de bunăstarea cetățenilor acestei țări, de viitorul lor și al generațiilor care vin după noi și de viața lor într-un mediu sănătos. Mihai Goțiu, senator USR de Cluj Mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Pănescu Doru-Adrian. Se pregătește domnul senator Lupu Victorel. Domnul Doru-Adrian Pănescu: Mulțumesc, domnule președinte. Titlul declarației mele de astăzi este Expoziții itinerante în muzeele românești, cu o istorie povestită altfel în anul centenar. Stimate colege, Stimați colegi, Conform ultimelor date oferite de Institutul Național de Statistică, la ora actuală în România sunt în funcțiune aproximativ 738 de muzee și, respectiv, 943 de colecții publice. Imaginea muzeelor din țara noastră este una a extremelor: unele muzee, cum ar fi cele din București, Iași, Sibiu, Brașov, înregistrează recorduri în privința numărului de vizitatori, iar altele, cum ar fi cele din Giurgiu, Mehedinți, Călărași, au pe parcursul unui an un număr nesemnificativ de vizitatori. În cifre absolute ultimele date publice sunt din 2015, cei mai mulți vizitatori s-au înregistrat în Brașov 1,8 milioane, București 1,7 milioane și Sibiu 1,1 milioane, iar la polul opus, în Giurgiu, spre exemplu, doar de vizitatori. Cauzele acestor paradoxuri sunt multiple și țin atât de tradiția de foarte mulți ani a unora dintre muzeele celebre din România, cât și de problemele de accesibilitate sau vizibilitate. Totuși, dintre toate cauzele, sunt câteva care ies pregnant în evidență: lipsa fondurilor pentru infrastructura muzeală, clădirile de patrimoniu, expozițiile de bază, achizițiile muzeale, ca și slaba promovare mediatică. Sunt și exemple pozitive în finanțarea muzeelor județene. De exemplu, Muzeul Bucovinei din Suceava a beneficiat de fonduri mari pentru refacerea clădirii și a expoziției permanente. De asemenea, dintre muzeele municipale, Muzeul de Istorie Teodor Cincu din Tecuci a beneficiat de o sumă consistentă 17,8 milioane de lei

15 În cealaltă extremă, este un lucru regretabil că, în anul centenar, cel mai mare muzeu de istorie al țării, Muzeul Național de Istorie a României, cu un patrimoniu de peste de piese, ținute în condiții improprii, este închis de 15 ani. Generații întregi de copii nu au avut cum să vadă cele mai valoroase piese legate de episoade din istoria națională. Aceste obiecte zac în depozite, într-o clădire aflată în grea suferință, care nu asigură condiții de microclimat potrivite pentru obiectele de patrimoniu. O soluție pe care o putem avea în vedere până la pornirea investiției pentru Muzeul Național de Istorie a României, pe care ne-am dori-o demarată cât mai repede, ar fi aceea ca Ministerul Culturii și Identității Naționale să conceapă o strategie clară, cu proiecte itinerante în toată țara, pe baza unor calendare bine precizate, care să scoată la lumină valorile inestimabile ce stau în depozitele muzeale. Într-o primă etapă ar putea fi vorba de exponate din Muzeul Național de Istorie a României, apoi din alte muzee din țară care dețin piese ce nu sunt expuse. Aceste turnee naționale ar trezi interesul multor vizitatori, prin ineditul expozițiilor care ar ajunge în județul în care locuiesc. Această rețetă nu este nouă, se practică la nivel internațional cu foarte mare succes la public. Și în România există schimburi între muzee și se organizează expoziții itinerante, dar implicarea Ministerului Culturii și Identității Naționale ar încuraja în această direcție foarte multe muzee din întreaga țară, iar în acest an aniversar o asemenea serie de expoziții itinerante ar constitui un mijloc deosebit de evidențiere a istoriei naționale și de evocare a evenimentelor petrecute în ultima sută de ani. Sunt Doru-Adrian Pănescu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași. Vă mulțumesc. Mulțumesc și eu, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Lupu Victorel. Se pregătește domnul senator Bodog Florian-Dorel. Domnul Victorel Lupu: Bună dimineața, stimați colegi! Titlul declarației politice de astăzi: Măsuri ale coaliției PSD-ALDE cu impact economic pozitiv. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, În intervenția mea de astăzi aș vrea să mă refer la deciziile cu impact economic pozitiv pe care coaliția PSD-ALDE le-a luat sau le va lua în folosul românilor, dar și în interesul companiilor de stat ori private. Absorbția fondurilor europene la mijlocul lunii mai 2018 a ajuns la un nivel de 17%, cu doar puțin sub media europeană de 18%. Trebuie menționat că în 2016 România a avut zero absorbție pe

16 exercițiul financiar Eforturile noastre, ale tuturor, se vor concentra pentru a avea o absorbție cât mai bună, să implementăm cu fonduri europene marile proiecte de care românii au nevoie. Guvernul PSD-ALDE a adoptat săptămâna trecută o ordonanță de urgență pentru modificarea pachetului de legi privind achizițiile publice. Astfel, procedura de atribuire a unui contract va fi simplificată. Această decizie a fost una așteptată atât de administrația publică, cât și de agenții economici. Modificările au fost făcute în urma consultărilor cu Comisia Europeană. Principalul beneficiu va fi impulsionarea investițiilor publice de anvergură. Guvernul a aprobat recent o primă listă cu investiții strategice ce vor fi realizate în parteneriat public-privat, după ce anterior modificase și legislația aferentă. Pe această listă se află și autostrada Ungheni Iași Târgu-Neamț. Acest segment de aproximativ 100 km, inclusiv cu un pod peste Prut, va face parte din amplul proiect ce va lega Moldova de Ardeal printr-o autostradă. Există un angajament clar la nivelul coaliției PSD-ALDE de a menține politica de reducere a taxelor, atât ca număr, cât și ca valoare a lor. Totodată, periodic vor exista majorări ale salariului minim, cât și ale pensiilor de stat. Aceste lucruri se vor produce până în anul 2020, pentru a îmbunătăți permanent standardele de viață. Spre exemplu, de la 1 iulie pensiile se vor mări cu 10%. În primele trei luni din anul în curs, puterea de cumpărare a crescut în România cu 5%. În acest context, trebuie menționat și cel mai mic șomaj înregistrat vreodată în România: doar 3,94% în luna februarie Deficitul bugetar este asumat la nivelul maxim de 3% din PIB și îl vom respecta. Totodată, specialiștii din Guvern lucrează la un pachet de măsuri care să conducă la combaterea evaziunii fiscale, deci care să aducă un plus de încasări la bugetul consolidat al statului. Guvernul intenționează să reducă taxa pe valoarea adăugată cu un punct procentual, până la 18%, de anul viitor sau cel mai târziu din Și o ultimă remarcă: Ministerul Comunicațiilor vrea să extindă platforma on-line Ghișeul.ro, prin care pot fi achitate taxe și impozite, și pentru firme. Platforma Ghișeul.ro poate fi utilizată în prezent doar de persoane fizice și PFA-uri pentru plata taxelor și impozitelor. Vă mulțumesc. Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași Mulțumesc și eu, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Bodog Florian-Dorel. Domnul Florian-Dorel Bodog: Mulțumesc, domnule președinte de ședință

17 Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi! Titlul declarației mele politice de astăzi este 31 mai Ziua Mondială fără Tutun. Marcată în întreaga lume pe 31 mai, Ziua Mondială fără Tutun are o însemnătate deosebită. Prin activitățile organizate cu acest prilej, autoritățile de pe întreg mapamondul încearcă să tragă un semnal de alarmă asupra problemelor de sănătate și a riscurilor asociate consumului de tutun. Prin declarația mea de astăzi de aici, din plenul Senatului, aș dori și eu, la rândul meu, să promovez un stil de viață sănătos, să militez pentru reducerea consumului produselor din tutun. Riscurile fumatului și ale consumului de tutun sunt bine cunoscute, dar merită reamintite pe scurt pentru a conștientiza cât sunt de grave. Potrivit studiilor recente, fumatul crește riscul pentru 16 tipuri de cancer, printre acestea numărându-se cel de plămâni, de esofag, cancer oral sau de faringe și laringe, fiind responsabil pentru 20% din decesele cauzate de această necruțătoare boală la nivel mondial. De asemenea, fumatul poate cauza și alte tipuri de boli respiratorii, cardiovasculare sau chiar ale aparatului reproducător. În aceste condiții, implementarea unei strategii de combatere a consumului de tutun trebuie să se afle la baza fiecărui sistem modern de sănătate publică. Deși în prezent consumul de tutun este în scădere în țările cu venituri mai ridicate, acesta se află la aceleași valori îngrijorătoare sau este chiar în creștere în multe state cu venituri medii sau chiar scăzute. În România, aproximativ o treime din populație fumează, din păcate. Cei mai mulți sunt cei cu vârste cuprinse între 26 și 35 de ani. Aceștia consumă cel puțin un pachet de țigarete pe zi, punându-și astfel în pericol foarte devreme nu doar propria sănătate, dar și pe a celor cu care ei interacționează: familie, colegi, prieteni etc. În aceste condiții, nu trebuie să ne mire o statistică șocantă care arată că țara noastră înregistrează anual aproape de decese asociate consumului de tutun. În ciuda acestui tablou sumbru, există și evoluții pozitive. Multe state din Uniunea Europeană, printre care se numără și România, au reușit să impună legi stricte privind interzicerea fumatului în locurile publice, aplicarea acestora având un efect benefic asupra sănătății oamenilor. Anul acesta s-au împlinit doi ani de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 15/2016, care interzice fumatul în spațiile publice închise din România, o lege la care am contribuit atât cu experiența din domeniul sanitar și legislativ, cât și cu sufletul, dorindu-mi să reduc simțitor efectele devastatoare pe care consumul de tutun le are asupra sănătății românilor. La fel de îmbucurător este și faptul că, potrivit unui sondaj de opinie recent, o proporție covârșitoare a românilor, 87%, consideră că această lege a schimbat în bine nivelul de sănătate al populației din țara noastră și contribuie simțitor la descurajarea fumatului în rândul tinerilor. Stimați colegi, Munca noastră în acest domeniu este încă departe de a fi terminată. În cele ce urmează trebuie să luăm măsurile necesare pentru a combate orice amenințare pe care o comportă fumatul, folosindu-ne de

18 cele mai recente studii și de ample campanii de informare pentru a dezvolta sau îmbunătăți legi și politici publice care să ne protejeze copiii și familiile de această gravă problemă. Trebuie să intervenim și în problema țigărilor electronice, consumul acestora fiind cel puțin la fel de dăunător, dacă nu cumva mai dăunător decât cel al țigărilor clasice. Este nevoie de o abordare integrată a problemei, astfel încât să găsim soluțiile optime pentru ca statisticile îngrijorătoare privind țara noastră să intre într-un ritm alert de descreștere, iar românii să se poată bucura de o sănătate mai bună, fără efectele nocive ale țigărilor. Vă mulțumesc pentru atenție. Florian Bodog, senator PSD Bihor Mulțumesc. Mulțumesc și eu, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Gheorghe Baciu. (Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.) Domnul Gheorghe Baciu: Bună dimineața! Domnule președinte, Stimați colegi, Declarația mea politică de astăzi se intitulează Povești de succes. Știm că turismul românesc are toate ingredientele necesare pentru a ajunge o poveste de succes la nivel european, a declarat recent doamna prim-ministru Viorica Dăncilă, într-un mesaj adresat participanților la o reuniune în care turismul românesc a fost sortit să devină decisiv pentru a promova și a face mai bine cunoscut patrimoniul natural și cultural al țării noastre, pentru a deveni o țară turistică competitivă la nivel global. Desigur, descoperirea roții a deveni o specialitate firească a fiecărei noi guvernări. Însă, în cazul acestui sector al economiei naționale, nu este destul să constați realitatea, cel puțin confortabilă, în care se complac cei care diriguiesc acest sector sau să afirmi truisme gen teme pentru acasă. Pentru că sectorul turistic nu poate propăși independent de celelalte sectoare ale vieții sociale și economice a comunității naționale, fiind interdependent de gradul de ocupare a forței de muncă, de nivelul de trai al acesteia, de disponibilitatea și mândria națională cu care un popor își afirmă specificul în peisajul lumii contemporane, de folosirea cu cap a resurselor naturale și umane cu care a fost binecuvântat etc. Ca să nu mai vorbim despre cerințele, din ce în ce mai pretențioase, ale beneficiarilor

19 în privința asigurării infrastructurii și dotărilor moderne, deopotrivă ofertanților și participanților la turismul la nivel internațional sau multe altele, care nu sunt povești. În acest context, accesarea și buna administrare a fondurilor europene reprezintă o prioritate strategică pentru România, cu atât mai mult cu cât investițiile în infrastructura acestui sector, cu implicații atât în viața personală, cât și în prosperitatea întregii comunități, au lăsat și lasă mult de dorit din partea statului român. Oricât ne-am baza pe sectorul privat în dezvoltarea și creșterea potențialului economic al acestui sector, infrastructura dezvoltată sub auspicii guvernamentale este factorul esențial pentru dinamizarea și diversificarea lui. Or, noi tocmai în domeniul infrastructurii suntem deficitari. Fără a intra în actualele polemici politice privind cheltuirea banilor europeni care ni se cuvin, este evident pentru toată lumea că infrastructura de transport aerian, rutier și naval, de care depinde starea turismului în România, este deplorabilă. Ei, și acum, în această poveste de succes, intervine domnul Bogdan Trif, ministrul turismului, care reclamă și el, ca și predecesorii lui, necesitatea unei strategii ca în toate țările civilizate și ne informează că în acest scop inedit avem semnat deja un contract cu experții Băncii Mondiale, astfel încât până la sfârșitul anului să avem o nouă strategie a turismului în România. Alți bani, altă distracție! Până acum banii i-am dat numai pe strategii, pe care fiecare nou venit la cârma ministerului le-a aruncat la coș sau le-a pus într-un sertar mai jos. Bineînțeles, pe baza noii strategii va sta o altă poveste de succes: implicarea mediului privat, care să-i confere acesteia continuitate și predictibilitate. Ca să nu rămână doar o poveste, domnul ministru Trif a găsit și baza reală a acestei povești. Potrivit acestuia, există și o piață prioritară pentru turismul românesc, adică China, o țară care livrează anual în lume peste 100 de milioane de turiști. Afirmația ține de domeniul basmelor, ținând cont că cele două curse aeriene directe cu China au fost desființate în urmă cu câțiva ani, în timp ce, de exemplu, de la Praga decolează zilnic către metropole din China trei curse ale companiilor aeriene cehe, iar procedura obținerii vizelor pentru România este în continuare complicată, deși începând de anul trecut cetățenii chinezi au fost scoși de pe lista celor care reprezentau un potențial risc imigraționist, alături de cetățenii țărilor arabe. Este o naivitate să crezi în basmul cu cocoșul roșu, cu atât mai mult cu cât de anul chinezesc al cocoșului au profitat din timp, încă de anul trecut, prietenii noștri europeni și neeuropeni vezi creșterea ratei vizitatorilor chinezi în Ungaria, în Serbia sau în Ucraina. Așa că rămâne totul o poveste, al cărei succes a fost imaginat de doamna prim-ministru și de ministrul turismului, în reuniuni care nu fac decât să întrețină și în actualul sezon turistic starea de letargie în care a fost cantonat, din interese obscure, și nu din rațiuni de stat, turismul românesc. Gheorghe Baciu, Partidul Mișcarea Populară, senator de Covasna (Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

20 Mulțumesc, domnule senator. Să salutăm și grupul de elevi din localitatea Luduș, județul Mureș. Din păcate, astăzi nu avem lucrări în plen, așa că sunteți nevoiți să vedeți o sală mai mult goală. (Aplauze.) Bine ați venit la noi oricum! Are cuvântul doamna senator Arcan Emilia. (Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.) Doamna Emilia Arcan: Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața! Declarația politică de astăzi am intitulat-o De veghe la blocarea legilor. Distinși colegi, Astăzi vreau să aduc în atenția dumneavoastră atitudinea repetată a președintelui țării, care dă dovadă tot mai des de o practică politicianistă, obstrucționistă, de blocare a Parlamentului și a tuturor agenților de stat și privați, contestând legile emise, doar pentru că așa simt colegii din opoziție că și-ar face marcată activitatea. Potrivit Constituției, Președintele României veghează la buna funcționare a autorităților publice. Din păcate, activitatea Guvernului este îngreunată de domnul președinte al României, astfel că există riscul ca nicio lege să nu fie promulgată până nu este retrimisă în Parlament pentru reexaminare sau reclamată la Curtea Constituțională a României. Este adevărat că nu se încalcă procedurile recurgând la astfel de tertipuri, dar asta înseamnă întârzieri și pierderi pentru cetățenii români. Degeaba ne străduim să urgentăm și să eficientizăm activitatea Parlamentului, dacă legile sunt ținute cu lunile, pentru ca în final să fie retrimise spre reexaminare sau înaintate Curții Constituționale. Și nu vorbim de cazuri izolate, întâmplătoare, ci de o practică sistematică de blocare a Parlamentului. Dacă la legile justiției am înțeles că domnul președinte dorește să joace partida procurorilor Direcției Naționale Anticorupție și a protocoalelor, în celelalte cazuri este greu de descifrat ce s-ar dori de la Domnia Sa. Voi arăta în cele ce urmează cum unele dintre cele mai importante prevederi benefice pentru cetățenii României, care ne-au dat votul să legiferăm aceste legi, sunt tergiversate în acest fel. Guvernul și Parlamentul, constatând lipsa de medici în sistemul sanitar, au adoptat un ansamblu de măsuri pentru a suplini această lipsă. Pe termen lung, salarizarea mult așteptată și consistentă a medicilor va putea face o corecție, dar pe termen scurt am considerat că sunt necesare măsuri suplimentare. Astfel, medicii pot lucra încă doi ani după împlinirea vârstei de 65 de ani, modificând Legea nr. 95/2006 a reformei în domeniul sănătății. Președintelui nu i-a plăcut acest lucru și a trimis