Dezbaterea privind reforma PAC

Transcriere

1 Suntem în grafic? 2010: primul bilanţ - Utilizarea fondurilor structurale - Autor: Ioana Morovan Policy Memo nr. 7 Februarie 2010

2 Cuprins 1. Anul 2010 Momentul adevărului. Procedurile europene vin, și de această dată, în ajutorul României Fondurile structurale în România: cum au venit și cum au fost întâmpinate Probleme majore în procesul de atragere a fondurilor UE 9 A) Proiecte în cadrul POR, POS Dezvoltarea Resurselor Umane, POS Creşterea Competitivităţii Economice - 9 B) Proiectele de mare infrastructură (mediu şi transport) Simplificări şi îmbunătăţiri în procedurile de accesare a fondurilor Rezultate recomandări esenţiale 19 Anexa 1. Durata evaluărilor și contractărilor, pe fiecare program 20 Anexa 2. Îmbunătățiri ale procedurilor în varianta Autorităților de Management 22 2

3 1. Anul 2010 Momentul adevărului. Procedurile europene vin, și de această dată, în ajutorul României 2010 este anul de referinţă pentru orice calcule referitoare la rata de absorbţie a României, spunea Sebastian Vlădescu în 2007, care, și pe atunci, era tot ministru de Finanțe. Nimic mai adevărat, deoarece, la 31 decembrie 2010 același Minister de Finanțe trebuie să prezinte la Bruxelles situația fondurilor europene cheltuite după aderarea la UE. Finalul anului 2010 reprezintă primul termen la care autoritățile vor trage linie și Comisia Europeană va trage concluzii în ceea ce privește utilizarea fondurilor structurale. Acest prim deadline este prevăzut de regula comunitară n+3 - adică alocarea financiară din anul n trebuie cheltuită până la sfârșitul anului n+3. Și mai concret, alocarea financiară din 2007, adică aproximativ 1,27 miliarde euro pe fonduri structurale (conform Cadrului Strategic Național de Referință 1 ) trebuie utilizată până la 31 decembrie Utilizată înseamnă plăți efectuate către beneficiari și, în plus, pe care Guvernul i-a solicitat spre decontare Comisiei Europene. Sumele care la finalul anului 2010 nu se regăsesc în această formulă sunt automat retrase de către Comisia Europeană. Așadar, în 2010 argumentul tradițional al oficialilor români gradul de absorbție nu este relevant pentru că fondurile pot fi cheltuite pe o perioadă de mai mulți ani nu mai stă în picioare. Să începem cu datele prezentate public de către Guvern. Fondurile efectiv plătite beneficiarilor, în acest moment, de către autoritățile române, se ridică la aproximativ 580 milioane de euro, sumă care include: fonduri transmise în avans beneficiarilor, pentru demararea proiectelor, și deconturi pentru cheltuielile efectuate. Odată ce a efectuat plăți către beneficiari, Guvernul trebuie să solicite banii spre decontare Comisiei Europene. Fondurile rambursate de către Comisia Europeană statului român sunt, în prezent, de maximum 200 milioane de euro. Teoretic, pentru a acoperi alocarea de 1,2 miliarde euro, pentru a nu pierde bani, din punct de vedere al regulii n+3 ar însemna că în 2010 ar mai trebui efectuate rambursări de către Comisia Europeană de peste 1 miliard de euro, adică de 5 ori mai mult decât în toţi cei trei ani de până acum. E drept că există o oarecare certitudine că rambursările vor avansa în ritm accelerat, dat fiind că o serie de proiecte majore intră în faza de execuție, sau cel puțin așa este de așteptat, dat fiind numărul și valoarea proiectelor aprobate până la finalul anului Totuși, România nu va pierde fonduri nici daca nu avansează prea mult cu plățile către beneficiari și, implicit, cu cererea de rambursare către Bruxelles. Aceasta pentru că în categoria sume cheltuite Comisia Europeana include și sumele transmise drept avans statului român. Fondurile trimise drept avans în România însumează, pe ultimii trei ani, 1,95 miliarde de euro 2. 1 Documentul care stabilește strategia și prioritățile alocării fondurilor structurale. Poate fi consultat pe

4 Așadar, din punct de vedere tehnic, avem noroc că Bruxelles-ul este şi el interesat ca socoteala să iasă bine. Adică, potrivit explicațiilor unor oficiali care se ocupa cu gestionarea fondurilor, Comisia Europeană va socoti drept sume cheltuite banii avansați statului român (cele 1,9 miliarde de euro) plus banii rambursați statului român (cele maxim 200 milioane până la începutul lui 2010, cu șanse să crească până la cel mult 1 miliard, spre finalul anului). Cert este că rezultatul este cu plus în favoarea României adică suma cheltuită din punct de vedere tehnic va depăși 2 miliarde de euro, cu mult peste pragul de 1,2 miliarde de euro - alocarea pentru 2007 datorită banilor primiți în avans de la Bruxelles în ultimii 3 ani. Socoteala cinstită arată totuși că plățile sunt la un nivel mai puțin decât satisfăcător. Dincolo de socoteala pe relația cu Bruxelles (câţi bani intră în România), ne raportăm în mod logic și corect la plățile efectuate de autorități, câţi bani au ajuns la beneficiari. Astfel, dacă ne uităm numai la alocarea 2007, plățile+sumele transmise în avans beneficiarilor însumează sub 50% din fondurile disponibile. Mai mult, dacă ne raportăm la întreaga sumă , așa cum procedează Ministerul de Finanțe când prezintă cifrele oficiale de bilanț - rata de absorbție, în varianta oficială, este de 10,26% după primii 3 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Jumătatea plină a paharului există proiecte Cifrele arată și bine și rău, depinde din ce unghi sunt privite. Dacă ne oprim strict la rata de absorbție de puțin peste 10%, nu avem motive deosebite de bucurie. Dacă privim însă în perspectivă, orizontul pare ceva mai dătător de speranţe. "Jumătatea plină" a paharului este, în cazul nostru, reprezentată de demersurile făcute de solicitanţi. Fără îndoială, aproape de proiecte depuse reprezintă un număr impresionant. Un calcul matematic brut arată, practic, că firmele, ONG-urile şi autorităţile au depus peste 13 proiecte în fiecare zi, în aceşti ultimi trei ani. Dacă luăm în calcul faptul că în primul an nu s-a depus aproape niciun proiect, numărul se apropie de 20 de proiecte pe zi. Ca valoare, proiectele depuse acoperă de peste 3 ori alocarea , sau, cu alte cuvinte, românii au solicitat de trei ori suma pusă la dispoziţie. Daca estimăm o rată de succes de 30%, spre exemplu, care este un procent optimist dar rezonabil (până acum a fost de circa 26%), putem concluziona că toate fondurile europene puse la dispoziţia României pot fi atrase, până la urmă, prin proiecte. Jumătatea goală a paharului blocarea proiectelor Există deci cerere pentru aceşti bani. Dar optimismul scade pe măsură ce ne îndreptăm spre zona de concretizare a proiectelor, mai exact contracte şi plăţi - jumătatea goală a paharului. Numai de proiecte au fost contractate în această perioadă, de aproape şapte ori mai puţine decât cele depuse, iar valoarea acestora acoperă în proporţie de 55% sumele alocate. Când 4

5 ajungem la banii plătiţi efectiv, ajungem la cifra iniţială de numai 10% din sumele alocate. Diferenţa se explică prin timpul scurs între semnarea contractelor şi începerea efectivă a proiectelor câteva luni. Teoretic, dacă totul merge bine şi nu există probleme la derularea activităţilor şi documentele depuse pentru rambursarea cheltuielilor, putem vorbi despre o potenţială rată de absorbţie de 55%, pentru proiectele contractate în prezent. Deocamdată, ritmul contractelor şi al plăţilor este mult întârziat faţă de ritmul depunerii de proiecte. Micul bulgăre de zăpadă al întârzierilor, format odată cu lansarea destul de târzie a majorităţii cererilor de proiecte (circa 15 luni după 1 ianuarie 2007) a crescut semnificativ din cauza întârzierilor în evaluare, care au generat un întreg lanţ de întârzieri ulterioare. Efectul de bulgăre de zăpadă a determinat, practic, întârzierea semnării contractelor, întârzierea demarării proiectelor, a depunerii cererilor de decontare a cheltuielilor şi, desigur, a efectuării plăţilor. Ritmul nefiresc de greoi cu care se derulează cheltuirea efectivă a banilor este subliniat şi de cifrele incluse în bugetul de stat. Spre exemplu, dacă analizăm bugetul de stat pe anul 2009, constatăm că sumele alocate pentru a fi cheltuite la începutul anului, pe fonduri europene nerambursabile post-aderare (adică fondurile structurale, cele destinate agriculturii şi alte programe) au o valoare de două ori mai mare decât cele care apar la final de an, în execuţia bugetară preliminată. Mai concret, în bugetul de stat pe 2009 (varianta de la începutul anului) erau prevăzuţi 7,654 miliarde lei pentru plăţi pe proiecte cu fonduri UE post-aderare. Execuţia bugetară preliminată pe 2009 arată acum că numai 3,814 miliarde lei au fost cheltuiţi efectiv. Sumele primite de la UE sunt şi ele diminuate cu aproximativ un miliard de lei, în perioada dintre începutul şi sfârşitul anului. De ce această discrepanţă? De ce au plătit ministerele jumătate din banii pe care s-au angajat că îi vor plăti? Explicația logică rezidă în întârzierea aprobării proiectelor și a punerii lor în practică. Este adevărat, întârzierile au depășit cele mai pesimiste așteptări ale solicitanților de putem vorbi despre o potenţială rată de absorbţie de 55% întârzierile au depășit cele mai pesimiste așteptări ale solicitanților de finanțare finanțare. După cum arată cifrele prezentate, nici ministerele nu se așteptau la aceste întârzieri. Cert este că autoritățile de resort (Ministerul Finanţelor Publice) și cele de control (Autoritatea de Audit) trebuie să analizeze cauzele problemelor la fiecare ordonator de credit, în urma datelor finale legate de execuţia bugetară. 5

6 2. Fondurile structurale în România: cum au venit și cum au fost întâmpinate Fondurile structurale au venit după aderarea la Uniunea Europeană. Teoretic, la acestea am avut acces odată cu data aderării, 1 ianuarie Practic, a durat mai bine de un an, pentru cele mai multe dintre liniile de finanțare, până când acestea au fost lansate pentru a primi proiecte de la potențialii beneficiari. Programele Operaționale, prin care urmau să vină fondurile structurale au primit OK-ul de la Bruxelles abia în a doua jumătate a anului 2007, iar Programul Național de Dezvoltare Rurală prin care urmau să vină fondurile în acest domeniu, abia în primăvara anului În această situație nu s-a aflat doar România, ci și multe alte state membre. Însă din acest moment a mai durat jumătate de an până la lansarea cererilor de proiecte (calluri), timp în care autoritățile au elaborat Ghiduri și proceduri detaliate. Practic, munca pe elaborarea de documente (sau etapa de programare) a durat mai bine de doi ani, dat fiind că a început cu mai bine de un an înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, când autorităţile de resort au început să lucreze intens la elaborarea Programelor Operaţionale. Documentele oficiale ale acestor Programe, precum şi Cadrul Strategic National de Referinţă (CSNR) au fost aprobate în Guvern la finalul lunii ianuarie 2007, după care au fost transmise la Bruxelles pentru OK-ul Comisiei Europene. Estimările publicate în presă, care foloseau surse oficiale, arătau, în luna aprilie 2007, că programele au şanse să fie aprobate în vara anului Potrivit acestor estimări, cele mai apreciate şi cu şanse mari de aprobare rapidă erau Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu). Cel mai prost cotate adică într-un stadiu mai puţin avansat pe traseul aprobărilor - erau Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, care ar fi putut primi undă verde abia în toamnă. Estimările s-au dovedit corecte. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă, documentul umbrelă al Programelor Operaţionale a fost aprobat de către Comisia Europeană în luna iunie Primele cinci Programe Operaţionale au fost aprobate la Bruxelles în data de 12 iulie: Programul Operaţional Regional (POR) Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) Programul Operaţional Transport (POS - T) Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (PO AT) Ultimele două programe (cele menţionate mai sus) au fost aprobate în 21 noiembrie (Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative PO DCA) şi 22 noiembrie (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POS DRU). 6

7 Tabel 1 Programe și alocări UE (milioane euro) Program Operațional Alocare totală POS-T POS Mediu POR POS DRU POS CCE PO DCA PO AT ,9 18,4 20,9 Sursa: Cadrul Strategic Național de Referință Până la finalul anului 2007 nu s-a mai întâmplat mare lucru, din punct de vedere al fondurilor structurale. O singură Autoritate de Management, cea pentru Programul Operaţional Regional, a lansat cereri de proiecte, în toamna lui 2007 adresate infrastructurii regionale. Fostul minister al Integrării Europene se ocupase în mod direct şi de pregătirea unui portofoliu de proiecte, astfel încât linia de finanţare amintită este una de succes, pe întreaga perioadă analizată. În ianuarie 2008 pe această măsură fuseseră deja depuse 56 de proiecte, în valoare de 700 milioane de euro. Pe celelalte programe, nicio cerere de proiecte nu fusese încă deschisă. În februarie a fost lansat oficial POS DRU şi a început depunerea proiectelor, apoi a urmat Programul Operațional Asistenţă Tehnică. Ministerul Transporturilor a lansat şi el linii de finanţare pentru patru componente ale programului din acest sector, şi, în fine, a fost lansat şi POS Creşterea Competitivităţii Economice. Pe scurt, după o lungă aşteptare, în mai 2008 erau lansate peste 30 de linii de finanţare prin programe cu fonduri structurale europene. O parte dintre acestea au fost lansate la termenul anunțat, pentru multe nu a fost anunţat în mod clar vreun termen şi altele au fost anunţate, dar au fost lansate cu întârziere. Programul de Mediu şi-a păstrat locul în topul proiectelor elaborate şi aprobate. În primăvară, Comisia Europeană aprobase primele patru proiecte majore de mediu, pentru reţele de apă şi canalizare, însumând 450 de milioane de euro. Ritmul de transmitere al proiectelor a atras României laude din partea comisarului european pentru politici regionale, Danuta Hubner. Motivul principal este acela ca proiectele fuseseră pregătite în avans, acesta fiind specificul programului, iar lista de proiecte a fost aprobată odată cu Programul în sine. Încă de la jumătatea anului 2006, Guvernul anunţa că Ministerul Mediului a pregătit, cu ajutorul fondurilor ISPA (program de pre-aderare) un portofoliu de circa 40 de proiecte care urmau să fie trimise spre aprobare Comisiei Europene după data aderării. Pe de altă parte, pentru mulţi beneficiari publici şi privaţi începea lunga aşteptare a rezultatelor evaluării proiectelor la nivelul autorităţilor naţionale, aşteptare care s-a întins în unele cazuri 7

8 până la 8-9 luni. La o primă evaluare, la finalul lunii iunie 2008, cifrele nu arătau rău deloc: aproape 1300 de proiecte depuse, aproape 300 deja aprobate. Numărul mare de proiecte depuse încă din primele luni demonstrează eficienţa campaniilor de informare derulate de autorităţi şi de către mass-media. Cât despre plăţi, oficialii nu anunţau cifre în acel moment, cel mai probabil nivelul plăţilor fiind foarte aproape de zero. Pe atunci, rata de absorbţie redusă putea să pară pe deplin justificată, datorită stadiului incipient al proiectelor. Dar acest ritm nu s-a modificat semnificativ nici după un an şi jumătate. Abundenţa de proiecte depuse s-a menţinut, iar după un an, la 31 iulie 2009, erau 9.737, din care proiecte respinse şi proiecte aprobate, restul fiind încă în evaluare. Spre comparaţie, la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, la jumătatea anului 2009, numărul proiectelor depuse şi aprobate era mai mare decât pentru toate Programele Operaţionale pe fonduri structurale: proiecte conforme cu o valoare publică de peste 9 miliarde euro, aproape de proiecte contractate. Pe cele mai multe componente de finanţare numărul de proiecte depuse şi valoarea acestora au depăşit cu mult plafoanele alocate, astfel încât autorităţile de resort s-au confruntat cu o problemă la care nu se aşteptau: capacitatea de a evalua şi selecta aceste proiecte, în perioada pe care și-au asumat-o în documentele oficiale (Ghidurile solicitanților) 3 Nu în ultimul rând, la începutul lansărilor de cereri de proiecte, autorităţile se plângeau de "calitatea slabă a proiectelor" depuse, iar solicitanţii şi consultanţii de comunicarea cu instituţiile de resort, în ceea ce priveşte documentele publicate şi modificările aduse acestor documente pe parcurs. Problemele nu s-au oprit aici. 3 Vezi informații și explicații despre durata evaluărilor în Anexa 1 8

9 3. Probleme majore în procesul de atragere a fondurilor UE A) Proiecte în cadrul POR, POS Dezvoltarea Resurselor Umane, POS Creşterea Competitivităţii Economice. Problemele din sistem au fost sesizate constant de către mass-media, care citează beneficiari şi consultanţi. Cu aportul mai multor consultanţi de specialitate, HotNews.ro/EurActiv.ro a realizat un document 4 destinat îmbunătăţirii procedurilor, studiu făcut public în februarie Acest studiu se referă, în cea mai mare parte, la Programele: Operaţional Regional, Dezvoltarea Resurselor Umane, Creşterea Competitivităţii Economice. Notă : Proiectele de mare infrastructură (Mediu şi Transport) vor fi abordate separat în cadrul acestei analize. Aceasta deoarece partea cea mai consistentă a acestora este reprezentată de alt gen de proiecte, de dimensiuni mari (peste 25 milioane euro mediu, peste 50 milioane euro - transport), care trec printr-un mecanism complex de elaborare şi evaluare şi a căror aprobare se face de către Comisia Europeană. Dintre problemele menţionate în studiu amintim: i. Înainte de lansarea cererilor de proiecte: Calendar necunoscut al lansărilor de cereri de proiecte. Problema a fost remediată parţial, prin publicarea unui calendar orientativ de către Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). Legată de această, o altă problemă amânarea lansării unor cereri de proiecte, faţă de termenele anunţate. Efectul acestor lansări mereu surprinzătore şi amânări: documentele pregătite de solicitanţi expiră, avizele expiră, planurile de afaceri se modifică. Acest tip de probleme a fost resimțit la majoritatea programelor. Soluţii: Respectarea calendarului de lansări, publicat de către ACIS. De asemenea, ar fi utilă formularea unor termene mai concrete cel puțin anunțarea unei luni, decât, spre comparație, o perioadă de genul Trimestrul II ii. În perioada de după lansarea cererilor de proiecte, consultanţii au resimţit problema decalării termenelor limită de depunere a proiectelor, ceea ce duce implicit la decalarea termenelor de evaluare şi de aprobare. Posibile soluţii: Aşa cum consultanții au propus, păstrarea termenelor anunţate şi, dacă este nevoie, relansarea ulterior a cererilor de proiecte. O alta problemă sesizată în acest context: modificări din mers ale documentaţiei, mai exact publicarea de Corrigenda la Ghidurile solicitantului, uneori chiar cu puţin timp înainte de deadline-ul de depunere a proiectelor. Ca efect, pot fi scoase din joc proiecte care nu se mai pot adapta la timp. Mulţi beneficiari pot renunţa, se descurajează. Soluţia propusă de consultanţi: Să nu mai fie efectuate modificări decât pentru lansările următoare de call-uri. 4 Documentul: Expertiză voluntară pentru îmbunătățirea accesului la fondurile europene poate fi consultat la 9

10 Fanatismul birocratic: semnătura cu pix negru se refuză La momentul întocmirii studiului citat, consultanţii acuzau un fanatism birocratic al autorităţilor în solicitarea şi procesarea documentaţiei, exemplificat prin: ştampila ovală solicitată unei primării; trei ştampile neapărat pe un document, un tabel care trebuie poziţionat numai pe lung, nu şi pe lat; semnătura cu pix negru se refuză şi altele. Pe lângă acestea, multe documente administrative şi financiare solicitate la depunerea proiectelor. Ulterior, o parte din documentele cerute au fost eliminate acum se cer mai puţine la depunerea proiectelor, restul fiind necesare numai la semnarea contractelor (detalii în capitolul 4. Simplificări şi îmbunătăţiri în procedura de accesare a fondurilor). Totuși, fanatismul birocratic pare să nu fi dispărut până în prezent, dovada fiind o scrisoare 5 transmisă recent de un grup de peste 100 de organizaţii din mediul privat. În scrisoare se menţionează procedurile birocratice excesive care trebuie parcurse de către solicitanţi, dar mai ales de către autorităţile de management şi organismele intermediare, atât în procesul de solicitare de fonduri şi de evaluare a solicitărilor, cât şi în procesul de încheiere a contractelor şi pe parcursul derulării acestora. Aşa cum se întâmplă în aproape orice domeniu, şi în accesarea de fonduri din instrumente structurale excesul de birocraţie duce la întârzieri foarte mari. Suntem conştienţi de faptul că o bună parte dintre aceste proceduri sunt impuse de regulamentele Comisiei Europene, însă celelalte pot fi şi trebuie să fie modificate prin decizii ale autorităţilor publice din România iii. Perioada de evaluare a proiectelor : întârzieri în bulgăre de zăpadă Întârzierea evaluărilor a fost resimţită încă de la jumătatea anului 2008, spre exemplu la proiectele depuse de către întreprinzători şi ONG-uri. În luna iulie oficialii au admis că există întârzieri temporare de procesare a dosarelor la anumite programe şi sperau că acestea vor fi remediate cât mai curând. În toamna anului 2008 consultanţii şi beneficiarii acuzau vehement întârzierile în evaluare. În acelaşi timp, autorităţile au început să se plângă, la rândul lor, de numărul prea mare de proiecte, de calitatea slabă a acestora şi de numărul prea mic de personal care se ocupa de evaluarea lor. Din nou bulgărele de zăpadă al întârzierilor, format odată cu lansarea destul de târzie a majorităţii cererilor de proiecte (circa 15 luni după 1 ianuarie 2007) a crescut semnificativ din cauza întârzierilor în evaluare, care au generat un întreg lanţ de întârzieri ulterioare Din nou bulgărele de zăpada al întârzierilor, format odată cu lansarea destul de târzie a majorităţii cererilor de proiecte (circa 15 luni după 1 ianuarie 2007) a crescut semnificativ din cauza întârzierilor în evaluare, care au generat un întreg lanţ de întârzieri ulterioare. Totul s-a transmis în lanţ întârzierea semnării contractelor, întârzierea demarării proiectelor, a depunerii cererilor de decontare a cheltuielilor şi a plăţilor efective. 5 Scrisoarea Coaliției ONG pentru Fonduri Structurale poate fi descărcată de aici 10

11 Unele firme sau organizaţii au aşteptat mai bine de jumătate de an rezultatul evaluărilor şi unele contracte au fost semnate după mai bine de un an de la depunerea proiectelor. Între timp, criza financiară şi economică a schimbat aproape în întregime planurile de afaceri, proiecţiile financiare şi posibilităţile de investiţii în întregul mediu privat. Evident, într-o perioadă de instabilitate economică au apărut alţi factori de incertitudine asupra proiectelor care aşteptau aprobare - schimbarea cursul de schimb, scăderea consistentă a cererii, blocarea creditării. Una din cauzele întârzierilor în evaluare pare să fie, în opinia autorităţilor, numărul prea mic de persoane care se ocupă de evaluare în comparaţie cu numărul prea mare de proiecte. Este vorba atât despre un număr prea mic de evaluatori externi cât şi despre personalul insuficient al autorităţilor de resort, fiindcă instituţiile lucrează la evaluare atât cu angajaţi ai lor cât şi cu evaluatori externi. un exemplu concret în care reforma, făcută pe baza unor analize insuficiente, are efecte negative Problema a fost semnalată şi în scrisoarea publică trimisă recent de un grup de organizaţii din mediul privat (amintită la punctul 2.ii). Acestea atrag atenţia că uneori sunt trei persoane la de proiecte (AM POS DRU). Potrivit altor informaţii din ministerele de resort (organismul intermediar pentru IMM) erau doar 15 persoane care se ocupau de evaluări în condiţiile în care numărul proiectelor primite pe componentele destinate IMM era de câteva mii. De asemenea, la AM POR o singura persoană se ocupa de contractare şi plăţi în vara anului Mai grav, cu toate că în 2008 la unul din Organismele intermediare fusese aprobată o suplimentare de personal cu 30 de posturi, totul a fost anulat odată cu aplicarea politicii de reducere a cheltuielilor de către guvernul Boc un exemplu concret în care reforma, făcută pe baza unor analize insuficiente, are efecte negative: este clar că în Autorităţile care se ocupă cu gestionarea fondurilor europene este nevoie de personal pentru evaluarea proiectelor, angajaţi cu expertiză şi bine plătiţi pe piaţa privată. Deocamdată, acest blocaj, semnalat încă din toamna anului 2008, şi-a găsit doar parţial rezolvarea. În 2009 au fost utilizaţi mai mulţi evaluatori externi, adică Autorităţile au organizat licitaţii pentru Mai tragic este faptul că reforma contractarea unor companii care să se ocupe de o parte din aparatului bugetar ar putea afecta procesul de evaluare a proiectelor. Potrivit autorităţilor şi departamentele responsabile cu intervievate de CRPE, în 2010 evaluatorii externi vor fi şi mai gestionarea fondurilor europene mulţi decât în Rezolvarea este parţială fiindcă, oricum, mare parte din gestionarea proiectelor se realizează de către angajaţi ai autorităţilor de resort. Mai tragic este faptul că reforma aparatului bugetar ar putea afecta şi departamentele responsabile cu gestionarea fondurilor europene. Acest lucru nu este nici confirmat, nici infirmat deocamdată de către autorităţi, dat fiind că nu există încă un plan clar de disponibilizări. Oficialii din instituţiile care se ocupă cu gestionarea fondurilor speră că nu vor fi afectaţi. Oficialii de la Ministerul Transporturilor care se ocupă de coordonarea proiectelor cu finanţare externă au declarat recent că nici nu se pune problema de reducere a personalului în aceste departamente, ba dimpotrivă, vor solicita creşterea numărului de angajaţi. Este necesară o analiză care să arate 11

12 exact câte proiecte revin unui angajat (care se ocupă fie de evaluare, fie de monitorizare sau plăţi) şi care sunt departamentele unde personalul este supraîncărcat. Posibile soluţii: În ceea ce priveşte personalul intern, odată ce prioritatea zero a Guvernului este atragerea fondurilor europene, ar trebui excluse de pe lista restructurărilor departamentele responsabile cu fondurile europene. Soluţie complementară: mai multe contracte încheiate pentru evaluatori externi. Dacă se doreşte evitarea prea multor proceduri de achiziţii, există două posibilităţi: prima încheierea unui contract cadru multianual cu companiile de consultanţă/audit care să furnizeze experţi, atunci când este nevoie. Ideea a fost menționată chiar de unii reprezentanţi ai instituțiilor din sistemul de gestionare şi control a fondurilor europene. A doua : realizarea unei baze de date cu evaluatori independenţi (persoane fizice) pe baza unei selecţii organizată de Autoritatea de Management (vezi sistemul aplicat la POS DRU detalii în Anexa 1. Surse de finanţare pentru aplicarea acestor posibile soluții pot veni prin componentele de asistenţă tehnică, aflate în cadrul fiecărui Program. O alta posibilă soluţie pentru a rezolva problema numărului prea mare de proiecte depuse pe anumite componente, sugerată de consultanţi: spargerea unei componente de finanţare în sub-segmente mai înguste, pentru a tria posibilii solicitanţi. B) Proiectele de mare infrastructură (mediu şi transport) Programele de infrastructură (mediu şi transport) deţin 60% din totalul fondurilor alocate României. Programul de mediu: demaraj bun, proiecte pregătite POS Mediu a demarat rapid, pentru că, în 2007, exista deja un portofoliu consistente de proiecte, pregătite în avans prin programul ISPA. Practic, Ministerul Mediului a fost constant timp de aproape patru ani în pregătirea, depunerea, contractarea şi demararea proiectelor majore de mediu. Ministerul Mediului pregăteşte, în continuare, proiectele care urmează să fie transmise Comisiei Europene pentru aprobare, prin componenta de Asistenţă tehnică. În total, valoarea proiectelor contractate însumează 5,7 miliarde lei din care 3,8 miliarde adică aproximativ 900 milioane de euro fonduri europene. Au existat și unele probleme în derularea Programului, semnalate în mai multe rânduri de către mass-media, în general de natură instituțională. Tabel 2 Proiecte curente pe POS Mediu Componenta Număr proiecte Sector apă/apă uzată 10 Managementul deşeurilor 3 Dezvoltarea infrastructurii pt. protejarea biodiversităţii 12 Asistenţă tehnică 15 Sursa: Ministerul Mediului 12

13 Programul de Transport: început greoi, șanse de mai bine în următorii ani. Programul Operațional Sectorial Transport are finanțarea cea mai consistentă 4,5 miliarde euro de la Comisa Europeană, ceea ce reprezintă cel mai mare procent (23,7%) din fondurile alocate pe perioada În prezent, sunt doar 17 proiecte contractate în cadrul acestui program. Cât despre plăți, acestea au un nivel extrem de redus: de numai 30 de milioane de euro. Pe lângă acestea, mai există încă trei proiecte aprobate de către Comisie, chiar la finalul anului 2009, care se referă la modernizarea de drumuri naţionale şi finalizarea digului Portului Constanţa. În total, proiectele aprobate însumează 1,1 miliarde euro, iar cele 15 care aşteaptă aprobarea, circa 2,3 miliarde. Tabel 3 Situația proiectelor din cadrul POS Transport Număr proiecte Valoarea totală în RON Proiecte aprobate Proiecte în evaluare la AM POS-T Proiecte transmise la Comisia Europeană Proiectele ce se așteaptă să fie aprobate în primele luni ale anului 2010 Sursa: Ministerul Transporturilor Potrivit oficialilor din Ministerul Transporturilor, proiectele nu sunt puține raportat la valoarea acestora. Aceştia au explicat pentru CRPE că din momentul în care începe pregătirea uni proiect și până când acesta este depus, cu toate studiile de prefezabilitate, fezabilitate și obținerea avizelor de mediu, pot trece chiar 2-3 ani. După cum arată datele transmise de către Minister (vezi Anexa 1) evaluările pot să mai dureze încă un an. Să nu uităm că o etapă importantă este licitația publică pentru semnarea contractului cu antreprenorul. Un oficial din Minister a declarat că licitația poate dura până la un an, deoarece contestațiile sunt un sport național în România. Șansele de îmbunătățire a situației proiectelor din Programul Operaţional Sectorial Transport depind, de acum încolo, de firmele care contractează lucrări, mai exact, de ritmul în care lucrează acestea și de seriozitatea cu care își respectă termenele. Teoretic, odată cu aprobarea celor trei proiecte majore la finalul anului 2009, au fost create premisele pentru ca ritmul plăților să se accelereze puternic în Trebuie avut în vedere faptul că proiectele de infrastructură de transport sunt în general proiecte majore cu un profil de implementare lent la început şi accelerat la final, au precizat reprezentanții AM-POS T pentru CRPE. 13

14 4. Simplificări şi îmbunătăţiri în procedurile de accesare a fondurilor 4.1. Inițiative ale Guvernului. Guvernul a adoptat în ultimii doi ani o serie de măsuri care ar fi trebuit să aibă impact semnificativ asupra atragerii de fonduri europene. a) Prefinanțare pentru beneficiari publici şi privaţi Una din cele mai importante măsuri adoptate anul trecut: posibilitatea acordării unor procente importante din valoarea eligibilă a proiectului ca prefinanţare (Ordonanţa de Urgenţă 64 / 3 iunie 2009 şi normele de aplicare ale acesteia). Prefinanţarea poate ajunge până la 35% pentru beneficiarii privaţi, până la 40% pentru beneficiarii Axei Prioritare 6 a POS DRU şi până la 30% pentru celelalte categorii de beneficiari (majoritatea autorităţi publice). - Pentru beneficiarii publici prefinanţarea este o măsură binevenită, asigură fonduri necesare pentru demararea contractelor de achiziţii. În ultima perioadă au apărut şi opinii, în sistem, potrivit cărora această prefinanţare ar trebui acordată numai după ce beneficiarul prezintă un contract de achiziţii semnat. - Pentru beneficiarii privaţi măsura este binevenită, însă prefinanţarea este foarte greu disponibilă din cauza că este condiţionată de prezentarea unei scrisori de garanţie bancară. După cum se ştie, în ultimul an piaţa de creditare a fost blocată, iar mecanismul pentru acordarea scrisorilor de garanţie bancară este similar cu cel pentru acordarea creditelor. Unele opinii recente, din sistemul de gestionare a fondurilor, arata că trebuie găsit un sistem de garantare prin intermediul instituţiilor de stat, iar daca este nevoie ar putea fi elaborată o schema de ajutor de stat în acest sens, care să fie trimisă pentru aprobare la Bruxelles. b) Pentru firme private: prezentarea anumitor documente, solicitate până în prezent în faza de depunere a cererilor de finanţare, în faza de contractare. Condiţiile concrete se regăsesc în Ghidurile solicitanţilor pentru fiecare componentă în parte. O măsură care într-adevăr a fost apreciată de solicitanţi, acolo unde nu este însoţită şi de alte precizări care îi anulează o parte din efecte. Spre exemplu, se menționează: alte documente care nu sunt obligatorii, dar se punctează suplimentar cf. grilei de evaluare tehnică şi financiară 6. Cu alte cuvinte, documentele nu sunt obligatorii dar cine le depune are un avantaj competitiv care nu ţine de calitatea proiectului în sine. c) Flexibilizarea criteriului de eligibilitate privind datoriile solicitantului la bugetul de stat. Aceasta prevedere se regăsește într-un Ordin al Ministerului Finanţelor Publice care stabileşte şi un nou model de certificat fiscal (ORDIN nr. 673 din 13 aprilie 2009). Apoi, prevederea potrivit căreia firmele cu aceste datorii sunt eligibile este inclusă, de către fiecare minister în parte, în Ghidurile solicitanţilor sau în Ordine ministeriale. Spre exemplu, Ordinul nr.1019 al Ministerului Economiei, spune că datoriile nu trebuie să depăşească 1/12 din totalul obligaţiilor de plată, în

15 cazul certificatului de atestare emis de ANAF. De asemenea, datoriile nu trebuie să depăşească 1/6 din obligaţiile de plată pe ultimul semestru, în cazul certificatului de atestare fiscală emis de autorităţile locale. Măsura a fost apreciată de solicitanţi. d) Comasarea primelor două etape ale procesului de evaluare, respectiv: verificarea administrativă și a eligibilităţii. Măsura a redus o parte din termenele de evaluare, dar nu semnificativ. e) Simplificarea normelor de achiziții modificările unor reguli legate de achiziţiile publice au fost prezentate de către guvern drept un mare succes, în anul Totuşi mai rămân o serie de probleme nerezolvate, aşa cum subliniază şi studiul Societăţii Academice din România din toamna lui 2009 Banul Public și Interesul Privat 7. Legat de Autorităţile de Management, studiul arată ca acestea apelează la "supra-acoperirea cu hârtii de teama de a nu greşi". Se impun sarcini birocratice disproporţionate şi, finalmente, inutile unor IMM-uri în special de către AM POR şi POS Competitivitate, sarcini care nu sunt cerute nici de legislaţia naţională nici de procedurile UE", explică SAR Inițiative ale Autorităților de Management. Autorităţile de Management au răspuns solicitării CRPE și au explicat și inițiativele de îmbunătățire a procedurilor pe care le-au avut, în O parte dintre acestea sunt generale și se regăsesc între cele enumerate mai sus, o parte sunt specifice, în funcție de program. După cum se poate observa din Anexa 2 Autoritățile de Management se laudă cu o listă consistentă de îmbunătățiri: aproape că ai putea considera că nu mai există obstacole în accesarea fondurilor europene. Cifrele vorbesc, însă, de la sine: rezultatele de până acum nu sunt cele mai fericite. Rămâne să sperăm că aceste îmbunătățiri, precum și altele pe care instituțiile de resort le pregătesc în 2010, își vor face simțit efectul în perioada următoare. 7 Societatea Academică din România, SAR Policy Brief No.43, O evaluare a eficienței, integrității și transparenței sistemului de achiziții publice în România. Banul Public și Interesul Privat disponibil la 15

16 5. Rezultate Proiectele aprobate, la data de 31 decembrie 2009 sunt în număr de şi valoarea lor acoperă în proporţie de peste 100% alocarea financiară a Uniunii Europene pe perioada , de peste 5,6 miliarde euro. Aceasta înseamnă, teoretic, că odată contractate şi demarate proiectele, dacă nu apar probleme în derularea acestora, fondurile alocate de Uniunea Europeană pentru pot fi cheltuite. Tabel 4 Program Respinse Aprobate Contribuție UE (lei) POR ,91 POS Mediu ,32 POS-T ,84 POS CCE ,29 POS DRU ,93 PO DCA ,03 PO AT ,47 Total ,07 Sursa: Ministerul Finanțelor Publice % contribuție UE în raport cu alocarea Din tabelul 4 se poate observa că proiectele aprobate, în cazul unor programe, acoperă contribuţia , iar în cazul altora, nici jumătate din fondurile disponibile nu sunt, măcar în teorie, acoperite prin proiecte. Programul cu cele mai multe proiecte aprobate este cel de Dezvoltarea Resurselor Umane. Numărul mare de proiecte din cadrul Programului de Creştere a Competitivităţii Economice, aflat pe locul doi, se datorează interesului deosebit al întreprinderilor mici şi mijlocii pentru obţinerea de finanţare pentru investiţii. Drept dovadă, în cadrul acestui program a fost depus un număr record de proiecte, 5.386, faţă de depuse la POS DRU. Practic, unul din motivele pentru existenţa unui număr mare de proiecte aprobate pe aceste două programe este acela că ele conţin multe componente accesibile IMM-urilor şi ONG-urilor, proiecte de dimensiuni mai mici decât în cazul programelor cu componentă majoritar de infrastructură. Aceleaşi proporţii se păstrează şi în cazul proiectelor respinse, în număr total de Aflat pe locul trei, POR a înregistrat un succes în premieră pentru fondurile structurale. Oficialii anunțau în mai 2009 că proiectele finanțabile de infrastructură locală și regională (Axa 2, Domeniul 2.1.) acoperă întreaga alocare Număr mare de proiecte a fost înregistrat şi pe componenta dedicată microîntreprinderilor. 16

17 Un program de dimensiune mai mică, orientat strict către finanţarea autorităţilor publice este PO DCA. Fondurile sunt destul de puţine şi totuşi numărul de proiecte depuse este de 9 ori mai mare decât al celor aprobate, până în prezent, ceea ce demonstrează că administraţia publică are nevoie de aceste fonduri şi se străduie să elaboreze proiecte finanţabile. Cât priveşte sumele plătite, rata oficială de absorbţie a fondurilor europene este de 10,26% la 31 decembrie 2009, aceasta incluzând rambursările din fonduri UE ale banilor cheltuiţi de către beneficiari, pe proiecte, şi banii acordaţi drept avans beneficiarilor. Mai trebuie spus că din suma de circa 580 de milioane de euro inclusă oficial la plăţi, aproximativ 17%, adică 100 milioane de euro, o reprezintă programul JEREMIE practic, nişte fonduri care nu au intrat, nici măcar teoretic în buzunarul vreunui beneficiar. Pe scurt, Programul JEREMIE înseamnă un instrument de 100 de milioane de euro care ar trebui gestionaţi de către nişte instituţii financiare astfel încât să faciliteze acordarea de credite mediului de afaceri. Mecanism foarte bine gândit, care nu a fost pus în practică nici după trei ani în România. Cei 100 de milioane de euro au fost deja plătiţi de către Comisia Europeană statului român, dar ei sunt neutilizaţi, fiindcă mecanismul nu este încă funcţional. În prezent, autorităţile române se află în faza de discuţii cu reprezentanţii instituţiilor financiare care au participat la licitaţia care vizează contractarea intermediarilor. Ar urma semnarea contractelor cu intermediarii şi lansarea liniilor de finanţare. Perspectiva 2010 Așa cum am menționat în capitolele anterioare, semnarea a peste de contracte majoritatea în din care circa 60 de dimensiune majoră (infrastructură de transport și mediu) creează premisele pentru demararea consistentă a proiectelor și plăților, în acest an. Pentru a recupera întârzierile este nevoie de rezolvarea unor blocaje importante, vezi Capitolul 6-10 recomandări esențiale. Potrivit informațiilor transmise de Autoritățile de Management la solicitarea CRPE, intențiile și perspectivele acestora pentru 2010 sunt: POR: Pentru 2010 s-a avut în vedere depunerea continuă a cererilor de finanţare în cadrul domeniilor majore de intervenţie 4.3 şi 5.3 (operaţiunea privind promovarea produselor turistice specifice) şi ne propunem reducerea duratei de verificare a documentaţiei de contractare în cadrul AMPOR. POS CCE: În 2010 vor fi menţinute măsurile adoptate în cursul anului 2009, prezentate anterior (vezi Anexa 2). POS DRU: Publicarea unui calendar exact al cererilor de proiecte data lansării, respectiv data închiderii apelului, vor fi cuprinse în Programul Anual de Lucru 2010 care va fi publicat pe site-ul nostru la începutul anului 2010 dar nu mai târziu de 31 martie 2010, conform Regulamentului Comisiei nr.2342/2002 din 23 decembrie

18 PO DCA: Pentru 2010 AM PO DCA a decis să simplifice toate procedurile interne cu privire la depunerea, evaluarea şi contractarea Cererilor de finanţare. POS T: În primele luni ale anului 2010 se așteaptă aprobarea a 4 proiecte, în valoare totală de RON. Reprezentanții AM POS-T au mai făcut următoarele precizări pentru CRPE: Beneficiarii Programului Operaţional Sectorial de Transport sunt companii, societăţi sau instituţii coordonate de statul român. Implementarea proiectelor este prefinanţată de bugetul de stat. Astfel lansarea în execuţie a proiectelor nu este obstrucţionată de procesul de evaluare al Programului Operaţional Sectorial de Transport. PO ASISTENŢĂ TEHNICĂ: Iniţiative de îmbunătăţire a accesării fondurilor europene pe care AM PO AT îşi propune să le adopte în 2010 sunt: - reducerea perioadei de contractare a proiectelor - organizarea în continuare a întâlnirilor cu beneficiarii POAT - reeditarea ghidului într-un format mai prietenos - concentrarea în continuare pe asigurarea de help-desk pentru beneficiarii POAT 18

19 6. 10 recomandări esenţiale: Calendarul lansărilor de licitaţii un document esenţial pentru beneficiari. Să fie formulate termene cât mai concrete și să fie respectate de către Autoritățile de Management. De asemenea, pentru cererile de proiecte cu depunere continuă, este necesară publicarea periodică (lunar, spre exemplu) de informații despre numărul de proiecte aprobate și bugetul care mai este disponibil. Renunţarea la modificări în Ghidurile solicitanţilor (Corrigenda) care trebuie aplicate pentru call-uri aflate în derulare, adică modificări impuse şi proiectelor deja depuse Odată cu publicarea execuţiei bugetare finale pe anul 2009, Ministerul Finanţelor Publice să identifice acei ordonatori de credite care s-au angajat că vor cheltui sume cu mult mai mari decât cele cheltuite ulterior în mod real în contul fondurilor europene nerambursabile. Trebuie identificate cauzele acestei discrepanţe şi adoptarea de măsuri punctuale de corectare. Atenţie ca reforma aparatului bugetar să nu afecteze Autorităţile de Management şi organismele intermediare care se ocupă cu gestionarea fondurilor europene. Potrivit declaraţiilor constante ale oficialilor, personalul este insuficient pentru volumul mare de proiecte primite. Considerăm că planul de concedieri sau reduceri salariale pe care Guvernul îl pregăteşte trebuie să fie întocmit astfel încât să nu afecteze activitatea autorităţilor cu competenţe în domeniul fondurilor europene. Contractarea mai multor evaluator externi, fie companii de consultanţă/audit fie întocmirea unei baze de date cu experţi independenţi. Aceste două metode sunt utilizate şi în prezent, dar recomandăm utilizarea lor într-o măsură mai mare. Identificarea unui sistem de garantare a cofinanţării pentru firmele private, chiar dacă este nevoie de elaborarea unei scheme de ajutor de stat. Posibil ca autorităţile de la Bruxelles să fie receptive la aceasta necesitate şi să o aprobe rapid. Accelerarea procedurilor pentru demararea programului JEREMIE. Acesta poate ajuta în mod real companiile, prin susținerea accesului la credite. Îmbunătăţirea comunicării acest punct are numeroase aspecte semnalate deja de către solicitanţi şi mass-media. Un prim pas absolut necesar ar fi, totuşi, comunicarea pro-activă a modificărilor şi noutăţilor pe care le lansează autorităţile de resort, de exemplu prin comunicate de presă. Altfel, beneficiarii/consultanţii/mass-media trebuie să verifice zilnic, în anumite perioade, website-urile autorităţilor de resort pentru a prinde noutăţile în timp util. Organizarea de întâlniri cu beneficiarii şi potenţialii beneficiari pentru explicarea unor aspecte concrete legate de derularea proiectelor Eliminarea elementelor birocratice inutile, adică a cerinţelor irelevante precum poziţionarea ştampilei, culoarea pixului şi altele (detaliate în documentul citat la Capitolul 3.ii.) precum şi a condiţiilor suplimentare care nu sunt impuse prin lege (de exemplu la procedurile de achiziţii, aşa cum se aminteşte în documentul citat la Capitolul 4.e). 19

20 Anexa 1 Durata evaluărilor și contractărilor, pe fiecare program Autoritățile de management au răspuns întrebărilor adresate de CRPE legate de durata perioadelor de evaluare şi de contractare. Din aceste informaţii se poate observa că evaluările au durat, de la caz la caz, între 2 zile (PO DCA) şi 6 luni (POR). Cazuri speciale proiectele majore de Transport care pot sta la Bruxelles, pentru aprobare, în medie 109 de zile lucrătoare şi proiectele de Mediu, a căror aprobate poate dura până la 7 luni: POR: Evaluarea proiectelor (de la depunerea cererii de finanţare până la finalizarea evaluării tehnice şi financiare) a durat in medie 3 luni, mai exact între o lună şi jumătate şi 6 luni. Procesul a durat mai puţin în cazul cererilor de finanţare depuse pe domeniile majore de intervenţie 3.3 «Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă», 4.3 «Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor» şi 5.3. «Promovarea potenţialului turistic». Un proces mai lung a fost în cazul unor cereri de finanţare pentru care a fost necesară reevaluare, puncte de vedere de la diferite autorităţi pe probleme specifice (de exemplu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Agenţia Naţională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară). Menţionăm faptul că după selectarea unui proces pentru finanţare în baza punctajului obţinut la evaluarea tehnică şi financiară, au loc următoarele etape: verificarea conformităţii proiectului tehnic, vizita la faţa locului, contractarea. Aceste etape au durat în medie 60 de zile lucrătoare, de la data depunerii proiectului tehnic. O excepţie o fac domeniile majore de intervenţie 3.3, 4.3 şi 5.3 operaţiunea privind promovarea produselor turistice, pentru care nu este necesară depunerea unui proiect tehnic. În cazul domeniilor majore de intervenţie 3.3 şi 5.3 contractarea s-a realizat în cca 45 de zile de la finalizarea evaluării tehnice şi financiare, cu excepţia unor cereri de finanţare la care Autoritatea de Management a solicitat clarificări şi corecţii cu privire la eligibilitatea activităţilor. Pentru domeniul major de intervenţie 4.3 contractarea a durat între 90 de zile şi 6 luni de la organizarea vizitei la faţa locului, din cauza numărului mare de proiecte aprobate în cadrul primului apel care a fost unul cu termen limită de depunere." POS CCE: În cazul anumitor operaţiuni, evaluarea proiectelor s-a realizat în termenul prevăzut în cadrul procedurilor. Pentru operaţiunile ce presupuneau însă evaluarea unor proiecte complexe, dar şi în cazul acelora cu un număr foarte mare de proiecte depuse, termenele stabilite iniţial pentru evaluarea proiectelor au fost depăşite. Procesul de contractare a durat, în medie, trei luni, cu câteva excepţii în cazul anumitor operaţiuni. Perioada maximă înregistrată a fost de aproximativ cinci luni, în urma primirii cu întârziere a răspunsurilor la solicitările de clarificare şi a dificultăţii întâmpinate de către potenţialii beneficiari în identificarea surselor de finanţare necesare asigurării cofinanţării." POS DRU: Pentru proiectele strategice ( milioane euro) evaluarea a început imediat după închiderea cererilor de proiecte, respectiv după 10 august 2009 pentru cererile de proiecte lansat în data de 24 aprilie; respectiv după data de 7 septembrie 2009, pentru cererile 20

21 de proiecte lansate în data de 9 mai În acest moment procesul de evaluare se apropie de finalizare. AM POS DRU a făcut toate eforturile pentru ca timpul de evaluare a proiectelor depuse în cadrul liniilor de finanțare să fie cât mai scurt, fără ca acest lucru să aibă efecte negative aspra rezultatelor evaluării. Fiecare proiect este evaluat fără a se cunoaște identitatea solicitantului, pe parcursul a două etape, de către un evaluator independent. În cazul în care există o diversitate a opiniilor evaluatorilor, fiecare proiecte este evaluat de şase ori pe parcursul celor trei etape (acest lucru constituie o bună practică la nivel european). Evaluarea se realizează cu evaluatori selectați din cadrul unei liste furnizate de AM POS DRU pe baza unor criterii de competențe și experiență. Un semn bun este că perioada de evaluare s-a redus de la 12 săptămâni la 6 săptămâni pe parcursul anului 2009 (comparaţie între martie și august). PO DCA: Procesul de evaluare a proiectelor este unul continuu, la fel ca şi depunerea acestora. Evaluarea unui proiect poate dura, în medie, de la 2 zile la 2 săptămâni, în funcţie de complexitatea acestuia. Contractarea unui proiect durează, în medie, aproximativ o lună de la data aprobării acestuia. Este vorba de timpul necesar pentru semnarea contractului atât de către AMPODCA, cât şi de către beneficiar. POS TRANSPORT: Aşa cum am spus, aceste proiecte sunt evaluate atât în România cât şi la Comisia Europeană. Astfel: Durata medie a evaluării în România (la AM POS Transport pentru Axele Prioritare 1,2 şi 3) este de 53 de zile lucrătoare (fără a lua în calcul întreruperile în timpul evaluării); Durata medie a evaluării la Comisia Europeană pentru Axele Prioritare 1,2 şi 3 este de 109 zile lucrătoare (fără a lua în calcul întreruperile în timpul evaluării); Durata medie a evaluării la AM POS Transport pentru Axa Prioritară 4 este de 9,25 zile lucrătoare. Durata medie de contractare după aprobare se prezintă astfel: Pentru Axele Prioritare 1,2,3 este de 15 zile lucrătoare; Pentru axa prioritară patru este de 5,5 zile lucrătoare. PO ASISTENȚĂ TEHNICĂ: Durata medie de evaluare a proiectelor a fost de 29 de zile calendaristice Durata medie de contractare a proiectelor primite în 2009 a fost de 36 zile calendaristice. POS MEDIU: Pentru proiectele majore (al căror buget depăşeşte 25 milioane euro), evaluarea poate dura între 3 şi 7 luni, perioadă în care există corespondenţă între AM POS Mediu şi beneficiarii proiectelor, în sensul că Autoritatea de Management transmite comentarii şi recomandări în vederea îmbunătăţirii documentaţiei din cadrul aplicaţiei. În cazul proiectelor aferente Axei Prioritare 4, evaluarea proiectelor, revizuirea şi aprobarea lor variază de la 2 la 4 luni. Contractarea proiectelor a durat, în medie, 2 luni. 21