COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2016) 769 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EURO

Transcriere

1 COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2016) 769 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Prețurile și costul energiei în Europa {SWD(2016) 420 final} RO RO

2 Introducere Energia este indispensabilă pentru viața noastră cotidiană. Avem nevoie de energie pentru încălzire, răcire, iluminat și pentru a ne mișca; ea este esențială pentru funcționarea caselor, a birourilor, a locurilor de muncă și a întregii economii. Datorită importanței energiei, accesibilitatea sa este un subiect sensibil din punct de vedere politic. Acesta este unul dintre motivele pentru care Comisia a propus Strategia pentru o uniune energetică. Și prețul energiei este un subiect sensibil. Pe de o parte, prețurile mici pot prezenta avantaje - ele ne sporesc puterea de cumpărare și nivelul de trai și reduc costurile activităților comerciale, care devin astfel mai competitive. În același timp, având în vedere că energia este livrată prin intermediul piețelor, furnizorii de energie au nevoie de prețuri care să le acopere costurile și să finanțeze investițiile necesare pentru asigurarea livrării de energie în viitor. Prețurile mari trimit semnale de a reduce utilizarea energiei cu emisii ridicate de CO 2 sau de a încuraja eficiența energetică și utilizarea produselor inovatoare proiectate ecologic și a tehnologiilor curate. Istoricul prețurilor și al costurilor energiei ne arată modificări și impacturi majore. În anii 1970 și 1980, restricțiile impuse de furnizorii de petrol au condus la majorarea prețurilor și au declanșat șocuri economice. Mai recent, noile resurse de energie și utilizarea din ce în ce mai mare a surselor alternative au determinat creșterea ofertei, iar măsurile privind eficiența energetică și slaba creștere economică au redus cererea și au scăzut prețurile cu ridicata. UE a constatat că, cu cât piața energiei este mai competitivă și mai lichidă și cu cât mai diversificate și mai numeroase sunt sursele și furnizorii de energie, cu atât suntem mai puțin expuși la volatilitate. Comisia Europeană a elaborat un prim raport privind prețurile și costurile energiei în anul Raportul a conturat o imagine a unor prețuri ale energiei ridicate la nivel mondial, foarte diferite în rândul statelor membre UE și considerabil mai mari pentru Europa decât pentru partenerii săi comerciali internaționali, în special pentru Statele Unite ale Americii. Prețurile cu amănuntul se majoraseră mai mult decât prețurile cu ridicata din cauza creșterii componentei lor legate de rețea, dar și a impozitelor și a taxelor. Deficiențele constatate la nivelul datelor au condus la formularea recomandării de a îmbunătăți gradul de detaliere, de transparență și caracterul sistematic al colectării datelor privind prețul energiei 2. În ceea ce privește politica, raportul a concluzionat că, potrivit datelor și dovezilor prezentate, piața internă a energiei era dezvoltată parțial și că se impuneau noi măsuri de îmbunătățire a eficienței și a securității energetice în Europa, precum și a diversității de produse energetice cu emisii reduse de CO 2. Strategia-cadru și foaia de parcurs pentru o uniune energetică stabilesc cadrul necesar pentru avansarea acestor activități o dată la doi ani, începând din Acest al doilea raport actualizează analiza în câteva moduri. În primul rând, printr-o amplă colectare de date ad hoc efectuată de birourile statistice ale statelor membre, datele privind prețurile energiei s-au îmbunătățit foarte mult, astfel încât unele dintre concluziile care pot fi trase sunt în prezent chiar mai detaliate și mai clare. Datele au fost continuu actualizate, astfel încât oferă cea mai fidelă imagine disponibilă a stadiului prețurilor energiei în sectorul energiei electrice, al gazelor și al produselor petroliere. În plus, analiza datelor agregate și a celor din studiile de caz este îmbunătățită, permițând un studiu mai aprofundat al tendințelor și impacturilor pe care le au prețurile energiei asupra gospodăriilor (în special a celor cu venituri mici) și asupra industriei (în special, a industriilor mari consumatoare de energie). Examinarea costurilor cu energia ne ajută de asemenea să înțelegem modul în care putem răspunde prețurilor energiei, adesea prin utilizarea mai eficientă a acesteia. Raportul se bazează pe COM(2014) 21 /2. Această recomandare a condus la propunerea de către Comisie și la adoptarea Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene referitoare la prețurile la gaze naturale și energie electrică, Regulamentul (UE) 2016/1952, 26 octombrie A se vedea trimiterile de la punctul de acțiune 8 din Strategia-cadru pentru uniunea energetică (februarie 2015) și foaia de parcurs actualizată pentru uniunea energetică (noiembrie 2015). 2

3 dovezile din documentul de lucru anexat al serviciilor Comisiei și din studiile elaborate în numele Comisiei. 3

4 miliarde EUR 1. Costurile UE aferente importului de energie Având în vedere cota mare de energie importată, impactul prețurilor și al consumului nostru de energie se reflectă în mod vădit în costurile suportate de UE pentru importul de combustibil fosil. Ele ne arată expunerea economiei UE la tendințele înregistrate la nivel mondial în ceea ce privește prețurile energiei și ne amintesc de asemenea că, pentru a reduce costurile la import, consumul nostru de combustibili fosili poate fi redus prin sporirea eficienței energetice și prin folosirea energiei alternative interne eficiente din punctul de vedere al costurilor. Costurile cu importul de energie au crescut de la 238 de miliarde de euro în 2005 la 403 miliarde de euro în În urma scăderii prețurilor produselor energetice și a scăderii consumului, aceste costuri de import s-au redus la 261 de miliarde de euro în 2015, cu aproximativ 35 % mai puțin față de nivelul din Această reducere a fost dictată în principal de scăderea prețurilor deoarece, chiar dacă consumul tuturor celor trei tipuri de combustibili fosili este în scădere, producția acestor combustibili în UE a scăzut și ea, astfel încât importurile nete (și dependența UE față de importul de combustibili fosili) au crescut. Figura 1: Costurile UE estimate aferente importului de combustibili fosili Costurile estimate aferente importurilor Total Petrol Gaze Cărbune Sursă: Calculul propriu al Comisiei. Prețurile tuturor combustibililor fosili (mai ales prețul petrolului) au scăzut. Acest lucru a fost determinat de creșterea ofertei [petrolul și gazele de șist din SUA, nisipurile petrolifere din Canada, producția robustă a OPEC, creșterea producției globale de gaze (inclusiv de GNL) și de cărbune] și de cererea mai slabă (creștere globală mai lentă, în special în China, dar și modificări structurale la nivelul cererii, cum ar fi creșterea eficienței energetice și utilizarea combustibililor alternativi în sectorul locuințelor și al transporturilor, determinate de politicile de eficiență energetică pentru clădiri și autovehicule). Pe măsură ce prețul combustibililor fosili importați a scăzut la pompă, venitul disponibil al gospodăriilor a crescut. Efecte similare pot fi observate în mai multe sectoare, cum ar fi transporturile și industriile mari consumatoare de energie. Într-o perioadă de creștere economică modestă, această situație a condus la o creștere singulară a economiei UE, estimată a reprezenta o potențială majorare a PIB-ului de 0,8 % în 2015 și de 0,5 % în Previziunile de iarnă ale Comisiei Europene

5 2. Prețurile energiei electrice în Europa 2.1 Prețurile cu ridicata Odată cu dezvoltarea pieței interne, piețele de energie electrică cu ridicata din Europa au suferit schimbări majore în ultimii ani. În aproape toate statele membre s-au înființat piețe de schimb de energie electrică cu ridicata, pentru a se oferi tranzacționări pentru ziua următoare, la termen sau intrazilnice. Existența unor piețe flexibile și lichide poate permite o coordonare mai eficientă între cerere și ofertă, ceea ce conduce la reducerea costurilor de generare și, prin urmare, a prețurilor. Aceste schimburi trebuie să determine de asemenea prețuri contractuale bilaterale extrabursiere pe cele mai mature piețe. Treptat, aceste piețe naționale separate de comercializare cu ridicata se cuplează cu piețele vecine, ceea ce - alături de numărul mai mare de interconectări în cadrul rețelei de transport - creează piețe mai lichide și mai eficiente. Prețurile sunt determinate de diverși factori, inclusiv de mixul de combustibili, de interconectările transfrontaliere, de cuplarea piețelor, de concentrarea furnizorilor pe piață și de condițiile meteorologice. În mod similar, cererea consumatorilor și a sectorului industrial, gestionarea cererii, eficiența energetică și condițiile meteorologice influențează partea de cerere a pieței. Figura 2: Tendințe ale prețurilor cu ridicata pentru energia electrică în UE 130 EUR/MWh 120 EUR/MWh 110 EUR/MWh 100 EUR/MWh 90 EUR/MWh 80 EUR/MWh 70 EUR/MWh 60 EUR/MWh 50 EUR/MWh 40 EUR/MWh 30 EUR/MWh 20 EUR/MWh 10 EUR/MWh 0 EUR/MWh MEDIA EUROPEANĂ - Platts PEP EUROPA CENTRALĂ ȘI DE VEST EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST SISTEMUL NORDIC REGATUL UNIT Sursă: Platts și Bursele europene de energie. Prețurile cu ridicata ale energiei electrice în Europa au atins un maxim în al treilea trimestru al anului 2008 și, cu excepția unei ușoare reveniri în 2011, sunt în continuă scădere de atunci. Prețurile au scăzut cu aproximativ 70 % din 2008 și cu 55 % din , iar în 2016 au atins niveluri care nu mai fuseseră înregistrate de 12 ani. Efectele prețurilor reduse ale cărbunelui și gazelor, împreună cu alți factori, au fost elementele determinante ale prețurilor energiei electrice: analiza econometrică sugerează că o creștere de 1 % a cotei combustibililor fosili (cărbune, gaze și petrol) în mixul producției de energie a avut ca rezultat o creștere de 0,2-1,3 euro/mwh a prețului cu ridicata al energiei electrice, în funcție de piața regională; 5 Media europeană ponderată a prețului mediu la energie electrică calculată de Platts. 5

6 cuplarea piețelor: țările care participă la una sau mai multe zone cuplate au o convergență mai bună a prețurilor cu piețele vecine și prezintă diferențe mai mici ale prețurilor; capacitate de interconectare sporită: piețele cu interconectivitate <10 % s-au confruntat cu prețuri ușor mai mari decât cele cu interconectivitate >10 %. Acest fapt arată importanța pe care o are dezvoltarea în continuare a pieței interne a energiei electrice și a interconectivității transfrontaliere; pe unele piețe, ponderea tot mai mare a energiei electrice solare și eoliene, care are costuri marginale scăzute, determină scăderea prețurilor cu ridicata. Analiza econometrică sugerează că o creștere cu un punct procentual a cotei energiei din surse regenerabile reduce, în medie, prețul cu ridicata al energiei electrice în UE cu 0,4 euro/mwh; reducerea efectivă depinde de piața regională și de sursa de combustibil care este înlocuită de surse regenerabile. Impactul energiei din surse regenerabile este mai mare (0,6-0,8 euro/mwh) în nord-vestul Europei, în Țările Baltice și în Europa centrală și de est; cererea scăzută ca urmare a creșterii economice modeste, combinată cu extinderea capacității, a condus la supracapacitate în mai multe țări și cererea mai mică de certificate de emisie de CO 2 și oferta puternică de credite internaționale (CDM) au creat un surplus mare pe piața ETS, având ca rezultat prețuri mai mici ale CO 2, care se reflectă în prețurile cu ridicata. 2.2 Prețurile cu amănuntul ale energiei electrice în Europa Pe piețe perfect concurențiale, schimbările produse pe piețele cu ridicata ar trebui să se reflecte rapid și fidel pe piețele cu amănuntul. Cu toate acestea, în Europa, există diverși factori care limitează acest proces 6. În plus, o mare parte din prețurile cu amănuntul sunt rezultatul reglementării, sub formă de impozite și taxe sau tarife de rețea reglementate. Prețul mediu 7 al energiei electrice pentru consumatorii casnici a fost de 208,7 euro MWh în Spre deosebire de prețurile cu ridicata, prețurile medii au crescut cu o rată anuală medie de 3,2 % între 2008 și Pentru a înțelege mai bine factorii determinanți care stau la baza acestei tendințe, este necesar să se examineze în detaliu diferitele componente ale prețurilor. Figura 3 prezintă evoluția prețului mediu ponderat al energiei electrice în UE pentru gospodării, defalcat pe cele trei componente principale ale sale (energie, rețea și impozite și taxe). Figura 3: Componentele prețurilor medii cu amănuntul ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în UE Sursă: Date colectate de statele membre și de Comisie. 6 7 De exemplu, puterea de piață a operatorilor cu tradiție, barierele în calea intrării pe piață, prețurile reglementate administrativ. Prețurile medii se referă la prețurile medii ponderate din UE-28. 6

7 Componenta energie (partea din preț plătită comerciantului cu amănuntul de energie electrică) a scăzut cu 15% din 2008 în Această schimbare, mică în comparație cu schimbările majore înregistrate la nivelul prețurilor cu ridicata, sugerează că este posibil ca, pe piețele cu amănuntul, concurența să nu funcționeze în totalitate. Analiza sugerează că transmiterea efectelor componentei energie este influențată de gradul de concurență de pe piață și de reglementarea prețurilor pieței. Atunci când erau reglementate, prețurile cu amănuntul reflectau (în mod logic) într-o măsură mai mică (ca viteză și magnitudine) reducerea prețurilor cu ridicata. În plus, diferențele înregistrate de componenta energie în rândul statelor membre s-au redus cu 19 % între 2008 și 2015, ceea ce arată că dezvoltarea pieței interne a avut impact asupra convergenței prețurilor cu ridicata și asupra repercutării acestei convergențe la nivelul prețurilor cu amănuntul. De aici se poate concluziona că, deși modificările prețurilor de pe piața cu ridicata se reflectă mai departe într-o oarecare măsură, componenta energie a prețului ar putea să reacționeze mai bine pe piața internă. Cu toate acestea, după cum se poate observa din Figura 3, alte componente au făcut obiectul unor schimbări mai mari. În medie, componenta rețea a crescut anual cu 3,3%. Componenta impozite și taxe a crescut de asemenea considerabil, ponderea sa în prețul mediu crescând de la 28 % la 38 %. Figura 4: Prețurile naționale cu amănuntul ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în 2015 Sursă: Date colectate de statele membre și de Comisie. Analiza Comisiei a defalcat componenta impozite și taxe în 10 subcomponente, 8 care încearcă să surprindă și să trateze unitar diferitele impozite și taxe pe care statele membre le impun în cazul prețurilor energiei electrice pentru consumatorii casnici. Taxele sunt afectate sprijinirii 8 1. Energie regenerabilă și cogenerare; 2. Aspecte sociale (consumatori vulnerabili, tarife sociale, egalizarea tarifelor pentru insule, aprovizionare de ultim resort, fonduri de pensii, politici privind ocuparea forței de muncă); 3. Sprijinul pentru sectorul nuclear; 4. Eficiență energetică; 5. Securitatea aprovizionării (securitatea politicilor de aprovizionare cu energie, sprijin pentru producția internă de energie electrică/producția de combustibil, taxe aferente rezervelor pentru situații de urgență); 6. Taxe de concesiune (majoritatea pentru ocuparea terenului public); 7. ANR și piața (finanțarea autorității naționale de reglementare sau a operatorului pieței); 8. Alte taxe (inclusiv cercetarea și dezvoltarea, anuități deficit tarifar și taxe de televiziune publică); 9. TVA; 10. Alte impozite [accize (enumerate de unele state membre drept impozit pe energie electrică, impozit pe gaze naturale, impozit pe energie, impozit pe consumul de energie finală, impozit special pentru energie, taxă de mediu) și taxe precum taxele de distribuție, de transport și pe emisiile de gaze cu efect de seră]. 7

8 unor politici specifice, deși nu reprezintă întreaga cheltuială a guvernului pentru o anumită politică. Impozitele nu sunt afectate în mod normal unor politici specifice. Figura 5: Structura componentei impozite și taxe a prețurilor energiei electrice EUR/MWh Sursă: Date colectate de statele membre și de Comisie. TVA-ul este principala subcomponentă, reprezentând aproximativ 37 % din componenta impozite și taxe în 2015, în scădere de la 48 % în Fiind o taxă ad valorem, TVA-ul prezintă avantajul de a nu estompa efectele semnalelor prețurilor cu ridicata asupra prețurilor cu amănuntul. Cea mai mare subcomponentă raportată care prezintă relevanță pentru politica energetică este constituită de taxele care sprijină energia regenerabilă și cogenerarea. Acestea au reprezentat 33 % din totalul componentei în 2015, în urcare de la 14 % în Această analiză a prețurilor medii pentru consumatorii casnici din UE ascunde diferențe majore între statele membre. Prețurile sunt de trei ori mai mari în țara cea mai scumpă față de țara cea mai ieftină. Nevoile fiscale ale statelor membre și taxele conexe politicilor generează variații foarte mari în privința cotei deținute de impozite și taxe în prețurile finale: pentru TVA și alte impozite, această cotă variază între 59 % (DK) și 5 % (MT); taxele pe SRE și CHP reprezintă, în medie, 12 % 9, însă variază între % (PT, DE) și 0-2 % (HU, IE). Cifrele aferente prețurilor energiei electrice pentru industrie 10 prezintă creșteri mai mici, media UE crescând cu o valoare cuprinsă între 0,8 % și 3,1 % 11 pe an între 2008 și Figura 6 utilizează o tranșă reprezentativă a consumului industrial ( MWh/an). Consumatorii mari de energie, incluzând mai multe industrii mari consumatoare de energie, își pot genera propria energie electrică, pot avea contracte pe termen lung pentru furnizarea de energie sau, adeseori, pot plăti tarife de rețea, impozite și taxe mai mici, ceea ce poate duce la prețuri cu 50 % mai mici decât pentru alți consumatori industriali din aceeași țară. TVA Alte impozite Alte taxe Securitatea aprovizionării Eficiență energetică ANR & piață Taxe de concesiune Sectorul nuclear Aspecte sociale SRE și CHP În 2015, 28 % din energia electrică a UE era produsă din surse regenerabile. În cazul consumatorilor industriali, prețurile finale cu amănuntul nu cuprind TVA-ul deoarece este rambursabil. În sectorul industrial, prețurile pentru marii consumatori de energie ( MWh/an, respectiv tranșa de consum IF Eurostat) au crescut cu 0,8 %/an, pentru consumatorii medii ( MWh/an, respectiv tranșa ID) cu 2,3%/an, iar pentru consumatorii mici ( MWh/an, respectiv tranșa IB) cu 3,1 %/an. Datele agregate nu reflectă toate modificările de preț pentru fiecare societate în parte. 8

9 Figura 6: Componentele prețurilor medii cu amănuntul ale energiei electrice pentru sectorul industrial în UE Sursă: Date colectate de statele membre și de Comisie. La fel ca în cazul prețurilor energiei electrice pentru consumatorii casnici, există diferențe majore în rândul statelor membre, prețurile variind cu un multiplu de 2,75. 9

10 Figura 7: Prețurile medii cu amănuntul ale energiei electrice pentru sectorul industrial în 2015 Sursă: Date colectate de statele membre și de Comisie. Componenta energie a prețurilor medii ale energiei electrice pentru sectorul industrial a scăzut cu 2,8% pe an între 2008 și Variația acestei componente între statele membre s-a redus și ea cu 12 %. Această convergență parțială a prețurilor arată că politicile energetice ale UE, care promovează concurența sporită ce rezultă din cuplarea piețelor și schimburile comerciale transfrontaliere, au un impact pozitiv. Acestea fiind spuse, șapte state membre 12 au înregistrat efectiv o creștere a componentei energie în perioada respectivă, ceea ce, în unele cazuri, ar putea indica o concurență necorespunzătoare la nivel de prețuri pe piața cu amănuntul, care permite furnizorilor să nu reflecte în prețurile proprii reducerea prețurilor cu ridicata. Componenta rețea a prețului pentru consumatorii industriali a crescut anual cu 3,2% în perioada respectivă, iar ponderea componentei impozite și taxe a crescut semnificativ, de la 12 % la 32 % din preț. În medie, aproximativ două treimi din componenta rețea a prețului sunt atribuite rețelelor de distribuție, însă datele disponibile nu sunt încă solide deoarece statele membre utilizează metode diferite de calcul. Ca și în cazul prețurilor pentru consumatorii casnici, componenta impozite și taxe a datelor referitoare la sectorul industrial a fost defalcată în subcomponente. 7 Având în vedere că unele subcomponente (TVA și câteva alte impozite) sunt rambursate sectorului industrial, această componentă continuă să fie semnificativ mai mică decât în cazul consumatorilor casnici: consumatorii industriali plătesc 34 de euro/mwh, iar consumatorii casnici plătesc 79 de euro/mwh. 12 HR, FR, IE, LV, PL, PT și UK. 10

11 Prețurile energiei electrice la nivel internațional Prețurile energiei electrice în UE pentru sectorul industrial variază, fără îndoială, semnificativ între statele membre și între diferitele sectoare, însă este important să analizăm și tendințele diferitelor medii înregistrate la nivel mondial. Figura 8: Prețurile medii la energie electrică pentru sectorul industrial în UE și în principalele țări partenere Sursă: Ministerul pentru minerit și energie din Brazilia, Centrul chinez de monitorizare a prețurilor, NDRC, Compania de stat de energie electrică din Indonezia, Serviciul statistic al Federației Ruse; Date EIA pentru Turcia, Coreea de Sud, Japonia, SUA și Mexic. Analiza arată că prețurile medii ale energiei electrice pentru sectorul industrial în UE sunt în mod semnificativ mai scăzute decât în Japonia, mai mult sau mai puțin similare cu cele din Brazilia, China și Turcia și mai mari decât cele din Coreea, SUA, Rusia și Indonezia. Din 2008 în 2015, prețurile din UE au crescut cu 17 %, însă majorarea prețurilor a fost semnificativ mai mare în China (66 %), Indonezia (41 %), Japonia (34 %) și SUA (32 %). Analiza include efectul ratelor de schimb valutar, care este considerabil în unele cazuri (de exemplu, aprecierea yuan-ului explică majorarea în cazul Chinei; în moneda națională, prețurile au înregistrat doar o majorare marginală). Tabelul 1 prezintă evoluția rapoartelor dintre prețurile din UE și cele din țările partenere. Tabelul 1: Prezentare comparativă a prețurilor energiei electrice pentru sectorul industrial în UE și în alte țări Anul SUA Japoni Brazili China Turcia Rusia a a ,2 0,4 0,8 1,1 0,9 2, ,9 0,4 0,9 1,1 1,0 2, ,3 0,4 0,8 1,1 1,1 2, ,7 0,5 nu se aplică 1,0 1,0 3,5 Sursă: EIA, Platts, Ministerul pentru minerit și energie din Brazilia, Centrul chinez de monitorizare a prețurilor, Serviciul statistic al Federației Ruse. De exemplu, prețurile în UE au fost de 2,2 ori mai mari decât cele din SUA, iar acest raport a scăzut la 1,7. 11

12 EUR/MWh 3. Prețurile gazelor în Europa Gazele reprezintă 23 % din consumul de energie primară în UE. Ele alimentează 15 % din energia electrică și acoperă aproape o treime din necesarul final de energie al gospodăriilor și al sectorului industrial. În același timp, UE este nevoită să importe o cantitate tot mai mare de gaze 13 de la un număr restrâns de furnizori. Din acest motiv, prețurile sunt chiar mai expuse tendințelor înregistrate la nivel mondial, iar disponibilitatea unor piețe și infrastructuri care să funcționeze corespunzător este și mai importantă. Figura 9: Tendințe ale prețurilor cu ridicata pentru gaze în UE Austria Belgia Franța (nord) Franța (sud) Germania (nord) Germania (sud) Italia Țările de Jos Regatul Unit Platts GCI (indexat cu petrolul) Sursă: Platts. Prețurile cu ridicata ale gazelor în UE au crescut până în 2013, însă, de atunci, au scăzut cu peste 50 %. Mai mult decât în cazul energiei electrice, scăderea vizibilă înregistrată recent de prețurile cu ridicata pentru gaze în Europa a fost dictată de evoluțiile de la nivel mondial. Cererea scăzută la acest nivel, ca urmare a redresării economice lente și a repornirii unor centrale electrice nucleare din Japonia, contractele pentru gaze indexate în funcție de prețul petrolului (în scădere) și creșterea semnificativă a cantităților de GNL furnizate au creat o presiune de reducere a prețurilor cu ridicata pentru gaze și au dus la convergența acestor prețuri. Prețurile cu amănuntul ale gazelor în Europa Prețurile gazelor pentru consumatorii casnici din UE au crescut cu aproape 2 % pe an începând din Prețurile au înregistrat o convergență semnificativă în perioada respectivă, însă prețurile cele mai mari (SE) continuă să fie de aproape patru ori mai mari decât cele mai mici prețuri (RO). 13 În 2015, dependența de importuri a fost de 69 % în cazul gazelor. 12

13 Figura 10: Componentele prețurilor medii cu amănuntul ale gazelor pentru consumatorii casnici în UE Sursă: Date colectate de statele membre și de Comisie. 13

14 Figura 11: Prețurile medii cu amănuntul ale gazelor pentru consumatorii casnici în 2015 Sursă: Date colectate de statele membre și de Comisie. Componenta energie a înregistrat o creștere anuală de 0,3% între 2008 și 2015, deși au existat fluctuații în perioada respectivă. Componenta rețea a crescut anual cu 2,5 %, contribuind semnificativ la majorarea globală a prețurilor pentru consumatorii casnici. Componenta impozite și taxe a cunoscut o creștere de 4,2 % pe an, atingând 15,6 euro/mwh. Creșterea acestei ultime componente este determinată în mare parte de impozitele generale. (Subcomponentele nu sunt semnificative și sunt abordate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei.) În 2015, prețurile gazelor pentru marii consumatori industriali 14 au fost sub nivelul celor din Componenta energie s-a detașat în continuare ca pondere și, astfel, a rămas principalul factor determinant al prețurilor. Impactul impozitelor și taxelor este scăzut, reprezentând doar 8 % din preț. Prețurile gazelor pentru sectorul industrial sunt determinate de prețurile materiilor prime pe piețele internaționale, și nu de impozitele și taxele naționale, care variază foarte mult, astfel încât prețurile pentru marii consumatori industriali prezintă diferențe relativ mici la nivelul Europei. Componența prețurilor pentru marii consumatori industriali a rămas remarcabil de stabilă în timp. Prețurile gazelor pentru sectorul industrial transferă cel mai bine modificările prețurilor cu ridicata către prețurile cu amănuntul, iar, din 2008, ele au înregistrat o convergență de 58 % între piețele naționale, ceea ce demonstrează că piețele gazelor din UE sunt mai integrate și mai concurențiale decât în trecut. 14 Se referă la consumatorii industriali cu un consum anual între 1 și 4 milioane GJ (tranșa I5). 14

15 Figura 12: Componentele medii ale prețurilor cu amănuntul ale gazelor pentru marii consumatori industriali în UE Sursă: Date colectate de statele membre și de Comisie. 15

16 Figura 13: Prețurile medii cu amănuntul ale gazelor pentru marii consumatori industriali în 2015 Figura 14: Prețurile gazelor la nivel internațional Sursă: Date colectate de statele membre și de Comisie. Sursă: Platts, ThomsonReuters. Prețurile gazelor la nivel internațional au înregistrat o convergență puternică în 2014 și la începutul anului Raportul dintre prețurile gazelor în UE și prețurile gazelor în SUA a evoluat favorabil în ultimii doi ani. În 2015, prețurile gazelor în UE erau în medie de două ori și jumătate mai mari decât prețurile gazelor în SUA, în timp ce, în 2012, acest raport a fost cuprins între 3 și 5. Această evoluție a fost determinată de factori precum creșterea ofertei globale de gaze și îmbunătățirea accesului european la GNL, cererea mai slabă în Europa și în Asia și indexarea prețurilor gazelor în funcție de cele ale petrolului. Prețurile la GNL în Asia au scăzut semnificativ în 2014, pentru ca, la începutul anului 2015, să se apropie de prețurile europene. 16

17 Tabelul 2: Prezentare comparativă a prețurilor gazelor pentru sectorul industrial în UE și în alte țări Anul SUA Japoni Rusia China Brazili Turcia a a ,3 0,6 4,0 1,0 1,0 1, ,7 0,6 4,1 1,0 0,8 1, ,9 0,6 4,3 0,9 0,9 1, ,5 0,9 5,1 0,7 n.a. 1,2 Sursă: EIA, Platts, Ministerul pentru minerit și energie din Brazilia, Centrul chinez de monitorizare a prețurilor, Serviciul statistic al Federației Ruse. Pentru SUA și Japonia, datele referitoare la prețurile cu ridicata și la prețurile de import ale GNL sunt comparate cu prețurile de import ale GNL din vestul Europei. De exemplu, prețurile în UE au fost de 3,3 ori mai mari decât cele din SUA, acest raport reducându-se la 2,5. 17

18 4. Prețurile produselor petroliere în Europa De la jumătatea anului 2014, prețurile țițeiului au avut o evoluție descendentă, ca urmare a cererii slabe și a creșterii puternice a ofertei. De la un maxim de 115 USD/baril în iunie 2014, prețul petrolului Brent a scăzut la 26 USD/baril la 20 ianuarie 2016, acesta fiind cel mai scăzut nivel al său din Prețul a scăzut, așadar, cu 77 % în 19 luni. În luna iunie 2016, prețurile au revenit la 50 USD/baril și, de atunci, s-au situat în intervalul USD/baril. Scăderea rapidă a prețurilor petrolului s-a repercutat asupra piețelor cu amănuntul, însă efectele sale sunt diminuate de deprecierea monedei euro și de accizele pe produse petroliere, care reprezintă o proporție mare din prețul de consum. Cu toate acestea, prețurile de consum pentru benzină și motorină (incluzând impozitele și taxele vamale) au scăzut cu 24 %, respectiv cu 28 % între finele lunii iunie 2014 și jumătatea lunii februarie 2016, când prețurile cu amănuntul au atins minimul, iar prețurile medii de consum în Europa pentru carburanți s-au situat la cel mai mic nivel din Impozitele și taxele pentru benzină și motorină sunt mari, însă au variat puțin în timp. Directiva UE privind impozitarea energiei 15 stabilește cote minime ale accizelor, însă aproape toate statele membre aleg să aplice cote mai mari. Accizele la benzină variază între 0,36 euro/litru în Bulgaria (cota minimă) și 0,77 euro/litru în Țările de Jos. Din motive de mediu, economice și fiscale, benzina și motorina constituie o bază de impozitare semnificativă pentru statele membre. În 2015, impozitele au reprezentat 63 % din prețul mediu cu amănuntul al benzinei și 57 % din prețul motorinei. Figura 15: Defalcarea prețurilor benzinei pe stat membru (2015) 5. Costurile cu energia în Europa Sursă: Comisia Europeană. Din cele prezentate mai sus rezultă clar că prețurile cu ridicata pentru energie electrică, gaze și petrol au avut o evoluție descendentă din cauza mai multor factori (de exemplu creșterea ofertei și reducerea cererii). Această evoluție a avut ca rezultat scăderea prețurilor cu amănuntul ale produselor petroliere. Prețurile cu amănuntul pentru energie electrică și gaze au 15 Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, , p. 51). 18

19 rămas însă constante sau s-au majorat ușor deoarece creșterea costurilor de rețea și a impozitelor și a taxelor a contrabalansat scăderea prețurilor cu ridicata. Alături de consumul nostru de energie, aceste tendințe ale prețurilor sunt importante pentru evaluarea impactului asupra costurilor cu energia ale consumatorilor casnici și industriali. 5.1 Cheltuielile cu energia ale consumatorilor casnici Pentru gospodării, consumul final de energie electrică, gaze și păcură a scăzut sau a crescut doar foarte puțin din Însă creșterea prețurilor cu amănuntul ale energiei electrice și gazelor a determinat o creștere a ponderii cheltuielilor cu energia ale consumatorilor casnici din UE [excluzând transportul (petrol), care este raportat separat] în totalul cheltuielilor unei gospodării de la 5,3 % în 2008 la 5,8 % în În același timp, scăderea prețurilor cu amănuntul ale produselor petroliere a contribuit la reducerea ponderii cheltuielilor cu combustibilul de transport în totalul cheltuielilor unei gospodării de la 4,3% la 3,9%. Figura 16: Diferitele bunuri de consum în cheltuielile pentru consum ale gospodăriilor (2014) 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% Sănătate Mobilier, echipamente electrocasnice Îmbrăcăminte și încălțăminte Transport Alcool, tutun etc. Mâncare și băuturi nealcoolice Servicii Locuință fără energie Energie 0% SK HU LT RO PL CZ BG EE LV SI HR DK DE IE PT UE* UK GR BE NL FR AT IT SE ES LU FI CY MT Sursă: Comisia Europeană, institutele naționale de statistică și calculul propriu. Valoarea medie a cheltuielilor cu energia (separate de cele de transport) ale unei gospodării ascunde diferențe mari între statele membre (mai bogate și mai puțin bogate, mai călduroase sau mai reci) și între diversele grupuri de venituri din statele membre. Această cotă variază între 3 % în Malta și 14,5 % în Slovacia. Analiza diferitor tipuri de gospodării demonstrează că gospodăriile mai sărace cheltuiesc un procent mai mare din venit pe energie decât gospodăriile mai bogate. 19

20 Figura 17: Cota cheltuielilor cu energia ale gospodăriilor pe grup de venituri (2014) 25,0% 20,0% 15,0% Venituri mici (Cvintila 1) Venituri medii (Cvintila 3) 10,0% Venituri mari (Cvintila 5) 5,0% Total 0,0% Sursă: Comisia Europeană, institutele naționale de statistică și calculul propriu. În medie, ponderea cheltuielilor cu energia în cheltuielile totale ale gospodăriilor este de 8,6 % în cazul celor mai sărace gospodării (comparativ cu 5,7 % în 2004), de 6,2 % pentru gospodăriile cu venituri medii și de 4,3 % pentru gospodăriile cu venituri mari. Aceste cifre demonstrează că, în special în perioade cu creștere economică scăzută, consumatorii vulnerabili sunt relativ mai afectați de majorările prețurilor decât gospodăriile medii și evidențiază că, pentru a combate sărăcia energetică, sunt necesare măsuri sociale adresate acestor consumatori vulnerabili. Analiza ne arată de asemenea că în unele state membre gospodăriile au reacționat la creșterea prețurilor și a costurilor energiei reducându-și consumul de energie (a se vedea Figura 18). Consumul de energie (fără a include transportul) al gospodăriilor din UE s-a redus în această perioadă cu aproximativ 4 %, în ciuda creșterii numărului și a dimensiunii gospodăriilor. Acest fenomen a fost determinat în mare parte de economiile de energie. În multe cazuri, a fost rezultatul unei mai bune eficiențe energetice a locuințelor, însă, în anumite țări, este posibil ca scăderile dramatice ale consumului să fi fost determinate de constrângerile legate de puterea de cumpărare. 20

21 Figura 18: Modificările consumului de energie în unele state membre ( ) 5.2 Costurile cu energia ale sectorului industrial Sursă: Baza de date ODYSSEE. Evoluțiile prețurilor energiei din ultimii ani nu au determinat o pondere mai mare a costului cu energia în totalul costurilor de producție ale întreprinderilor europene, ea fiind mai mică de 2 %. Cu toate acestea, pentru a reduce costul energiei pentru sectorul industrial, guvernele din majoritatea statelor membre oferă subvenții prin scutiri și reduceri ale impozitelor și taxelor pe energie (de exemplu, ale taxelor pentru energie regenerabilă sau eficiență energetică sau ale tarifelor de rețea). În funcție de caracteristicile activității sale comerciale și de statul membru în care își are sediul, o societate poate beneficia de prețuri la energie mai mici cu 50 % decât o altă societate din același sector. Acestea fiind spuse, pentru unele sectoare industriale în care costurile cu energia sunt mai semnificative și expunerea la concurența internațională este mare, se impune necesitatea de a evalua mai în detaliu costurile cu energia. Este vorba despre industrii mari consumatoare de energie cu o anumită importanță economică și expunere comercială (în cazul cărora costurile cu energia reprezintă cel puțin 3 % din costurile totale de producție și, în medie, până la 40 % sau chiar mai mult în unele cazuri). Analiza realizată pentru Comisie arată că, pentru cele 14 sectoare selectate, cotele costurilor cu energia și costurile absolute cu energia au scăzut în majoritatea cazurilor în perioada Această situație este rezultatul scăderii prețurilor energiei, al scutirilor și reducerilor fiscale, al consumului mai mic de energie corespunzător nivelurilor de producție mai mici, al orientării producției către produse care consumă mai puțină energie, al adoptării unor măsuri de eficiență energetică și al reducerilor mai lente ale altor factori care influențează costul de producție. O comparație internațională a costurilor cu energia În general, economia europeană nu este o economie mare consumatoare de energie. De zeci de ani, UE își restructurează economia având în vedere schimbările de pe piețele interne și mondiale, precum și cererea de produse și, tot mai mult, servicii diferite. Restructurarea se face și ca urmare a modificării disponibilității resurselor, a semnalelor de preț și a noutăților tehnologice. Cu toate acestea, după cum s-a observat mai sus, unele industrii mari consumatoare de energie se confruntă cu o concurență internațională. Din acest motiv, este important să se compare evoluțiile costurilor și prețurilor energiei în UE cu evoluțiile internaționale. 21

22 După cum s-a menționat în secțiunile de mai sus, prețurile medii din UE pentru energie electrică și gaze plătite de sectorul industrial au înregistrat o creștere moderată în 2015 comparativ cu 2008, iar prețurile din țările asiatice (China, Coreea de Sud și Japonia în special) au crescut cu mult mai rapid. Datele (limitate) disponibile pentru a efectua o comparație a costurilor cu energia ale sectorului industrial și a intensităților energetice 16 la nivel mondial sugerează că industriile mari consumatoare de energie din China consumă cu mult mai multă energie decât industriile din SUA și din UE 17. Pe de altă parte, unele sectoare industriale din UE par să fie consumatoare mai mari de energie decât sectoarele omoloage din SUA. În ciuda acestui fapt, în majoritatea cazurilor, energia pare să reprezinte un procent mai mic din costurile de producție ale industriilor mari consumatoare de energie din UE față de cele din SUA și un procent mai mare față de cele din Japonia. Cu toate acestea, din 2008, cotele costurilor cu energia au scăzut mai rapid în SUA decât în UE, ceea ce semnalează că, dincolo de prețurile mai mici ale energiei în SUA, industriile mari consumatoare de energie din SUA ar putea să recupereze teren. Începând cu 2008, dovezile privind îmbunătățirile în materie de eficiență energetică 18 în unele industrii mari consumatoare de energie din Europa semnalează că aceste îmbunătățiri par să fi încetinit ritmul sau chiar să se fi oprit. Această situație ar putea fi explicată de factori ca posibila marjă restrânsă de îmbunătățiri tehnice, ratele reduse de utilizare a capacității, dar și insuficiența capitalului de investiții. 6. Subvențiile pentru energie și veniturile publice Se preconizează că o piață a energiei competitivă, care funcționează corespunzător livrează energia necesară consumatorilor casnici și sectorului industrial în cel mai rentabil mod posibil. Cu cât semnalele prețurilor sunt mai clare și cu cât există o corespondență mai bună între prețuri și costurile de producție, cu atât mai eficiente vor fi producția și consumul de energie. Cu toate acestea, în diverse privințe, piața energiei nu funcționează corespunzător. Mai multe eșecuri la nivelul pieței și la nivel de reglementare au determinat administrațiile publice să intervină într-o varietate de moduri de-a lungul anilor pentru a direcționa dezvoltarea sectorului energetic. Pentru atingerea obiectivelor de politică, precum reducerea poluării și a emisiilor de gaze cu efect de seră, îmbunătățirea securității aprovizionării cu energie sau reducerea presiunii costurilor cu energia asupra gospodăriilor sărace sau a activităților vulnerabile, s-au introdus măsuri financiare sau de reglementare care au afectat producătorii sau consumatorii de energie. De cele mai multe ori, asemenea măsuri subvenționează producția și consumul de energie și pot corecta semnalele prețurilor pentru a reflecta eșecurile pieței. Ele includ măsuri explicite reflectate în prețuri, după cum s-a ilustrat mai sus în cazul subcomponentelor impozite și taxe ale energiei. Cu toate acestea, unele dintre ele (de exemplu, unele măsuri privind cererea de energie sau prețurile reglementate sub nivelul costurilor) pot atenua semnalele de preț care, în caz contrar, ar dicta în privința consumului și a producției de energie, a eficienței energetice și a investițiilor. Îndeosebi subvențiile pentru combustibili fosili sunt problematice deoarece dezavantajează energia curată și limitează tranziția către o economie cu emisii reduse de CO 2. În 2014, Comisia a elaborat un amplu studiu referitor la natura costurilor și a subvențiilor pentru energie în Europa 19. Acesta a constatat că o gamă variată de intervenții guvernamentale reprezentau subvenții semnificative pentru sectorul energetic (excluzând transporturile), în valoare de 113 miliarde de euro în 2012, din care aproximativ 17,2 miliarde de euro erau 16 Intensitatea energetică este definită drept energia utilizată pentru a produce o unitate de valoare adăugată brută. Intensitatea energetică poate fi utilizată drept indicator al eficienței energetice tehnice, însă va fi influențată de factorii economici care afectează evoluția valorii adăugate brute. 17 Datele disponibile nu sunt reprezentative pentru substanțele chimice de bază, oțel sau aluminiu. 18 Energia utilizată pentru o unitate fizică de producție %20EU%20energy_11_Nov.pdf 22

23 subvenții directe pentru combustibilii fosili pentru energie electrică și încălzire 20 ; în cazul combustibililor fosili pentru transport subvențiile au fost estimate separat, la 24,7 miliarde de euro. Dacă se aplică definiții internaționale mai largi (FMI), incluzând costurile externe, subvențiile pentru combustibilii fosili se ridică la 300 de miliarde de euro 21 în UE și în Rusia, la 250 de miliarde de euro în India, la peste de miliarde de euro în China și la 630 de miliarde de euro în SUA. UE este hotărâtă să elimine subvențiile pentru combustibilii fosili și subvențiile dăunătoare pentru mediu, astfel încât piața energiei să devină mai concurențială, iar semnalele de preț să se îmbunătățească pentru a contribui la o alocare mai eficientă a resurselor în concordanță cu angajamentele UE de a combate schimbările climatice. Scăderea relativă înregistrată recent de prețurile energiei ar trebui să înlesnească eliminarea, de către administrațiile publice, a scutirilor fiscale și a altor subvenții ale prețurilor și cererii de energie. Astfel, s-ar contribui, în plus, și la consolidarea bugetară. O altă formă obișnuită de intervenție pe piețele de energie constă în impozitarea energiei. După cum s-a indicat mai sus, aceasta poate fi utilizată pentru corectarea eșecurilor pieței, însă, adeseori, guvernele caută baze de impozitare largi, stabile, pentru a obține venituri publice stabile în vederea finanțării cheltuielilor publice. Consumul de energie a reprezentat mult timp o asemenea bază. În 2014, impozitele pe energie 22 colectate de statele membre ale UE au totalizat 263 de miliarde de euro, echivalentul a 1,88 % din PIB-ul UE. Accizele reprezintă cea mai mare parte din impozitele pe energie. În 2015, numai veniturile din accize au fost de 227 de miliarde de euro. Un consum redus de produse energetice ar fi avut ca rezultat scăderea veniturilor din accize, însă, de cele mai multe ori, statele membre au majorat cota accizelor. Prin urmare, consumul de energie continuă să ofere o importantă bază de impozitare pentru veniturile publice, ajutând statele membre să își consolideze pozițiile bugetare dificile. Văzută în ansamblu, impozitarea energiei poate avea un impact pozitiv asupra creșterii economice față de impozitarea salarială și a investițiilor. Prețurile energiei au un impact și asupra aspectelor mai largi, macroeconomice ale economiei UE, prin intermediul inflației. Energia joacă un rol de necontestat în cheltuielile gospodăriilor și în costurile sectorului industrial, dar și un rol prin intermediul prețurilor carburanților, în special în sectorul transporturilor. Ca atare, prețurile energiei sunt un factor semnificativ care afectează inflația. Valorile maxime atinse de prețurile energiei în 2008 și chiar în 2011 au contribuit cu 1 % la inflația UE de la momentul respectiv, la fel cum prețurile mai mici au în prezent un impact deflaționist asupra economiei UE. 20 Acestea includ subvențiile pentru cărbune de 9,7 miliarde de euro și pentru gaze de 6,6 miliarde de euro; subvențiile vin din tradiția subvențiilor pentru investiții, a granturilor pentru investiții în combustibili fosili, a tarifelor fixe, a scutirilor de la plata impozitelor pe combustibili, pentru producția de energie electrică, pentru scoaterea din funcțiune și pentru eliminarea deșeurilor. (Sursă: Studiu din 2014 privind costurile și subvențiile pentru energie, pentru transport (subvenții pentru carburant), citând inventarul OCDE din Estimările din 2015 ( 22 Taxele de mediu aferente energiei, definite de Regulamentul (UE) nr. 691/2011 privind conturile economice de mediu europene; acestea nu includ TVA-ul pe produsele energetice. 23

24 Figura 19: Impactul prețurilor energiei asupra inflației în UE Concluzii Sursă: Eurostat. Declinul rapid al prețurilor produselor energetice din ultimii ani, în special în cazul petrolului, dar și al gazelor, își are originea în schimbarea tehnologică, precum și în evoluțiile piețelor și ale mediului geopolitic. Acest declin a schimbat dramatic peisajul în domeniul energetic. În Europa, importator major de energie, a determinat o ușurare temporară binevenită pentru gospodării și pentru societățile confruntate cu dificultăți economice și a determinat o creștere singulară a economiei. El arată importanța dezvoltării unor piețe mondiale ale energiei, în special pentru o regiune importatoare de energie cum este UE, și reduce diferențele de prețuri față de alte regiuni. Este îndeosebi valabil pentru gaze, în cazul cărora dezvoltarea globală a piețelor GNL și noile surse de aprovizionare creează oportunități pentru Europa: se pot reduce diferențele de preț la gaze față de alte părți ale lumii precum SUA și, din perspectiva decarbonizării sistemului energetic, se îmbunătățește situația concurențială a gazelor față de cărbune. Cu toate acestea, prețurile mai mici pot distrage atenția de la provocările energetice cu care ne confruntăm, cum ar fi securitatea energetică, competitivitatea și schimbările climatice. Acestea nu au dispărut. Într-adevăr, datele și analiza din prezentul raport ne conturează o imagine mult mai nuanțată și ne pot ajuta să identificăm abordările și politicile corecte pe măsură ce dezvoltăm uniunea energetică în acest peisaj energetic aflat în schimbare. Prețurile mai mici nu trebuie luate drept sigure. Datele din prezentul raport ne arată cum cererea și oferta se pot schimba brusc. O astfel de schimbare se poate produce cu atât mai mult cu cât noile resurse, precum gazele și petrolul de șist sunt epuizate rapid și necesită investiții constante de înlocuire pentru menținerea producției. Deși majoritatea activităților comerciale au o pondere mică a costurilor cu energia în costurile totale de producție, industriile mari consumatoare de energie din Europa continuă să fie vulnerabile la creșterile de preț. După cum s-a măsurat pe baza intensității energetice, dovezile disponibile sugerează că industriile mari consumatoare de energie din SUA ar putea recupera teren față de UE în unele sectoare în termeni de eficiență energetică. Mai multe investiții în eficiența energetică ar putea ajuta la redresarea acestei situații, alături de o orientare către produse inovatoare cu valoare adăugată mai mare. Anumitor industrii mari consumatoare de energie li se oferă reduceri și scutiri fiscale semnificative, înregistrându-se diferențe mari între statele membre. Astfel de subvenții ar trebui acordate numai atunci când este necesar pentru a sprijini industria europeană în cazul concurenței internaționale inegale, reducând în același timp la minimum distorsiunile prețurilor. În sens mai larg, statele membre ar trebui să profite 24

25 de pe urma prețurilor actuale mai mici ale energiei pentru a elimina subvențiile și scutirile fiscale necorespunzătoare care distorsionează semnalele de preț și întârzie tranziția către o economie cu emisii reduse de CO 2. Există o multitudine de factori care modelează tendințele prețurilor și ale costurilor în Europa. O constatare clară a prezentului raport o reprezintă divergența dintre evoluțiile prețurilor cu ridicata și cu amănuntul pentru energia electrică. Deși prețurile cu ridicata au atins în 2016 cele mai scăzute niveluri din ultimii 12 ani, prețurile pentru consumatorii casnici au crescut în medie cu 2-3 % pe an 23. Această situație este rezultatul unei funcționări îmbunătățite a pieței, combinată cu eșecuri ale pieței și cu majorarea impozitelor și a taxelor. Scăderea prețurilor cu ridicata este legată de prețurile produselor energetice, de cererea scăzută și de funcționarea mai bună a pieței, prin cuplarea piețelor. În funcție de piața regională, există de asemenea o supracapacitate de producție a energiei electrice, iar noile capacități nu pot fi garantate până când vechile capacități nu se retrag de pe piață. Măsurile naționale, precum mecanismele de asigurare a capacității și sprijinul acordat energiei din surse regenerabile, determină de asemenea scăderea prețurilor cu ridicata, reducând și mai mult veniturile și contracarând semnalele de reechilibrare integrate ale prețurilor transmise de piață. Având în vedere investițiile majore în capacitatea de producție care vor fi necesare pe termen lung pentru a asigura securitatea aprovizionării și pentru a atinge obiectivele privind concurența și decarbonizarea, UE are nevoie de un proiect de piață și de un cadru de politici energetice care să se fundamenteze pe mecanismele pieței, permițând investițiile în generarea flexibilă cu emisii reduse de CO 2, cu management al cererii de energie, depozitare și conectivitate transfrontalieră. Scăderile înregistrate de prețurile cu ridicata par să se transfere doar încet și parțial spre consumatorii cu amănuntul și mai rapid spre consumatorii industriali. Acest fapt arată că se poate îmbunătăți și mai mult concurența de pe piețele cu amănuntul. În plus, majorarea tarifelor de rețea, a impozitelor și a taxelor aproape a contrabalansat reducerea prețurilor cu ridicata. Astfel de majorări pot fi rezultatul unor investiții foarte necesare în interconectările transfrontaliere și în rețele inteligente, care oferă beneficii la nivelul eficienței, al pieței interne și al securității energetice. Majorarea impozitelor și a taxelor poate fi introdusă pentru a corecta eșecurile pieței, din motive fiscale generale sau în mod direct pentru finanțarea investițiilor în producția de energie. (Este esențial să se acopere în întregime costurile sistemului energetic în cadrul sectorului de către consumatori și să nu se permită acumularea deficitelor de tarife.) Această majorare nu trebuie însă să reducă interesul de a investi al producătorilor de energie. Nivelul scăzut al reflectării prețurilor cu ridicata în prețurile cu amănuntul și viteza de reacție a consumatorilor casnici și industriali față de prețuri arată că UE trebuie să continue dezvoltarea pieței interne a energiei, în special cu ajutorul unui model funcțional al pieței energiei electrice. În întreaga UE trebuie să se dezvolte piețe competitive, în cadrul cărora atât consumatorii, cât și producătorii să poată răspunde flexibil la semnalele prețurilor cu ridicata sau cu amănuntul. Sunt necesare prețuri cu ridicata ale energiei care să acopere în întregime investițiile și costurile de exploatare dacă se dorește ca investițiile în sectorul energetic să fie dictate de forțele pieței. Referitor la toate aceste aspecte, propunerile pe care urmează să le facă Comisia cu privire la proiectarea pieței, piețele cu amănuntul, energia regenerabilă și guvernanță sunt cruciale pentru un sector energetic inovator și competitiv care poate furniza energie accesibilă consumatorilor casnici și industriali din Europa, permițând industriei europene să concureze eficient în cadrul economiei mondiale. 23 Prețurile energiei electrice pentru sectorul industrial au crescut cu aproximativ 2 %; prețurile gazelor pentru sectorul industrial au fost stabile sau au scăzut. 25