&!S.C.,,PROCIMEX SRL flflflflfl Str. Păcii; nr.3, Tulcea, Bl.S2; sc.a; ap.18; Tel/fax /511970; CUI: ; Nr. Reg.Comerţulu

Transcriere

1 &!S.C.,,PROCIMEX SRL flflflflfl Str. Păcii; nr.3, Tulcea, Bl.S2; sc.a; ap.18; Tel/fax /511970; CUI: ; Nr. Reg.Comerţului J 36/282/1995; pprocimex@yahoo.com. DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ pentru obţinerea ACORDULUI DE MEDIU - ARBDD TULCEA pentru obiectivul: ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA A STATIEI DE EPURARE, SAT MILA 23; COM.CRISAN, jud.tulcea Intravilan:UTR 1; TRUP 1; CF Titular investitie: CONSILIUL LOCAL AL COMUNI CRISAN Loc.Crisan; com.crisan; jud.tulcea Beneficiar : S.C.,,E-DISTRIBUTIE DOBROGEA S.A Mun.Constanta - str.nicolae Iorga; nr.89a judetul Constanta TULCEA 2019 Pag, 1 / 19

2 02 - ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA A STATIEI DE EPURARE, SAT MILA 23; COM.CRISAN, jud.tulcea - Intravilan:UTR 1; TRUP 1; CF Beneficiar : CONSILIUL LOCAL AL COMUNI CRISAN M E M O R I U T E H N I C necesar obţinerii acordului de mediu I.Denumirea proiectului: ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA A STATIEI DE EPURARE, SAT MILA 23; COM.CRISAN, jud.tulcea Intravilan:UTR 1; TRUP 1; CF II. Titular 2.1 Numele Titular investitie: CONSILIUL LOCAL AL COMUNI CRISAN Loc.Crisan; com.crisan; jud.tulcea Beneficiar : S.C.,,E-DISTRIBUTIE DOBROGEA S.A Mun.Constanta - str.nicolae Iorga; nr.89a judetul Constanta 2.2. Adresa postala Localitatea Crisan, comuna Crisan, judetul Tulcea Codul fiscal Număr de telefon, de fax si adresa de , adresa paginii de internet : Tel: ; Fax: ; primariacrisan@gmail.com 2.4. Numele persoanelor de contact : **Primar: MUNTEANU ILIE **SEF PROIECT: BAȘALÎC CRISTIAN; tel ) Adresa executant(proiectant), telefon, fax, adresă S.C.,,PROCIMEX S.R.L. - Tulcea, str.pacii, nr.3,bl.s2, sc.b, etaj 1, ap.6 Proiectant de specialitate : ing.sbarcea Vasilica - tel pprocimex@yahoo.com III. Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect : 3.1.Rezumatul proiectului Localizarea obiectivului Obiectivul de investiţie ce face obiectul prezentei documentaţii, este amplasat în judeţul Tulcea, în intravilanul localităţii Mila 23, com. Crişan, din jud.tulcea, UTR 1; TRUP 1; CF Bazin hidrografic - Dunare - Cursul de apă Dunare-bratul Sulina - Localitatea sau localităţile din zonă: zona studiata se afla in intravilanul satului Mila 23 ; comuna Crisan ; UTR 1; TRUP 1; CF Coordnatele STEREO 1970: Nr.crt. Denumire punct X Y 1 Punct , , Punct , , Punct , , Stâlp nr.77dc, existent , ,000 Situaţia juridică a terenului Terenul ocupat de obiectivul propus, reprezintã domeniu public de interes local, conform Contractului certificatului de urbanism nr.32/ Terenul are categoria de folosinta Curti constructii Pag, 2 / 19

3 - 03 Vecinătăţile amplasamentului studiat: Terenul ocupat de obiectivul prezentat se invecineaza astfel: *La NORD teren domeniu public de interes local *La SUD teren domeniu public de interes local *La EST teren domeniu public de interes local *La VEST- teren domeniu public de interes local 3.2.Justificarea necesitătii proiectului In vederea reducerii concentratiilor de poluanti din apele uzate provenite din reteaua de canalizare menajera a localitatii Mila 23, este realizata o statie de epurare mecano-biologica, amplasata in vecinatatea acestei localitati, in baza autorizatia de construire nr.6/ In vederea alimentarii cu energie electrica a utilajelor consumatoare de energie electrica din cadrul statiei de epurare, amintita mai sus, este necesara realizarea unui bransament electric la retelele electrice aflate in zona. In acest scop s-a propus realizarea unui racord electric (aerian si subteran) a unei derivatii OLAl 3x70 mm in lungime de circa 30 ml, de la stalpul de racord nr.77dc existent in LEA 20 kv L10202, linie aflata in gestiunea S.C. ENEL DISTRIBUTIE DOBROGEA S.A., in scopul alimentarii cu energie electrica a statiei de epurare ape uzate menajere din satul Mila 23 ; com.crisan ; jud.tulcea 3.3.Valoarea investitiei: ,60 lei (exclusiv TVA) = ,33 euro 3.4.Perioada de implementare:12 luni (1 an) 3.5.Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului Prezentei documentatii s-au atasat urmatoarele planse : - Plan de incadrare in zona - Plan situatie 3.6.O descriere fizica a intregului proiect (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de constructie, etc) Planurile cu situatia lucrărilor propuse sunt prezentate anexat, conform celor descrise la pct Profilul si capacitătile de productie Obiectivul de investiţie ce urmeazã a se realiza, are drept scop : - realizarea unui racord electric (aerian si subteran) a unei derivatii OLAl 3x70 mm in lungime de circa 68 ml de la stalpul de racord nr.77dc existent in LEA 20 kv L10202, linie aflata in gestiunea S.C. ENEL DISTRIBUTIE DOBROGEA S.A., in scopul alimentarii cu energie electrica a statiei de epurare ape uzate menajere din satul Mila 23 ; com.crisan ; jud.tulcea Derivatia propusa va fi compusa din : ** doi stalpi proiectati : Stalpul S1 ce va fi echipat cu un separator orizontal Stalpul S2 ce va fi echipat cu aparataj necesar PTA, cu posibilitate de amplificare la 160 KvA si cu cutie securizata, montata pe stalpul cu PTA ** PT (post de transformare) aerian 20/0,4 KV proiectat, echipat cu trafo 100 kva (montat pe stalpul S2) ** BMPT proiectat va fi montat pe postament de beton, amplasat la limita de proprietate pe teren ce reprezinta domeniu public Pag, 3 / 19

4 - 04 ** racordul electric intre cutia securizata (montata pe stalpul S2) si BMPT se va realiza in cablu subteran, sectiune 95 mmp, cu lungimea L= cca 15 m 3.6.2)Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament Descrierea procesului tehnologic - Racord aerian la LEA 20 KV stalp existent nr.77dc L Montarea a doi stalpi S1 si S2, pe care se vor monta separatorul orizontal si PTA 100 KvA ; 20/0,4KV+cutia de securizare -realizare racord subteran intre PTA si BMPT Linia electrica aeriana proiectata, ce va rezulta in urma derivatiei de la LEA 20 KV va face legatura intre stalpul nr.77 DC existent L 10202, cu inaltimea H=13 m, amplasat pe dig si stalpii S1 ; S2, cu inaltimea H=15-18 m amplasati la baza taluzului digului (conform Planului de situatie E02 - anexat) ** Derivatia aeriana, proiectata, prevede montarea a doi stalpi noi, S1 si S2. Amplasarea acestor stalpi este propusa la urmatoarele distante fata de digul existent : stalpul S1 la 1,5 m de ampriza digului, iar stalpul S2 la 3,0 m de ampriza digului De la stâlpul S2 - echipat cu PTA 20/0.4Kv, linia va continua în cablu subteran de 0,4kV, în lungime de cca.10 ml, pana la BMPT, montat pe postament de beton. Cablul subteran va fi pozat la o adâncime cuprinsă între 0,6m - 1m, pe un pat de nisip de cca.20cm, după care santul se va umple cu material inert care va fi compactat până la readucerea la starea iniţială a terenului. Amplasarea instalaţiilor proiectate se va realiza cu respectarea normativelor în vigoare. F3.6.3)Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, în functie de specificul investitiei, produse si subproduse obtinute, mărimea, capacitatea Conform celor precizate la punctul f2) 3.6.4)Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora Conform precizarilor din Avizul tehnic de racordare nr / , emis de E-Distributie Dobrogea S.A, puterea electrica necesara la utilajele din component statiei de epurare este de 47,68 Kw Puterea electrica solicitata este asigurata prin intermediul derivatiei propuse (montata aerian si ingropat), din LEA 20 Kv MT, punctul de racord fiind stabilit la stalpul existent nr.77dc din L Punctul de racordare este stability la nivelul de tensiune 20 KV Pentru trecerea de la tensiunea medie (MT) la joasa tensiune (JT) s-a prevazut un post de transformare aerian, nou 20/0.4 kv, montat pe stalpul S2 PTA 100 KvA 1 buc Punctul de masurare este stabilit la nivel de joasa tensiune 0,4 kv, la BMPT exterior, unde se racordeaza grupul de masurare Masurarea energiei electrice se realizeaza prin contor electronic, trifazat, in montaj semidirect Punctul de delimitare a instalatiilor este stabilit la nivel de tensiune 0,4 KV, la BMPT 3.6.5)Racordarea la retelele utilitare existente în zonă **Alimentarea cu apa Pag, 4 / 19

5 **Evacuarea apelor uzate menajere )Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de executia investitiei Suprafetele de teren afectate de lucrarile propuse : **Racord electric subteran : 0,5 x 10 ml = 5,0 mp **Fundatie stalp S1 : S = 1,5 mp **Fundatie stalp S2 : S = 1,5 mp **Platforma BMPT : S = 1,2 mp Total : 9,2 mp Dupa realizarea lucrarilor la sol (fundatii stalpi S1 si S2 ; montare racord subteran ; platforma BMPT) amplasamentul afectat de lucrari va fi readus la starea initiala 3.6.7).Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente )Resursele naturale folosite în constructie si functionare )Metode folosite în constructie Modul de realizare a lucrărilor propuse a fost prezentat în tehnologia de executie, conform capitolelor anterioare ) Planul de executie, cuprinzând faza de constructie, punerea în functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioară Conform celor prezentate în cadrul cap.3.6. ( ) ) Relatia cu alte proiecte existente sau planificate La baza elaborării documentaţiei a stat : Proiectul statiei de epurare ape uzate menajere pentru localitatea Mila 23, cu precizarea consumurilor de energie electrica, aferente ) Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare Lucrările propuse au respectat prevederile Certificatului de urbanism nr.11/1938 din ) Alte activităti care pot apărea ca urmare a proiectului ) Alte autorizatii cerute pentru proiect Pentru avizarea investitiei ce face obiectul prezentei documentatii s-au obtinut: ** Certificatului de urbanism nr.32/ ** Extras CF nr.65672/ ** Aviz tehnic de racordare ENEL nr / IV. Descrierea lucrarilor de demolare necesare V.Descrierea amplasarii proiectului 5.1.Distanta fată de granite pentru proiectele care cad sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la ESPOO la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr.22/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, proiectul propus se desfășoară pe teritoriul UAT Crisan, pe teren domeniu public de interes local, din intravilanul localitatii Mila 23 Pag, 5 / 19

6 Localizarea amplasamentului in raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei Monumentelor Istorice actualizata periodic si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei si a Repertoriului Arheologic National instituit prin OG nr.43/2000 privind protectia patrimoniului arheologlc si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, republicatà, cu modificarile si completarile ulterioare; Nu sunt identificate posibile interferenţe cu monumente istorice sau situri arheologice, amplasamentele nu se regasesc în limita sau în zona de protecţie a unor asemenea situri. 5.3.Hărti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale cât si artificiale si alte informatii privind : Folosintele actuale si planificate ale terenului atât pe amplasament, cât si pe zone adiacente acestuia Lucrările propuse nu modifică folosintele actuale Politici de zonare si de folosire a terenului Arealele sensibile Amplasamentul studiat este situat in Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi este localizat în aria unor situri Natura 2000: ROSCI00065 Delta Dunării şi ROSPA0031 Delta Dunării şi complexul Razim-Sinoie. Intervenţiile se vor realiza numai cu respectarea punctului de vedere al autorităţii competente cu protecţia mediului custode al ariilor naturale protejate. Intervențiile propuse în proiect se realizează pe teritoriu deja antropizat 5.4. Coordonatele geografice ale amplasamentului Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului analizat: Numar punct X Y Detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luată în considerare Varianta de amplasament luata in considerare a fost analizata in concordanta cu solutia de alimentare cu energie electrica avizata de ENEL prin avizul tehnic de racordare nr / VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediulul ale proiectului, in limita informatiilor disponibile A.Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu 6.1.Protectia calitatii apelor Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul Din activitatea analizata nu rezulta ape uzate menajere În contextul investiției propuse, nu se identifică surse de poluare a apelor. Nu sunt necesare măsuri pentru protecția calității apelor. Statiile si instalatiile de epurare sau preepurare a apelor uzate Pag, 6 / 19

7 Protectia aerului Surse de poluantii pentru aer, poluanti inclusiv surse de mirosuri Ca sursa de poluare pentru aer putem aminti gazele rezultate de la utilajele folosite la realizarea forajului propus Instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera Utilajele folosite la realizarea lucrarilor prezentate trebuie sa aiba toate verificarile (RAR, ITP) conform prevederilor legislative in vigoare, astfel incat noxele evacuate in atmosfera sa se incadreze in limitele legale Impactul surselor de emisii atmosferice aferente acestor lucrări va fi resimţit local numai pe perioada execuției lucrărilor datorită utilajelor de construcţii şi transportului materialelor. Printr-o riguroasă organizare a constructorului putem aprecia că activităţile de şantier nu vor avea un impact deosebit asupra calităţii aerului în zonele de lucru şi în cele adiacente acestora Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Sursele de zgomot si de vibratii Ca sursă de zgomot amintim: **Utilajele folosite la realizarea lucrarilor propuse Zgomotul generat de utilajele, cu care se vor executa lucrarile propuse, nu este de natura sa creeze un impact important asupra factorilor de mediu Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Nivelul de zgomot generat trebuie sã fie redus, situat sub limita maximã admisã de normative (65 db) Protectia impotriva radiatiilor Sursele de radiatii In cadrul obiectivului analizat nu au fost identificate surse generatoare de radiatii. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor Protectia solului si subsolului Sursele de poluanti pentru sol,subsol, ape freatice si de adancime Elemente de afectare : - surplusul de pamântul rezultat din terasamente - resturi de materiale de constructie din activitatea de realizare a bransamentului electric Lucrarile, dotarile pentru protectia solului si a subsolului * Materialul rezultat din terasamente (surplusul) va fi utilizat la sistematizarea terenului in zona. **Resturile rezultate din constructie, prin grija constructorului sau a beneficiarului, vor fi selectate si cele care pot fi reutilizate vor fi dirijate in acest scop, iar cele care nu pot fi reutilizate vor fi preluate de o unitate de profil, specializata in preluarea deseurilor rezultate din constructii pe baza de contract prestari servicii Pag, 7 / 19

8 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect Protectia ecosistemelor terestre se realizeazã prin mãsurile de protectie a calitãtii aerului (reducerea nivelului de zgomot; a noxelor evacuate in aer), apei; solului şi subsolului; aşezãrilor umane Lucrările, dotările si măsurile pentru protectia biodiversitătii, monumentelor naturii si ariilor protejate Conform celor precizate la capitolele anterioare In situatia in care in timpul realizarii lucrarilor specifice sunt identificate eventuale cuiburi de pasari sau alte specii protejate se vor anunta reprezentantii ARBDD Tulcea 6.7.Protectia asezărilor umane si a altor obiective de interes public Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fată de asezările umane, respectiv fată de monumentele istorice si de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restrictie, zone de interes traditional, etc. In vederea reducerii la minim a influenţei lucr ãrilor analizate asupra vecinãtãţilor se vor lua toate mãsurile necesare ca acestea sã nu afecteze suprafeţele învecinate Lucrările, dotările si măsurile pentru protectia asezărilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de interes public de masuri suplimentare fata de cele precizate anterior 6.8.Prevenirea si gestionarea deseurilor generate pe amplasament in timpul realizarii proiectului/in timpul exploatarii, inclusiv eliminarea Lista deseurilor (clasificate si codificate in conformitate cu prevederile legislatiei europene si nationale privind deseurile(, cantitati de deseuri generate In cadrul investiţiei analizate, prin natura activit ãţilor desfãsurate, rezultã urmãtoarele tipuri de deşeuri: surplusul de pământul rezultat din terasamente resturi de materiale de constructie din activitatea de realizare a bransamentului electric Programul de prevenire si reducere a cantitatilor de deseuri generate Planul de gestionare a deseurilor **Intreaga cantitate de pământ rezultată din terasamente va fi utilizata la sistematizarea terenului pe amplasament **Resturile rezultate din constructie, prin grija constructorului sau a beneficiarului, vor fi selectate si cele care pot fi reutilizate vor fi dirijate in acest scop, iar cele care nu pot fi reutilizate vor fi preluate de o unitate de profil, specializata in preluarea deseurilor rezultate din constructii pe baza de contract prestari servicii 6.9.Gospodărirea substantelor si preparatelor chimice periculoase Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse Modul de gospodărire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de mediu si a sănătătii populatiei Colectarea selectiva a deseurilor si evacuarea acestora in timp util Pag, 8 / 19

9 - 09 B.Utilizarea surselor naturale, in special a solului, a terenurilor, a apei si biodiversitatii Investiția nu necesită resurse naturale semnificative pentru implementare și funcționare. VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect: - impactul asupra populației, sănătății umane, biodiversității - extinderea impactului (zonă geografică, numărul populațiilor/habitatelor/speciilor afectate) - magnitudinea și complexitatea impactului - probabilitatea impactului - durata, frecvența și reversibilitatea impactului - măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului - natura transfrontieră a impactului Potențialul impact asupra mediului al proiectului, așa cum s-a detaliat în capitolul VI, este minor și de natură temporară și reversibilă, manifestându -se doar pe perioada execu ției lucrărilor de construire bransament electric, partial aerian, partial ingriopat În perioada de exploatare a construcţiei nu va exista un impact negativ asupra mediului Din punct de vedere al impactului socio-economic, crearea unei infrastructuri, a unor utilitati in zona, adresate atât localnicilor şi turiştilor, ar putea extinde durata şederii la destinaţie şi, implicit, reducerea impactului activităţilor turistice asupra mediului Prin implementarea proiectului se vor asigura: - Posibilitatea dezvoltării unor servicii complementare în zonă - Diversificarea activităților de agreement din localitate; - Realizarea unei investiții cu costuri operaționale ulterioare minime - Reducerea poluării apelor (prin functionarea statiei de epurare pentru care se realizeaza bransamentul electric propus) - Efecte sociale pozitive privind sănătatea populației. Impactul pozitiv va fi resimțit local, la nivelul comunei Crisan Avantajele pentru comunitatea locală (beneficiarii finali), în urma implementării proiectului, sunt reprezentate de: atragerea unui număr mai mare de turişti, diversificarea şi îmbunătăţirea serviciilor oferite realizarea unor modele locale de bune practici VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului 8.1.Dotări si măsuri pentru controlul emisiilor de poluanti în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerintele privind monitorizarea emisiilor prevazute de concluziile BAT aplicabile Investiția propusă nu generează emisii de poluanți pe parcursul exploatării. 8.2.Se va avea in vedere ca implementarea proiectului sa nu afecteze negativ calitatea aerului din zona Proiectul propus nu are impact negativ asupra speciilor şi habitatelor din RBDD. Integritatea ariilor naturale protejate, sus amintite, nu este afectata, deoarece : 1. nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar; 2. nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar; Pag, 9 / 19

10 nu are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; 4. nu produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar. Astfel, implementarea proiectului are impact nesemnificativ asupra speciilor si habitatelor pentru care a fost desemnata aria protejata IX. Legatura cu alte acte normative si/sau planuri/programe/strategii/documente de planificare A.Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative nationale care transpun legislatia comunitara (IED, SEVESO, Directiva - cadru apă, Directiva- cadru aer, Directiva- cadru a deseurilor, etc) B.Se va preciza planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face parte proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat X. Lucrări necesare organizării de santier 10.1.Descrierea lucrărilor necesare organizării de santier 10.2.Localizarea organizării de santier Conform celor precizate la punctul anterior Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de santier 10.4.Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor în mediu, în timpul organizării de santier 10.5.Dotări si măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanti în mediu XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, în caz de accidente si/sau la încetarea activitătii In masura in care aceste informatii sunt disponibile : Lucrări propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investitiei în caz de accidente si/sau la încetarea activitătii La finalizarea lucrarilor amplasamentul va fi readus la starea initiala 11.2.Aspecte referitoare la prevenirea si modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale În scopul prevenirii poluărilor accidentale pe amplasamentul lucrarilor, se va asigura funcţionarea în parametri normali a tuturor utilajelor folosite la realizarea investitiei Pag, 10 / 19

11 - 11 ETAPE DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE Inventarierea punctelor critice din perimetrul lucrarilor Utilaje folosite la realizarea obiectivului Stabilirea listei poluanţilor potenţiali: Uleiuri Produse petroliere Identificarea CAUZELOR care pot genera poluări accidentale accidente tehnice defecţiuni, avarii funcţionarea anormală a utilajelor utilizate folosirea utilajelor care prezintă un grad ridicat de uzură sau cu pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi. Lipsa controlului activităţilor cu risc de poluare Neglijenţe; Calamităţi naturale ( inundaţii, cutremure) MOD DE ACŢIUNE ÎN CAZ DE POLUARE ACCIDENTALĂ A. La agentul poluator A1)Persoana care observă fenomenul anunţă imediat conducerea unităţii; A2. Conducerea unităţii dispune: - anunţarea colectivelor cu atribuţii prestabilite şi a echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor şi pentru diminuarea efectelor poluării accidentale - anunţarea imediată a ARBDD si SGA Tulcea A3. Colectivele şi echipele de intervenţie din unitate acţionează pentru: - eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală - limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante - îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante - colectarea, transportul şi depozitarea intermediară, în condiţii de securitate pentru mediu, în vederea recuperării sau, după caz, a neutralizării sau distrugerii substanţelor poluante A.4. Informarea periodică a ARBDD -asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării, respectiv de combatere a efectelor acesteia A5. In situaţii în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate nu sunt suficiente pentru sistarea/eliminarea efectelor poluării, conducerea unităţii va solicita sprijin altor unităţi. NOTĂ: In caz de forţă majoră conducerea unităţii poluatoare va dispune oprirea funcţionării utilajelor care generează poluarea accidentală A.6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândirii poluanţilor în zone adiacente, conducerea unităţii va informa SGA si ARBDD Tulcea asupra sistării poluării Pag, 11 / 19

12 - 12 A7. La solicitarea autorităţilor de gospodărire a apelor conducerea unităţii va dispune subordonaţilor colaborarea cu aceste organe, în vederea stabilirii răspunderilor şi vinovaţilor pentru poluarea accidentală Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalatiei 11.4.Modalităti de refacere a stării initiale/reabilitare in vederea utilizării ulterioare a terenului XII. Piese desenate Prezentei documentatii s-au atasat urmatoarele planse : 1.Plan de incadrare in zona 2.Plan de situatie XIII. Pentru proiectele care intra sub incidenta prevederilor art.28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata, cu modificari si completari prin Legea nr.49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, memoriul va fi completat cu urmatoarele: a) descrierea succintã a proiectului şi distanţa faţã de aria naturalã protejatã de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formã de vector în format digital cu referinţã geograficã, în sistem de proiecţie naţionalã Stereo 1970 sau de un tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie naţionalã Stereo 1970; Descrierea proiectului, incluzând parametrii constructivi și detalii privind amplasamentul, s-a realizat la capitolele III și V din prezentul memoriu. Anexat prezentei documentații se regăsește CD -ul cu prezentarea propunerii de proiect sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem Stereo b) numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar; Amplasamentul studiat face parte din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi este localizat în aria siturilor Natura 2000: ROSCI00065 Delta Dunării şi ROSPA0031 Delta Dunării şi complexul Razim-Sinoe. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării are triplu statut internaţional: Rezervaţie a Biosferei MAB UNESCO, Sit RAMSAR (zonă umedă de importanţă internaţională, în special pentru păsările acvatice), Sit al Patrimoniului Mondial Natural şi Cultural UNESCO. Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării" este parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România și cuprinde la nivelul Deltei Dunarii: - situl SPA Delta Dunării și Complexul Razim -Sinoe (ROSPA0031) ha; - situl SCI Delta Dunării ROSCI0065) Flora din RBDD este reprezentată de de taxoni. Fauna RBDD este reprezentată de de specii (3.477 nevertebrate şi 552 vertebrate). Mamiferele sunt reprezentate de 51 de specii incluzând specii de importanţa conservativă europeană. În perioada de migraţie, situl găzduieşte mai mult de de exemplare de păsări de baltă, fiind sit RAMSAR. Pag, 12 / 19

13 Denumire sit Natura 2000 Statut de conservare Coordonate Suprafața (ha) sit Altitudine (m) Regiunea geografică Ecoregiunea Perimetru administrativ (O.M.1964/ 2007) Caracterizare climatică Ecosisteme - 13 ROSCI0065 Delta Dunării (figura a) ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoe (figura b) Rezervație în cadrul Programului UNESCO Omul și Biosfera (1990); Zona umedă de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor de apă, în cadrul Convenției Ramsar; Zonă a patrimoniului natural universal în cadrul Conven ției UNESCO de protejare a patrimoniului universal cultural și natural ( ha). ROSCI0065 N 44 o 54' 1'' E 28 o 55' 13'' ROSPA0031 N 44 o E 28 o ROSCI ROSPA a b ROSCI maxim, LLegături cu alte situri: 0 minim, ROSCI0066 Delta Dunării - zona 1 mediu marină; ROSPA 0031 Legături cu alte situri: ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului; 137 maxim ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean 0 minim ROSCI0065 Delta Dunării ROSPA0009 Beștepe - Mahmudia 3 mediu ROSPA0031 Delta Dunării și Marea Neagră, Complexul Razim - Sinoie Stepică ROSPA0071 Lunca Prutului - Vlădești - Delta Dunării Frumușița ROSPA0077 Marea Neagră ROSPA0092 Pădurea Babadag Județul Tulcea: ROSCI0065 (93%) ROSPA0031 (89%) Județul Constanța: ROSCI0065 (7%) ROSPA0031 (9%) Localități prezente în ROSCI0065: Babadag (21%); Baia (<1%), Beștepe (45%); C.A. Rosetti (>99%); Ceamurlia de Jos (47%); Ceatalchioi (>99%); Chilia Veche (>99%); Crișan (>99%); Grindu (9%); Isaccea (25%), Jurilovca (67%); Luncavița (2%); Mahmudia (65%); Maliuc (>99%); Mihai Bravu (2%); Murighiol (88%); Niculițel (<1%); Nufăru (40%); Pardina (>99%); Sarichioi (49%); Sfântu Gheorghe (>99%); Somova (54%); Sulina (>99%); Tulcea (31%); Valea Nucarilor (27%). ROSPA0031: Localitățile prezente în ROSCI0065; Văcăreni; Jijila. Localități prezente în ROSCI0065: Corbu (48%); Istria (57%); Mihai Viteazu (57%); Săcele (9%). ROSPA0031: Localitățile prezente în ROSCI0065; Fântânele și Mihail Kogolniceanu. Județul Galați ROSCI0065 și ROSPA0031: Orașul Galați (<1%) Prin poziţia sa geografică la 45 latitudine nordică, în apropiere de Marea Neagră, clima suportă trei influenţe exterioare: influenţele continentale, pontice şi, respectiv cele ale aerului de advecţie. Valorile principalilor parametri climatici sunt: nebulozitatea: < 5% (cea mai redusă din ţară); perioada cu cer senin: 66 zile (Tulcea) 80,1 zile (Sf.Gheorghe); numărul zilelor cu cer acoperit: 99 zile (Tulcea şi Jurilovca) 90 zile (Sf. Gheorghe) strălucirea soarelui: ore/an (2.260 ore/an la Tulcea şi ore/an la Sf. Gheorghe); radiaţia solară: kcal/cm2 (cea mai mare din ţară); temperatura medie anuală: 11-11,4 C; precipitaţiile medii anuale: mm/an. 30 de tipuri de A1.Dunărea și brațele sale; A2.Canale cu circulație activă a apei; A3.Canale în zone ecosisteme: A. naturale cu circulație liberă a apei; A4.Canale în interiorul polderelor cu schimb Ape curgătoare; controlat/absent de apă; B5.Lacuri cu acvatoriu întins sau schimb activ de apă; B. Ape stătătoare; B6.Lacuri cu schimb redus de apă, parțial acoperite cu vegetație; B7.Lacuri în C. Ape salmastre interiorul amenajărilor, cu schimb controlat de ape; C8.Lacuri izolate; D9.Lagune Pag, 13 / 19

14 Structura unităților vegetație Forme relief de de Principalele unităţi morfohidrogra fice Principalele tipuri de soluri Habitate și sărate; D. Lagune de coastă; E. Zone marine de coastă; F. Vegetație de luncă; G. Păduri riverane; H. Arbuști în amestec cu vegetație ierboasă; I. Dune; J. Poldere; K. Așezări umane (Gâștescu et al., 1996). 9 unități de vegetație au fost stabilite pentru Delta Dunării (Hanganu et al., 2002) conectate la mare; E10.Golfuri parțial închise; E11.Lacuri marine de coastă cu schimb redus de apă și concentrări de săruri; F12.Zone umede acoperite cu stuf; F13.Formațiuni de plaur în interiorul ariilor depresionare și din jurul lacurilor; F14.Zăvoaie de sălcii în amestec pe grinduri și ostroave; F15.Pajiști pe grinduri fluviatile, frecvent inundate; G16.Păduri de stejar în amestec, pe grinduri maritime înalte; H17.Vegetație ierboasă în amestec cu arbuști pe stânci calcaroase; H18.Pajiști pe câmpuri predeltaice; H19.Pajiști stepizate, degradate, pe martori de eroziune predeltaici; H20.Pajiști pe grinduri maritime joase; I21.Dune de nisip mobile și parțial mobile, acoperite cu vegetație; I22.Cordoane litorale puțin consolidate; I23.Plaje; J24.Amenajări agricole; J25.Amenajări silvice; J26.Plantații de plop de-a lungul apelor curgătoare; J27.Amenajări piscicole; J28.Amenajări complexe; J29.Poldere în reconstrucție ecologică; K30.Așezări umane. Vegetație de dune (6%); Stepe psamofile (1%); Stepe deșertice (1%); Pajiști de luncă (2%); Vegetație de mlaștină (48%); Păduri pe dune de nisip (1%); Păduri în lunci inundabile (5%); Vegetație acvatică (27%); Alte unități de vegetație (9%) (Hanganu et al., 2014). Păstrând caracteristica deltelor, teritoriul Rezervaţiei este o regiune plană (câmpie aluvială în formare) cu o înclinare mică de la vest la est (0,006%) În raport cu nivelul Mării Negre, 20,5% din teritoriul Deltei Dunării se găseşte sub acest nivel, iar 79,5% deasupra acestuia. Cea mai mare extindere o au suprafeţele situate între 0 şi 1 m. Cele mai mari înălţimi se găsesc pe grindurile marine (Letea, 12,4 m, Caraorman, 7 m, Popina, 49 m), iar adâncimile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39 m, pe braţul Chilia, - 34 m, pe braţul Tulcea, -26 m, pe braţul Sulina, 18 m, pe braţul Sf. Gheorghe). În depresiunile lacustre adâncimea nu depăşeşte 3 m, cu excepţia lacului Belciug, care are 7 m. Altitudinea medie a deltei este de +0,52 m. sunt: teritoriile predeltaice, grindurile fluviatile şi grindurile maritime, reţeaua hidrografică, lacurile şi terenurile mlăştinoase (P. Gâştescu, B. Driga, Camelia Anghel, 1985), precum şi zona costieră marină de la limita contactului zonei continentale cu apele Mării Negre până la izobata de 40 m. Datorită configuraţiei terenului şi a prezenţei celor trei braţe ale Dunării, unităţile morfohidrografice din zona continentală sunt grupate în trei mari unităţi deltaice (insule): LETEA (Insula Letea), CARAORMAN (Insula Caraorman), DRANOV (Insula Dranov) (P. Gâştescu, 2006). Conform lucrării Harta solurilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării elaborată de I. Munteanu şi colab., în 1996, principalele tipuri de sol şi folosinţe sunt: Solurile aluviale, Limnosolurile, Gleisolurile, Psamosolurile şi nisipurile, Solonceacurile, Solurile bălane, Cernoziomurile, Histosolurile, ntroposolurile şi non-solurile 29 de tipuri de habitate de interes comunitar desemnate prin SCI0065 (O.M. 1964/2007): 71,24% din suprafața ROSCI0065 este ocupată dehabitatele Natura 2000 (Doroftei & Mierlă, 2012) Și 4 habitate de interes comunitar desemnate prin SCI Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare 1150* Lagune costiere 1210 Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului 1310 Comunități cu Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase 1410 Pajiști sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1530* Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice 2110 Dune mobile embrionare (în formare) 2130* Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri) 2160 Dune cu Hippophaë rhamnoides 2190 Depresiuni umede intradunale 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau Isoëto- Nanojuncetea 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentonică de specii de Chara 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition 3160 Lacuri distrofice și iazuri 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion Pag, 14 / 19

15 Specii 3270 Râuri cu maluri nmoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention 40C0* Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice 6260* Pajiști panonice și vest-pontice pe nisipuri 62C0* Stepe ponto-sarmatice 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 6420 Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin 6440 Pajiști aluviale din Cnidion dubii 6510 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba 92D0 Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae) 1130 Estuare 1140 Suprafeţe de mâl şi nisip neacoperite de apa mării la maree joasă 1180 Structuri submarine realizate prin scurgerea gazelor La nivelul anului 2011 baza de date a boidiversităţii RBDD conţine următoarele informaţii în conformitate cu cerinţele actuale de încadrare taxonomică Universal Taxonomic Services şi Systema Naturae de specii din care: 2994 specii de floră (1485 alge; 107 alge; 38 macromicete, 1364 plante vasculare) și 4262 specii de faună (3713 macronevertebrate, 135 pești, 10 amfibieni, 12 reptile, 341 păsări, 51 mamifere). Plante: 1216 specii de plante vasculare spontane -5 specii de interes conservativ (Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE): Marsilea quadrifolia (1428), Aldrovanda vesiculosa (1516), Centaurea jankae (2253), Centaurea pontica (2255), Echium maculatum( rusicum) (4067) Macronevertebrate: 3713 de specii - 12 specii de interes conservativ (Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE): Anisus vorticulus (4056) Graphoderus bilineatus (1082); Leptidea morsei (4036); Lycaena dispar (1060); Osmoderma eremita (1084); Theodoxus transversalis (4064); Ophiogomphus cecilia (1037); Morimus funereus (1089); Arytrura musculus (4027); Catopta thrips (4028); Colias myrmidone (4030); Coenagrion ornatum (4045). Pești: 135 de specii 16 specii de interes conservativ (Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE): Alosa immaculata (4125); Gobio albipinnatus (1124); Aspius aspius (1130); Rhodeus sericeus amarus (1134); Misgurnus fossilis (1145); Sabanejewia aurata (1146); Cobitis taenia (1149); Gymnocephalus schraetzer (1157); Zingel streber (1160); Pelecus cultratus (2522); Zingel zingel (1159); Alosa pontica (2491); Gobio kessleri (2511); Gymnocephalus baloni (2555); Alosa tanaica (4120); Umbra krameri (2011). Amfibieni: 10 specii 2 specii de interes conservativ (Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE): Bombina bombina (1188); Triturus dobrogicus (1993). Reptile: 12 specii 3 specii de interes conservativ (Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE): Testudo graeca (1219); Emys orbicularis (1220); Vipera ursinii (1298). Păsări: 341 de specii Din care 220 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC: 13 permanente:ardea cinerea (A028), Asio otus (A221), Buteo buteo (A087), Certhia (A335), Dendrocopos medius (A238), Dendrocopos syriacus (A429), Dryocopus martius (A236), Gallinula chloropus (A123), Picus canus (A234), Podiceps (A005), Rallus aquaticus (A118), Remiz pendulinus (A336), Tachybaptus ruficollis (A004) 95 de specii se reproduc: Accipiter brevipes (A402), Acrocephalus arundinaceus (A298), Acrocephalus melanopogon (A293), Acrocephalus palustris (A296), Acrocephalus schoenobaenus (A295), Acrocephalus scirpaceus (A297), Alauda arvensis (A247), Alcedo atthis (A229), Anthus campestris (A255), Ardea purpurea (A029), Ardeola ralloides (A024), Aythya nyroca (A060), Botaurus stellaris (A021), Bubulcus ibis (A025), Bucephala clangula (A067), Burhinus oedicnemus (A133), Buteo rufinus (A403), Carduelis (A366), Carduelis carduelis (A364), Carduelis chloris (A363), Charadrius alexandrinus (A138), Chlidonias hybridus (A196), Chlidonias niger (A197), Ciconia ciconia (A031), Ciconia nigra (A030), Circus aeruginosus (A081), Circus pygargus (A084), Columba oenas (A207), Coracias garrulus (A231), Delichon urbica (A253), Egretta alba (A027), Egretta garzetta (A026), Emberiza hortulana (A379), Falco cherrug (A511), Falco naumanni (A095), Falco peregrinus (A103), Falco subbuteo (A099), Pag, 15 / 19

16 Falco vespertinus (A097), Fringilla coelebs (A359), Fulica atra (A125), Gelochelidon nilotica (A189), Glareola nordmanni (A515), Glareola pratincola (A135), Haematopus (A130), Haliaeetus albicilla (A075), Himantopus himantopus (A131), Hippolais icterina (A299), Hippolais pallida (A438), Hirundo rustica (A251), Ixobrychus minutus (A022), Lanius collurio (A338), Lanius minor (A339), Larus cachinnans (A459), Larus melanocephalus (A176), Larus ridibundus (A179), Locustella (A292), Lullula arborea (A246), Luscinia (A270), Luscinia (A271), Luscinia svecica (A272), Melanocorypha calandra (A242), Mergus albellus (A068), Merops apiaster (A230), Miliaria calandra (A383), Milvus migrans (A073), Motacilla alba (A262), Motacilla flava (A260), Muscicapa striata (A319), Nycticorax nycticorax (A023), Oenanthe oenanthe (A277), Oenanthe pleschanka (A533), Oriolus oriolus (A337), Pelecanus crispus (A020), Pelecanus onocrotalus (A019), Phalacrocorax carbo (A017), Phalacrocorax pygmeus (A393), Phoenicurus phoenicurus (A274), Phylloscopus collybita (A315), Platalea leucorodia (A034), Plegadis falcinellus (A032), Podiceps (A006), Podiceps (A008), Porzana parva (A120), Porzana porzana (A119), Recurvirostra avosetta (A132), Riparia riparia (A249), Serinus serinus (A361), Sterna albifrons (A195), Sterna hirundo (A193), Sterna sandvicensis (A191), Sturnus roseus (A353), Sturnus vulgaris (A351), Sylvia nisoria (A307), Upupa epops (A232), Vanellus vanellus (A142) 38 care ierneaza: Accipiter nisus (A086), Anas platyrhynchos (A053), Anas strepera (A051), Anser anser (A043), Anser erythropus (A042), Aquila clanga (A090), Asio flammeus (A222), Aythya ferina (A059), Aythya fuligula (A061), Bombycilla (A263), Branta ruficollis (A396), Bucephala clangula (A067), Buteo lagopus (A088), Circus cyaneus (A082), Cygnus columbianus bewickii (A037), Cygnus cygnus (A038), Cygnus olor (A036), Egretta alba (A027), Falco cherrug (A511), Falco columbarius (A098), Falco peregrinus (A103), Fringilla (A360), Fulica atra (A125), Gavia arctica (A002), Gavia stellata (A001), Lanius excubitor (A340), Mergus albellus (A068), Mergus (A070), Miliaria calandra (A383), Motacilla (A261), Netta rufina (A058), Oxyura leucocephala (A071), Phalacrocorax carbo (A017), Phalacrocorax pygmeus (A393), Plectrophenax nivalis (A375), Podiceps (A008), Scolopax rusticola (A155), Tadorna tadorna (A048) 137 specii se concentrează pe perioada migraţiei:accipiter brevipes (A402), Accipiter nisus (A086), Acrocephalus arundinaceus (A298), Acrocephalus palustris (A296), Acrocephalus schoenobaenus (A295), Acrocephalus scirpaceus (A297), Actitis hypoleucos (A168), Anas acuta (A054), Anas clypeata (A056), Anas crecca (A052), Anas penelope (A050), Anas querquedula (A055), Anser fabalis (A039), Anthus cervinus (A258), Anthus spinoletta (A259), Anthus trivialis (A256), Apus apus (A226), Apus melba (A228), Aquila heliaca (A404), Aquila pomarina (A089), Arenaria interpres (A169), Branta ruficollis (A396), Buteo buteo (A087), Calidris alba (A144), Calidris alpina (A149), Calidris canutus (A143), Calidris ferruginea (A147), Calidris minuta (A145), Calidris temminckii (A146), Carduelis (A366), Carduelis carduelis (A364), Carduelis chloris (A363), Carduelis flammea (A368), Carduelis spinus (A365), Carpodacus (A371), Charadrius alexandrinus (A138), Charadrius morinellus (A139), Chlidonias hybridus (A196), Ciconia ciconia (A031), Ciconia nigra (A030), Circaetus gallicus (A080), Circus macrourus (A083), Circus pygargus (A084), Columba oenas (A207), Falco vespertinus (A097), Ficedula albicollis (A321), Ficedula hypoleuca (A322), Ficedula parva (A320), Fringilla coelebs (A359), Fulica atra (A125), Gallinago gallinago (A153), Gallinago media (A154), Gelochelidon nilotica (A189), Grus grus (A127), Hieraaetus pennatus (A092), Himantopus himantopus (A131), Hippolais icterina (A299), Hirundo daurica (A252), Hirundo rustica (A251), Lanius collurio (A338), Lanius minor (A339), Lanius senator (A341), Larus cachinnans (A459), Larus canus (A182), Larus fuscus (A183), Larus genei (A180), Larus minutus (A177), Larus ridibundus (A179), Limicola (A150), Limosa lapponica (A157), Limosa limosa (A156), Locustella naevia (A290), Lullula arborea (A246), Luscinia (A270), Luscinia (A271), Lymnocryptes minimus (A152), Mergus serrator (A069), Merops apiaster (A230), Milvus migrans (A073), Motacilla alba (A262), Motacilla (A261), Motacilla flava (A260), Muscicapa striata (A319), Netta rufina (A058), Numenius arquata (A160), Numenius phaeopus (A158), Numenius tenuirostris (A159), Oenanthe hispanica (A278), Oenanthe isabellina (A435), Oenanthe oenanthe (A277), Otus scops (A214), Pandion haliaetus (A094), Phalacrocorax carbo (A017), Phalacrocorax pygmeus (A393), Phalaropus lobatus (A170), Philomachus pugnax (A151), Phoenicurus (A273), Phoenicurus phoenicurus (A274), Phylloscopus collybita (A315), Phylloscopus (A314), Phylloscopus (A316), Pluvialis apricaria (A140), Pluvialis squatarola (A141), Podiceps (A006), Podiceps (A008), Porzana pusilla (A121), Prunella (A266), Puffinus yelkouan (A464), Recurvirostra avosetta (A132), Regulus regulus (A317), Riparia riparia (A249), Saxicola rubetra (A275), Saxicola torquata (A276), Scolopax rusticola (A155), Stercorarius (A174), Stercorarius parasiticus (A173), Sterna caspia (A190), Sterna sandvicensis (A191), Streptopelia turtur (A210), Sturnus roseus (A353), Sturnus vulgaris (A351), Sylvia atricapilla (A311), Sylvia borin (A310), Sylvia communis (A309), Sylvia curruca (A308), Sylvia nisoria (A307), Tringa erythropus (A161), Tringa nebularia (A164), Tringa ochropus (A165), Tringa stagnatilis (A163), Tringa totanus (A162), Turdus iliacus (A286), Turdus philomelos (A285), Turdus pilaris (A284), Turdus viscivorus (A287), Vanellus vanellus (A142), Xenus cinereus (A167). Pag, 16 / 19

17 4000 de perechi de Pelecanus onocrotalus (Hrecisca, Buhaiova, Merhei, Matița) cea mai mare colonie de pelican comun din Europa; 320 de perechi clocitoare de Pelecanus crispus (specie periclitată) (Lejai, Buhaiova, Ceaplace, Prundu cu Păsări); 70 de colonii de păsări (36 mixte, 34 monospecifice); 22 de colonii de cormoran mare (Inonova, Bijan, Purcelu, Sf. Gheorghe, Nebunu, Holbina-Dunavăț, Martinca și Cuzmânții Mici); Colonii monospecifice-anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC:A393 Phalacrocorax pygmeus (Ulasova și Lopatna-Eracle); A027 Egretta alba (Japșa Moreanu); A023 Nycticorax nycticorax (Japșa Strâmbele); A195 Sterna albifrons, A135 Glareola pratincola (Grindul Lupilor și Vadu); A193 Sterna hirundo (Vadu și Insula Musura); A191 Sterna sandvicensis (GolfulMusura, 2200 de indivizi); A196 Chlidonias hybridus (Lacurile Lung, Obretinciuc, Cuibul cu Lebede, Gâsca, Telincea și Potica); A176 Larus melanocephalus (Sărăturile Murighiol); A025 Bubulcus ibis (Lacul Nebunu); Colonii mixte- Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC: A017 Phalacrocorax carbo, A393- Phalacrocorax pygmeus, A026 Egretta garzetta, A027 Egretta alba, A023 Nycticorax nycticorax, A032 Plegadis falcinellus, A029 Ardea purpurea, A028 Ardea cinerea, A024 Ardeola ralloides, A034 Platalea leucorodia, A196 Chlidonias hybridus, A193 Sterna hirundo, A179 Larus ridibundus (Lacurile Nebunu, Martinca, Cuzmânții Mici, Ghermandi, Purcelu, Lumina, Caraorman). Mamifere 51 de specii - 7 specii de interes conservativ (Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE): Mustela eversmannii (2633); Vormela peregusna (2635); Spermophilus citellus (1335); Lutra lutra (1355); Mustela lutreola (1356), Castor fiber(1337); Mesocricetus newtoni (2609) ; c) prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului; Suprafeţele de teren pe care se implementează proiectul sunt suprafeţe deja antropizate în intravilanul satului Mila 23, comunei Crisan. Habitate şi specii de interes comunitar ce pot fi observate în vecinătăţile amplasamentelor (zona extinsă de studiu): Habitate Specii 1210 Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului 1310 Comunități cu Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase 1410 Pajiști sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1530* Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice 2110 Dune mobile embrionare (în formare) 2130* Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri) 2160 Dune cu Hippophaë rhamnoides Macronevertebrate: Lycaena dispar; Reptile: Emys orbicularis; Vipera ursinii; Mamifere: Erinaceus romanicus; Neomys fodiens; Lepus capensis; Arvicola terrestris; Ondatra zibethicus; Rattus norvegicus; Rattus norvegicus; Vulpes vulpes; Canis aureus; Nyctereutes procyonoides; Lutra lutra; Mustela erminea; Mustela nivalis; Meles meles; Sus scrofa; Pipistrellus pipistrellus Păsări: Phalacrocorax carbo; Phalacrocorax pygmeus; Pelecanus onocrotalus; Pelecanus crispus; Botaurus stellaris; Ixobrychus minutus; Nycticorax nycticorax; Ardeola ralloides; Egretta garzetta; Casmerodius albus; Ardea cinerea; Ardea purpurea; Ciconia ciconia; Plegadis falcinellus; Platalea leucorodia; Phoenicopterus ruber; Cygnus olor; Cygnus cygnus; Anser albifrons; Anser anser; Branta ruficollis; Tadorna tadorna; Anas penelope; Anas strepera; Anas crecca; Anas platyrhynchos; Anas acuta; Anas querquedula; Anas clypeata; Netta rufina; Aythya nyroca; Haliaeetus albicilla; Circus aeruginosus; Circus Pag, 17 / 19

18 cyaneus; Accipiter gentilis; Accipiter nisus; Accipiter brevipes; Buteo buteo; Buteo rufinus; Buteo lagopus; Aquila clanga;pandion haliaetus; Falco tinnunculus; Falco vespertinus; Falco columbarius; Falco subbuteo; Falco cherrug; Perdix perdix; Coturnix coturnix; Phasianus colchicus; Rallus aquaticus; Crex crex; Galinulla chloropus; Fulica atra; Grus grus; Haematopug ostralegus; Himantopus himantopus; Recurvirostra avosetta; Burhinus oedicnemus; Glareola pratincola; Charadrius dubius; Charadrius alexandrinus; Vanellus vanellus; Calidris alba; Chalidris minuta; Philomachus pugnax; Gallinago gallinago; Galinago media; Scolopax rusticola; Limosa limosa; Tringa erythropus; Tringa totanus; Tringa stagnatilis; Tringa nebularia; Tringa ochropus; Tringa glareola; Actitis hypoleucos; Arenaria interpres; Larus ichtyaetus; Larus melanocephalus; Larus minutus; Larus ridibundus; Larus canus; Larus cachinnans; Sterna sandvicensis; Sterna hirundo; Chlidonias hybridus; Columba oenas; Columba palumbus; Streptopelia decaocto; Streptopelia turtur; Cuculus canorus; Athene noctua; Apus apus; Alcedo atthis; Merops apiaster; Coracias garrulus; Upupa epops; Jynx torquilla; Picus canus; Dendrocopos syriacus; Dendrocopos minor; Melanocorypha calandra; Galerida cristata; Riparia riparia; Hirundo rustica; Hirundo daurica; Anthus campestris; Motacilla flava; Motacilla citreola; Motacilla cinerea; Motacilla alba; Troglodytes troglodytes; Prunella modularis; Erithacus rubecula; Luscinia svecica; Luscinia luscinia; Phoenicurus ochruros; Phoenicurus phoenicurus; Saxicola rubetra; Saxicola torquata; Oenanthe oenanthe; Turdus torquatus; Turdus merula; Turdus pilaris; Turdus philomelos; Turdus iliacus; Turdus viscivorus; Locustella luscinioides; Acrocephalus melanopogon; Acrocephalus paludicola; Acrocephalus shoenobaenus; Acrocephalus agricola; Acrocephalus dumetorum; Acrocephalus palustris; Acrocephalus scirpaceus; Acrocephalus arundinaceus; Hippolais pallida; Hippolais icterina; Sylvia nisoria; Sylvia curruca; Sylvia borin; Sylvia atricapilla; Phylloscopus trochiloides; Phylloscopus collybita; Phylloscopus fuscatus; Phylloscopus trochilus; Regulus regulus ; Muscicapa striata; Ficedula parva; Ficedula albicollis; Aegithalos caudatus; Parus caeruleus; Parus major; Remiz pendulinus; Oriolus oriolus; Lanius collurio; Lanius minor; Lanius excubitor; Lanius senator; Lanius isabellinus; Pica pica; Corvus monedula; Corvus frugilegus; Corvus corone cornix; Sturnus vulgaris; Sturnus roseus; Passer domesticus; Passer hispaniolensis; Passer montanus; Fringilla coelebs; Fringilla montifringilla; Carduelis chloris; Carduelis carduelis; Carduelis spinus; Carduelis cannabina; Carpodacus erythrinus; Coccothraustes coccothraustes; Emberiza hortulana; Emberiza shoeniclus; Emberiza melanocephala; Miliaria calandra d) se va preciza dacã proiectul propus nu are legãturã directã cu sau nu este necesar pentru managementul conservãrii ariei naturale protejate de interes comunitar; Proiectul nu are legatură cu managementul conservării ariilor naturale protejate de interes comunitar. Obiectivele de conservare ale ariilor naturale protejate de interes comunitar şi integritatea reţelei NATURA 2000 nu vor fi afectate prin implementarea prezentului proiect. Nu se reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar şi nu se propun intervenţii care sa ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar. Pag, 18 / 19