Microsoft PowerPoint - Cunoasterea elevului [Compatibility Mode]

Transcriere

1 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Axa prioritară 1 EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăńii bazate pe cunoaştere Domeniul major de intervenńie 1.3. Dezvoltarea resurselor umane în educańie şi formare profesională Titlul proiectului: Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activităńi de mentorat Contract nr: POSDRU/3/1.3/S/1

2 CUNOASTEREA ELEVULUI

3 CONTINUTUL MODULULUI: -Capitolul 1, Să cunoaştem elevii -Capitolul 2, Colaborarea cu familiile elevilor - Capitolul 3, Teoria Inteligenţelor Multiple (TIM) în şcoală - Capitolul 4, Dezvoltarea emoţională şi socială - Capitolul 5 Motivaţia în învăţare - Capitolul 6, Stiluri de învăţare. Stiluri de predare - Capitolul 7, Stilul de viaţă Educaţia centrată pe elev

4 TEMA DE REFLECTIE Amintiţi-vă din experienţa de elev/elevă, cine a fost cadrul didactic (învăţător, profesor) preferat? Enumeraţi calităţile sau caracteristicile prin care puteţi descrie persoana aleasă. Identificaţi valorile promovate de aceasta în activităţile şcolare şi extraşcolare. Apreciaţi importanţa acordată asupra cunoaşterii elevilor. Evaluaţi impactul interesului cadrului didactic pentru cunoaşterea elevilor în vedereaderulării optime a procesului de predare învăţare şi a pregătirii pentru succesul în carieră şi în viaţă.

5 Elevii nu se pot deschide pentru activităńi de cunoaştere decât dacă: SolicitaŃi prezentarea lor ÎncurajaŃi, lăudańi, acordańi credit DezvoltaŃi încrederea în sine ApelaŃi elevii pe numele mic, prenumele ComunicaŃi cu întreaga clasă şi cu fiecare elev DecoraŃi clasa, holurile, cancelaria ManifestaŃi calm, fermitate şi creativitate

6 ImplicaŃi elevii în activităńi de echipă OferiŃi împreună serviciile comunităńii StimulaŃi curiozitatea PregătiŃi lecńiile şi folosińi strategii interactive DelegaŃi sarcini şi responsabilităńi clare SolicitaŃi şi acordańi feedback (idei şi sugestii) InstituiŃi evenimente speciale în clasă şi-n şcoală ZâmbiŃi şi râdeńi

7 DE RETINUT! AtenŃie la folosirea testelor psihologice! Acestea sunt aplicabile elevilor, părinńilor şi cadrelor didactice numai de specialiştii acreditańi în psihodiagnostic de Colegiul Psihologilor, numai dacă sunt etalonate, standardizate şi validate pe populańia din România pentru segmentul de vârstă respectiv. Nu etichetańi, un diagnostic greşit poate dăuna evoluńiei unui copil, obńinerii performanńelor şi dezvoltării ulterioare.

8 DE RETINUT! În cazul copiilor cu ADHD (Deficit de Atenţie/ Tulburare Hiperkinetică)-una dintre celemai frecvente afecţiuni comportamentale întâlnite la copii şi adolescenţi, studiile arată că un procent de5% din copiii de vârstă şcolară prezintă simptome ADHD (1 2 din copiii dintr-o clasă de 30). Deoarecemajoritatea copiilor manifestă simptome de inatenţie, impulsivitate, hiperactivitate, diagnosticul de ADHD poate fi stabilit numai de către un specialist, şi anume medicul psihiatru. (

9 Specialiştii stabilesc diagnosticul de ADHD numai atunci când un copil: A manifestat comportamente inadecvate nivelului său de dezvoltare. Manifestă cel puţin şase astfel de comportamente în mod constant, timp de cel puţin şase luni. A prezentat unele simptome înainte de vârsta de şapte ani. Este afectat de aceste simptome în activităţile curente, în mai mult decât un singur context, de exemplu la şcoală şi acasă. Prezintă simptome care nu sunt explicate mai bine de o altă boală. La apariţia primelor manifestărispecifice, contactaţi părinţii. Ca şi cadru didactic, jucaţi un rol esenţial în diagnosticarea şi urmărireacopilului cu ADHD

10 CUNOAŞTEREA ELEVILOR ŞI A FAMILIILOR LOR

11 REFLECTATI În prima zi de şcoală, atunci când vă întâlniţi cu elevi noi, cum vă prezentaţi? Ce spuneţi despre dumneavoastră? Cum vă place să se prezinte elevii dumneavoastră? Ce anume vă interesează cel mai mult? Din experienţa avută până în prezent, ce anume vă ajută să vă cunoaşteţi elevii?

12 Care ar trebui să fie valorile şi atitudinile necesare unui profesor/învăńător care vrea să îşi cunoască elevii?

13 CÂTEVA VALORI ŞI ATITUDINI NECESARE CADRELOR DIDACTICE: ÎNCREDERE EMPATIE CONŞTIENTIZAREA ŞI ELIMINAREA PREJUDECĂŢILOR INTERES AUTENTIC EGAL PENTRU ELEVI RESPECT PENTRU TOŢI ELEVII CREATIVITATE DISPONIBILITATE PENTRU ÎNVĂŢAREA CONTINUĂ ALTELE?.

14 MITURI: 1.Cea mai bună modalitate de a fi implicat ca părinte este prin intermediul comitetului de părinţi sau alte forme de asociere sau organizare a părinţilor. 2.Profesorii sunt singurii experţi în educaţia copiilor, iar părinţii nu trebuie niciodată să întrebe sau să solicite informaţii despre ceea ce se întâmplă la şcoală. 3.Impactul implicării părinţilor asupra rezultatelor şcolare ale copiilor depinde de venitul financiar, nivelul de educaţie sau statutul profesional. 4.Cei care sunt responsabili de implicarea părinţilor sunt profesorii, părinţii şi elevii.!!!fiecare grupă prezintă cel puţin un contraargument pentru mitul cu numărul grupei.

15 Teoria Inteligenţelor Multiple (TIM) în şcoală

16 SCOPUL: FIECARE COPIL AR TREBUI SĂ FIE CAPABIL SĂ SE DEZVOLTE LA MAXIMUM DE CAPACITATE ÎN CONFORMITATE CU POTENŢIALUL PROPRIU.

17 . T.I.M. NU SCHIMBĂ CEEA CE AVEM DE PREDAT, NE AJUTĂ DOAR SĂ SCHIMBĂM MODUL ÎN CARE LUCRĂM CU ELEVII, NE AJUTĂ SĂ ÎNŢELEGEM FAPTUL CĂ ELEVII POT FI DEŞTEPŢI ÎN DIFERITE FELURI ŞI NE INSTRUMENTEAZĂ ÎN A-I AJUTA SĂ EVOLUEZE ÎN MOD DIFERIT.

18 H. GARDNER defineşte inteligenţa ca fiind: -Calea prin care un individ poate să îşi rezolve problemele de viaţă reală. -Abilitatea de a crea un produs sau de a oferi un serviciu care este de valoare în cel puţin o cultură. -Potenţialul de a găsi sau de a crea soluţii care să faciliteze achiziţia de cunoaştere nouă. Cele 8 inteligenţe sunt (Gardner, 1983): Inteligenţa verbal-lingvistică sau inteligenţa cuvintelor Inteligenţa logico-matematică sau inteligenţa numerelor şi a raţiunii Inteligenţa vizual-spaţială sau inteligenţa imaginilor, desenului şi a picturii Inteligenţa muzical-ritmică sau inteligenţa tonului, ritmului şi a timbrului Inteligenţa corporal-kinestezică sau inteligenţa întregului corp Inteligenţa interpersonală sau inteligenţa interacţiunilor sociale Inteligenţa intrapersonală sau inteligenţa autocunoaşterii Inteligenţa naturalistă sau inteligenţa tiparelor, regularităţilor şi a comportamentelor?inteligenţa existenţială încă supusă cercetărilor

19 Cum recunoaştem diferitele tipuri de inteligenţă? Fiind atenţi la noi înşine şi la cei din jur!.

20 Cel care: Gândeşte în cuvinte Are o bună memorie pentru nume, locuri, date etc. Îi place să citească, să scrie, să spună poveşti Îi place ordinea şi sensul cuvintelor Explică uşor Are un umor lingvistic remarcabil Convinge uşor, este persuasiv în vorbire şi scriere Face analize metalingvistice cu uşurinţă manifestă inteligenţa verbal lingvistică.

21 Cel care: Are plăcerea de a rezolva probleme, de a lucra cu cifre RaŃionează inductiv şi deductiv Are un bun discernământ în ceea ce priveşte relańiile şi conexiunile Realizează calcule complexe Are gândire ştiinńifică manifestă inteligenńa logico matematică.

22 Cel care: Are imaginańie activă Îşi formează imagini mentale (vizualizează) Se orientează uşor în spańiu Recunoaşte relańii şi obiecte spańial Are percepńii corecte din diferite unghiuri Reprezintă uşor grafic prin pictură, desen, sculptură manifestă inteligenńă vizual spańială.

23 Cel care: Poate controla în mod voluntar mişcările corpului Îşi poate programa mişcări ale corpului Face uşor legătura dintre corp şi minte Are abilităţi mimetice manifestă inteligenţă corporal kinestezică.

24 Cel care: Apreciază structura muzicii şi a ritmului Are scheme sau cadre pentru auzirea muzicii Este sensibil la sunete şi tipare vibraţionale Recunoaşte, creează şi reproduce sunete, ritmuri, muzică, tonuri şi vibraţii Apreciază calităţile caracteristice ale tonurilor şi ritmurilor manifestă inteligenţa muzical ritmică.

25 Cel care: Comunică eficient verbal şi non-verbal Este sensibil la sentimentele, temperamentul şi motivaţia celor din jur Optează pentru lucrul în cooperare Le place să lucreze în grup Dau dovadă de înţelegerea perspectivelor celorlalţi Sunt capabili să cedeze şi să păstreze sinergie manifestă inteligenţă interpersonală.

26 Cel care: Are capacitate de concentrare Tendinţa de a reflecta asupra realităţii înconjurătoare şi a naturii umane Îşi dezvoltă uşor abilităţile metacognitive Sunt conştienţi de propriile sentimente Are simţul transpersonal al sinelui Are abilităţi de gândire şi raţiune de ordin superior manifestă inteligenţă intrapersonală.

27 Cel care: Are dezvoltat simţul de comuniune cu natura Recunoaşte şi clasifică uşor membri ai diferitelor specii Apreciază impactul naturii asupra sinelui şi a sinelui asupra naturii Recunoaşte tipare şi comportamente manifestă inteligenţă naturalistă.

28 EXERCITIU Nu-i aşa? Sunt unic(ă) Completaţi frazele lacunare şi discutaţi de importanţa respectării unicităţii elevului în procesul de educaţie: 1. Sunt unic pentru că Sunt unic pentru că Sunt unic pentru că Sunt unic pentru că Sunt unic pentru că Sunt unic pentru că Sunt unic pentru că Sunt unic pentru că Sunt unic pentru că Sunt unic pentru că... Scrieţi un motto care vă reprezintă în modul vostru de a fi, de a învăţa, de a vă comporta!

29 TIM cuprinde un număr de implicaţii educaţionale importante. Armstrong (1994) a sintetizat aceste idei în patru puncte cheiepe care profesorii le găsesc atractive. 1. Fiecare persoană are toate cele opt inteligenţe. 2. Inteligenţele pot fi dezvoltate 3. Inteligenţele acţionează în moduri complexe. 4. Există diferite moduri de a fi inteligent.

30 REFLECTATI Întrebări posibile Reflectaţi asupra următoarelor întrebări atunci când vă planificaţi lecţiile? Acestea reprezintăun ajutor în descoperirea opotunităţilor prin care se pot implica cât mai multe inteligenţe la ore. 1. Cum pot să folosesc cuvântul scris sau vorbit la oră? 2. Cum pot să includ calcule, gândirea critică, clasificări în cadrul lecţiei? 3. Cum pot să folosesc culorile, graficele, organizatori grafici, desenul în diferite momente ale lecţiei? 4. Când pot să folosesc ritmuri diverse, sunete specifice din mediul înconjurător, muzica? 5. La ce moment al lecţiei ar fi potrivit un exerciţiu de învăţare bazat pe mişcare, dramatizare? 6. Când este important să utilizez timpul şi spaţiul de învăţare în mod individual? 7. Când folosesc lucrul în perechi şi echipă şi care sunt criteriile pe baza cărora alcătuiesc grupurile? 8. Când pot să utilizez tipare, clasificări şi diverse asociaţii cu mediul înconjurător, cu viaţa de fiecare zi? 9. În ce măsură şcoală, cadrele didactice acordă suport dezvoltării inteligenţelor multiple laorele de curs?

31 Este important pentru profesori! să înţelegeţi profilul de inteligenţă personal şi al elevilor să conştientizaţi cum teoria inteligenţelor multiple ajută în procesul de educaţie să aplicaţi TIM în activitatea educaţională zilnică (planuri de lecţie, curriculum, evaluare) să adecvaţi stilul personal de predare la stilul de învăţare al elevilor să manifestaţi răbdare, imaginaţie, creativitate şi implicare.

32 În procesul de cunoaştere a elevilor, instruirea diferenńiată sau educańia centrată pe elev este răspunsul inteligent al cadrului didactic la nevoile acestuia. Pentru a fi eficient, este necesar să fie ghidat de principiile diferenńierii: conńinutul, procesul şi produsul instruirii se diferenńiază după profilurile de inteligenńă,nevoile şi interesele elevilor. parcurgerea materiei se face în conformitate cu ritmurile individuale ale elevilor. evaluarea este continuă, notarea nu este permanentă. elevii sunt în progres, starea de eşec se numeşte succes amânat.

33 Dezvoltarea emońională şi socială

34 EXERCITIU Întâlnirea de 20 ani ImaginaŃi-vă sau poate ańi trăit deja evenimentul: întâlnirea de 20 ani, după terminarea liceului sau facultăńii. PurtaŃi o discuńie deschisă, în grup, despre această întâlnire de bilanń din viańa dvs., pentru a activa emońii! Cum v-ańi pregătit/ vă veńi pregăti pentru întâlnire? Ce ańi povestit/ veńi povesti despre dumneavoastră şi portofoliul personal şi profesional de la absolvire? Cu ce emońii v-ańi prezentat/ vă prezentańi? Cu ce emońii au venit colegii? ConsideraŃi că ańi avut succes în tot acest timp? Care au fost aşteptările colegilor?. Îi veńi surprinde /au fost surprinşi cu/de succesele avute? Ce calităńi v-au determinat reuşitele în viańă?

35 EXERCITIU DiscuŃii despre succes Ce este succesul pentru dumneavoastră? Ce înseamnă succesul pentru elevii dumneavoastră? Când considerańi că aveńi succes cu elevii dumneavoastră? Când considerańi că elevii au succes? Care abilităńi reprezintă cele mai bune elemente de predicńie pentru succesul şcolar şi succesul în viańă? De ce unii copii /adulńi reuşesc şi alńii nu? DesenaŃi propriul succes!

36 STIATI CA??? Studiile arată că IE este cel mai bun predictor pentru achizińiile viitoare, pentru succes fańă de inteligenńa tradińională, cognitivă. Este o abilitate transferabilă care permite adaptarea rapidă la schimbările sociale contemporane. În acest context, primul pas este să înńelegem rolul extraordinar pe care îl are folosirea inteligentă a emońiilor. Succesul în viańă depinde de abilităńile emońionale şi sociale care se formează pe tot parcursul educańiei formale sau cel puńin ar trebui să fie urmărite ca obiective, dincolo de discipline. InteligenŃa emońională este abilitatea individului de a recunoşte, a identifica, a conştientiza, a exprima, a evalua şi a controla emońiile.

37 EXERCITIU FolosiŃi inteligent emońiile dacă... RăspundeŃi cu da, nu sau uneori, la întrebările de mai jos. ApreciaŃi în ce măsură sunteńi mai mult sau mai puńin inteligent emońional. ConsideraŃi că este doar un punct de plecare pentrudezvoltare şi acńiune, nu o etichetare. - ControlaŃi impulsurile emońionale? - SunteŃi receptiv la emońiile/ sentimentele celorlalńi? - ManifestaŃi echilibru emońional? - CitiŃi emońiile celorlalńi? - GestionaŃi şi negociańi conflictele? - IniŃiaŃi, dezvoltańi şi menńineńi relańii interpersonale? - Au nevoile cadrele didactice de inteligenńă emońională?argumentańi!

38 Întreaga strategie didactică trebuie să aibă o dimensiune de educare a emońiilor. - Tratarea diferenńiată a elevilor înseamnă respectarea emońiilor şi sentimentelor fiecăruia. - De ce este inteligenńa emońională atât de importantă pentru cadre didactice şi pentru şcoală? Dacă IQ este un dat genetic, IE este acel tip de inteligenńă pe care o îmbunătăńim constant cu fiecare experienńă trăită şi care influenńează eficienńa unei persoane.

39 Stiati ca? Cercetătorul francez Le Doux a bulversat în mod pozitiv lumea ştiinńei prin descoperirea bulbului amigdalian (numit şi creierul ancestral sau magazinul memoriei emońionale, un fel de santinelă psihică ), organul responsabil pentru toate emońiile pe care le trăim: iubire, plâns, frică, durere, râs, ruşine,mânie, optimism, bucurie, ură, etc. Un fapt relevant în istoria conceptului este experimentul bomboanelor realizat în 1960, de psihologul W. Mischel, de la Universitatea din Stanford, în care nişte copii de 4 ani au avut de ales între a aştepta câteva minute şi a lua o bomboană, până când un cercetător va reveni în cameră şi le va oferi două bomboane. Aceştia au fost monitorizańi până când au absolvit liceul. Au observat că cei care au amânat recompensa, au dat dovadă de autocontrol şi stăpânire de sine, adică au fost echilibrańi emońional, au rezultate mai bune şi sunt mai competenńi la şcoală şi în viańa cotidiană. Cercetările arată că dezvoltarea emońională a elevilor este decisivă pentru succesul şcolar şi pentru reuşita în viańă. (D. Goleman, 2001,M. J. Tobias, S. E. Tobias, B. S. Friendlander, 2002)

40 Dintre factorii care determină succesul în viańă, IQ reprezintă 20%, iar procentul de 80%, este deńinut de abilităńile emońionale şi sociale. De aceea, procesul de cunoaşterea emońiilor personale trebuie încurajat. Persoanele cu un înalt grad de autocunoaştere au şanse superioare de reuşită. EmoŃiile afectează modul în care relańionăm cu ceilalńi, chiar modul în care ne percepem ca persoane. Dezvoltarea creierului şi a învăńării sunt afectate pozitiv sau negativ de relańiile interpersonale.

41 EXERCITIU Din profil emońiile RealizaŃi portretul unui cadru didactic inteligent emońional. IdentificaŃi 10 porunci de la care un cadru didactic nu trebuie să se abată pentru a promova dezvoltarea emońională şi socială a elevilor săi. ComentaŃi: Tu te vei judeca, atunci pe tine însuńi, spuse regele.e lucrul cel mai greu. A te judeca pe tine este mult mai greu decât a-l judeca pe altul. Micul PrinŃ, Antoine de Saint-Exupéry

42 Profilul unui cadru didactic de succes, inteligent emońional presupune un bun management al emońiilor, mai ales al emońiilor negative într-un mod autentic, real şi sănătos, fără frustrări şi de plătit polińe elevilor cu care lucrează. Pregătirea profesională, deschiderea, şi toleranńa sunt atitudini fără de care nu se poate dezvolta inteligenńa emońională. Identificarea şi înńelegerea propriilor emońii şi sentimente, asumarea lor, conştientizarea nevoilor emońionale proprii constituie primul pas.

43 AcordaŃi suport elevilor printr-o atitudine pozitivă. OferiŃi ajutor în analiza emońiilor/ sentimentelor/ comportamentelor prin comunicare. ÎnŃelegeŃi şi respectańi emońiile/ sentimentele prin aplicarea managementului diversităńii. FurnizaŃi opńiuni curriculare variate care să încurajeze exprimarea emońională. ÎnvăŃaŃi elevii să rezolve problemele şi din punct de vedere emońional. FiŃi emońionali cu elevii pentru că au nevoie de căldură şi înńelegere.

44 A avea abilităńi sociale presupune: comunicare interpersonală (ascultare activă, comunicare verbală/ nonverbală/ paraverbală,feedback, asertivitate, empatie) inińiere, menńinere şi finalizare a unei relańii împărńire de obiecte şi împărtăşire de experienńe rezolvare şi negociere a conflictelor colaborare şi lucru în echipă, cooperare cu alńii integrare în grup, cooperare, conducere/leadership toleranńă şi acceptare a diversităńii (diferenńe de opinii) oferire şi primire de complimente căutare şi oferire de ajutor/suport social integrare în grup

45 Reflectati De ce? MotivaŃia în învăńare GăsiŃi răspunsuri la următoarele întrebări, în mod individual, apoi dezbateńi în grup. ScrieŃi concluziile sub forma unor mesaje cheie puternic motivatoare. De ce este şcoala importantă? De ce vin elevii la şcoală? De ce nu învańă elevii? De ce profesorii nu vin cu drag la şcoală? De ce nu se implică părinńii? De ce sunt programele încărcate? De ce nu se învańă lucruri practice? De ce şcoala nu este prietenoasă? De ce educańie?