MUNICIPIUL CRAIOVA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA HOTĂRÂREA NR.362 privind aprobarea proiectului (cererea de finanţare) Eficienţă energetică

Transcriere

1 MUNICIPIUL CRAIOVA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA HOTĂRÂREA NR.362 privind aprobarea proiectului (cererea de finanţare) Eficienţă energetică prin Facilităţi de FinanţarE pentru CreşTerea economică a municipiului Craiova EFFECT 20.3 Consiliul Local al Municipiului Craiova întrunit în şedinţa ordinară din data de ; Având în vedere raportul nr.90026/2013 al Direcţiei Elaborare şi Implementare Proiecte prin care se propune aprobarea proiectului (cererea de finanţare) Eficienţă energetică prin Facilităţi de FinanţarE pentru CreşTerea economică a municipiului Craiova EFFECT 20.3 şi rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.155, 156, 157, 158 şi 159/2013; În conformitate cu prevederile art.44 alin.1 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, Hotărârii Guvernului nr.759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, modificată şi completată şi Ordinului comun al Ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministrului Finanţelor Publice şi Ministerului Afacerilor Europene nr.2368/1058/1501/2012 privind aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru domeniul major de intervenţie "Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetic a blocurilor de locuinţe", axa prioritară "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor poli urbani de creştere", modificat şi completat; În temeiul art.36 alin.2 lit.b coroborat cu alin.4 lit.d, art.45 alin.2 lit.e, art.61 alin.2 şi art.115 alin.1 lit.b din Legea nr.215/2001, republicată, privind administraţia publică locală; HOTĂRĂŞTE: Art.1. Se aprobă proiectul (cererea de finanţare) Eficienţă energetică prin Facilităţi de FinanţarE pentru CreşTerea economică a municipiului Craiova EFFECT 20.3, în vederea solicitării unei finanţări nerambursabile în cadrul Programului Operaţional Regional, Axa prioritară 1, domeniul de intervenţie 1.2: Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe, cu o valoare totală de ,72 lei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2.Se aprobă suportarea de la bugetul de venituri şi cheltuieli al Municipiului Craiova a contribuţiilor la proiectul prevăzut la art.1 din prezenta hotărâre, dupa cum urmează:

2 ,11 lei, reprezentând contribuţia proprie la cheltuielile eligibile, in procent de 40% din valoarea totala eligibila a proiectului: 20% contribuţia unităţii administrativ-teritoriale - municipiul Craiova, în sumă de ,06 lei şi 20% contribuţia asociaţiilor de proprietari în sumă de ,05 lei; ,44 lei, reprezentând contribuţia proprie la cheltuielile neeligibile, inclusiv TVA aferent : contribuţia unităţii administrativ-teritoriale - municipiul Craiova, în sumă de ,71 lei şi contribuţia asociaţiilor de proprietari, în sumă de ,73 lei. Art.3. Consiliul Local al Municipiului Craiova va asigura valoarea totală a cheltuielilor neeligibile, a cheltuielilor suplimentare (conexe) care vor aparea în timpul implementării proiectului, precum şi resursele financiare necesare implementării optime a proiectului, în condiţiile rambursării ulterioare a cheltuielilor eligibile din instrumente structurale, respectiv a recuperării ulterioare a cotei-părţi ce revine fiecărei asociaţii de proprietari din valoarea proiectului. Art.4. Primarul Municipiului Craiova prin aparatul de specialitate: Serviciul Administraţie Publică Locală, Direcţia Elaborare şi Implementare Proiecte şi Direcţia Economico-Financiară vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, Marian VASILE CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR, Nicoleta MIULESCU

3 PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL Axa prioritară 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor poli urbani de creştere Domeniul major de intervenţie 1.2 Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinte ANEXA LA HOTĂRÂREA NR.362/2013 FORMULARUL CERERII DE FINANŢARE PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, Marian VASILE Pagina 1 din 41

4 Cuprins 0. INFORMAŢII PRIVIND TIPUL ASISTENŢEI FINANCIARE NERAMBURSABILE SOLICITATE INFORMAŢII PRIVIND SOLICITANTUL Solicitantul Reprezentantul legal al Solicitantului Persoana de contact Persoana responsabilă cu operaţiunile financiare Banca/Trezoreria Sprijin primit în prezent sau anterior din fonduri publice şi/sau împrumuturi din partea instituţiilor financiare internaţionale (IFI) CEREREA DE FINANŢARE Resursele materiale implicate în realizarea proiectului Managementul cererii de finanţare Proiectele din cadrul cererii de finanţare DESCRIEREA PROIECTELOR ŞI A ACTIVITĂŢILOR DIN CEREREA DE FINANŢARE Localizarea proiectelor Descrierea proiectelor Calendarul activităţilor cererii de finantare Durata de implementare a activitatilor prevazute in cererea de finantare Indicatori Sustenabilitatea investitiilor Informare şi publicitate ACHIZIŢIILE PUBLICE FINANŢAREA PROIECTELOR Bugetul CERERII DE FINANŢARE SURSE DE FINANŢARE CERTIFICAREA CERERII DE FINANŢARE Pagina 2 din 41

5 ÎNREGISTRAREA CERERII DE FINANŢARE Organismul intermediar pentru POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nr: Înregistrată de: Cod SMIS: Semnătura Data TITLUL: Eficienţă energetică prin Facilităţi de FinanţarE pentru CreşTerea economică a Municipiului Craiova EFFECT INFORMAŢII PRIVIND TIPUL ASISTENŢEI FINANCIARE NERAMBURSABILE SOLICITATE Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 1. INFORMAŢII PRIVIND SOLICITANTUL 1.1. Solicitantul Denumirea solicitantului Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Craiova Codul de înregistrare fiscală Codul unic de înregistrare - Adresa sediului solicitantului str. A. I. Cuza nr. 7, Craiova, Dolj, Romania consiliulocal@primariacraiova.ro Tipul solicitantului unitate administrativ-teritorială (autoritate a administraţiei publice locale) municipiu reşedinţă de judeţ unitate administrativ-teritorială (autoritate a administraţiei publice locale) sector al municipiului Bucureşti 1.2. Reprezentantul legal al Solicitantului Numele Vasilescu Lia Olguta Funcţia Primar Numărul de telefon Pagina 1 din 41

6 Numărul de fax Persoana de contact Numele Dorina Predus Funcţia Director, Directia Elaborare şi Implementare Proiecte Numărul de telefon Numărul de fax Persoana responsabilă cu operaţiunile financiare Numele Stefan Lucia Funcţia Director Economic Adjunct Numărul de telefon Numărul de fax Banca/Trezoreria Denumirea băncii (sucursalei) Adresa băncii Codul IBAN Trezoreria Municipiului Craiova Str. Mitropolit Firmilian, nr. 1, Craiova, Dolj RO22 TREZ XXXXX 1.6. Sprijin primit în prezent sau anterior din fonduri publice şi/sau împrumuturi din partea instituţiilor financiare internaţionale (IFI) Aţi mai solicitat sprijin financiar din fonduri publice sau împrumuturi din partea IFI, pentru vreunul din proiectele (fie în întregime, fie parţial, respectiv pentru o parte din activităţile cuprinse în proiect) ce constituie obiectul prezentei Cereri de finanţare? Da Nu Vreunul din proiectele (integral sau parţial, respectiv activităţi/investiţii din proiect) ce constituie obiectul prezentei Cereri de finanţare a mai beneficiat deja de sprijin financiar din fonduri publice sau împrumuturi din partea IFI? Da Nu 2. CEREREA DE FINANŢARE Pagina 2 din 41

7 Prin prezenta Cerere de finanţare se solicită co-finanţarea proiectelor propuse mai jos, în cadrul Programului Operaţional Regional Axa prioritară 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor poli urbani de creştere, 1.2. Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe. Ratele de co-finanţare ale autorităţii publice locale şi asociaţiilor de proprietari vor fi: 30% contribuţia autorităţii publice locale şi 10% contribuţia fecăreia din asociaţiile de proprietari, în condiţiile în care mai mult de 50% dintre familiile - proprietari din fiecare bloc au un venit mediu net lunar pe membru de familie sub 150 Euro; 20% contribuţia autorităţii publice locale şi 20% contribuţia fiecăreia din asociaţiile de proprietari, în condiţiile în care mai mult de 50% dintre familiile - proprietari din fiecare bloc au un venit mediu net lunar pe membru de familie sub 350 Euro; 10% contribuţia autorităţii publice locale şi 30% contribuţia fecăreia din asociaţiile de proprietari, în condiţiile în care mai mult de 50% dintre familiile - proprietari din fiecare bloc au un venit mediu net lunar pe membru de familie sub 500 Euro Resursele materiale implicate în realizarea proiectului Activitătile legate de elaborarea si implementarea proiectului se realizează in cadrul Directiei Elaborare si Implementare Proiecte din cadrul Primăriei Municipiului Craiova cu sediul in str. A.I. Cuza, nr. 1. Aceasta directie cuprinde Serviciul Proiecte si Programe de Dezvoltare, Biroul Managementul Financiar si Compartimentul Implementare Proiecte finantate din fonduri externe nerambursabile, conform organigramei aprobata prin HCL nr. 274/2011. In cadrul acestei directii, 26 functionari publici isi desfasoara activitatea de elaborare si implementare proiecte europene. Toti cei 26 functionari din cadrul acestei Directii au atributii si responsabilitati in domeniul scrierii si implementarii proiectelor cu finantare externa, indeplinind in cadrul echipelor de proiect diverse functii, cum ar fi manager proiect, asistent manager, responsabil financiar, responsabil tehnic. Principalele atributii ale Serviciului Proiecte si Programe de Dezvoltare constau in scrierea si depunerea pentru obtinerea de finantari nerambursabile externe si interne a proiectelor prioritare pentru municipiul Craiova. Principalele atributii ale Biroului Mangamentul Financiar constau in derularea contractelor de imprumut pentru proiectele aflate in implementare dar si intocmirea unui cash-flow riguros pentru cererile de prefinantare/rambursare aferente proiectelor si corelarea acestora cu graficele de executie ale executantilor lucrarilor. Principalele atributii ale Compartimentul Implementare Proiecte finantate din fonduri externe nerambursabile constau in implementarea si monitorizarea proiectelor prioritare ale municipiului Craiova pentru care se obtin finantari nerambursabile externe si interne. Asadar, Primaria Municipiului Craiova dispune de personal calificat pentru sustinerea implementarii oricarui tip de proiect cu finantare externa, indiferent de valoarea totala a proiectului, personal ce si-a demonstrat abilitatile de a gestiona bugetele proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile prin implementarea proiectelor derulate pana in prezent. In cadrul Directiei Elaborare si Implementare Proiecte, birourile sunt dotate cu mobilier, tehnica de telecomunicatie (telefon, fax, telefonie mobila), tehnica de calcul toti cei 20 salariati dispunand de calculator cu conexiune la Internet, birotica (copiatoare, imprimante). Toate aceste utilitati indeplinesc toate normele de securitate si ergonomie cerute de domeniul de activitate. Pentru desfasurarea activitatilor din cadrul acestui proiect, cele doua servicii din cadrul Directiei dispun de 2 copiatoare color A4, multifunctional (fax, scanner, copiator), 6 imprimante, Pagina 3 din 41

8 videoproiector cu ecran, 2 notebook-uri, aparat foto digital, aparat indosariat cu arcuri de plastic, 2 linii telefonice. De asemenea, pentru derularea procedurilor de achizitii publice, Serviciul Achizitii dispune de o baza materiala solida constând in 10 calculatoare cu conexiune la internet, 2 multifunctionale, 2 linii de telefonie pentru interior si exterior. Primăria Municipiului Craiova dispune de doua săli de sedinte, dotate cu aer condiţionat, aparatură de amplificare sonoră, retroproiector, videoproiector si flipchart, echipamente care, după caz, vor fi puse la dispoziţia proiectului, în vederea bunei derulări a acestuia. Şedinţele de lucru şi celelalte întâlniri necesare derulării proiectului vor putea fi desfăşurate în bune condiţii în aceste săli, în mod gratuit, fără a fi nevoie de alocarea de costuri suplimentare în bugetul proiectului. Prin urmare, Municipiul Craiova, în calitate de solicitant, va pune la dispoziţie toate echipamentele şi instrumentele necesare implementării acestui proiect în bune condiţii, precum şi spaţiile pentru birouri şi pentru desfăşurarea întâlnirilor de lucru Managementul cererii de finanţare Managementul proiectului va fi asigurat de echipa de implementare a proiectului, formată din 5 (cinci) persoane, functionari publici în cadrul Primăriei Municipiului Craiova, ce au fost selectaţi în funcţie de abilităţile şi capacităţile lor, pregătirea lor profesională, experienţa acumulată în implementarea altor proiecte similare, finanţate din fonduri europene, disponibilitatea de implicare astfel încât să se asigure implementarea cu succes a acestui proiect. Echipa propusă pentru implementarea proiectului, are următoarea componenţă: 1. manager proiect 2. asistent manager 3. manager financiar 4. manager tehnic 5. responsabil achizitii publice In cadrul echipei de proiect sunt nominalizate persoane din cadrul Directiei Elaborare şi Implementare Proiecte care, conform fişelor de post, efectuează permanent activităţi de implementare a proiectelor cu finanţare externă. Pagina 4 din 41

9 Managerul de proiect va asigura monitorizarea implementării proiectului şi va fi responsabil pentru: îndeplinirea obiectivelor propuse prin proiect şi a tuturor cerintelor impuse de finantator prin contractul de finantare; organizarea şi coordonarea activităţii echipei de implementare a proiectului; avizarea calendarului de monitorizare a proiectului şi repartizarea concreta a sarcinilor pentru fiecare membru al echipei de proiect Coordonarea activităţii de întocmire a cererilor de prefinanţare, dacă este cazul, a cererilor de rambursare, a rapoartelor de progres care însoţesc cererile de rambursare, precum şi a graficului de depunere a cererilor de rambursare; Asigurarea legăturii echipei de implementare cu Organismul Intermediar şi Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional; Asigurarea desfăşurării activităţii de evaluare internă a proiectului; controlul modului de îndeplinire a diverselor faze impuse de derularea proiectului, încadrarea în grafic şi în bugetul aprobat a activităţilor prevăzute în proiect; identificarea eventualelor probleme apărute în derularea proiectului şi luarea de măsuri corective pentru buna desfăsurare a acestuia; îndeplinirea tuturor criteriilor de buna performanta impuse prin contractul de finantare. Asigurarea aplicării principiului egalităţii de şanse şi al nediscriminării, precum şi al protecţiei mediului, în derularea tuturor activităţilor prevăzute de proiect Asistentul Manager va fi responsabil de: Întocmirea calendarului de monitorizare a proiectului si refacerea acestuia ori de cate ori este necesar organizarea de întâlniri periodice intre membrii echipei de proiect cat si cu constructorul, in vederea monitorizării stadiului de implementare a proiectului; organizarea administrativa a activitătii de implementare si evaluare a proiectului; Pagina 5 din 41

10 sprijină managerul de proiect in toate activitătile desfăsurate de acesta Managerul financiar va fi responsabil de: întocmirea notelor de fundamentare pentru cuprinderea în bugetul Consiliului Local al municipiului Craiova a sumelor necesare pentru implementarea proiectului; organizarea evidentei contabile şi a înregistrărilor financiare; Întocmirea şi transmiterea Organismului Intermediar a documentelor necesare pentru obţinerea prefinanţării, conform formatului standard furnizat de Autoritatea de Management, precum şi utilizarea acesteia în funcţie de condiţiile finanţatorului; Întocmirea cererilor de rambursare şi a rapoartelor de progres aferente, precum şi a Graficului de depunere a cererilor de rambursare şi transmiterea acestora către Organismul Intermediar, în vederea obţinerii rambursării cheltuielilor; Evaluarea periodică a estimărilor privind fluxurile de numerar şi transmiterea Organismului Intermediar a previziunilor privind fluxurile financiare, pe toată perioada de implementare a proiectului, pe trimestre, în conformitate cu Graficul de depunere a cererilor de rambursare; corectitudinea efectuării platilor şi a tuturor operatiunilor financiare din acest proiect conform cerintelor impuse prin contractul de finantare, cu respectarea prevederilor cu privire la costurile eligibile şi neeligibile; urmărirea tuturor operatiunilor bancare prin contul proiectului; respectarea alocărilor bugetare conform bugetului prezentat în proiect; previzionarea şi planificarea necesarului pentru plati; respectarea prevederilor cu privire la costurile eligibile şi neeligibile; întocmirea şi transmiterea către aprobare a rapoartelor financiare în cadrul proiectului. Participarea la întâlnirile periodice intre membrii echipei de proiect, constructor si diriginte de santier pentru monitorizarea stadiului de implementare a proiectului; Pagina 6 din 41

11 Avizarea dispozitiilor de santier alături de întreaga echipa de proiect întocmirea documentelor necesare pentru demararea procedurilor de achizitie in colaborare cu întreaga echipa de proiect Managerul tehnic va fi responsabil cu: coordonarea activităţii firmei de dirigentie de santier şi a proiectantului care va asigura asistenta tehnica pe parcursul executiei lucrărilor; primirea rapoartelor tehnice întocmite de firma de dirigentie de santier şi verificarea acestora; verificarea incadrarii lucrarilor în graficul de executie; organizarea receptiei finale a lucrarilor. Participarea la intalnirile periodice intre membrii echipei de proiect, constructor si diriginte de santier pentru monitorizarea stadiului de implementare a proiectului; Avizarea dispozitiilor de santier alaturi de intreaga echipa de proiect intocmirea documentelor necesare pentru demararea procedurilor de achizitie in colaborare cu intreaga echipa de proiect Responsabilul achizitii va avea responsabilitati privind: intocmirea documentatiilor standard pentru procedurile de achizitie publica; punerea la dispozitia ofertantilor a documentatiilor standard pentru procedurile de achizitie publica; desfasurarea procedurilor de achizitie publica; incheierea contractului de servicii/lucrari/produse prevazut in proiect Participarea la intalnirile periodice intre membrii echipei de proiect, constructor si diriginte de santier pentru monitorizarea stadiului de implementare a proiectului; Avizarea dispozitiilor de santier alaturi de intreaga echipa de proiect intocmirea documentelor necesare pentru demararea procedurilor de achizitie in colaborare cu intreaga echipa de proiect Persoanele propuse pentru echipa de implementare, din cadrul Primariei Municipiului Craiova, au Pagina 7 din 41

12 experienţă în implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă, aceasta reiesind din CV-urile anexate la cererea de finantare, cunosc procedurile de contractare prevăzute de legislaţia românească în domeniu şi au experienţă în urmărirea unor lucrări de construcţii similare. Mai mult decât atât, membrii echipei de implementare vor fi sprijiniţi în derularea achiziţiilor publice prevăzute în cadrul proiectului de către specialiştii în achiziţii publice din cadrul compartimentului specializat al Primariei Municipiului Craiova. De asemenea, pentru implementarea cu succes a activităţilor prevăzute în cadrul proiectului, membrii echipei de implementare vor fi sprijiniţi de toate direcţiile de specialitate ale Primariei Munucipiului Craiova, cu scopul de a obţine rezultatele preconizate şi de a atinge obiectivele specifice şi obiectivul general al proiectului. Pentru monitorizarea proiectului in prima saptamana de la semnarea contractului se va intocmi calendarul de monitorizare a activitatilor proiectului, calendar ce se va actualiza in functie de factorii ce influenteaza implementarea proiectului: duratele procedurilor de achizitii, graficul de executie al lucrarilor corelat cu Anexa IIIa graficul de depunere al cererilor de rambursare. Strategia de monitorizare a implementarii proiectului In vederea monitorizarii atat a proiectului de fata dar şi a celorlalte proiecte din cadrul Axei prioritare 1 POR, la nivelul institutiei este constituita Unitatea de Monitorizare şi Supervizare (UMS) care va verifica activitatea echipei de proiect precum şi corelarea activităţilor celorlalte echipe de proiect aflate în implementare, astfel incat sa fie asigurat un management eficient (tehnic, financiar, mediatic) pentru fiecare proiect. Principalele activităţi ale Unitatii de Monitorizare şi Supervizare includ: Coordonarea implementării proiectelor din cadru PID PC pentru a asigura dezvoltarea durabilă a întregii Zone metropolitane monitorizarea întregului proiect: UMS se va asigura ca activităţile proiectului sunt realizate în conformitate cu specificatiile cerute, cu planul de timp stabilit şi cu parametrii de calitate relevanti. Corelarea bugetului proiectului cu bugetul local: UMS se va asigura ca vor fi alocate de la bugetul local fondurile necesare derularii proiectului. asigurarea sustenabilitatii proiectului după finalizarea acestuia. Activitatile de monitorizare a proiectului vor consta în principal în intalniri periodice intre membrii echipei de proiect şi membrii unitatii de monitorizare şi supervizare a proiectului şi vizite de monitorizare la locatia proiectului. De regula intalnirile se vor organiza trimestrial, cu cel putin o saptamana inainte de transmiterea rapoartelor de progres către OI ADR SV Oltenia. La intalnirile de lucru va fi invitat şi Coordonatorul Polului de creştere din cadrul ADR SV Oltenia. Pe parcursul derulării acestui proiect vor exista două tipuri de evaluări şi anume: - evaluarea internă realizată de către echipa de implementare a proiectului şi Unitatea de Monitorizare şi Supervizare - evaluarea externă realizată de către Organismul Intermediar ADR SV Oltenia şi Autoritatea de Management POR - MDRT. Scopul acestor evaluări este de a estima periodic relevanţa, eficienţa, eficacitatea şi impactul proiectului în contextul obiectivelor definite iniţial. Evaluarea internă va începe cu examinarea setului de obiective propuse şi va continua pe toată Pagina 8 din 41

13 durata implementării, prin verificarea progreselor realizate şi controlul realizării în timp a activităţilor propuse. Se va urmări, pe perioada derulării proiectului, monitorizarea costurilor, a calităţii şi a timpului în vederea încadrării în timpul şi costurile planificate, precum şi respectarea standardelor de calitate. Se vor face analize periodice, în cadrul cărora resursele, activităţile şi rezultatele vor fi monitorizate prin raportarea la obiectivele imediate şi la cele generale, comparând realitatea cu activităţile programate, timpul estimat, costurile şi calitatea, eventualele deviaţii faţă de specificaţiile din proiectul tehnic, impactul şi problemele determinate de acestea, precum şi recomandări pentru acţiunile viitoare. Echipa de proiect alaturi de UMS va lua în considerare toti factorii care ar putea deveni o amenintare pentru atingerea obiectivelor proiectului şi vor identifica posibilele obstacole în realizarea activităţilor proiectului, luand măsurile necesare pentru a le evita. Pe parcursul derulării proiectului pot apărea schimbări neprevăzute care pot să perturbe planificarea iniţială a activităţilor. Efectele principale ale nerespectării planificării în timp se pot concretiza în creşterea costurilor sau reducerea performanţei proiectului. Aceste probleme pot fi rezolvate printro monitorizare atentă şi o intervenţie eficientă. Ori de câte ori va fi necesar, se va proceda la o replanificare a activităţilor astfel încât până la sfârşitul perioadei de implementare să fie atinse toate obiectivele propuse şi, de asemenea, să fie realizate toate rezultatele stabilite. Evaluarea externă va fi realizată de către Organismul Intermediar şi Autoritatea de Management pe baza rapoartelor de progres ale aplicantului Municipiul Craiova. Beneficiarul va pune la dispoziţia Organismului Intermediar şi Autorităţii de Management toate documentele sau informaţiile care sunt necesare în evaluare şi acordă persoanelor mandatate dreptul de acces la locaţia proiectului. În stabilirea strategiei de monitorizare a implementării proiectului, precum şi în stabilirea responsabilităţilor membrilor echipei de proiect, au fost luate în considerare următoarele riscuri privind implementarea proiectului: Riscuri interne Riscuri externe executarea defectuoasă a lucrărilor de modernizare; Nerespectarea termenelor de finalizare a lucrărilor; Nerespectarea graficului de implementare; Neîndeplinirea cerinţelor impuse de autorizaţii; Schimbări legislative Politici comerciale ale producătorilor de materiale de construcţii nefavorabile Riscuri naturale Nerespectarea graficului de rambursare a cheltuielilor; Pentru prevenirea sau diminuarea riscurilor interne se vor lua măsuri specifice pentru asigurarea implementării proiectului în bune condiţii începând de la faza de contractare a executantului. În acest sens, documentaţia de licitaţie va conţine cerinţe privind experienţa similară relevantă pentru specificul lucrărilor ce urmează a fi executate, capacitate tehnică şi financiară prin care să demonstreze că poate derula în bune condiţii contractul cu respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal, recunoaşterii reciproce, transparenţei, proporţionalităţii, eficienţei utilizării fondurilor publice şi asumarea răspunderii. De asemenea, clauzele contractuale vor prevedea penalităţi în ceea ce priveşte nerespectarea prevederilor asumate prin contract. Pe parcursul derulării contractului de lucrări, împreună cu dirigintele de şantier, managerul tehnic va implementa un sistem strict de verificare a stadiului şi calităţii execuţiei lucrărilor. Referitor la riscurile externe determinate de schimbările legislative, politicile comerciale ale producătorilor de materiale de construcţii, riscurile naturale, acestea nu pot fi gestionate de către Pagina 9 din 41

14 solicitant, iar pentru diminuarea acestor potenţiale riscuri se vor lua măsuri în ceea ce priveşte rezervele de timp, financiare şi umane, astfel încât influenţa acestora asupra implementării proiectului să fie minimă Proiectele din cadrul cererii de finanţare Prezenta cerere de finanţare include următoarele proiecte individuale: 1. Cresterea eficientei energetice a blocurilor de locuinte in Municipiul Craiova -bloc 170 F, situat in bld. Oltenia nr.7; 2. Cresterea eficientei energetice a blocurilor de locuinte in Municipiul Craiova- bloc 170 G sc. 1, sc.2, situat in str. Elena Farago nr. 39; 3. Cresterea eficientei energetice a blocurilor de locuinte in Municipiul Craiova -bloc 170 I, situat in str. Elena Farago nr. 35, 4. Cresterea eficientei energetice a blocurilor de locuinte in Municipiul Craiova -bloc 171 AB sc. 1, sc.2 bld. Oltenia nr. 5; 5. Cresterea eficientei energetice a blocurilor de locuinte in Municipiul Craiova- bloc 171 C bld. Oltenia nr. 5; 6. Cresterea eficientei energetice a blocurilor de locuinte in Municipiul Craiova- bloc 171 H, situat in str. Elena Farago nr. 45; 7. Cresterea eficientei energetice a blocurilor de locuinte in Municipiul Craiova -bloc 171 J, situat in str. Elena Farago nr. 41; 8. Cresterea eficientei energetice a blocurilor de locuinte in Municipiul Craiova -bloc M 22, situat in str Vasilescu Carpen, nr. 4; 9. Cresterea eficientei energetice a blocurilor de locuinte in Municipiul Craiova bloc M 16, situat in str Henri Coandă, nr. 55; 10. Cresterea eficientei energetice a blocurilor de locuinte in Municipiul Craiova bloc M 20, situat in str Electroputere, nr. 4; 11. Cresterea eficientei energetice a blocurilor de locuinte in Municipiul Craiova bloc M 17, situat in str. Henri Coandă, nr. 57; 12. Cresterea eficientei energetice a blocurilor de locuinte in Municipiul Craiova bloc M 15, situat in str Vasilescu Carpen, nr DESCRIEREA PROIECTELOR ŞI A ACTIVITĂŢILOR DIN CEREREA DE FINANŢARE 3.1. Localizarea proiectelor Statul: Regiunea de dezvoltare: Judeţul: Municipiul / sectorul: Cartierul sau zona de intervenţie (după caz) ROMÂNIA Sud-Vest Oltenia Dolj Craiova Craiovita Noua, Sarari Pagina 10 din 41

15 3.2. Descrierea proiectelor Obiectivele cererii de finanţare Municipiul Craiova este unul din componentele principale ale armaturii urbane a Romaniei cuprinzand categoria oraselor cu impact si influenta provinciala, avand functii si activitati complexe care se reflecta si influenteaza un spatiu intins depasind Oltenia, mai ales prin functiile de educatie, sanatate, cercetare stiintifica si turism. Ansamblul factorilor sai naturali, precum si conditiile socialistorice si economice au condus, in timp, la individualizarea unui ansamblu geografic urban complex si original, care s-a impus prin componente sale definitorii, in ultima jumatate de secol, si din punct de vedere turistic. Dezvoltarea urbanistica a Municipiului Craiova in perioada anterioara anului 1989 a cunoscut o amploare deosebita in ceea ce priveste constructia de locuinte multietajate majoritatea facand obiectul unor proiecte tipizate. Fondul de locuinte multietajate construit incepand cu anul 1950 si până in anii 1970, a fost realizat majoritar din structuri de zidarie portanta de caramida si plansee din beton armat. Odata cu dezvoltarea industrializarii in domeniul constructiilor, incepand cu anul 1970 au fost promovate si s-au dezvoltat cu repeziciune constructiile de locuinte multietajate avand o structura realizata din elemente prefabricate din beton armat. Ritmul accelerat in care s-au realizat aceste locuinte dupa anul 1970 si termenele limita de finalizare de cele mai multe ori imposibil de atins, au afectat deseori calitatea executiei lucrarilor, prin nerespectarea timpului standard de priza al betoanelor si mortarelor, precum si a executiei corecte a straturilor termo si hidroizolante aplicate la elementele anvelopei. De asemenea standardele de calcul termotehnic de la data realizarii constructiilor de acest gen nu mai corespund cu cerintele actuale ale standardelor europene. Municipiul Craiova detine in prezent pe intreg teritoriul cca 3600 de blocuri de locuinte care din constructie prezinta un grad de izolare termica destul de scazut, iar in ultimii ani, proprietarii locuintelor au finantat interventii partiale de reabilitare termica, majoritatea neautorizate si in lipsa unei expertize tehnice si energetice elaborate de persoane atestate in acest sens. La aceste blocuri incalzirea se realizeaza cu agent termic produs de sistemul centralizat de termoficare cu centrale termice de bloc ce functioneaza cu gaze naturale sau centrale de apartament (montate in ultimii ani). Obiectivul general al proiectului consta in imbunatatirea conditiilor de viata a locuitorilor din municipiul Craiova si promovarea coeziunii sociale prin realizarea unor investitii in eficienta energetica a blocurilor de locuinte. Proiectul isi propune urmatoarele obiective specifice, ce vor fi atinse prin activitatile si lucrarile propuse in cadrul proiectului, respectiv: Reabilitarea termica a 12 blocuri de locuinte din cartierele Craiovita Noua si Sarari ale municipiului Craiova, cu un numar total de 264 apartamente; Imbunatatirea conditiilor de confort termic interior pentru blocurile reabilitate; Reducerea pierderilor de caldura si a consumurilor energetice; Reducerea costurilor de intretinere pentru incalzire si apa calda de consum; Reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul si consumul de energie. Atingerea obiectivului general si realizarea obiectivelor specifice ale proiectului, prin implementarea activitatilor si obtinerea rezultatelor prevazute la nivelul acestuia, se aliniaza la priorităţile naţionale curente, respectiv: Acest proiect este în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare al României, instrumentul care stabileşte priorităţile de investiţii publice de dezvoltare, deoarece abordează direct trei din cele şase priorităţi naţionale de dezvoltare: Pagina 11 din 41

16 Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului; Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării forţei de muncă, a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative; şi Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării. Proiectul este în concordanţă cu Strategia Energetică Naţională pentru perioada , care a fost adoptată în 2007 şi care include obiectivul de îmbunătăţire a eficienţei energetice. Proiectul este în concordanţă cu Acţiunea 6.3 a Planului Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice, în încercarea de a "promova eficienţa energetică la utilizatorii finali de energie. Proiectul este aliniat la eforturile ţării de a reduce consumul de energie şi de a îmbunătăţi performanţa energetică a clădirilor, ambele fiind autorizate, în conformitate cu legislaţia naţională şi care vor fi îmbunătăţite odată cu punerea în aplicare a directivei EPBD restructurate. Cu toate acestea, proiectul reprezintă un pas important, depăşind aspectele prevăzute, actualmente, în legislaţia naţională. Acest proiect este, de asemenea, legat în mod direct de priorităţile României privind creşterea eficienţei energetice în sectorul clădirilor, prin abordarea nevoilor existente pe partea cererii. Există mai multe programe care abordează EE pe partea cererii, aşa cum se descrie în secţiunea Acest proiect se va baza pe aceste programe şi va ajuta la crearea unui efect sinergic al acestora Contextul proiectelor Municipiul Craiova este reşedinţa judeţului Dolj, cu dimensiuni de veritabilă metropolă, aflat aproximativ în centrul Olteniei. În 2013, Municipiul Craiova are cca de locuitori. Municipiul Craiova posedă un important potenţial de poziţie, fiind aşezat la întretăierea unor importante căi de comunicaţie. Municipiul este situat pe principala axă de circulaţie rutieră dintre Oltenia şi Banat, dintre Oltenia şi Transilvania, dintre Oltenia şi Bucureşti, şi dintre sud-vestul ţării şi Serbia şi Bulgaria. Astfel, Craiova deţine poate cel mai pregnant loc central dintre toate marile centre urbane ale ţării, fiind capitala incontestabilă a Olteniei şi având rol de centru polarizator al regiunii. Poziţia geografică favorabilă îi permite o colaborare strânsă cu municipiile regiunii de dezvoltare Sud-Vest, cu care are legături multiple (sociale, culturale, economice). Prin urmare, poziţia geografică a Craiovei (în raport cu centrele atractoare de aceeaşi talie), îi oferă acesteia un spaţiu de competitivitate şi influenţă extins. Profilul social Evoluţia populaţiei municipiului Craiova a pus în evidenţă dublarea acesteia în ultimele decenii, pe întregul interval alternând perioade de evoluţie, chiar până în anul 2000 şi involuţie, mai ales în ultimii ani. La 1 iulie 2007, populaţia Municipiului Craiova a fost de locuitori din care bărbaţi (47,8%) şi femei (52,2%); ca urmare, densitatea populaţiei a ajuns la 3678,1 locuitori/km 2 în anul La nivelul municipiului Craiova, fenomenele demografice au fost caracterizate în ultimii ani prin prisma evoluţiei oscilante a indicatorilor caracteristici: natalitatea, mortalitatea generală, căsătorii şi divorţuri, mortalitatea infantilă. În anul 2007 s-au înregistrat 2647 născuţi-vii, faţă de anul 2006 numărul născuţilor-vii scăzând cu 0,6%. Numărul mediu anual al născuţilor-vii a fost în perioada de 3186, crescând la 3492 născuţi-vii în perioada pentru ca apoi să scadă la 2732 născuţi-vii în perioada Numărul deceselor a trecut pragul de 2000 persoane începând din anul 1990, în anul 2002 înregistrându-se cele mai multe decese (2605 persoane). Numărul mediu anual al decedaţilor a crescut continuu de la 1308 decedaţi în perioada , la 1804 decedaţi în perioada , ajungând în perioada la 2367 decedaţi. Raportul dintre numărul născuţilor-vii şi numărul decedaţilor a fost în perioada de 2,4 născuţivii la 1 decedat, reducându-se continuu până la 1,2 născuţi-vii la 1 decedat în perioada Pagina 12 din 41

17 Sporul natural a fost pozitiv în aproape toată perioada, excepţie făcând anii 2002 şi 2003, iar în anul 2007 acesta a fost mic în comparaţie cu primii ani de după 1989, urmărind traiectoria elementelor sale determinante: născuţii - vii şi decedaţii. Decesele copiilor sub 1 an au scăzut în anul 2007 cu 22,2% faţă de anul Numărul căsătoriilor a crescut cu 18 cazuri, iar cel al divorţurilor cu 321 cazuri faţă de anul 2006, raportul dintre numărul divorţurilor şi cel al căsătoriilor, crescând de la 47 divorţuri la 1000 căsătorii în anul 2006 la 175 divorţuri la 1000 căsătorii în anul Forţa de muncă şi şomajul Numărul mediu al salariaţilor, la nivelul municipiului Craiova, a scăzut continuu începând cu anul Astfel în anul 2007 acesta a ajuns la persoane, în creştere cu aproape 1,8% faţă de anul Ponderea cea mai mare o au salariaţii din industrie (36,7%), urmaţi de cei din comerţ (23,2%), învăţământ (8,3%), sănătate (7,8%), transport, depozitare, poştă, comunicaţii (7,3%), construcţii (6,7%). Numărul mediu al salariaţilor din majoritatea ramurilor a crescut la faţă de anul Pe piaţa muncii, acţiunile întreprinse continuă să aibă ca principal obiectiv, creşterea gradului de ocupare a populaţiei active. Măsurile ce urmează a fi întreprinse vor viza stimularea creării de noi locuri de muncă, în condiţiile continuării proceselor de privatizare şi restructurare, astfel încât, fenomenul şomaj să scadă continuu. La Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2002, la nivelul municipiului Craiova, populaţia curent activă era de persoane, 86,3% ( persoane) fiind reprezentată de populaţia curent ocupată, iar 13,7% de către şomeri (17344 persoane). În luna decembrie 2007, conform datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Dolj, numărul şomerilor în evidenţă şi plată, a fost de 7917 persoane. Ponderea şomerilor în populaţia de vârstă ani a avut o evoluţie oscilantă, în anul 2007 aceasta fiind de 3,7% de 1,4 ori mai mică decât în anul 2006 (5,0%). În municipiul Craiova, la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2002, populaţia inactivă se cifra la persoane, persoane fiind pensionari. Obiectivele în domeniul politicii de ocupare a forţei de muncă vor urmări, în principal: creşterea gradului de ocupare a acesteia, precum şi măsuri de sprijinire a şomerilor; adoptarea liniilor directoare ale Uniunii Europene privind ocuparea forţei de muncă; creşterea ocupării forţei de muncă; dezvoltarea spiritului întreprinzător al angajatorilor şi al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; creşterea mobilităţii, flexibilităţii şi a adaptabilităţii forţei de muncă; garantarea şanselor egale. Profilul demografic Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (in lucrarea: Populaţia României- Principalele caracteristici demografice - 1 iulie 2009), la 1 iulie 2009, Regiunea SV Oltenia avea o populaţie de locuitori, reprezentând 10.48% din populaţia totală a României. Dinamica în raport cu anul 2002 evidenţiază o scădere cu 3,86% a populaţiei la nivel regional faţă de o scădere cu 1,2% la nivel naţional. La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, evoluţia populaţiei totale continuă trendul descendent manifestat după recensământul din ianuarie 2002; în anul 2009 faţă de anul 2002, populaţia regiunii a scăzut cu persoane. Populaţia regiunii a scăzut în ultimii 19 ani (2009 faţă de 1990) cu persoane şi a fost determinată, în principal, de manifestarea superioară a mortalităţii, comparativ cu natalitatea şi generarea unui spor natural negativ, precum şi de fenomenul migrator al populaţiei către alte zone. Oportunitatea acestui proiect de Investiţie în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe în contextul dat va contribui la reducerea sărăciei energetice (fuel poverty) în Municipiul Craiova, prin reducerea costurilor cu încălzirea populaţiei, în special a celor cu venituri reduse, ceea ce va ajuta la îmbunătăţirea puterii de cumpărare a categoriilor sociale defavorizate. Pagina 13 din 41

18 Acest proiect va contribui la coeziunea socială, acordând o atenţie deosebită grupurilor vulnerabile ale populaţiei cu venituri mici. În acest sens, s-a stabilit un mecanism pentru ca această categorie de populaţie să beneficieze cu precădere de implementarea investiţiilor. În plus, ratele de cofinanţare sunt stabilite în conformitate cu capacitatea şi disponibilitatea populaţiei pentru a co-finanţa astfel de investiţii. Implementarea măsurilor de eficienţă energetică în blocurile de locuinţe va duce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei, prin: Imbunatatirea conditiilor de igiena si confort termic interior; Reducerea pierderilor de caldura si a consumurilor energetice; Reducerea costurilor de intretinere pentru incalzire si apa calda de consum; Reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul si consumul de energie conducand la utilizarea eficienta a resurselor de energie, în conformitate cu Strategia Europa Profilul economic Conform Studiului privind identificarea obiectivelor prioritare de dezvoltare economica in vederea cresterii competitivitătii pe termen lung a economiei locale din municipiul Craiova, realizat de către GEA Consulting la începutul anului 2009, din punct de vedere teritorial, se remarcă patru zone /concentrări economice distincte: 1) Zona cea mai densă în agenţi economici, în general mari şi mijlocii, cu un număr ridicat de personal angajat, este în estul municipiului. Se remarcă profilul mecanic şi electromecanic, a industriei alimentare (morărit-panificaţie), terţiarul este bine dezvoltat prin agenţi economici legaţi de transport, depozitare, comerţul en gros şi en detail, în mari magazine. Axa rutieră şi feroviară, cu legături spre Bucureşti, ca şi aeroportul Craiova, au favorizat această concentrare industrială şi de servicii. 2) Zona de nord, axată pe Calea Severinului, este mai fragmentată. Se remarcă aici gruparea Işalniţa cu profilul net industrial, respectiv termoenergie şi chimie, o grupare pe râul Amaradia de la Simnicu de Sus, mai modestă, cu exploatări de petrol şi gaze naturale, complex avicol, construcţii şi o grupare de nord-vest, comuna Cernele, axată pe materiale de construcţii; 3) Gruparea vestică, mai restrânsă din cauza terenurilor mlăştinoase din lunca Jiului, pe cuprinsul comunei Bucovăţ, axată pe industria uşoară - pielărie, tricotaje şi confecţii. 4) O grupare sudică, favorizată de căile ferată şi rutieră spre Calafat, aflată în sudul municipiului Craiova şi în comuna Podari. Profilul este industrie uşoară alimentară zahăr, ulei - şi textilă, ca şi unităţi de service auto. Pentru a evalua potenţialul competitiv al Municipiului Craiova si al zonei sale metropolitane este necesară o analiză minuţioasă a bazei antreprenoriale care susţine activităţile economice locale. Analiza pleacă de la distribuţia agenţilor economici pe domenii de activitate, şi mai apoi evaluează activitatea firmelor prin prisma dinamicii numărului acestora, salariaţilor angajaţi şi a cifrei de afaceri. Ponderea domeniilor principale de activitate din Municipiul Craiova, din punct de vedere al numărului de salariaţi, al cifrei de afaceri totale şi al numărului de firme active, oferă o imagine utilă de ansamblu asupra structurii economiei locale. Industria domină clar prin prisma cifrei de afaceri si numărului de salariati, având însă o pondere redusă în numărul total de firme. Acest lucru sugerează o Pagina 14 din 41

19 vulnerabilitate importantă, care trebuie luată în calcul din dezvoltarea si restructurarea viitoare. Comertul domină clar ca număr de firme angrenate în această activitate, si are a doua importantă dintre sectoarele de bază în ceea ce priveste cifra de afaceri generată si numărul de salariati. Acest sector are o flexibilitate mare, întrucât marea majoritate a firmelor ce derulează activităti de comert sunt microîntreprinderi sau întreprinderi mici. Domeniul Construcţiilor se înscrie în tendinţa generală la nivel naţional, deficitul de unităţi locative corelat cu infuzia de capital extern în domeniul imobiliar fiind la originea unei dezvoltări importante şi în Municipiul Craiova. Domeniul Serviciilor a crescut de peste 4 ori ca volum de faceri ca o consecinţă normală a profesionalizării firmelor, tot mai multe dintre acestea alegând externalizarea unor servicii specializate (pază, întreţinere etc.) sau apelând la servicii de consultanţă (accesare programe, management, marketing, formarea resurselor umane etc.). Totuşi, rămâne observaţia că ponderea acestui sector este încă suboptimală pentru accelerarea dezvoltării economice craiovene. Evoluţia numărului de salariaţi este oarecum îngrijorătoare, întrucât exact pe domeniul de cercetare / industrii intensive in tehnologie se remarcă o reducere a numărului de salariaţi. Este clar vorba de un proces de restructurare, în condiţiile rămânerii în urmă tehnologice şi a pierderii unei serii de pieţe externe în anii 90. Desi acest domeniu nu este intensiv în muncă, si deci numărul de salariati nu este indicatorul de performantă cel mai adecvat, este clar de dorit atragerea unui număr cât mai mare de angajati în domenii cu valoare adăugată înaltă, cum este cel de cercetare/tehnologie. Numărul de salariati din industrie denotă o stagnare relativă, dar în conditiile restructurării industriale, este lăudabil faptul că acest domeniu a fost mentinut în functiune în mare parte, spre Pagina 15 din 41

20 deosebire de alte regiuni/orase unde dezindustrializarea a fost dureroasă. In Romania, fondul de locuinte este foarte vechi, ~60% din total fiind construite înainte de anul In conditiile in care durata de viata normala a unui imobil este de 50 de ani, putem afirma ca in anul 2010 in Romania ~2,7 mil. locuinte au durata de viata depăsita si sunt expuse unor degradări accelerate. Sectorul clădirilor este un mare consumator de energie şi are o contribuţie majoră la emisiile nete de gaze cu efect de seră (GES) la nivel mondial. Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) estimează că sectorul clădirilor va fi responsabil pentru o cantitate cuprinsă între 11,1 şi 14,3 miliarde de tone de CO2eq în anul 2030 dintr-un total preconizat de 40,4 miliarde de tone. IPCC estimează, de asemenea, că se pot efectua reduceri, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, de 29% din aceste emisii. În economiile de tranziţie din Europa sunt necesare îmbunătăţiri semnificative ale patrimoniului imobiliar existent, pentru a asigura confortul şi bunăstarea locuitorilor, dar şi durabilitatea sistemelor energetice. Consumul de energie aferent clădirilor reprezintă 40% din consumul total de energie la nivelul UE. În cadrul UE există evoluţii semnificative cu privire la abordarea consumului de energie în clădirile noi, dar trebuie să se depună eforturi suplimentare cu privire la clădirile existente şi nevoile ocupanţilor acestora. Reabilitarea termică înseamnă creşterea performanţei energetice a clădirilor la nivelul cerinţelor actuale, normate prin aplicarea de materiale termoizolante pe pereţii exteriori, planseul peste subsol şi pe terase, precum şi prin modernizarea instalaţiilor de încălzire şi prepararea apei calde de consum, înlocuirea ferestrelor şi uşilor cu altele mai performante energetic. Măsurile de reabilitare termică urmăresc îmbunătăţirea confortului termic în locuinţe şi totodată reducerea consumurilor energetice ale clădirii. Corecta apreciere a consumurilor energetice presupune cu necesitate contorizarea individuală a energiei termice pentru încălzirea spatiilor şi prepararea apei calde de consum. În conformitate cu Directiva UE privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD), construcţiile noi vor trebui să îndeplinească standarde mai ridicate de eficienţă. Cu toate acestea, nu se preconizează că aceste construcţii, deşi în curs de execuţie, vor înlocui rapid infrastructura existentă - în special în sectorul rezidenţial. În ritmul actual de construire a clădirilor noi, ar fi necesari 255 ani pentru a înlocui patrimoniul imobiliar existent. Astfel, prezenta cerere de finantare urmareste cresterea eficientei energetice a blocurilor de locuinte din municipiul Craiova, prin executarea lucrarilor de reabilitare termica, care presupun o interventie asupra anvelopei cladirii de locuit, lucrari care au un rol determinant in asigurarea confortului locatarilor prin cresterea capacitatii de termoizolare, eliminandu-se astfel pierderile de caldura prin peretii exteriori. Blocurile din municipiul Craiova pentru care se solicita finantare nerambursabila sunt locuinte colective proprietate privata, ce au fost construite in baza unor proiecte elaborate in perioada Pagina 16 din 41

21 1990 si au regim minim de inaltime P+3. Municipiul Craiova detine in prezent pe intreg teritoriul cca 3600 de blocuri de locuinte care din constructie prezinta un grad de izolare termica destul de scazut, iar in ultimii ani, proprietarii locuintelor au finantat interventii partiale de reabilitare termica, majoritatea neautorizate si in lipsa unei expertize tehnice si energetice elaborate de persoane atestate in acest sens. La aceste blocuri incalzirea se realizeaza cu agent termic produs de sistemul centralizat de termoficare cu centrale termice de bloc ce functioneaza cu gaze naturale sau centrale de apartament (montate in ultimii ani). Lucrarile de reabilitare termica au loc in 2 mari cartiere ale municipiului Craiova: in Craiovita Nouă, cel mai populat cartier al Craiovei, numărând aproximativ de locuitori, fiind situat langa platforma de nord-vest a municipiului Craiova si la nord-est de lacul Craiovita. Numele cartierului provine din vechea denumire a cartierului învecinat (Brestei, fosta Craiovita), care a devenit ulterior Craiovita Veche ; in cartierul Sarari, situat in partea de est a municipiului Craiova, aflat intre 2 artere principale ale orasului, respectiv Calea Bucuresti si str.caracal, este o zona cu un important potential economic, fiind caracterizata de agenti economici ce desfasoara activitati in special in domeniul industrial, respectiv, in domeniul productiei de motoare, generatoare si transformatoare electrice dar si in domenii precum consultanta, service, productie utilaje de panificatie, depozit de materiale, constructii si vanzari betoane, comerţul en gros şi en detail, în mari magazine. 1) bloc 170F bld. Oltenia nr.7 Regim de inaltime S + P+4 Stadiul actual de reabilitare termica: -termosistem 55 % -termopane 90% -balcoane inchise 85 % Nr. Apartamente : 20 Nr. Propietari de acord cu reabilitarea: 15(75 %) Tipul de lucrari de reabilitare propuse: -termosistem POLISTIREN mp.nou, mp reabilitat. -completare termopane si inchidere balcoane mp. Parte vitrata 49.04mp -termohidroizolarea terasei mp. -termoizolare planseu peste subsol mp. -reabilitare instalatii termice subsol Cota de finantare proprietari : 20% Grad de reducere a consumului de energie: minim 40% 2) bloc 170G sc. 1, sc.2 str. Elena Farago nr. 39 Regim de inaltime S + P+4 Stadiul actual de reabilitare termica : -termosistem 55 % -termopane 85 % -balcoane inchise 95% Nr. Apartamente : 29 Nr. Propietari de acord cu reabilitarea: 20 (69 %) Tipul de lucrari de reabilitare propuse: -termosistem POLISTIREN mp.nou, mp reabilitat Pagina 17 din 41