activitatile agricole care genereaza poluare difuza, cauzele poluarii difuze, necesitatea si importanta respectarii legislatiei de mediu;

Transcriere

1 ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE DIRECŢIA APELOR SOMEŞ-TISA str. Vânătorului nr. 17, Cluj-Napoca Tel: 0264/ , Fax: 0264/ Cod Fiscal: RO , Cont IBAN: RO56TREZ XXX Nr / PROCES VERBAL Incheiat azi, , cu ocazia intalnirii de informare si consultare a publicului pentru elaborarea Programului de Masuri pentru Agricultura Deschiderea intalnirii, desfasurata in Sala Mare a Hotelului Bistrita, municipiul Bistrita, a fost facuta de dl. Ioan Rosu, director tehnic in cadrul Directiei Apelor Somes-Tisa care a urat un bun venit participantilor si care a fost totodata si moderatorul primei parti a intalnirii. La aceasta intalnire de informare si consultare a publicului in elaborarea Programului de Masuri pentru Agricultura au participat reprezentanti ai Administratiei Nationale Apele Romane, Institutiei Prefectului judetului Bistrita-Nasaud, Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, Directiei Apelor Somes- Tisa, Primariilor, Directiilor pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Oficiilor judetene de Consultanta Agricola, Oficiilor judetene de Studii Pedologice si Agrochimice, Ferme si Asociatii agrozootehnice precum si reprezentanti mass media, dupa cum urmeaza: - dl. Radu Moisil Tamasoi, subprefect, Institutia Prefectului judetului Bistrita-Nasaud; - d-na Elena Tuchiu,sef serviciu Plan de Management al Dunarii in cadrul Administratiei Nationale Apele Romane Bucuresti; - dl. Ioan Rosu, director tehnic, Directia Apelor Somes-Tisa; - dl. Teodor Hasmasan, director, Sistemul de Gospodarire a Apelor Bistrita-Nasaud; - d-na Daciana Fetti,expert, Institutia Prefectului judetului Bistrita-Nasaud - dl. Traian Lapuste, Herghelia Beclean- Directia Silvica Bistrita jud Bistrita-Nasaud; - d-na Gabriela Abrudan, inspector asistent, Primaria municipiului Bistrita jud. Bistrita-Nasaud; - dl.vasile Campan, consilier, Primaria comuna Chiuza jud. Bistrita- Nasaud; - dl. Gheorghe Ioan Turcu, consilier, Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud; - dl. Gheorghe Onul, primar comuna Salva jud. Bistrita-Nasaud; 1

2 - d-na Maria Ceuca, referent, Primaria comunei Salva jud. Bistrita- Nasaud; - dl. Ghita Swoboda,inspector integrare, Primaria comunei Bistrita Bargaului jud. Bistrita- Nasaud; - dl. Ilie Mosina, viceprimar comuna Ilva Mica jud. Bistrita-Nasaud; - dl. Gheorghe Matei, Primaria comuna Lunca Ilvei jud. Bistrita-Nasaud ; - d-na Suciu Marinela, Agentia judeteana pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud; - d-na Livia Vlad, director executiv adjunct, Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura Bistrita-Nasaud; - d-na Leontina Popoviciu, expert, Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Bistrita-Nasaud; - dl. Iacob Pop, director executiv adjunct, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bistrita-Nasaud; - dl. Costel Balaci, consilier, Oficiul judetean de Consultanta Agricola Bistrita-Nasaud; - dl. Lucian Ciontescu, Unitatea Fitosanitara Bistrita - Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bistrita-Nasaud; - dl. Florin Puscas, SC AVIAGRO SRL Livezile jud. Bistrita-Nasaud ; - dl. Aurel Pop, SC HORATIU SRL - Ferma de Berbecuti Livezile jud Bistrita-Nasaud; - dl. Titus Negrutiu, secretar, Asociatia judeteana a crescatorilor de taurine jud Bistrita-Nasaud; - dl. Ovidiu Ciurus, SC ITL AGROCOMPLEX SRL Lechinta jud Bistrita-Nasaud; - dl. Mircea Pop, SC AGROBISNIS SRL Lechinta jud Bistrita-Nasaud; - dl. Filip Moisil, inginer sef la Sistemul de Gospodarire a Apelor Bistrita- Nasaud; - d-na Monica Ciocan, Responsabil Compartiment Gestiunea Resurselor de Apa, Sistemul de Gospodarire a Apelor Bistrita-Nasaud ; - d-na Simona Hasmasan, Compartimentul Gestiunea Resurselor de Apa, Sistemul de Gospodarire a Apelor Bistrita-Nasaud ; - dl. Radu Sabau, inspector, Primaria municipiului Cluj-Napoca; - d-na Loredana Rus, inspector, Primaria municipiului Cluj-Napoca; - d-na Carmen Galea, consilier, Organism Intermediar POS Mediu Cluj Regiunea Nord-Vest; - d-na Marghit Andracs,, Agentia Regionala de Protectia Mediului Cluj; - dl. Mircea Ciurea, director, SC CRISAN & CO SNC Ferma de bovine Gherla jud.cluj; - dl. Petru Gus, director, Oficiul Judetean pentru Studii Pedologice si Agrochimice Cluj; - d-na Elena Gadalean, consilier, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj; 2

3 - dl. Horia Ghibu, director executiv, Unitatea Fitosanitara Cluj- Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj; - dl. Gheorghe Pisculidis, director, Sistemul de Gospodarire a Apelor Cluj; - d-na Alexandra Iavu, Responsabil Compartiment Gestiunea Resurselor de Apa, Sistemul de Gospodarire a Apelor Cluj; - d-na Cristiana Bayer, sef serviciu Plan de Management Bazinal, Directia Apelor Somes-Tisa; - d-na Giana Popa, sef serviciu Inspectia Teritoriala a Apelor, Directia Apelor Somes-Tisa; - d-na Loredana Lazarescu, responsabil Managementul Calitatii; Directia Apelor Somes-Tisa; - d-na Delia Rosu, inginer in cadrul biroului de Implementare Proiecte si Relatii Internationale, Directia Apelor Somes-Tisa; - d-ra Ioana Botis, hidrolog in cadrul serviciului Avize Autorizatii, Directia Apelor Somes-Tisa; - d-na Natalia Pop, inginer chimist in cadrul serviciului Gestiune, Monitoring si Protectia Resurselor de Apa, Directia Apelor Somes-Tisa; - d-na Melinda Haragus, inginer, serviciul Plan de Management Bazinal, Directia Apelor Somes-Tisa; - d-ra Ramona Trasca, responsabil compartiment Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului de Bazin Somes-Tisa, Directia Apelor Somes- Tisa; - dl. Calin Antal, director, Oficiul Judetean pentru Studii Pedologice si Agrochimice Salaj; - dl. Dorin Muresan, inginer, Oficiul Judetean pentru Consultanta Agricola Salaj; - dl. Stefan Fogolyan, director executiv, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Salaj; - dl. Dorel Lungu,director, Sistemul de Gospodarire a Apelor Salaj; - d-na Dorina Olar,Responsabil Compartiment Gestiunea Resurselor de Apa, Sistemul de Gospodarire a Apelor Salaj; - d-na Gabriela Spinean, inginer, Compartimentul Gestiunea Resurselor de Apa, Sistemul de Gospodarire a Apelor Salaj; - d-na Claudia Marc, Compartimentul Gestiunea Resurselor de Apa, Sistemul de Gospodarire a Apelor Salaj; - dl. Vasile Borgovan, consilier, Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului Satu Mare; - dl. Arpad Kun, referent, SC ABOMIX S A Satu Mare; - dl. Kopanyie Tibor, sef statie epurare SC ABOMIX S A Satu Mare; - dl. Crisan Ovidiu, responsabil mediu, SC AVEIMPEX SRL Satu Mare; - d-na Rita Puscasu, inginer, Compartimentul Gestiunea Resurselor de Apa, Sistemul de Gospodarire a Apelor Satu Mare; 3

4 - d-na Despina Gajdos Geanta, inginer chimist Compartimentul Gestiunea Resurselor de Apa, Sistemul de Gospodarire a Apelor Satu Mare; - dl. Attila Notarius, Responsabil Compartiment Gestiunea Resurselor de Apa, Sistemul de Gospodarire a Apelor Satu Mare; - dl. Ioan Stegeran, primar comuna Farcasa jud. Maramures; - dl.ioan Romaniuc, primar comuna Rona de Sus jud. Maramures; - dl.florin Luca, primar, Primaria comunei Salsig jud. Maramures; - dl. Nelu Moldovan, Primaria comuna Vadu Izei jud. Maramures ; - dl.simeone Gavrila viceprimar comuna Viseu de Jos jud. Maramures; - dl. Viorel Iancu, director executiv, Agentia judeteana pentru Protectia Mediului Maramures; - dl. Emil Mohan, director, Oficiul judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Maramures; - dl. Marius Libotean, responsabil mediu, SC AVIMAR SA Maramures; - dl Emil Pop, coordonator programe, Societatea Ecologic Maramures; - dl.radu Hotea,presedinte, Societatea Ecologista Maramures; - dl. Vlaicu Pop, inginer sef, Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures; - d-ra Antoanela Cardos, biolog, Compartimentul Gestiunea Resurselor de Apa, Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures; - dl. Stefan Jurcau, Responsabil Compartiment Gestiunea Resurselor de Apa, Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures; - d-na Iulia Felecan, inginer, Compartimentul Gestiunea Resurselor de Apa, Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures; - d-na Alina Onases, cotidianul Mesagerul Bistrta+Nasaud; - d-na Gabriela Ciornei, redactor la cotidianul Rasunetul; - d-na Cristiana Sabau, reporter, Realitatea TV ; - d-na Tina Tucui, corespondent, Agentia Nationala de Presa AGER PRES; - d-na Dana Pop, reporter, cotidianul Bistriteanul. Programul intalnirii de informare si consultare a publicului pentru elaborarea Programului de Masuri pentru Agricultura a constat in primirea participantilor, deschiderea lucrarilor, sesiunea de prezentari si discutii in plen. Deschiderea lucrarilor Dl. Radu Moisil Tamasoi Subprefect Institutia Prefectului Judetului Bistrita-Nasaud, a evidentiat caracterul important al intalnirii, faptul ca Romania ca si membru al Uniunii Europene trebuie sa implementeze legislatia comunitara Directiva Cadru Apa, cea mai complexa Directiva in domeniul protectiei apelor. Principalul instrument de implementare al Directivei Cadru Apa este Planul de Management la nivel de bazin hidrografic, elaborat in scopul atingerii pana in anul 2015 a unei bune calitati ecologice si chimice a apelor. 4

5 Acest obiectiv poate fi atins numai prin masuri de minimizare a poluarii apelor, poluare datorata activitatilor umane din toate domeniile: agricultura, industrie, aglomerari umane, lucrari hidrotehnice construite pe ape. Astfel, se impune intocmirea unor Programe de masuri, ce trebuie dezvoltate intr-un mod cat mai realist si care sa se bazeze pe informatii corecte si actualizate. Dl. Ioan Rosu, director tehnic in cadrul Directiei Apelor Somes-Tisa, a mentionat faptul ca aceasta prima intalnire de lucru organizata de Directia Apelor Somes-Tisa pentru dezbaterea principalelor aspecte de poluare provenita din agricultura, se doreste a fi un exercitiu pentru activitatea de consultare a stakeholderilor in legatura cu Programele de masuri necesare pentru reducerea poluarii din acest domeniu si invita participantii la o implicare activa in solutionarea problemelor ce vor fi prezentate in continuare de catre reprezentantii DA Somes-Tisa. Sesiunea de prezentari: D-na ing.melinda Haragus Directia Apelor Somes-Tisa referindu-se la cateva aspecte introductive cu privire la Directiva Cadru a Apei 60/2000, Planul de Management Bazinal si Planurile de Masuri a mentionat urmatoarele: - Directiva Cadru Apa 2000/60 stabileste cadrul de actiune in domeniul politicii apei pentru tarile UE - Obiectivul general este atingerea starii bune pentru toate apele pana in 2015 prin reducerea poluarii - Principalul instrument de implementare Directivei Cadru Apa este Planul de Management Bazinal - etapele de realizare a Planul de management al bazinului hidrografic : Caracterizarea bazinului hidrografic Program de monitoring, Probleme importante de gospodarire a apelor, Obiective de calitate a mediului, Programe de masuri 2008 Plan de Management al Bazinului hidrografic (PMBH ) draft PMBH final Program de masuri operational Obiective de mediu atinse - Programele de Masuri reprezinta cerinte cheie ale Directivei Cadru Apa - Scopul programelor de masuri il constituie atingerea obiectivelor de mediu si a starii buna a apei - Statele Membre trebuie sa stabileasca pana in decembrie 2009 si sa implementeze pana in decembrie.2012 un program de masuri tinand cont de rezultatele analizei de risc 2004, pentru a atinge obiectivele de mediu - Programele de masuri cuprind 2 categorii si anume: 5

6 - masuri de baza - masuri obligatorii, impuse prin legislatia comunitara privind calitatea apei - masuri suplimentare - masuri identificate si necesar a fi implementate in plus fata de masurile de baza, in cazul in care este necesar - respectarea cerintelor legislative de baza pentru activitatile agricole, protectia mediului, a apelor si ecosistemelor acvatice. D-na ing chim. Giana Popa sef serviciu Inspectia Teritoriala a Apelor - Directia Apelor Somes-Tisa a prezentat cateva aspecte ale conformitatii / neconformitatii la sursele punctiforme din bazinul hidrografic Somes-Tisa insistand asupra urmatoarelor aspecte: 1. Cadrul legislativ pentru tema sus amintita: 2. Surse punctiforme prezente in zone vulnerabile 3. Aspecte ale conformitatii SC ABO MIX SA Satu Mare Complex zootehnic Moftin si Complex de crestere a pasarilor SC ROMAVIS SRL Seini care s-au axat pe reducerea emisiilor in ape de suprafata si reducerea poluarii in sol si freatic. 4. Programele de masuri de baza aplicate surselor punctiforme, care au la baza Documentul de Pozitie Cap. 22 Mediu ; Planurile de implementare ale Directivelor UE; Programul de etapizare anexat la autorizatia de gospodarirea apelor;programul de conformare anexat la autorizatia integrata de mediu; Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole; alte documente specifice de mediu. 5. Masuri de baza pentru ferme 1. Constructia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate; 2. Constructia/ modernizarea/extinderea/ reabilitarea statiei de epurare (treapta mecanica, treapta biologica, eventual treapta tertiara, dezinfectie) in cazul evacuarii in apele de suprafata; 3. Constructia/ impermeabilizarea bazinelor de stocare ape uzate/epurate si utilizarea lor ca apa de spalare si/sau irigare; 4. Constructia/reabilitarea platformelor de depozitare a namolului rezultat in urma epurarii apelor uzate; 5. Constructia platformelor de stocare a gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentru perioadele de interdictie a aplicarii; 6. Aplicarea BAT - IPPC (cele mai bune tehnologii existente) la nivelul fermelor zootehnice cu crestere intensiva a porcilor si pasarilor. D-na Alexandra Iavu responsabil compartiment Gestionarea Resurselor de Apa- Sistemul de Gospodarire a Apelor Cluj s-a referit in continuare la sursele de poluare difuza din agricultura in bazinul hidrografic Somes-Tisa punand accentul pe urmatoarele: 6

7 - activitatile agricole care genereaza poluare difuza, cauzele poluarii difuze, necesitatea si importanta respectarii legislatiei de mediu; - zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati, lista localitatilor din zonele vulnerabile din bazinul hidrografic Somes-Tisa si cadrul legislativ pentru tema aflata in discutie si nu in ultimul rand responsabilitatile care revin directiilor judetene pentru agricultura si dezvoltare rurala, autoritatilor locale, directiilor de apa, oficiilor de studii pedologice si agrochimice si garzii de mediu. - Masuri generale de baza pentru diminuarea efectelor din sursele difuze agricole 1. Aplicarea Programelor de actiune specifice fiecarei comune situata in zona vulnerabila (aplicarea codului de bune practici agricole in zonele vulnerabile) care prevede: - Constructia platformelor individuale si a platformelor comunale de depozitare a gunoiului de grajd; - Cumpararea utilajelor de incarcare, transport si aplicare a dejectiilor si a gunoiului de grajd - Consultanta agricola: determinarea cantitatilor de fertilizanti necesare pe baza bilantului de azot, plan de fertilizare, actualizarea registrului fermei - Instruire specialist (implementarea D. Nitrati) - Conversia terenurilor arabile in pasuni - Crearea benzilor tampon inierbate - Crearea benzilor tampon (din apropierea raurilor, lacurilor) inierbate sau cu arbusti si impaduriri. 2. Masuri de baza pentru reducerea emisiilor de substante fitosanitare - Inventarul unitatilor care comercializeaza, distribuie, transporta, stocheaza, utilizeaza sau detin subst. fiosanitare cu evaluarea masurilor necesare si a costurilor pentru: - reducerea riscului la manipularea si stocarea produselor fitosanitare - aplicarea masurilor generale din Directiva 91/414/EEC privind produsele fitosanitare Aceste masuri au ca si scop final reducerea emisiilor de azot in apele de suprafata si subterane, reducerea emisiilor de nutrienti si pesticide prin realizarea benzilor tampon, reducerea emisiilor de pesticide in apele de suprafata si subterane. Referindu-se la urmatorul subiect al agendei intanirii si anume Propunere de masuri suplimentare pentru agricultura, d-na chim. Cristiana Bayer sef serviciu Plan de Management Bazinal Directia Apelor Somes- Tisa a pus accentul pe urmatoarele: a) masurile de baza pentru ferma conforma: 1. Sisteme de colectare a apelor uzate si ape pluviale corespunzatoare; 7

8 2. In cazul evacuarii efluentului in receptor natural/canalizare se recomanda statie de epurare specifica profilului (treapta mecanica, treapta biologica, eventual treapta tertiara, dezinfectie) si platforme de depozitare a namolului rezultat in urma epurarii apelor uzate 3. In cazul neevacuarii efluentului in emisar se recomanda bazine impermeabile de stocare ape uzate (purin, ape spalare hale) a) utilizarea lor ca ape pentru irigare numai in amestec cu apele pluviale si numai dupa analizarea acestora b) vidanjare si transport la o statie de epurare urbana (contract, evidenta, calitate, etc.) 4. Platforme de stocare a gunoiului de grajd pentru perioadele de interdictie a aplicarii; dimensionarea platformelor- in corelare cu efectivele de animale; aplicarea ingrasamantului organic pe terenuri numai cu aviz OSPA 5. Pentru fermele sub incidenta IPPC, aplicarea BAT (cele mai bune tehnologii existente) b) masuri pentru sursele punctiforme Aplicarea unei epurari avansate pentru apele uzate evacuate de la fermele zootehnice, cu respectarea limitelor de evacuare in rauri cf. HG 352/2005, HG 351/2005 (propunere trepte suplimentare de epurare:iazuri, zone umede, epurare avansata,etc) c) masuri pentru sursele difuze Aplicarea codului de bune practici agricole in zonele nevulnerabile Reducerea eroziunii solului:prin schimbarea tehnologiei de cultivare a solului, conversia terenurilor arabile in pasuni extensive, reimpaduriri Aplicarea practicilor de cultivare pentru reducerea utilizarii/poluarii cu produse fitosanitare: prin: - introducerea unei culturi suplimentare in asolamentul initial - inierbarea suprafetelor cultivate cu plante lemnoase perene - inlocuirea produselor fito-sanitare (produse chimice) cu organisme biologice (combatere biologica a daunatorilor) - inlocuirea tratamentului chimic (ierbicide) cu tratament mecanic (prasire mecanica) - aplicare tratament mixt (chimic/ierbicide + mecanic) - drenarea terenului pt. combaterea excesului de umiditate in sol (excesul de umiditate favorizeaza inmultirea daunatorilor si a agentilor patogeni) - aplicarea prompta a pesticidelor numai la suprafetele afectate (aplicare limitata locala) - utilizarea consultantei agricolei - tinerea la zi a unui registru pt.aplicarea pesticidelor la culturi Protejarea corpurilor de apa impotriva poluarii cu pesticide Aplicarea codului de bune conditii agricole si de mediu, coduri de buna practica in ferme, etc. Crearea zonelor umede - burete de nutrienti 8

9 - pentru sursele punctiforme - asigura finisarea epurarii apelor uzate inainte de evacuarea in receptor - pentru sursele difuze creare de zone umede pe areale cu agricultura intensiva (cumparare teren; terasamente; plantare helofite; plantare copaci si arbusti; interconectare brate moarte) Aplicarea agriculturii organice (biologica sau ecologica) cu respectarea unor reguli şi principii de producţie stricte în conformitate cu legislatia comunitara si legislatia nationala transpusa Discutii in plen: D-na Elena Tuchiu, sef serviciu PMD din cadrul Administratiei Nationale Apele Romane Bucuresti, referindu-se la importanta sedintelor de consultare publica care au ca tema principala Planurile de Masuri, in cazul de fata Planul de Masuri pentru Agricultura, invita participantii la discutii libere pentru a-si exprima punctul de vedere in legatura cu masurile care trebuie intreprinse, ce trebuie facut pentru a avea un program de masuri viabil. D-na Tuchiu subliniaza faptul ca problemele de reducere a poluarii provenite din sursele agricole sunt comune pentru toti participantii si prin urmare trebuie rezolvate impreuna. Dl. subprefect Radu Tamasoi, Institutia Prefectului judetului Bistrita-Nasaud, sustine ideea doamnei Elena Tuchiu si invita participantii la discutii interactive si constructive. Dl. Petru Gus reprezentand Oficiul judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Cluj apreciaza rolul acestei intalniri si faptul ca specialistii Directiei Apelor Somes-Tisa au prezentat problemele complexe din agricultura. In continuare Dl Gus s-a referit la urmatoarele aspecte: - dificultatea problemelor din agricultura rezulta si din existenta unui numar mare de unitati si subunitati implicate in implementarea, respectiv in monitorizarea acestora - pericolul pe care il reprezinta albiile ramase practic neconsolidate - un impact direct sau indirect asupra calitatii cursurilor de apa il au si obiectivele de investitii care se executa in legatura cu centurile si cu autostrada, - baza de date existenta pentru planurile de masuri poate fi actualizata cu date si informatii specifice care se gasesc in registrele agricole, referitoare la efectivele de animale, suprafetele agricole, timpul cat sunt exploatate aceste suprafete, etc - propune ca executia platformelor judetene de colectare deseuri sa fie corelata cu activitatile agricole 9

10 - propune includerea Planurilor locale de actiune din zonele vulnerabile in Strategia de dezvoltare a localitatilor, care cuprinde programele privind infrastructura de alimentare cu apa, canalizare si epurare - vulnerabilitatea terenurilor s-a modificat prin accentuarea eroziunii solului in zonele aflate in pante mai mare de 12% si pentru care se primesc subventii pentru a nu fi cultivate - OSPA Cluj se confrunta cu problema lipsei fondurilor necesare realizarii monitorizarii solului; pana in prezent s-au primit doar 25% din sumele necesare - in BH Somes-Tisa, majoritatea terenurilor agricole sunt in lunca raurilor, fiind influentate de oscilatiile debitelor apelor de suprafata; in felul acesta riscul poluarii raurilor cu nitrati este accentuat D-na Elena Tuchiu evidentiaza buna colaborare pe care Administratia Nationala Apele Romane o au cu Oficiile judetene de Studii Pedologice si Agrochimice in procesul de implementare al Directivei Nitrati. D-na Tuchiu subliniaza faptul ca se cunoaste ca sunt greutati in obtinerea fondurilor necesare pentru implementarea acestei directive, dar coordonatorul principal trebuie sa fie Ministerul Agriculturii. In continuare, D-na Tuchiu invita reprezentantii institutiilor invitate la intalnire sa abordeze si problema Programelor de Actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati si anume daca aceste masuri si actiuni se aplica, daca se intampla ceva in comunele din zonele vulnerabile, deoarece Romania poate plati mii de Euro pe zi pentru nerespectarea si neaplicarea acestora in cazul declansarii procedurii de infrigement. Dl. Petru Gus reprezentand Oficiul judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Cluj mentioneaza faptul ca localitatea Bontida din judetul Cluj a initiat o solicitare catre Consiliul Judetean Cluj pentru a fi sprijinita cu fonduri pentru aplicarea Planului de actiune. Dl Traian Lapuste de la Herghelia Beclean judetul Bistrita-Nasaud,a mentionat faptul ca in ciuda dificultatilor si problemelor pe care le-a avut in desfasurarea activitatii, cu ajutorul specialistilor de la SGA a reusit sa rezolve problemele legate de canalele de desecare si problema silozurilor pe care le-a transformat in depozite pentru gunoiul de grajd. D-na Elena Tuchiu, sef serviciu PMD din cadrul Administratiei Nationale Apele Romane Bucuresti, apreciaza efortul depus de asociatiile si fermele agricole care cu resurse financiare reduse reusesc sa puna in aplicare masuri pentru reducerea poluarii in agricultura si incurajeaza ca si alti beneficiari agricoli sa reuseasca sa intreprinda astfel de masuri. In continuare, d-na Elena Tuchiu invita ca specialistii in domeniul agricol, sa faca sugestii cu privire la alte masuri suplimentare care ar putea fi intreprinse si care sa fie incluse in programul de masuri, punand accentul pe faptul ca toate aceste masuri sunt importante sa se discute la timp si cu toti cei care sunt in masura sa contribuie activ la acestea. De asemenea, se cer sugestii in ceeea ce 10

11 priveste completarea materialelor prezentate cu alte masuri necesare pentru aplicarea Codului de bune practici agricole si de mediu in vederea imbunatatirii calitatii apelor. Dl. Gheorghe Aurel Popa, administratorul SC Horatiu SRL Bistrita-Nasaud, evidentiind dificultatile pe care le intampina in rezolvarea problemelor legate de pesticide, solicita ajutorul si sprijinul specialistilor din cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor Bistrita-Nasaud. Dl. Vlaicu Pop inginer sef la Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures pune accentul pe necesitatea reducerii surselor de poluare agricola si in special a surselor de poluare de origine animala, aceasta constituind cea mai importanta masura care trebuie sa faca parte, alaturi de alte masuri, din programul de masuri pentru agricultura. Dl. Mircea Ciurea administratorul SC Crisan & Co SNC Ferma de bovine Gherla jud. Cluj, referindu-se la problemele majore si dificultatile pe care le intampina fermierii in desfasurarea activitatii lor, pune accentul pe: - nenumaratele controale pe care reprezentantii DA Somes-Tisa le intreprind la fermele mici si mijlocii pentru ducerea la indeplinire a unor masuri pe care in general fermierii din lipsa fondurilor nu le pot realiza, - nealocarea de subventii pentru sprijinirea financiara a fermierilor, cu toate solicitarile si sesizarile efectuate in acest sens, - costul foarte scazut, impus, la produsele pe care fermierii le scot pe piata in comparatie cu costurile necesare realizarii acestor produse. D-na Elena Tuchiu si dl. subprefect Radu Tamasoi mentioneaza faptul ca este important sa se discute si astfel de probleme si sustin ideea necesitatii de a sprijini si ajuta fermierii in aceste probleme. Dl. Ioan Rosu, director tehnic in cadrul Directiei Apelor Somes-Tisa, referindu-se la aspectele si problemele discutate pe parcursul sedintei de consultare publica, a punctat urmatoarele: - necesitatea si importanta problemelor discutate, - interesul mare care trebuie acordat acestor programe de masuri - necesitatea si importanta realizarii unei contributii active si a unui schimb de informatii in dublu sens pentru elaborarea unor programe de masuri realiste si viabile. - masurile generale din programul de masuri sunt obligatorii, nerealizarea lor atrage dupa sine plata unor penalitati, - importanta accesarii fondurilor europene, depunerea de eforturi sustinute in vederea reducerii poluarii datorate agriculturii, pentru a avea o agricultura durabila. - mentinerea legaturii cu specialistii de la compartimentele Plan Management Bazinal si Inspectia Teritoriala a Apelor din cadrul Directiei Apelor Somes-Tisa, pentru a transmite pe adresa de mail a directiei, opiniile si punctele de vedere cu privire la materialele discutate. 11

12 In incheierea discutiilor, oficialitatile prezente, dl.subprefect Radu Tamasoi Institutia Prefectului judetului Bistrita-Nasaud, d-na Elena Tuchiu Administratia Nationala Apele Romane Bucuresti, dl. Ioan Rosu director tehnic - Directia Apelor Somes-Tisa si dl. Teodor Hasmasan director Sistemul de Gospodarire a Apelor Bistrita-Nasaud, au multumit participantilor pentru implicarea directa in analizarea materialelor cat si pentru luarile de cuvant, mentionand totodata faptul ca este deosebit de important sa stim sa reactionam in cazul tuturor problemelor legate de protectia apelor. Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului de Bazin ing. Ramona Trasca Serviciul Plan de Management Bazinal chim. Cristiana Bayer 12