untitled

Transcriere

1 ANALIZà PAG Anul X nr. 63 ianuarie RON EDUCAÞIE º I ATITUDINE Singura revistã care spune lucrurilor pe nume.scoalaromaneasca.ro revistã naþionalã pentru promovarea reformei în învãþãmânt Testarea PISA, eºecul reconfirmat al sistemului de învãþãmânt românesc OPINII PAG. 10 Elevul nu este o piesã de strung Discuþiile îndelungate ºi alte acþiuni de tot felul legate de recenta Lege a Educaþiei aratã, încã o datã (dacã mai este nevoie), importanþa de primã mãrime a învãþãmântului. Educaþia este sau ar trebui sã fie o prioritate naþionalã. PAG INTERNAÞIONALà Educaþia artisticã în Europa (I) Globalizarea, deopotrivã hulitã ºi apreciatã, a adus atât beneficii, dar ºi provocãri, mai ales pentru sistemele de educaþie. Europene ºi nu numai. JURIDIC PAG. 11 Statul va plãti eºalonat salariile personalului din învãþãmânt câºtigate în instanþã LU Gqzdaru PAG. 3 Legea Educaþiei ºi consensul naþional DOSAR PAG. 6 Ieºirea din crizã se face tot pe spatele salariaþilor Creºtere de 15% a salariilor, doar pe hârtie

2 2 sub lupã Reforma naºte noi scandaluri pe scena politicã Învãþãmântul intrã într-o nouã erã Legea Educaþiei Naþionale aduce mai multe schimbãri privind sistemul de învãþãmânt, dar ºi unele noutãþi. Actul normativ a fost declarat constituþional de Înalta Curte ºi promulgat de preºedintele Bãsescu. Curtea Constituþionalã a decis, la începutul lunii ianuarie, cu majoritate de voturi, cã Legea educaþiei naþionale adoptatã prin asumarea rãspunderii Guvernului este constituþionalã. Curtea Constituþionalã a respins ca inadmisibilã atât sesizarea preºedintelui Senatului, Mircea Geoanã, cât ºi pe cea formulatã de 108 deputaþi PSD, PC ºi PNL, apreciind astfel cã Legea educaþiei este în acord cu prevederile legii fundamentale. Decizia a fost luatã cu ºapte voturi pentru ºi douã împotrivã. Ministrul Educaþiei a declarat cã în 2011 examenele se vor desfãºura exact ca în anul trecut, iar primii elevi care vor beneficia de prevederile noii legi în ceea ce priveºte ciclurile ºcolare vor fi cei care încep clasa a IX-a în anul ºcolar Toate aceste mãsuri vor intra în vigoare la momentul oportun. Pãrinþii mai trebuie sã ºtie cã avem baza legalã pentru a elabora un nou curriculum, toceala nu îºi mai are locul. Aceasta este prioritatea zero a Ministerului, a spus Funeriu. În ceea ce priveºte învãþãmântul superior, ministrul a spus cã, în România, ar trebui sã funcþioneze poluri universitare de excelenþã, prin formarea unor consorþii, care sã grupeze mai multe instituþii de învãþãmânt superior. Avem prea multe universitãþi ºi prea puþini studenþi. Încurajez fuziunea universitãþilor, iar noua Lege a educaþiei încurajeazã la rându-i acest lucru. Resursa este dispersatã în mediul academic. Aº da un singur exemplu, oraºul francez Strasbourg, care e cam de mãrimea Iaºiului. La Strasbourg, aveau trei universitãþi care, în final, au fuzionat, iar acum au cea mai bunã universitate din Franþa, a explicat ministrul Educaþiei. Totuºi, actualii rectori criticã noua lege a educaþiei. Aceastã lege a educaþiei va trebui înlocuitã de îndatã ce o altã majoritate parlamentarã ºi o guvernare nouã intrã în rol. Demnitatea socialã ºi salarialã a dascãlului trebuie restabilitã urgent, autonomia universitarã trebuie recunoscutã, profesionalizarea temeinicã trebuie sprijinitã, pluralismul trebuie reafirmat, cercetarea ºtiinþificã trebuie reconceputã, sportul are nevoie de relansare, tineretul trebuie încurajat sã nu pãrãseascã þara, politizarea trebuie eliminatã. O reformã chibzuitã a educaþiei este indispensabilã, dar legea de faþã nu o poate face ºi nu este o lege de reformã. Prin ceea ce este pozitiv în ea, legea plagiazã mãsurile luate în la care adaugã o viziune depãºitã ºi o voinþã de politizare anacronicã, a declarat Andrei Marga, rectorul Universitãþii Babeº- Bolyai Cluj Napoca. Cert este cã bãtãlia politicã pe spatele educaþiei va continua. În continuare vã prezentãm cele mai importante schimbãri care vor afecta sistemul educaþional: Noutaþi ºi schimbãri Învãþãmântul obligatoriu va fi de zece ani, începând cu anul ºcolar Astfel, clasa pregãtitoare va trece de la grãdiniþã la învãþãmântul primar, iar clasa a IX-a va trece de la învãþãmântul liceal la cel gimnazial; Liceul teoretic va avea trei ani. Mãsura se va aplica pentru elevii care vor intra în clasa a V-a în anul ºcolar Liceul tehnologic rãmâne la patru ani; Elevii din învãþãmântul primar vor avea maximum 20 de ore de curs pe sãptãmânã. Cei din gimnaziu, 25 de ore, iar cei de la liceu, maximum 30 de ore; Examenul de bacalaureat se va schimba, începând cu generaþia de elevi care va intra în clasa a IX-a, în anul ºcolar Elevii vor susþine obligatoriu, în cadrul examenului, o evaluare la douã limbi de circulaþie internaþionalã, o probã oralã de comunicare în limba românã, o probã de comunicare în limba maternã, dacã e cazul, ºi o probã pentru evaluarea competenþelor digitale. La acestea se adaugã: proba scrisã la limba ºi literatura românã, obligatorie pentru toþi elevii; proba scrisã la limba ºi literatura maternã, dacã e cazul; alte douã probe scrise diferenþiate, în funcþie de profilul urmat de elev (real, umanist, tehnologic, vocaþional); Admiterea în liceu/ºcoala profesionalã se va realiza dupã urmãtoarea procedurã: în cazul în care numãrul candidaþilor este mai mic decât numãrul locurilor oferite, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educaþional al elevului. Dacã sunt mai mulþi candidaþi decât locuri disponibile, se va lua în calcul în proporþie de 70% portofoliul educaþional, media de absolvire a învãþãmântului obligatoriu ºi media de la evaluarea naþionalã de la sfârºitul clasei a IX-a, iar în proporþie de 30%, nota obþinutã la proba de admitere stabilitã de unitatea de învãþãmânt; Fiecãrui copil, care se va naºte începând cu anul 2013, Guvernul îi va deschide un cont pentru educaþie permanentã, în care îi va vira 500 de euro. Dupã virarea banilor de cãtre Executiv, pãrinþii copilului, contribuabili, pot direcþiona în contul deschis la Trezorerie, un procent de pânã la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii. Statul va plãti inclusiv dobândã pentru banii din contul respectiv. Aceasta va fi stabilitã anual de Ministerul de Finanþe. Copilul, începând cu vârsta de 16 ani ºi cu acordul expres al pãrinþilor, va putea solicita Trezoreriei vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate pentru plata studiilor; Se înfiinþeazã programul ºcoala de dupã ºcoalã, de tipul after school, prin care se vor oferi activitãþi educative, recreative, de timp liber pentru elevi. Statul va putea, însã, finanþa programul pentru copiii ºi elevii din grupurile dezavantajate. Deci, nu va fi gratuit pentru toþi elevii; Apar Biblioteca ºcolarã virtualã ºi platforma ºcolarã e-learning aici se vor putea accesa programe ºcolare, exemple de lecþii în format digital; Elevii vor susþine examene la finalul claselor: - a II-a: scris, citit, Matematicã; - a IV-a: un gen de test PISA, cu întrebãri din toate materiile studiate în ciclul primar; - a VI-a: vor fi douã probe transdisciplinare prima: limbã ºi comunicare (limba românã, limba modernã ºi, dupã caz, limba maternã); a doua: matematicã ºi ºtiinþe; - a IX-a: evaluare naþionalã obligatorie: o probã scrisã la limba ºi literatura românã, o probã scrisã la limba maternã, o probã scrisã transdisciplinarã la matematicã ºi ºtiinþe ºi probã scrisã la o limbã de circulaþie internaþionalã. În timpul anului, se vor mai da: o probã practicã de utilizare a calculatorului ºi o probã oralã transdisciplinarã de evaluare a competenþelor civice ºi sociale. Rezultatele acestor evaluãri vor intra în portofoliul educaþional al elevului. Se reînfiinþeazã ºcolile profesionale; Elevii pot beneficia de burse pe bazã de contracte încheiate cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum ºi de credite pentru studii acordate de bãnci; Statul va plãti costurile aferente frecventãrii liceului ºi ºcolii profesionale pentru elevii care provin din mediul rural sau din grupuri socio-economice dezavantajate; Pãrinþii, primarul ºi consiliul local vor avea reprezentanþi în consiliul de administraþie al ºcolii; Unitãþile de învãþãmânt încheie cu pãrinþii contracte educaþionale, prin care pãrintele se obligã sã ia mãsuri pentru ºcolarizarea copilului. În caz contrar, pãrintele va primi amenzi cuprinse între 100 ºi de lei sau va face muncã obligatorie în folosul comunitãþii; Directorul ºi directorul adjunct al unei unitãþi de învãþãmânt preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitãrii mandatului, funcþia de preºedinte sau vicepreºedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeþean sau naþional; Cine comercializeazã lucrãri de licenþã, de diplomã, de dizertaþie sau de doctorat poate primi amenzi cuprinse între ºi de lei; Statul va subvenþiona ºi învãþãmântul particular. D R A G O º N E A C º U Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti Tel.: 021/ ; 021/ Fax: 021/ Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu (redactia@scoalaromaneasca.ro) Seniori editori: Constantin Ciosu (sindicat@scoalaromaneasca.ro) Teodor Fîrþonea (redactia@scoalaromaneasca.ro) Florin Dobrescu (florin.dobrescu@fen.ro) DTP: Omni Press & Design (.opd.ro arta@opd.ro) Tipar: SC Safo Prod SA Grupul de Presã ºi Tipografie Romprint Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: , costel.danciu@xnet.ro ISSN PRECIZARE: Autorul rãspunde din punct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilor conþinute în textul preluat ºi difuzat..scoalaromaneasca.ro

3 sub lupã 3 Legea Educaþiei ºi consensul naþional Ziua de 4 ianuarie 2011 reprezintã momentul în care Decizia pronunþatã de Curtea Constituþionalã ºi grabnica promulgare de cãtre Preºedintele României, domnul Traian Bãsescu, au fãcut sã avem o nouã Lege a Educaþiei Naþionale. Este vorba despre legea pe care Guvernul ºi-a angajat rãspunderea în Parlament, în 28 octombrie Rãmâne de vãzut dacã argumentele prin care Preºedintele României justifica, printr-o declaraþie de presã, în aceeaºi zi, decizia de a promulga imediat legea, reprezintã singurele motive care l-au determinat sã ia aceastã hotãrâre. Timpul va demonstra dacã aceastã formã a legii oferã cele mai bune soluþii pentru reforma sistemului de educaþie ºi dacã va reuºi sã rãspundã nevoilor actuale ºi de perspectivã ale tuturor celor implicaþi. Reamintim doar cã Preºedintele Senatului a cerut amânarea promulgãrii acestei legi, în condiþiile în care Senatul urma sã dezbatã ºi sã adopte, imediat dupã încheierea vacanþei parlamentare, o altã formã a Legii Educaþiei. Din pãcate, în aceste condiþii, nu se mai poate vorbi despre un consens naþional, aºa cum s-a dorit cu câþiva ani în urmã, prin semnarea Pactului Naþional pentru Educaþie. Importanþa demersului legislativ pentru promovarea acestei legi a condus, aºa dupã cum este cunoscut, la o prezenþã constantã ºi activã a reprezentanþilor FEN, în toate etapele ºi momentele acestui proces. Evidenþiem, în continuare câteva dintre prevederile care se regãsesc în actuala formã a Legii Educaþiei Naþionale, introduse ca amendamente, de cãtre reprezentanþii FEN, în douã etape, în cadrul dezbaterilor din Comisia de învãþãmânt, tineret ºi sport a Camerei Deputaþilor (mai 2010) ºi în luna octombrie, când Guvernul a anunþat decizia de a-ºi angaja rãspunderea în Parlament, moment în care propunerile noastre, cu argumentele de susþinere, au fost înmânate ministrului Educaþiei, dar au fost transmise ºi unui numãr important de parlamentari. 1) Reînfiinþarea ºcolilor profesionale: Art. 23. Sistemul naþional de învãþãmânt cuprinde urmãtoarele niveluri: (d) învãþãmântul profesional cu duratã între 6 luni ºi 2 ani; Art. 24. (3) Învãþãmântul profesional ºi tehnic este format din: învãþãmânt profesional, învãþãmânt tehnic ºi învãþãmânt postliceal; Art. 33. (1) Învãþãmântul profesional se poate organiza în ºcoli profesionale care pot fi unitãþi independente sau afiliate liceelor tehnologice, de stat sau particulare. 2) Susþinerea învãþãmântului profesional: Art. 33. (10) Statul susþine învãþãmântul profesional ºi învãþãmântul liceal filiera tehnologicã prin: c) burse speciale ºi alte forme de sprijin material; 3) Admiterea la liceu va fi organizatã de unitatea de învãþãmânt: Art. 76. (1) Dupã absolvirea gimnaziului, elevii urmeazã liceul sau ºcoala profesionalã. (2) Admiterea la liceu sau la ºcoalã profesionalã se realizeazã dupã urmãtoarea procedurã: a) în cazul în care numãrul de candidaþi nu depãºeºte numãrul locurilor oferite de unitatea de învãþãmânt, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educaþional al elevului; b) în cazul în care numãrul de candidaþi este mai mare decât numãrul locurilor oferite de unitatea de învãþãmânt, admiterea se face luând în calcul, în proporþie de 70% portofoliul educaþional al elevului, media de absolvire a învãþãmântului obligatoriu, precum ºi media la probele de la evaluarea naþionalã de la sfârºitul clasei a IX-a ºi în proporþie de 30% nota obþinutã la proba de admitere stabilitã de unitatea de învãþãmânt. 4) Cadrele didactice vor primi manuale gratuite: Art.69 (4) Elevii ºi profesorii din învãþãmântul de stat ºi din învãþãmântul obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiazã de manuale ºcolare gratuite, atât pentru învãþãmântul în limba românã, cât ºi pentru cel în limbile minoritãþilor naþionale, în condiþiile legii. 5) Decontarea navetei, a cheltuielilor pentru examinarea medicalã obligatorie ºi a altor cheltuieli: Art (1) Finanþarea complementarã asigurã cheltuieli de capital, cheltuieli sociale ºi alte cheltuieli asociate procesului de învãþãmânt preuniversitar de stat. (2) Finanþarea complementarã se asigurã din bugetele locale ale unitãþilor administrativ-teritoriale de care aparþin unitãþile de învãþãmânt preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adãugatã, pentru urmãtoarele categorii de cheltuieli: a) investiþii, reparaþii capitale, consolidãri; b) subvenþii pentru internate ºi cantine; c) cheltuieli pentru evaluarea periodicã naþionalã a elevilor; d) cheltuieli cu bursele elevilor; e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1); f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice, conform legii; g) cheltuieli pentru examinarea medicalã obligatorie periodicã a salariaþilor din învãþãmântul preuniversitar, cu excepþia celor care, potrivit legii, se efectueazã gratuit; h) cheltuieli pentru concursuri ºcolare ºi activitãþi educative extra- ºcolare organizate în cadrul sistemului de învãþãmânt; i) cheltuieli pentru asigurarea securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã, pentru personalul angajat, preºcolari ºi elevi; j) gestionarea situaþiilor de urgenþã; k) cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educaþiei ºi formãrii profesionale. 6) Normarea în ture a educatoarelor de la grãdiniþele cu program prelungit: Art.247 (b) în învãþãmântul pre- ºcolar: profesor pentru învãþãmânt preºcolar - se normeazã câte un post pentru fiecare grupã de copii; în instituþiile cu program prelungit sau sãptãmânal, personalul didactic se normeazã pe ture; 7) Menþinerea titularizãrii în sistemul naþional de învãþãmânt: Art (1) Personalul didactic titular în sistemul de învãþãmânt preuniversitar, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, îºi pãstreazã dreptul dobândit la concursul naþional unic de titularizare. (2) Personalul didactic din învãþãmântul preuniversitar care a devenit titular al sistemului naþional de învãþãmânt, prin repartiþie guvernamentalã sau prin orice altã formã legalã, beneficiazã de aceleaºi drepturi ca ºi personalul didactic devenit titular prin concursul naþional de titularizare. 8) Titularizarea suplinitorilor calificaþi: Art Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul naþional unic de titularizare în ultimii 3 ani, anteriori intrãrii în vigoare a prezentei legi, care au obþinut cel puþin nota 7 ºi au ocupat un post/catedrã, devin titulari ai ºcolii respective dacã: a) se certificã viabilitatea postului/catedrei; b) consiliul de administraþie al ºcolii respective este de acord. 9) Orele de educaþie fizicã în învãþãmântul primar vor fi predate în continuare de profesori de specialitate: Art.263 (7) În învãþãmântul primar, orele de educaþie fizicã prevãzute în planurile de învãþãmânt sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. 10) Salarii compensatorii la desfiinþarea unitãþii de învãþãmânt: Art.268 (3) În situaþia desfiinþãrii unei unitãþi de învãþãmânt de stat, salariaþii disponibilizaþi primesc salarii compensatorii, conform legii. 11) Gratuitate la cazarea în cãmine pentru copiii cadrelor didactice: Art Copiii personalului didactic aflat în activitate sunt scutiþi de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învãþãmântul superior ºi beneficiazã de gratuitate la cazare în cãmine ºi internate. Câteva dintre prevederile mai sus menþionate nu sunt noi. Ele existã în actuala legislaþie privind învãþãmântul. Atât doar cã aceastea vor fi abrogate dupã apariþia noii legi în Monitorul Oficial, iar în proiectul acesteia înaintat de cãtre Guvern Camerei Deputaþilor, multe prevederi nu s-au mai regãsit. A fost nevoie de strãdanie, de efort ºi argumente solide pentru a le menþine. În etapa urmãtoare, aceea a clarificãrilor, a elaborãrii metodologiilor de aplicare a prevederilor noii legi, de implementare a unui nou curriculum, reprezentanþii FEN vor avea multe de fãcut, în calitate de parteneri sociali al Ministerului Educaþiei, pentru gãsirea celor mai bune soluþii în interesul cadrelor didactice, al elevilor, studenþilor, al tuturor salariaþilor din sistem ºi al altor factori implicaþi. Ca ºi pânã acum, vom lucra în acest sens cu profesionalism ºi responsabilitate, în baza mandatului pe care colegii membri de sindicat ni l-au încredinþat. P R O F. F L O R I N D O B R E S C U, VICEPRE ºEDINTE FEN ianuarie 2011

4 4 ºcoala gãlãþeanã Unde se respectã legea, vine un Corp de Control sã strice totul Centrul financiar din Lieºti a fost, pânã la începutul lunii decembrie, singurul din judeþul Galaþi care a plãtit salariile angajaþilor din cele patru ºcoli potrivit prevederilor legii 221/ 2008, la baza calculului salarial stând hotãrâri judecãtoreºti definitive pronunþate la sfârºitul anului Altfel spus, dascãlii de la Lieºti au luat salarii mai mari cu 37% faþã de cele pe care le aveau la momentul pronunþãrilor. Primarul cumunei a precizat cã are bani ºi poate sã ne plãteascã salariile pe baza legii 221. În aceste condiþii, noi am fost încadraþi pe aceastã lege din ianuarie 2009 ºi pânã la sfârºitul acestui an, spune Dumitrel Stan, unul dintre profesorii din Lieºti, care este ºi lider de sindicat. Acest lucru nu le-a picat chiar bine celor din Inspectoratul ªcolar Galaþi, care au refuzat sã le vizeze celor din Lieºti statele de funcþii de execuþie ºi statele de funcþii de conducere pentru anul viitor pe motiv cã acestea nu sunt stabilite conform prevederilor legale în vigoare. Acolo nu se respectã legea 330/ 2009 ºi nu voi accepta niciodatã aceste state de funcþii pânã când nu se intrã în legalitate, spune inspectorul ºcolar general Doruleþ Resmeriþã. Scandalul de la Lieºti a ajuns ºi la urechile ministrului Educaþiei. Acesta a trimis în comuna gãlãþeanã corpul de control pentru a clarifica situaþia. Convocatã de urgenþã la sediul Inspectoratului ªcolar, directoarea ºcolii, Steluþa Susanu, a venit cu toate documentele pentru a demonstra cã procedeazã corect atunci când le plãteºte oamenilor salariile majorate cu 37%. Comisia ministerialã a strâns toate probele ºi a plecat la Bucureºti fãrã prea multe explicaþii. Aºteptãm un rãspuns, dar acolo situaþia este clarã: oamenii au primit salariile în luna decembrie 2009 fãrã majorãrile prevãzute de legea 221/ 2008, dar în ianuarie au fãcut încadrãrile prevãzute de legea 330/2010 luând în calcul hotãrârile judecãtoreºti care le confirmau drepturile salariale majorate. Altfel spus, la 1 ianuarie 2010, ei ar fi trebuit sã facã încadrãrile fãrã aplicarea prevederilor legii 221/ 2008 ºi sã aºtepte plata eºalonatã a drepturilor bãneºti dispuse de instanþe, începând din 2011, în trei tranºe anuale, spune inspectorul ºcolar general, Doruleþ Resmeriþã. Mai mult, acesta spune cã de la 1 septembrie 2010 au venit la Lieºti profesori titulari care au avut hotãrâri judecãtoreºti pronunþate pe vremea când aceºtia erau la alte ºcoli. Aceºtia au primit salarii conform legii 221/2008 complet eronat, precizeazã Doruleþ Resmeriþã. Doruleþ Resmeriþã, inspector ºcolar general Cazul celor de la Lieºti este ºi în vizorul celor din Sindicatul Învãþãmântului Preuniversitar Galaþi care vrea sã rezolve problema. Din punctul meu de vedere, hotãrârile judecãtoreºti de la Lieºti spun cã ºcoala este obligatã sã-i încadreze pe salariaþi cu respectarea prevederilor legii 221/2008, spune Dumitrel Stan, profesor în Lieºti, lider de sindicat vicepreºedintele sindicatului, Lidia Antoniu, care este convinsã cã reprezentanþii ISJ Galaþi vor sã aplice prevederile Legii 330/2009 ºi sã îngheþe salariile fãrã majorãrile prevãzute de Legea 221/2008. În ultimele zile ale lui decembrie a sosit la Inspectoratul ªcolar ºi raportul corpului de control. Aºa cum era de aºteptat, neregulile sunt clare din punctul de vedere al ministeriabililor. Aºa cã dispoziþiile sunt clare: încadrãrile, de acum încolo, trebuie fãcute cu respectarea legii 330/2009 ºi a OUG 1/2010. Le-am cerut ca, în termen de 30 de zile, sã ia mãsurile de corectare a deficienþelor privind încadrarea personalului, începând cu 1 ianuarie 2010, a înscrisurilor din carnetele de muncã, precum ºi a plãþii drepturilor bãneºti în concordanþã cu legea 330/2009, a OUG 1/2010 ºi cu OUG 45/2010, spune inspectorul ºcolar general Doruleþ Resmeriþã. Totodatã, aceeaºi comisie trimisã de Ministerul Educaþiei la Lieºti a recomandat sesizarea Curþii de Conturi a României, Ministerul Finanþelor Publice ºi Parchetul de pe lângã Judecãtoria Lieºti în legãturã cu neconcordanþele dintre statele de funcþii aprobate de inspectorul general, deciziile emise de director ºi modul în care au fost alocate fondurile de cãtre Primãria Lieºti. Preºedintele Sindicatului Învãþãmântului Preuniversitar Galaþi, Constantin Ciosu, contestã modul de lucru al celor de la Corpul de Control al Ministerului. În þara asta, respectarea unor decizii judecãtoreºti a devenit delict, ceea ce nu este deloc bine. Suntem hotãrâþi sã contestãm în instanþã deciziile acestei comisii de la Minister. Sã ne spunã judecãtorii dacã trebuie sau nu sã aplicãm niºte decizii ale dumnealor, spune extrem de supãrat liderul sindical. Pânã atunci, oamenii de la Lieºti stau cu frica-n sân sã nu li se reþinã pe statele de platã banii în plus pe care i-au luat pe tot parcursul acestor doi ani. B O G D A N N I S T O R.scoalaromaneasca.ro

5 proiect 5 Organizaþia sindicalã în învãþãmântul preuniversitar succes prin parteneriat social ºi capital uman performant finanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Dezvoltarea Capacitãþii Administrative CONFERINÞA DE LANSARE Sâmbãtã, 18 decembrie 2010, a avut loc, la Galaþi, conferinþa de lansare a campaniei proiectului Dezvoltarea Capacitãþii Programului Operaþional Dezvoltarea Capacitãþii Administrative La eveniment au participat cadre didactice, actuali ºi potenþiali membri ai organizaþiilor sindicale din învãþãmântul preuniversitar, angajaþi ai consiliilor locale, reprezentanþi ai Sindicatului Învãþãmântului Preuniversitar Galaþi ºi ai mass-media. În cadrul conferinþei s-au evidenþiat ºi dezbãtut obiectivele proiectului, printre care acela de a avea organizaþii sindicale cu membri mai bine pregãtiþi ºi cu competenþe profesionale care sã le asigure adaptarea la provocãrile prezente ºi viitoare de pe piaþa muncii ºi în viaþa personalã. Grupul þintã al proiectului îl reprezintã un numãr de peste 800 de cadre didactice din judeþele Galaþi ºi Sibiu, actuali ºi potenþiali membri ai organizaþiilor sindicale din învãþãmântul preuniversitar ºi un numãr de 32 de angajaþi ai consiliilor locale. Membrii organizaþiilor sindicale din cele douã judeþe nu au beneficiat, pânã în prezent, de niciun program de formare care sã asigure competenþe în managementul organizaþional, iar la nivelul celor douã judeþe nu s-a desfã- ºurat, pânã în prezent, niciun curs acreditat de formare privind managementul proiectelor educaþionale. Drept urmare, proiectul este focalizat pe prioritatea de a sprijini cadrele didactice în atingerea unor standarde profesionale de nivel ridicat prin ofertarea unor programe de formare adaptate nevoilor prezente ºi viitoare. Conferinþa de lansare a dorit sã evidenþieze beneficiile unei formãri profesionale continue, conforme schimbãrilor din societate, proiectul contribuind la promovarea inovãrii ºi societãþii informaþionale, în mod deosebit prin faptul cã introduce calculatorul ºi resursele de internet în asigurarea comunicãrii permanente cu partenerii sociali. Derularea acestuia va continua cu organizarea unei serii de seminarii de instruire în judeþele Galaþi ºi Sibiu ce vor reuni membri ai grupului þintã al programului. Prin elaborarea ºi implementarea acestui proiect se intenþioneazã depã- ºirea aspectelor diagnosticate în prezent la nivelul sistemului de învãþãmânt ºi al organizaþiilor sindicale din învãþãmântul preuniversitar, precum inechitatea în privinþa discrepanþelor dintre mediul urban ºi cel rural. Astfel, cadrele didactice din mediul rural, precum ºi angajaþii consiliilor locale sunt caracterizate de o participare mai scãzutã la programe de formare profesionalã continuã din cauza nivelului economic mai scãzut, dificultãþilor în asigurarea transportului cãtre centrele furnizoare de formare, accesului redus la informaþiile privind ofertele de formare existente, politicilor aplicate în domeniul dezvoltãrii resurselor umane în instituþiile ºi organizaþiile din mediul rural. Aceste discrepanþe vor fi reduse prin prezentul proiect, deoarece grupul de beneficiari ai programelor ofertate va fi selectat fãrã sã se opereze diferenþieri în funcþie de rasã, etnie, religie, categorie socialã, vârstã, mediul de provenienþã. Grupele de lucru vor fi alcãtuite mixt, cu membri de ambe sexe, proveniþi din mediul rural ºi urban, cadre didactice ºi angajaþi ai primãriilor. Toþi beneficiarii proiectului vor avea posibilitatea sã utilizeze resursele din Centrele Fixe de Resurse, precum ºi sã acceseze platforma internet de comunicare, sã participe la activitãþile de informare ºi publicitate, la work-shop-uri, la activitãþile de diseminare a proiectului. Programele de formare vor fi concepute astfel încât sã asigure accesibilitatea tuturor participanþilor, indiferent de nivelul iniþial de cunoºtinþe ºi competenþe în domeniile vizate.

6 6 dosar Ieºirea din crizã se face tot pe spatele salariaþilor Creºtere de 15% a salariilor, doar pe hârtie La sfârºitul anului trecut, Guvernul Boc ºi-a asumat încã douã legi care privesc ºi angajaþii din sistemul de învãþãmânt. Acestea privesc salarizarea personalului bugetar din 2011 ºi legea generalã de salarizare. Prin noutãþile aduse se numãrã urmãtoarele: angajaþii vor primi salariul mãrit cu 15% faþã de cel din octombrie 2010, însã nu vor mai beneficia de: plata orelor suplimentare, premii, prime de vacanþã, tichete cadou, tichete de vacanþã, tichete de masã, premiul anului pentru 2010 ºi prima de pensionare. Cu toate acestea, dacã þinem cont cã în 2011 angajaþii din învãþãmânt nu vor mai primi cel deal XIII-lea salariu, fondul de premiere de 2%, sporul de doctorat ºi salariul de merit, observãm cã de fapt salariile vor scãdea, în condiþiile în care ne raportãm la salariul din decembrie 2009 sau chiar la cel din iunie Legea privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice a anulat, începând cu 1 ianuarie 2011, Legea 330/2009, însã nu se va aplica în totalitate. Astfel, salariile pentru anul viitor nu vor fi calculate dupã grilele care se regãsesc în anexele legii. Potrivit membrilor Guvernului, anul acesta, salariul va fi calculat în baza celui din octombrie 2010 la care se adaugã o creºtere de 15%. De asemenea, mai multe sporuri ºi prime prinse în legea unitarã de salarizare nu se vor acorda în Un exemplu în acest fel este fondul de premiere de 2%, care exista ºi în învãþãmânt. Potrivit articolului 23, ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului prevãzut în statul de funcþii, cu încadrare în fondurile aprobate prin buget. Premiile se pot acorda în cursul anului salariaþilor care au realizat sau au participat direct la obþinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituþiei. Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile urmãtoare, în cadrul aceluiaºi an bugetar. Cu toate acestea, în legea privind salarizarea pe 2011 se precizeazã cã nu se vor acorda niciun fel de premieri. Legea privind salarizarea unitarã mai prevede ºi cã suma sporurilor, compensaþiilor, primelor ºi indemnizaþiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depãþi 30% din suma salariilor de bazã, a soldelor funcþiilor de bazã/salariilor funcþiilor de bazã sau a indemnizaþiilor lunare de încadrare, dupã caz. Totuºi, suma sporurilor, compensaþiilor, primelor ºi indemnizaþiilor individuale nu va depãºi 30% din salariul de bazã, solda funcþiei de bazã/salariul funcþiei de bazã sau indemnizaþia lunarã de încadrare. De asemenea, sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bazã urmãtoarele principii: a) caracterul unitar, în sensul cã reglementeazã salarizarea tuturor categoriilor de personal din sectorul bugetar, prin luarea în considerare a drepturilor de naturã salarialã stabilite prin acte normative speciale în sistemul de salarizare reglementat de prezenta lege; b) supremaþia legii, în sensul cã drepturile de naturã salarialã se stabilesc numai prin norme juridice de forþa legii; c) echitate ºi coerenþã, prin crearea de oportunitãþi egale ºi remuneraþie egalã pentru munca de valoare egalã, pe baza principiilor ºi normelor unitare privind stabilirea ºi acordarea salariului ºi a celorlalte drepturi de naturã salarialã ale personalului din sectorul bugetar; d) sustenabilitate financiarã, prin stabilirea de majorãri salariale în baza legilor speciale anuale. Cel puþin la nivel declarativ, dacã þinem cont de toate prevederile Legii salarizãrii unitare, se observã o creºtere a salariului pe care o sã-l primeascã un cadru didactic. Totuºi, nu Noutaþile privind salariul în 2011 se ºtie însã când aceastã lege va intra în aplicare în totalitatea ei sau dacã nu va suferi ºi aceasta modificãri aºa cum s-a întâmplat ºi cu legea 330/ Pânã atunci, vã prezentãm în paginile urmãtoare coeficienþii de ierarhizare din lege, care însã nu se vor lua în calcul în D R A G O º N E A C º U Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bazã/soldelor funcþiei de bazã/salariilor funcþiei de bazã/indemnizaþiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plãtit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majoreazã cu 15%. În anul 2011, munca suplimentarã efectuatã peste durata normalã a timpului de lucru de cãtre personalul din sectorul bugetar încadrat în funcþii de execuþie sau de conducere, precum ºi munca prestatã în zilele de repaus sãptãmânal, de sãrbãtori legale ºi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementãrile în vigoare, nu se lucreazã, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzãtor. În anul 2011, ordonatorii de credite nu vor acorda premii ºi prime de vacanþã. În bugetele pe anul 2011 ale instituþiilor publice centrale ºi locale, aºa cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi prin Legea nr. 273/2006, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, indiferent de sistemul de finanþare ºi de subordonare, inclusiv activitãþile finanþate integral din venituri proprii, înfiinþate pe lângã instituþiile publice, nu se prevãd sume pentru acordarea de tichete-cadou ºi tichete de vacanþã personalului din cadrul acestora. Instituþiile publice centrale ºi locale, aºa cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanþele publice, cu modificarile ºi completãrile ulterioare, ºi prin Legea nr. 273/2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile þi completãrile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare ºi de subordonare, inclusiv activitãþile finanþate integral din venituri proprii, înfiinþate pe lângã instituþiile publice, cu excepþia instituþiilor finanþate integral din venituri proprii, nu acordã tichete de masã personalului din cadrul acestora. Sumele corespunzãtoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordã începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorãrilor salariale ce se acordã în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi. În anul 2011, dispoziþiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, dupã caz, indemnizaþiilor la ieºirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervã nu se aplicã..scoalaromaneasca.ro

7 dosar 7 Coeficienþii pentru familia ocupaþionalã învãþãmânt Legea Salarizãrii Unitare ianuarie 2011

8 8 dosar.scoalaromaneasca.ro

9 dosar 9 Anexa nr. II - FAMILIA OCUPAÞIONALà DE FUNCÞII BUGETARE ÎNVÃÞÃMÂNT Capitolul I lit. B - Reglementãri specifice personalului didactic din învãþãmânt Art. 1 - Pentru funcþiile didactice auxiliare la care gradul/treapta profesionalã nu mai apare în aceastã anexã, salariul de bazã se va stabili la gradaþia corespunzãtoare vechimii în muncã de la gradul/treapta profesionalã imediat superioarã funcþiei pe care era încadratã persoana. Art. 2 - Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului cu consultarea instituþiilor, unitãþilor de învãþãmânt ºi a partenerilor sociali, vor stabili gradul funcþiilor de conducere, prin ordin al ministrului, emis în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, în funcþie de urmãtoarele criterii: numãr de personal, elevi/studenþi, categorii de unitãþi. Art. 3 - Personalul didactic calificat de predare ºi conducere, care îºi desfãºoarã activitatea în localitãþi izolate, primeºte o indemnizaþie de pânã la 20% din salariul de bazã, în raport cu zona geograficã respectivã. Diferenþierea pe zone ºi localitãþi se aprobã prin hotãrâre a Guvernului. Art. 4 - Personalul didactic de predare ºi conducere din învãþãmântul special beneficiazã de o creºtere cu 6 clase de salarizare succesive celei deþinute. Art. 5 - Personalul didactic din învãþãmânt beneficiazã de gradaþie de merit, acordatã prin concurs. Aceastã gradaþie se acordã pentru 16% dintre posturile didactice existente la nivelul inspectoratului ºcolar, respectiv al instituþiei de nivel superior, ºi reprezintã o creºtere cu 10 clase de salarizare succesive celei deþinute. Gradaþia de merit se atribuie pe o perioadã de 5 ani. Art. 6 - Personalul didactic desemnat sã conducã ºi sã realizeze practica pedagogicã pentru pregãtirea viitoarelor educatoare ºi a viitorilor învãþãtori, institutori ºi profesori beneficiazã de un spor de 10-25% din salariul de bazã, în raport cu timpul efectiv lucrat ºi calculat în raport cu numãrul elevilor sau al studenþilor practicanþi, potrivit regulamentului de practicã pedagogicã aprobat de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, dacã nu beneficiazã de reducerea normei didactice cu 2 ore pe sãptãmânã. Art. 7 - Personalul didactic care asigurã predarea simultanã la 2-4 clase de elevi în învãþãmântul primar primeºte o indemnizaþie pentru activitãþi care solicitã o încordare psihicã foarte ridicatã, reprezentând o creºtere salarialã, dupã cum urmeazã: pentru 2 clase de elevi o creºtere cu 2 clase de salarizare succesive celei deþinute; pentru 3 clase de elevi o creºtere cu 3 clase de salarizare succesive celei deþinute; pentru 4 clase de elevi o creºtere cu 4 clase de salarizare succesive celei deþinute. Art. 8 - Personalul didactic de predare, care îndeplineºte funcþia de diriginte, învãþãtorii, institutorii ºi educatoarele beneficiazã de o creºtere cu 4 clase de salarizare succesive celei deþinute, cu excepþia situaþiilor prevãzute la art. 45 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 9 - (1) Pentru personalul din instituþiile de învãþãmânt superior, senatele universitare pot stabili salarii diferenþiate, cu o creºtere de pânã la 12 clase de salarizare succesive celei deþinute, în funcþie de specificul activitãþii desfãºurate ºi de calitatea acesteia. Sumele pentru aceste salarii se vor plãti exclusiv din venituri proprii. (2) De prevederile alin. (1) beneficiazã ºi personalul din învãþãmântul preuniversitar care participã direct la realizarea activitãþilor finanþate din venituri proprii. Art (1) Personalul didactic de predare din învãþãmântul superior poate primi un spor pentru conducãtorii de doctorat de 1% pentru fiecare student, dar nu mai mult de 5% din salariul de bazã. (2) În cadrul instituþiilor de învãþãmânt superior la care numãrul studenþilor este de cel puþin , funcþia de director general administrativ al universitãþii va fi salarizatã la nivelul funcþiei de decan. Art Personalul didactic beneficiazã de dreptul la concediul de odihnã, potrivit art. 103 din Legea nr. 128/1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, primind o indemnizaþie de concediu de odihnã calculatã în conformitate cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 250/ 1992 privind concediul de odihnã, alte concedii ale salariaþilor din administraþia publicã, din regiile autonome cu specific deosebit ºi din unitãþile bugetare, republicatã, cu modificãrile ulterioare. Art Pentru personalul didactic, în caz de deces, se acordã celor îndreptãþiþi un ajutor de deces în cuantum de 5 salarii ale persoanei decedate, din bugetul asigurãrilor sociale de stat. Art Personalul didactic de predare poate fi salarizat ºi prin plata cu orã sau prin cumul, potrivit prevederilor art. 49 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Calculul pentru plata cu orã sau prin cumul se face la norma didacticã prevãzutã la art. 43 din Legea nr. 128/1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art (1) În raport cu condiþiile în care se desfãºoarã activitatea, condiþii periculoase sau vãtãmãtoare, personalul salarizat poate primi un spor de pânã la 15% din salariul de bazã, corespunzãtor timpului lucrat la locurile de muncã respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (2) Locurile de muncã, categoriile de personal, mãrimea concretã a sporului, precum ºi condiþiile de acordare a acestora se stabilesc de cãtre ordonatorul de credite, cu consultarea partenerilor sociali, în limita prevederilor din Regulamentul prevãzut la art. 21 din prezenta lege, elaborat potrivit prezentei legi, având la baza buletinele de determinare sau, dupã caz, expertizare, emise de cãtre autoritãþile abilitate în acest sens. Art Pentru funcþiile didactice auxiliare stabilite prin Ordonanþa Guvernului nr. 15/2008 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 ºi în anul 2009 personalului din învãþãmânt, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 221/2008, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, care nu se regãsesc în anexa nr. II se vor utiliza coeficienþii de salarizare din anexele corespunzãtoare fiecãrui domeniu de activitate din sistemul bugetar. Art Salarizarea cadrelor didactice încadrate ca profesor pentru învãþãmântul pre- ºcolar, respectiv profesor pentru învãþãmântul primar se face la nivelul încadrãrii pentru un profesor cu studii superioare din învãþãmântul preuniversitar. ianuarie 2011

10 10 opinii Elevul nu este o piesã de strung Discuþiile îndelungate ºi alte acþiuni de tot felul legate de recenta Lege a Educaþiei aratã, încã o datã (dacã mai este nevoie), importanþa de primã mãrime a învãþãmântului. Educaþia lucru bine ºtiut, un adevãrat truism este sau ar trebui sã fie o prioritate naþionalã. Dar ea se diferenþiazã mult de economie. Elevii ºi studenþii nu sunt, în niciun caz, piese metalice, pe care un muncitor priceput le monteazã în strung ºi le strunjeºte dupã cum vrea el. Dar, se pare cã, acolo, sus, cineva vede în copiii, adolescenþii ºi tinerii care trebuie sã fie educaþi niºte piese de strung, iar educaþia lor este vãzutã întocmai ca un proces tehnologic. Dupã cum ºtim, un proces tehnologic, într-o societate normalã, sãnãtoasã, trebuie sã fie eficient. E vorba, desigur, de eficienþã economicã. Prin urmare, s-a propus finanþarea per capita. Adicã, simplu spus, pentru fiecare elev, unitatea de învãþãmânt la care el învaþã, va primi o anumitã sumã de bani, niciun cent în plus sau în minus. Din aceºti bani vor fi plãtite ºi salariile cadrelor didactice de la ºcoala respectivã. Dacã elevii sunt puþini, iar cadrele didactice au mai fãcut ºi imprudenþa sã aibã vechime, grade didactice ºi chiar doctorate, ele, cadrele, riscã sã nu-ºi mai primeascã salariul integral. N-ar fi, de fapt, o noutate. În prezent, cadrele didactice, ca ºi alþi bugetari, primesc salariile diminuate cu 25 la sutã. S-au obiºnuit ºi anormalul devine, încet încet, normal. E adevãrat cã, printre mãsurile de reformare, de modernizare a învãþãmântului românesc este ºi una de esenþã: în centrul educaþiei stã elevul, nu profesorul. E normal sã fie aºa, cãci elevii trebuie sã fie educaþi, nu profesorii ºi, dacã elevi n-ar fi, nu ar exista nici profesiunea de educator. Deocamdatã însã educaþia nu s-a transformat în autoeducaþie ºi, dacã n-ar fi profesori, nu ar exista nici elevi. Deci, formula actualã a educaþiei este un binom: elev + profesor. Desigur, elevul este pe locul întâi, iar profesorul este pe locul secund. Dar profesorul existã. Fãrã el, binomul, devenit monom, s-ar dezechilibra ºi ar cãdea în neant! Este exact lucru de care nu þine seama finanþarea per capita. Ea þine seama numai de elev, nu ºi de profesor. Dar elevul nu este o piesã de strung, ci o fiinþã, modelatã de altã fiinþã. Dacã s-ar aplica finanþarea per capita (ceea ce sperãm sã nu se întâmple), ar dispãrea, pur ºi simplu, ºcolile vocaþionale. Dacã, de pildã, un elev de la o ºcoalã de muzicã are lecþie de pian sau de vioarã, cu acel elev ar lucra, o orã întreagã, un singur profesor. ªi e evident cã, plãtit prin finanþarea pe elev, profesorul respectiv ar rãmâne cu aproape nimic ºi ºi-ar lua câmpii sau ar deveni, în scurt timp, cãpºunar în Spania. Dar dacã este în vârstã, cu numai câþiva ani pânã la pensie, ºi îl doare spatele, ce va face? Cãci nu se va putea apleca printre straturi Dacã e profesor de vioarã, nu i-ar rãmâne decât sã cânte altor cãpºunari, mai tineri, Capricii de Paganini. Dar oare ei îl vor asculta? Îl vor plãti? C O N S T A N T I N B U I C I U C.scoalaromaneasca.ro

11 11 În expunerea motivelor privind Proiectul Legii de modificare ºi completare a Legii nr. 53/2003 Codul muncii, Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, menþioneazã faptul cã acesta propune modificãri care vizeazã în principal flexibilizarea relaþiilor de muncã, dinamizarea pieþei muncii ºi armonizarea prevederilor Codului muncii cu Directivele Europene ºi Convenþiile Organizaþiei Internaþionale a Muncii. De asemenea, Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale precizeazã faptul cã modificarea ºi completarea Legii nr. 53/ Codul muncii se numãrã printre prioritãþile sale, stabilite în calendarul legislativ. Necesitatea urgentãrii modificãrii Codului muncii decurge ºi din angajamentul stabilit de Guvernul României în acordul cu Fondul Monetar Internaþional, susþine MMFPS. Proiectul de lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 53/ Codul muncii prevede urmãtoarele principale modificãri: Revizuirea perioadelor de probã instituite pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncã. Proiectul prevede faptul cã Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncã se poate stabili o perioadã de probã de cel mult 45 de zile calendaristice pentru funcþiile de execuþie ºi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcþiile de conducere, faþã de actuala reglementare conform cãreia perioadele de probã sunt de cel mult 30 zile calendaristice, respectiv 90. Eliminarea interdicþiei privind angajarea succesivã a mai mult de trei persoane pe perioade de probã pentru acelaºi post. Instituirea pentru angajator a dreptului de a stabili obiectivele de performanþã individualã, precum ºi criteriile de evaluare a Statul va plãti eºalonat personalului din învãþãmânt ºi drepturile salariale câºtigate în instanþã în cazul hotãrârilor judecãtoreºti devenite executorii dupã data de 20 mai 2010 ºi pânã la 31 decembrie 2010, potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/2010 privind modificarea alin. (1) al art. 2 din OUG nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din OUG 71/ 2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar publicatã în Monitorul Oficial al României, nr. 853 din 2o decembrie Pânã acum, acest tratament juridic era prevãzut sã fie aplicat sumelor prevãzute în titluri executorii pânã la data de 20 mai Nota de Fundamentare a actului normativ precizeazã cã efortul bugetar pentru plata sumelor rezultate din titlurile executorii, care au ca obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sectorul bugetar, a fost anul trecut de milioane lei, reprezentând 1,4% din produsul intern brut estimat pe anul Sumele prevãzute în hotãrâri judecãtoreºti, având ca obiect acordarea de drepturi salariale pentru personalul din instituþiile publice finanþate integral de la bugetul de stat ºi bugetele de asigurãri sociale este de cca miloane lei, iar cele pentru personalul din unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat sunt de cca milioane lei se menþioneazã în Nota de Fundamentare a noii ordonanþe. Având în vedere impactul acestor sume asupra bugetului de stat, ( ) s-a impus identificarea unei modalitãþi de executare, care sã permitã respectarea þintei de deficit bugetar stabilitã, iar, pe de altã parte, sã rãspundã necesitãþii respectãrii dreptului de acces la justiþie al titularilor acestor titluri executorii, drept garantat de Constituþia României ºi de Convenþia pentru apãrarea drepturilor omului ºi libertãþilor fundamentale. În acest sens, au fost adoptate Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.45/2010 pentru modificarea Codul muncii se va modifica realizãrii acestora. Propunerea creeazã posibilitatea pentru angajator, dupã consultarea cu organizaþiile sindicale sau reprezentanþii salariaþilor, dupã caz, de a stabili obiective ºi criterii de performanþã pentru salariaþii proprii. Aceastã mãsurã poate ajuta la creºterea competenþei ºi a gradului de expertizã al salariaþilor susþine MMFPS în motivarea proiectului. Modificarea condiþiilor în care se poate dispune delegarea salariatului. Revizuirea cazurilor de încetare de drept a contractului individual de muncã pentru acoperirea anumitor situaþii nereglementate în legislaþia existentã. Modificarea criteriilor în cazul concedierilor colective. Principalele criterii care vor fi avute în vedere în procedura concedierilor colective vor fi cele de performanþã ºi de îndeplinire a obiectivelor ºi, în subsidiar, pentru departajare, vor fi avute în vedere criteriile de naturã socialã. Criteriile referitoare la evaluarea performanþelor profesionale vor avea prevalenþã. Eliminarea interdicþiei de a face angajãri pentru angajatorul care a dispus concedieri colective pe locurile de muncã ale salariaþilor concediaþi timp de 9 luni de la data concedierii acestora. Interdicþia de a face noi angajãri reprezintã o limitare a angajãrilor în perspectivã, limitând atât posibilitãþile de dezvoltare ale angajatorului, cât ºi reducerea numãrului de locuri de muncã disponibile pe piaþa muncii, considerã MMFPS. Modificarea termenului de preaviz în cazul demisiei precum ºi obligaþia angajatorului de a înregistra cererea de demisie depusã de salariat; Modificarea prevederilor care reglementeazã contractul individual de muncã pe perioadã determinatã. Statul va plãti EªALONAT salariile personalului din învãþãmânt câºtigate în instanþã art.1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, prin care s-a stabilit cã plata sumelor prevãzute prin hotãrâri judecãtoreºti având ca obiect acordarea unor drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pânã la data 20 mai 2010 se plãtesc eºalonat în anii 2012 (34%), 2013 (33%) ºi 2014 (33%), se mai menþioneazã în Nota de Fundamentare a actului normativ. Sumele respective se vor actualiza cu indicele preþurilor de consum comunicat de Institutul Naþional de Statisticã. Noul act normativ prevede faptul cã plata sumelor prevãzute prin hotãrâri judecãtoreºti, având ca obiect acordarea unor drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar se plãtesc eºalonat în anii 2012 (34% din valoarea titlului), 2013 (33% din valoarea titlului) ºi 2014 (33% din valoarea titlului). Perioada obligatorie de concediu neîntrerupt scade de la 15 la 10 zile. Perioada în care poate fi compensatã munca suplimentarã va fi prelungitã la 60 de zile, faþã 30 de zile, cum stabileºte legislaþia în vigoare; Angajatorii pot obliga salariaþii sã plãteascã pagubele materiale, cu reþineri din salariu. Angajatorii vor avea dreptul sã oblige salariaþii sã plãteascã pagubele materiale înregistrate din vina acestora, într-un termen care porneºte de la 30 de zile de la data comunicãrii, ºi le vor reþine din salariu contravaloarea pagubei dacã acesta refuzã sã achite suma în termenul stabilit. Modificarea prevederilor referitoare la timpul de lucru, în conformitate cu prevederile Directivei nr. 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizãrii timpului de lucru; Modificari referitoare la sancþiuni. Abaterea disciplinarã a salariatului nu va mai putea fi sancþionatã cu suspendarea contractului individual de muncã, pentru o perioadã de pânã la 10 zile lucrãtoare, aºa cum prevede actuala legislaþie, prevederea fiind abrogatã prin proiectul de modificare a Codului Muncii. Sarcina probei în conflictele de muncã va reveni reclamantului, nu angajatorului. Sarcina probei în conflictele de muncã va reveni reclamantului, ºi nu angajatorului aºa cum prevede legislaþia în vigoare, propunerea de modificare fiind cuprinsã în proiectul de modificare a Codului Muncii. Actualul Cod al Muncii prevede cã sarcina probei în conflictele de muncã revine angajatorului, acesta fiind obligat sã depunã dovezile în apãrarea sa pânã la prima zi de înfãþiºare. Introducerea de noi sancþiuni contravenþionale. Foto: ArhivaFoto.ro Standardele de cost pe elev/preºcolar pentru 2011 Potrivit unei noi Hotãrâri de Guvern, publicatã în Monitorul Oficial în data de 31 decembrie 2010, standardele de cost pe elev/pre- ºcolar se determinã, pentru fiecare nivel de învãþãmânt, filierã, profil, specializare/domeniu, în funcþie de numãrul de elevi, de limba de predare, de alþi indicatori specifici de învãþãmânt ºi de mediul urban/rural. Noul act normativ ce a intrat în vigoare la , prevede faptul cã unitãþile administrativ-teritoriale de care aparþin unitãþile de învãþãmânt, prin bugetele locale, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adãugatã, asigurã finanþarea cheltuielilor cu salariile. Procedura privind finanþarea cheltuielilor cu salariile, precum ºi contribuþiile aferente acestora, pentru unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat ce trebuie urmatã începând cu anul 2011 este prevazutã de art. 3 ºi art. 4 din HG nr 1.395/2010 astfel: 1) Unitãþile din învãþãmântul preuniversitar de stat cu personalitate juridicã transmit primarilor ºi inspectoratelor ºcolare numãrul de elevi/preºcolari pe nivel de învãþãmânt, filierã, profil, specializare/domeniu pentru întreaga unitate cu personalitate juridicã. Directorii unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar de stat cu personalitate juridicã rãspund de corectitudinea datelor transmise. 2) Primarii transmit Direcþiei generale a finanþelor publice judeþene numãrul de elevi pe nivel de învãþãmânt, filierã, profil, specializare/domeniu pentru întreaga unitate administrativ-teritorialã. 3) Repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã, aprobate prin legea bugetului de stat pentru anul 2011, pe comune, oraºe, municipii ºi sectoare ale municipiului Bucureºti se face prin decizie a directorului Direcþiei generale a finanþelor publice judeþene, respectiv a municipiului Bucureºti, cu asistenþa tehnicã de specialitate a inspectoratelor ºcolare. 4) Calculul sumelor aferente unei unitãþi administrativ-teritoriale se face prin ponderarea numãrului de elevi/preºcolari cu standardele de cost prevãzute în anexa nr. 1 la HG nr 1.395/ ) Consiliile locale rãspund de repartizarea sumelor ºi aprobarea bugetelor pentru fiecare unitate de învãþãmânt cu personalitate juridicã. 6) Repartizarea sumelor pentru fiecare unitate de învãþãmânt cu personalitate juridicã se face pe baza numãrului de elevi/preºcolari ºi a standardelor de cost prevãzute în anexa nr. 1 la HG nr 1.395/ ) Consiliile locale, inspectoratele ºcolare ºi consiliile de administraþie ale unitãþilor de învãþãmânt cu personalitate juridicã rãspund de reorganizarea unitãþilor de învãþãmânt cu personalitate juridicã, în condiþiile legii, cu încadrarea în standardele de cost/elev/pre- ºcolar/an. 8) Directorul unitãþii de învãþãmânt preuniversitar de stat cu personalitate juridicã, în calitate de angajator, rãspunde de încadrarea în bugetul aprobat pe baza standardelor de cost/elev/preºcolar/an, transmis de cãtre primar, pe baza hotãrârii consiliului local de aprobare a bugetului anual. 9) Plata cheltuielilor cu salariile stabilite conform legii ºi a contribuþiilor aferente acestora se va face pe baza statelor de personal avizate de inspectoratele ºcolare judeþene/inspectoratul ªcolar al Municipiului Bucureºti. Pentru învãþãmântul special ºi centrele de resurse ºi asistenþã educaþionalã nu se aplicã prevederile noii hotãrâri. P A G I N à R E A L I Z A T à D E A L I N A D I Þ ianuarie 2011

12 12 ºcoala internaþionalã Educaþia artisticã în Europa (I) Globalizarea, deopotrivã hulitã ºi apreciatã, a adus atât beneficii, dar ºi provocãri, mai ales pentru sistemele de educaþie. Europene ºi nu numai. În teorie ºi practicã, sistemul educaþional poate fi privit ca un mijloc de pregãtire a copiilor pentru rolul lor într-o lume necontenit în miºcare. Astfel, ºcolile au un rol esenþial în dezvoltarea în rândul elevilor a unui sentiment de siguranþã, atât ca indivizi, cât ºi ca membri ai diverselor grupuri în societate. De asemenea, existã o nevoie stringentã de a încuraja tinerii sã dezvolte o gamã largã de abilitãþi ºi interese, sã-ºi identifice ºi cultive potenþialul ºi sã le încurajeze creativitatea. Aceastã dinamicã supune educaþia artisticã unui numãr de provocãri, aºa cum au fost evidenþiate de dezbateri prin politicã ºi cercetare. Pornind de la un studiu realizat de Eurydice - Educaþia artisticã ºi culturalã în ºcoala europeanã (publicat în octombrie 2009) - revista ªcoala Româneascã vã va oferi, în douã episoade, o imagine de ansamblu asupra acestui segment extrem de important al fiecãrui sistem educaþional naþional. Prima parte va avea în vizor planul de învãþãmânt artistic ºi cultural, respectiv organizarea curriculum-ului artistic, iar a doua - formarea profesorilor de arte, evaluarea elevului ºi monitorizarea calitãþii predãrii, precum ºi o serie de concluzii. Studiul s-a centrat pe artele vizuale, muzicã, teatru, dans, artele media ºi artizanatul. Literatura (ex. ficþiunea ºi poezia) nu a fost inclusã, pentru cã, în mod normal, constituie parte a studiului limbii materne în þãrile europene. Niveluri de responsabilitate Principalele scopuri ale educaþiei artistice sunt aproape similare în toate þãrile studiate. Aproape toate þãrile menþioneazã drept obiective deprinderile, cunoºtinþele ºi înþelegerea artisticã, aprecierea criticã, moºtenirea culturalã, exprimarea/identitatea individualã, diversitatea culturalã ºi creativitatea. Oricum artele ºi învãþarea/interesul permanent sunt menþionate doar în 15 planuri de învãþãmânt. Existã legãturi crosscurriculare importante între arte ºi alte arii ale curriculum-ului. Pe de o parte, multe planuri de învãþãmânt artistice includ scopuri pentru dezvoltarea deprinderilor cheie, cum ar fi dezvoltarea abilitãþilor sociale ºi a celor de comunicare ºi câteva au un scop specific de a încuraja legãturile dintre disciplinele artistice ºi altele (nonartistice). Pe de altã parte, achiziþia de competenþe culturale ºi artistice este indicatã în câteva þãri ca obiectiv educaþional complet al ºcolarizãrii obligatorii. În toate þãrile evaluate - cu excepþia Olandei - deciziile referitoare la crearea planurilor de învãþãmânt artistice ºi culturale sunt luate doar/în parte de autoritãþile învãþãmântului central. În Olanda, doar ºcolile ºi/sau autoritãþile organizatoare sunt responsabile de crearea unor asemenea planuri de învãþãmânt. În majoritatea statelor europene, transmiterea acestuia de cãtre ministerele responsabile cu educaþia presupune puteri în toate ariile (culturã, cercetare, tineret, sport ºi ºtiinþe). În Cipru, Ungaria, Malta, Olanda, Austria, Finlanda ºi Islanda, responsabilitãþile faþã de educaþie ºi culturã sunt alocate aceluiaºi minister. Mai mult de-atât, unele þãri au stabilit organisme create pentru a dezvolta educaþia culturalã ºi artisticã, în interiorul cãrora coopereazã departamente din ministere diferite. Autorii documentului afirmã cã în majoritatea þãrilor sunt luate decizii la niveluri diferite. De pildã, în Norvegia, sunt implicate în procesul de creare a planurilor de învãþãmânt toate cele patru niveluri (central, regional, local, ºcolar). Pe de altã parte, în Bulgaria, Lituania, Slovenia ºi Finlanda sunt implicate trei din patru. Se poate observa cã nivelul ºcolar apare în acest proces într-un mare numãr de þãri. Deciziile sunt luate, în mod exclusiv la nivel central în 14 þãri. În Letonia ºi Austria, deºi deciziile sunt luate doar la acel nivel, ele se iau în strânsã cooperare cu autoritãþile regionale/locale ºi cu ºcolile. În Luxemburg, doar planurile de învãþãmânt de la nivelul învãþãmântului primar sunt determinate numai la nivel central. Implementarea planurilor de învãþãmânt, un proces apãrut din crearea planurilor de învãþãmânt, implicã, în pãrþile sale, angajarea unui grup separat de participanþi, care nu sunt luaþi în considerare aici, se precizeazã în raport. Scopurile educaþiei artistice Formularea scopurilor/rezultatelor învãþãrii diferã de la o þarã la alta: în unele cazuri sunt exprimate global, în altele particular. Scopurile ce trebuie atinse sau deprinderile ce trebuie obþinute pot fi definite pentru fiecare an de studiu sau pentru fiecare nivel ISCED. În unele þãri, deºi scopurile/rezultatele învãþãrii diferã de la un nivel ISCED la altul, tipurile de scopuri la care ne referim sunt în întregime similare pentru cele douã nivele în discuþie. ªase scopuri/rezultate ale învãþãrii se gãsesc în aproape toate planurile de învãþãmânt ale educaþiei artistice ºi culturale. Acestea sunt: (1) deprinderi, cunoºtinþe ºi înþelegere artisticã, (2) apreciere criticã (judecatã esteticã), (3) moºtenire culturalã (identitate naþionalã), (4) exprimare/identitate/dezvoltare individualã, (5) diversitate culturalã (identitate europeanã/conºtientizare mondialã) ºi (6) creativitate (imaginaþie, rezolvare de probleme, asumarea riscului). Dintre acestea, creativitatea este cea la care se referã cel mai puþin: cinci þãri nu o includ în curriculum-ul lor de educaþie artisticã ºi culturalã. Abilitãþile artistice, cunoºtinþele ºi înþelegerea sunt în general abilitãþile care formeazã baza limbajului artistic (cum ar fi înþelegerea culorilor, liniilor ºi formelor în artele vizuale sau a abilitãþilor muzicale, de ascultare ºi de performanþã instrumentalã). Dezvoltarea deprinderilor artistice tinde sã includã învãþarea diverselor stiluri ºi genuri artistice. În aceastã privinþã, unele þãri se referã la un repertoriu de lucrãri specifice, în special pentru muzicã ºi teatru. Înþelegerea artisticã tinde sã se centreze pe conceptele artistice, cum ar fi înþelegerea caracteristicilor diverselor mijloace de exprimare artisticã sau relaþia dintre artist, mediul sãu cultural ºi fizic ºi operele sale. Aprecierea criticã (judecata esteticã) se referã, în special, la creºterea conºtientizãrii de cãtre elevi a trãsãturilor esenþiale ale operei sau a performanþei, precum ºi la dezvoltarea capacitãþii acestora de a judeca critic, în evaluarea propriei lor opere sau a altora. Un al treilea scop comun aproape tuturor þãrilor este înþelegerea unei moºteniri culturale. În unele cazuri, acest scop e legat de crearea unei identitãþi culturale - învãþarea formelor culturale cautã sã dezvolte elevilor înþelegerea de la sine a faptului cã sunt cetãþeni ai unei þãri sau membri ai unui grup. Înþelegerea moºtenirii culturale e promovatã prin contactul cu operele de artã, precum ºi prin învãþarea caracteristicilor operelor de artã produse în perioade istorice diferite ºi a operelor unor anumiþi artiºti (uneori dintr-un repertoar predeterminat sau din canoanele artistice). În Franþa, conform Loi d orientation et de programme pour l avenir de l école (Legea îndrumãrii ºi a planificãrii viitorului ºcolarizãrii/ aprilie 2005), învãþãmântul obligatoriu trebuie sã garanteze fiecãrui elev mijloacele necesare pentru a achiziþiona o bazã comunã, care sã cuprindã un set de cunoºtinþe ºi deprinderi. Aceastã bazã e alcãtuitã din 7 componente, ultimele douã fiind legate de asigurarea achiziþionãrii disciplinelor artistice: deprinderi sociale ºi civice ºi independenþã ºi iniþiativã. În Spania, Slovenia, Regatul Unit (Anglia) ºi Norvegia, planurile de învãþãmânt stabilesc o legãturã între dezvoltarea creativitãþii ºi inovaþiei la elevi, pe de o parte, ºi importanþa încurajãrii spiritului antreprenorial, pe de altã parte. În Regatul Unit (Scoþia), aceastã încurajare e datã de scopul promovãrii lucrului în grup ºi a cooperãrii prin mijloacele artei, iar la un nivel mai general, încurajarea creativitãþii printre tineri e una dintre prioritãþile naþionale din domeniul educaþiei în Scoþia..scoalaromaneasca.ro

13 ºcoala internaþionalã 13 Organizarea curriculum-ului artistic Locul disciplinelor artistice în cadrul planurilor de învãþãmânt naþionale oglindeºte prioritatea datã educaþiei artistice la nivelul învãþãmântului primar ºi secundar inferior. În câteva þãri au loc în mod curent reforme ale curriculumului. În Italia ºi Polonia noul curriculum a fost implementat începând cu anul ºcolar , în Estonia din , în Republica Cehã ºi în Regatul Unit (Anglia, la nivel secundar, ºi Þara Galilor) ar trebui implementat în totalitate un nou curriculum, începând cu (la fel ºi în România, dacã noua Lege a Educaþiei Naþionale intrã în vigoare în acest an). Chiar dacã formele artistice sunt conceptualizate ca fiind împreunã ºi sunt integrate în aceeaºi arie curricularã, aceasta nu înseamnã cã ele sunt predate în mod necesar împreunã sau cã urmãresc teme comune. De pildã, în Letonia, aria curricularã «Arte» e organizatã ºi predatã obligatoriu sub forma a trei discipline separate. În câteva þãri, ºcolile pot decide singure cum vor preda artele. De exemplu, în Republica Cehã, în timp ce formele de artã sunt grupate împreunã în curriculum-ul naþional, fiecare ºcoalã poate decide dacã sã organizeze educaþia artisticã ca arie integratã sau sub forma unor discipline separate. Sau în Ungaria, Curriculum Nucleu Naþional prescrie mai degrabã «arii de învãþare» decât discipline, dintre care una este «Arte», dar aceasta e tradusã în discipline separate la nivel local. Invers, faptul cã disciplinele artistice sunt prezentate separat, nu înseamnã cã acestea nu sunt niciodatã predate împreunã, folosind teme cross-curriculare, relevã autorii studiului. Discipline artistice obligatorii ºi opþionale În toate þãrile, artele ca arie curricularã (care include unele, dar nu neapãrat toate, dintre urmãtoarele discipline: arte vizuale, muzicã, artizanat, teatru, dans, artele media ºi arhitectura) sunt obligatorii la întregul nivel 1 ISCED. Mai mult de-atât, în aproape toate þãrile artele sunt obligatorii ºi la nivel 2 ISCED. În acest caz existã câteva excepþii. În Spania, Luxemburg, Malta ºi Portugalia artele sunt obligatorii, doar parþial prin nivel 2 ISCED. În Danemarca, Irlanda ºi Islanda toate disciplinele artistice sunt opþionale la nivel 2 ISCED. Toate disciplinele din cadrul curriculum-ului artistic central sunt obligatorii în majoritatea þãrilor. În trei þãri (Comunitatea Flamandã din Belgia, Finlanda ºi Norvegia), toate disciplinele menþionate mai sus sunt parte a curriculum-lui ºi sunt obligatorii într-o anumitã formã. În Republica Cehã, Grecia ºi Letonia doar o disciplinã e obligatorie. În Bulgaria, deºi toate ariile sunt parte din curriculum, nu toate sunt obligatorii. În Olanda, artele sunt predate în cadrul curriculum-ului integrat, iar ºcolile sunt libere sã aleagã toate disciplinele oferite. De aceea, e posibil ca unele ºcoli sã ofere toate ariile educaþiei artistice. În România, doar douã discipline artistice (artele vizuale ºi muzica) sunt parte ale curriculum-ului obligatoriu ºi nicio altã disciplinã artisticã nu e inclusã ca studiu opþional. În Slovacia, toate disciplinele artistice din curriculum sunt recomandate ca discipline opþionale. Toate þãrile includ muzica ºi artele vizuale ca pãrþi obligatorii ale curriculum-ului lor artistic la ambele niveluri ISCED 1 ºi 2 (primar ºi gimnazial), cu excepþia Danemarcei, Irlandei ºi Islandei, unde aceste discipline sunt opþionale la nivel 2 ISCED, precum ºi a Portugaliei, unde muzica e opþionalã la nivel 2 ISCED. În Franþa, artele vizuale ºi plastice, ca ºi educaþia muzicalã, sunt obligatorii, dar în domeniul educaþiei artistice ºcolile au o libertate considerabilã, când se discutã despre selectarea ariilor complementare de studiu. Aceste arii adiþionale pot fi punctul de interes pentru activitatea de proiect/activitatea pe subiect, care are loc adesea ca o activitate extracurricularã. Aproape douã treimi dintre þãri includ artizanatul ca disciplinã obligatorie în curriculum-ul lor artistic. Aceasta e opþionalã în Comunitatea francezã a Belgiei, în Irlanda la nivel 1 ISCED ºi la nivel 2 ISCED - în Danemarca ºi Islanda. În Luxemburg, artizanatul e inclus doar în curriculum, la nivel 1 ISCED. În Spania, e inclus doar ca disciplinã opþionalã, la nivel 2 ISCED. (va urma) R A D U E N A C H E Moº Crãciun împarte daruri copiilor silitori ªtiind cã Moº Craciun îi va cãuta pentru ultima datã la grãdiniþã, copiii de la grupa Pregãtitoare A, Gr. Cuv. Parascheva-Iaºi, au pregãtit pentru Moº Crãciun, dar ºi pentru pãrinþi, bunici ºi fraþi, un frumos program artistic în care au cuprins colinde ºi versuri. Cum era de aºteptat, sceneta s-a numit Sã-l aºteptãm pe Moº Crãciun. Însoþit de piticul BARBÃ-COT, Moº Crãciun a sosit vlãguit de greutatea tolbei prea pline pentru a-i mulþumi pe copiii care mereu l-au þinut la curent cu împlinirile lor zilnice. Moº Crãciun s-a declarat mulþumit de toate veºtile primite de la ei, de desenele premiate deja la diferite concursuri. Spre a fi un bun exemplu pentru copii, Moº Crãciun le-a recitat o poezie cu cãldurã deosebitã ºi le-a promis cã pe toþi îi va cãuta la ºcolile unde vor merge în clasa I. Cu toþi într-un glas copiii au adresat urãrile: Tuturor avem a spune; Sãnãtate, mulþumire ªi gânduri de fericire. Un an nou bogat ºi bun Cum n-aþi avut pân acum. În semn al tradiþiei, reprezentanþii Motel Bucium - Iaºi au servit copiii cu cozonac ºi portocale iar ed. Cornelia Ursu le-a înmânat copiilor revista grupei, Micii Meºteri Mari, cu ajutorul cãreia fiecare copil îi poate arãta lui Moº Crãciun (când îi va vizita ºi în familie) cât de serioºi au fost ei în joc ºi în muncã la grãdiniþã. Moºul i-a adunat pe copii în jur ºi au fãcut fotografii. E D. C O R N E L I A U R S U G R.C U V.P A R A S C H E V A,I AºI ianuarie 2011

14 14 analizã Testarea sistemului Testarea PISA continuã sã fie pentru ºcoala româneascã o piatrã de moarã, rezultatele confirmând, de fiecare datã, cã elevii români încã nu sunt pregãtiþi pentru astfel de evaluãri. Explicaþia rãmâne neschimbatã, anume diferenþa uriaºã între sistemul educaþional românesc, adicã modalitatea în care se pune accentul la noi în ºcoalã, ºi tipurile de teste cu care elevii se confruntã la evaluãrile internaþionale. Ultimii din Uniunea Europeanã Ultima testare PISA (Programme for International Student Assessment - Programul de Evaluare Internaþionalã a Elevilor iniþiat de OCDE - Organizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã), prin care se evalueazã nivelul atins în pregãtirea ºcolarã a elevilor de 15 ani, pe baza unor teste standardizate ºi care s-a desfãºurat anul trecut, a adus iarãºi rezultate slabe pentru sistemul educaþional românesc. Din nou, elevii români testaþi nu au luat note prea bune la niciuna dintre secþiunile de examen pe care le-au susþinut anul trecut. Examinarea, la care au participat elevi români selectaþi dupã anumite criterii din ºcoli din întreaga þarã, a inclus trei domenii citirea, matematica ºi ºtiinþele. Dacã ne referim la clasamentul general, þara noastrã a ocupat poziþia 49 din cele peste 70 de þãri evaluate. La Citire/Lecturã, România a obþinut 424 de puncte (cu 28 de puncte mai mult faþã de punctajul înregistrat la testarea din 2006), cu 69 de puncte sub media þãrilor participante la evaluare care a fost de 492 de puncte. Nici la matematicã rezultatele nu au fost mai bune. La aceastã probã, România a obþinut 427 de puncte (cu 12 puncte în plus faþã de evaluarea precedentã), iarãºi cu multe puncte (72) în urmã faþã de media de 499 de puncte. La ªtiinþe, România a reuºit 428 de puncte (cu zece puncte în plus faþã de evaluarea din 2006), dar mai puþin cu 73 de puncte faþã de media de 501 puncte. Chiar dacã locul 49 raportat la peste 70 de þãri analizate nu pare chiar cel mai slab, dacã ne referim strict la Uniunea Europeanã, România s-a clasat pe ultima poziþie. Dacã ne gândim mai bine, nici nu ar trebui sã ne mai mirãm, þara noastrã fiind pe ultimul loc în UE la toate domeniile, deci nu ar fi avut cum sã facã notã discordantã nici sistemul de învãþãmânt. De altfel, dintre statele din Europa, mai prost decât þara noastrã s-au clasat doar Muntenegru ºi Albania, dar ºi þãri din America de Sud, precum Brazilia ºi Argentina. Din nou, cele mai performante sisteme educaþionale s-au dovedit a fi Coreea de Sud, China ºi Finlanda. Foar te bine s-au descurcat însã ºi elevii din Japonia ºi Canada. Performanþele copiilor din þãrile clasate pe primele poziþii sunt explicate de cãtre autorii studiului prin faptul cã în respectivele þãri existã un sistem avansat de învãþare, precum ºi profesorii foarte buni care le predau la clase. Repetiþie ªi la evaluãrile anterioare din 2003 ºi 2006 România a ieºit, de asemenea, foarte prost. A fost, de altfel, primul semnal de alarmã care a clãtinat încrederea oarbã în învãþãmântul românesc, considerat pânã atunci de foarte mulþi ca fiind suficient de bun. În timp, punând cap la cap ºi alte evaluãri internaþionale (TIMSS, PIR LS, evaluarea Bertelsmann Stiftung), dar ºi evaluãri interne, ale mediului de afaceri, ale organizaþiilor neguvernamentale cu preocupãri în sfera educaþiei, s-a concluzionat, fãrã drept de apel, cã învãþãmântul românesc este ineficient, inechitabil, irelevant ºi de proastã calitate. Catalogarea a venit chiar de la Comisia Prezidenþialã pentru Învãþãmânt condusã de prof. univ. Mircea Miclea. Teste simple, dar cu implicaþii logice ºi corelaþii între cunoºtinþe Deºi par foarte simple la prima vedere, testele PISA se bazeazã însã pe o altã filosofie de învãþare a elevilor, care atunci când le abordeazã trebuie sã apeleze la logicã ºi corelaþii între noþiunile învãþate. De aici vine permanentul eºec al învãþãmântului nostru. În ºcoala româneascã, dupã cum spun unanim experþii în educaþie, elevii au fost obiºnuiþi sã înveþe pe dinafarã ce li se predã sau citesc din manuale, lipsind corelaþiile cu noþiunile de la celelalte discipline. La noi nu existã o abordare integratã a disciplinelor ºi trebuie sã regândim tot ceea ce înseamnã curriculum. Dar trebuie regândit intercalat, în interdependenþã. De asemenea, trebuie schimbat ºi modul în care sunt evaluaþii elevii noºtri. Dacã aº gândi o evaluare care sã cuprindã elemente de matematicã, fizicã, chimie aº putea sã vãd cât ºi cum pot elevii sã gândeascã fãrã sã reflecteze la formulele învãþate. Matematica este un instrument pentru viaþa realã, nu pentru formule. Este clar cã trebuie regândit totul, nu spus pe dinafarã ca pe o poezie, spune Gabriela Paraschiva, expert în cadrul Agenþiei Române de Asigurare a Calitãþii în Învãþãmântul Preuniversitar. Ne bazãm doar pe conþinuturi Noi am moºtenit ºi menþinem un cadru educaþional bazat doar pe conþinuturi teoretice, nu ºi aplicative ºi interdisciplinare. Acest cadru o fi fost valabil atunci când la liceu ajungeau 20-30% din cohortã, care treceau oarecum simplu de la cunoºtinþe la competenþe. Odatã cu masificarea învãþãmântului, paradigma educaþionalã s-a schimbat considerabil. Evaluarea Fundaþiei Bertelsmann a mãsurat sistemul educaþional pe baza a patru piloni: a învãþa sã ºtii, sã faci, sã fii, sã trãim împreunã. Noi avem doar primul pilon. Toate studiile internaþionale ne aratã cã ariile obligatorii ale unui curriculum naþional sunt: teoreticã-conceptualã, aplicativã, interdisciplinarã ºi generatoare de competenþe de formare continuã. Noi avem curricule care cuprind doar prima arie. Sã adaug cã totul ar trebui sã porneascã de la lista competenþelor aºteptate ºi planificate pe cicluri de învãþãmânt, pentru ca apoi sã fie definite conþinuturile, capacitãþile ºi atitudinile. La noi, aºa ceva nu existã. Iatã, pentru comparaþie, acelaºi exemplu de item în viziunea româneascã ºi în aceea a testelor PISA. La noi: Sã se afle perimetrul poligonului din figura alaturatã În testele PISA: Curtea unei familii are forma ºi dimensiunile din figura alãturatã. Familia doreºte sã-ºi construiascã un gard, format din scânduri de lãþime 10 cm. Câte scânduri vor fi necesare, având în vedere cã pierderile la montare sunt de 10%, iar între scânduri se lasã un spaþiu de 1 cm. Aceasta este diferenþa între filosofia educaþionalã româneascã ºi aceea din þãrile cu educaþie performantã. Nu suntem în stare, de 20 de ani, sã producem un curriculum adecvat realitãþilor sociale ºi economice ale timpului nostru ºi facem eroarea grosolanã sã-l menþinem pe cel moºtenit de la regimul comunist, fãrã sã acceptãm cã noul cadru economicsocial pretinde o cu totul altã paradigmã educaþionalã. Plãtim aceastã neputinþã, inclusiv cu plasarea pe locuri codaºe în clasamentele internaþionale ºi, mai grav, prin lipsa de productivitate a economiei româneºti ºi neatractivitatea pieþei muncii în ochii investitorilor strãini, spune profesorul ªtefan Vlaston, preºedintele Asociaþiei Edu Cer. Memorare inutilã Faptul cã ºcoala româneascã se bazeazã doar pe memorare este reproºat ºi de societatea civilã, nu doar de specialiºtii angrenaþi în sistemul educaþional. Referitor la ultima testare PISA, Tincuþa Baltag, directorul general al Fundaþiei Dinu Patriciu, fundaþie care îi susþine pe elevii merituoºi, subliniazã cã rezultatele sunt consecinþa sistemului educaþional românesc ce a rãmas ineficient ºi învechit. Punem prea mare accent pe teorie, pe informaþii irelevante, fãrã aplicabilitate în viaþa realã. Copiii sunt forþaþi sã memoreze inutil date care le ies imediat din memorie dupã ce au dat examenul respectiv. Programa ºcolarã trebuie revizuitã complet ºi adaptatã cerinþelor societãþii din zilele noastre. Nu în ultimul rând, ar trebui sã ne concentrãm pe pregãtirea profesorilor, astfel încât aceºtia sã poatã utiliza la clasã metode interactive de predare. Doar aºa, copiii vor redescoperi plãcerea de a învãþa lucruri noi, de a descoperi lumea înconjurãtoare. Acum, aceastã plãcere este anihilatã de un sistem de învãþãmânt anacronic, spune Tincuþa Baltag. Afirmaþiile Tincuþei Baltag sunt întãrite ºi de Firuþa Tacea de la Consiliul Naþional pentru Reformã Curricularã, care nu neagã faptul cã rezultatele de la ultima testare PISA sunt la fel cu cele de acum patru ani. Ceea ce ar trebui sã ne surprindã este cã nu s-a fãcut nimic pentru a schimba aceste rezultate. Ar trebui sã vedem cum este sistemul nostru de educaþie ºi sã îl comparãm cu cel din modul de abordare al testãrii PISA. Nu poate nimeni sã conteste faptul cã sunt diferenþe între conþinutul chestionarelor de evaluare de la noi ºi modul în care este gânditã evaluarea de la testele PISA, care înseamnã cu totul altceva, spune Firuþa Tancea..scoalaromaneasca.ro

15 analizã 15 PISA, eºecul reconfirmat al de învãþãmânt românesc Diferenþele, date de metodele de predare Nu putem contesta cã testarea este obiectivã. Trebuie spus însã cã la noi nu existã o culturã a acestui tip de teste. Sistemul nostru de evaluare nu este compatibil cu cel PISA, elevii noºtri nu sunt obiºnuiþi cu aºa ceva. La noi se pune accent pe cantitatea de informaþii, iar la testarea PISA abordarea este complet diferitã, ne-a declarat Marian Banu, inspector cu imaginea în cadrul Inspectoratului ªcolar al Municipiului Bucureºti. Legea Educaþiei, speranþa oficialitãþilor Rezultatele de la aceastã ultimã testare PISA nu a surprins nici autoritãþile din domeniul educaþiei, care recunosc cã sunt aproape identice cu cele din 2006, când România s-a clasat pe locul 47 din cele 59 de þãri participante. Rezultatele Raportului PISA 2009 sintetizeazã starea învãþãmântului românesc, la momentul preluãrii mandatului meu de ministru. Cifrele nu fac decât sã confirme o stare de fapt asupra cãreia am atras în nenumãrate rânduri atenþia ºi pe care încercãm sã o schimbãm inclusiv prin elaborarea noii Legi a Educaþiei Naþionale. Învãþãmântul românesc are, prin Legea Educaþiei asumatã de Guvernul României, o ºansã realã de modernizare ºi sper din suflet ca toþi politicienii noºtri sã înþeleagã importanþa momentului. Nu voi accepta ca interesele ilegitime din mediul universitar sã compromitã aceastã Lege, a declarat, imediat dupã comunicarea rezultatelor PISA, Daniel Funeriu, ministrul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului. Modele de urmat Aºa cum era de aºteptat, ºi aceastã ultimã testare PISA a generat discuþii aprinse în presa internaþionalã vizavi de pregãtirea elevilor. De exemplu, ziariºtii de la Time, care se întrebau: De ce elevii chinezi îi depãºesc pe cei din America?, remarcã totodatã: China a cãzut ca o bombã de învãþãmânt pe SUA. Cã se înregistreazã un declin ºi la nivelul învãþãmântului american, deja se ºtie de ceva vreme. Mai mult, experþi în educaþie citaþi de prestigioasa revistã Time îºi exprimã temerea cã la viitoarea testare internaþionalã SUA sunt în pericol sã ocupe o poziþie mult mai joasã în top. Revenind la Europa, finlandezii, pe care românii îi vor ca exemplu, ocupã prima poziþie, succesul actual al sistemului educaþional din Finlanda fiind explicat prin mãsurile întreprinse, lente dar constante, în ultimii 40 de ani. Un factor cheie ar fi acela cã s-a dovedit a fi unul din sistemele de învãþãmânt cel mai nedivizat din lume, la care se adaugã investiþiile alocate. Astfel, în ºcolile din Finlanda, fiecare elev are un loc gratuit ºi beneficiazã de materiale didactice, asistenþã medicalã, transport, mãrimea unei clase are, în medie, sub 20 de elevi etc. Nu în ultimul rând, sistemul finlandez se bazeazã ºi pe echitate, exact ceea ce lipseºte cu desãvârºire din sistemul românesc. Este suficient sã amintim despre diferenþele uriaºe de dotare existente în ºcolile de la noi, între cele de la oraº ºi cele de la sat. Investiþiile, cheia succesului În primul rând, dacã vrem sã avem rezultate ar trebui sã ne îndreptãm atenþia asupra investiþiilor. Aici este întreaga rezolvare. Investiþiile sunt esenþiale în a acorda ºanse egale elevilor, ºi mã refer la ºcolarii din mediul rural, pentru cã aceºtia au fost majoritatea în grupul de elevi selectat pentru testarea PISA. Din pãcate, prin noua lege a educaþiei, care prevede ca sã treacã la gimnaziu ºi clasa a IX-a, elevii de la þarã vor avea ºi mai puþine ºanse. Acum, clasa a IX-a funcþioneazã la licee, deci în unitãþile de învãþãmânt de la oraº, ceea ce era un plus pentru elevi, având în vedere cã aici existã ºcoli mai bine dotate, cu profesori calificaþi. Prin aceastã miºcare, aproape îi condamnãm pe elevii de la sate sã rãmânã definitiv acolo, când firesc era ca sã fie încurajaþi ºi ajutaþi sã ajungã la ºcolile din mediul urban. Cum se poate concentra un elev sã înveþe, când în destule localitãþi nu este asigurat nici mãcar transportul ºcolar? Mulþi ºcolari sunt obligaþi sã facã zilnic câþiva km pe jos pentru a ajunge la ºcoalã. Pe de altã parte, dacã vrem performanþã, ar trebui investit ºi în programul ªcoala de dupã ªcoalã. Când pãrinþii sunt preocupaþi sã supravieþuiascã, deci sã asigure cele necesare traiului familiei lor, nu prea mai au timp sã-i ºi supravegheze pe copiii lor. Un asemenea program i-ar ajuta pe copii sã beneficieze de o masã caldã la prânz ºi ar avea ºi îndrumarea necesarã pentru a-ºi face temele, deci nu ar fi nesupravegheaþi, cum sunt mulþi când ajung acasã, de la ºcoalã ºi îºi îndreaptã atenþia asupra televizorului ºi internetului. Fãrã investiþii nu vom rezolva nimic. ªi, din pãcate, dupã cum s-a ºi vãzut din legea bugetului, procentul alocat educaþiei în acest an este extrem de mic, departe de a respecta prevederile legale, deci 6% din PIB, ne-a declarat prof. univ. Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaþiei. Învaþã franceza ºi îi testeazã la englezã Aceasta este concluzia postatã de un român pe forum, vizavi de recentele rezultate PISA. Testul PISA în România se prezintã cam aºa: pregãtim copiii sã vorbeascã în francezã, iar la examen îi testãm la englezã. O comparaþie extrem de sugestivã, care sintetizeazã excelent suferinþele sistemului educaþional din România. Dar ºi alþi români pun pânã la urmã degetul pe ranã prin pãrerile lor foarte pertinente, dintre care redãm câteva. Pãrerea mea este cã nu se prãbuºeºte niciun sistem de învãþãmânt. Acum se face publicã situaþia. Am fost îndoctrinaþi cu performanþele de la olimpiade ale unor elevi. Asta e o mare prostie, nu reflectã nimic din ceea ce înseamnã sistem de învãþãmânt, copiii aceia lucreazã singuri, ºcoala nu are niciun merit.. Este adevãrat cã ºi sistemul se duce în jos, noile generaþii sunt dispuse sã înveþe mult prea puþin. Programa nu mi se pare încãrcatã. Ceea ce mi se pare aiurea este cã dacã nu învaþã, copilul tot e trecut clasa. În universitãþi, de multe ori, bugetul se face în funcþie de numãrul de studenþi. Sunt profesori care primesc ordine sã mai treacã niºte studenþi sau sã le dea credite cât sã nu fie exmatriculaþi, ca facultatea sã primeascã bani de la buget. La facultatea unde «dau cu sapa» suntem trei cercetãtori români ºi împãrtãºim acelaºi punct de vedere. Am mai trecut prin altã facultate (ca cercetãtor, nu student) unde erau alþi cinci cercetãtori români. Aceeaºi situaþie. Domeniile de activitate, destul de variate (informaticã, biologie, chimie, chimie analiticã, economie). Cei menþionati mai sus sunt oameni cu care am lucrat cel puþin un an, dar toþi cercetãtorii români cu care m-am întâlnit mi-au confirmat punctul de vedere. Ne îmbãtãm cu apã rece. Ideea e cã nu toatã lumea trebuie sã facã ºcoalã, nu toatã lumea trebuie sã facã facultate, ºi cei care o fac sã îºi doreascã mai mult decât diploma. Nimãnui nu-i pasã de aceste rezultate. Insulele de excelenþã oricum nu au probleme, iar mediocrii... ei bine, mediocrii se vor angaja între ei, îºi vor gãsi noi metode prin care îºi vor justifica neputinþa, se vor înconjura de oameni ºi mai nepregãtiþi decât dânºii, doar ca sã fie mai bine vãzuþi decât ceilalþi... La fel e în Franþa, la Bordeaux. Predau aici, într-un liceu. Deh, engleza nu e de ei... motivaþie zero. Dar dacã ar fi numai în cursul meu, mi-aº face griji. Problema e cã motivaþia e zero pe toatã linia, la toate cursurile, inclusiv cele de specialitate (e un liceu profesional). Mã tem cã lipsa de interes ºi demotivarea extrem de puternicã sunt sociale ºi generaþionale, nu doar naþionale ºi din vina profilor, oricâtã vinã ar purta ºi aceºtia. ªtiu însã cã aici am un salariu de 6 ori mai mare decât al fostelor mele colege din þarã, ºi le plâng de milã când ºtiu asta. Cum naiba sã te entuziasmezi o viaþã pe burta goalã, când tãnãrul din faþa ta râde de hainele tale, care au vârsta lui, ºi de faptul cã ajungi la ºcoalã în tramvai/ metrou/ autobuz? Evident, ne vom mai lamenta o perioadã, o sã ne punem cenuºã în cap, o sã recunoaºtem evidenþa ºi totul va merge ca ºi pânã acum. Istoria ultimelor trei testãri a dovedit-o, niciuna neaducând vreun salt semnificativ, semn cã sistemul educaþional va continua sã trãiascã în anchilozare totalã. M I R E L A D A L A I S ianuarie 2011

16 Adevãratul sindicat, un FENomen sindical Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte? Sunã-ne la tel.: 021/ , trimite-ne un fax: 021/ sau dã-ne un DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã! Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt! PREZENTARE: Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicale din România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste de membri. FEN apãrã interesele economice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior. Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã Cartel Alfa, iar pe plan internaþional este membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei. MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-am constituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut financiar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor membrilor noºtri de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem de învãþãmânt performant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate. CE OFERIM: Reprezentare profesionistã la nivel naþional Asistenþã juridicã gratuitã Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate Asigurãri de grup (de viaþã, medicale) Alternative de petrecere a timpului liber Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sã obþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ) Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista ªcoala româneascã. Materialele publicate se puncteazã în cadrul portofoliului personal! Revista presei CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþi cei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc. Noi toþi reprezentãm FEN! ORGANIZAREA FEN: CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor Consiliului Naþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500). CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºi preºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti. BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi ºi secretarul general. CONDUCEREA OPERATIVÃ FEN: Constantin CIOSU Preºedinte Horia SIMASCHIEVICI preºedinte executiv departament universitar Teodor FÎRÞONEA preºedinte executiv departament preuniversitar Ioan DRÃGAN Secretar general VICEPREªEDINÞI: Maria Zvarici - Departament Învãþãmânt Preºcolar ºi Primar Vasile Pistriþu - Departament Învãþãmânt Gimnazial Simina Croitoru - Departament Învãþãmânt Liceal Florin Dobrescu - Departament Învãþãmânt Tehnic ºi de Transporturi Stela Ciocea - Departament Învãþãmânt Special ºi Protecþia Copilului Marian Uþã - Departamentul Dezvoltare-Promovare Instituþionalã Maria Popa - Departament Leadership ºi Management Sindical Alege FEN ºi nu vei regreta!