scoala_41.qxp

Transcriere

1 ACTUALITATE PAG. 6-7 Salariul de merit ar putea dispãrea Guvernul vrea sã taie mai multe sporuri Anul VII nr. 41 martie RON revistã naþionalã pentru promovarea reformei în învãþãmânt Director fondator: Cãtãlin Croitoru OPINII PAG. 5 Din seria una caldã, una rece A trecut ceva vreme de când nu am mai trimis nimic pe adresa redacþiei, am avut falsa senzaþie cã schimbând decorul l-am prins pe Dumnezeu de picior... PAG. 12 INTERNAÞIONALÃ Un proiect în miºcare: Cadrul european al calificãrilor EDUCAÞIE º I ATITUDINE Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu Singura revistã care spune lucrurilor pe nume CEAÞA EVENIMENT PAG. 3 În judeþul Sibiu, Angajaþii din ºcoli s-au trezit cu salariile diminuate LU Gqzdaru pag. 8-9 pune stãpânire pe învãþãmânt ACTUALITATE PAG. 2 Creºterea salariilor profesorilor este cu adevãrat necesarã Creºterea salariilor profesorilor este cu adevãrat necesarã, cu condiþia implementãrii de mãsuri care sã vizeze corelarea numãrului de dascãli cu cel al elevilor, remunerãrii în funcþie de performanþe, iar curricula ar trebui adaptatã la nevoilor pieþei muncii, potrivit Bãncii Mondiale.

2 2 actualitate ªTIRILE LUNII ªTIRILE LUNII ªTIRILE LUNII ªTIRILE LUNII ªTIRILE LUNII Senatorii au respins acordarea de calculatoare elevilor de liceu Senatorii au respins, miercuri, 25 februarie Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului 168/2008, care asigura elevilor din ciclul liceal câte un calculator tip desktop destinat studiului la domiciului. MECI vã invitã sã nu votaþi acest proiect legislativ. Considerãm mult mai profitabil pentru elevi asigurarea calculatoarelor chiar în sala de clasã, astfel încât toate orele din programã sã poatã beneficia de aportul lor. Mai amintim cã MECI susþine achiziþionarea de calculatoare Banca Mondialã: Creºterea salariilor profesorilor este cu adevãrat necesarã Creºterea salariilor profesorilor este cu adevãrat necesarã, cu condiþia implementãrii de mãsuri care sã vizeze corelarea numãrului de dascãli cu cel al elevilor, remunerãrii în funcþie de performanþe, iar curricula ar trebui adaptatã la nevoilor pieþei muncii, potrivit Bãncii Mondiale. Experienþa din alte state aratã cã doar majorarea salariilor, cumpãrarea de computere ºi remobilarea ºcolilor ºi universitãþilor nu reuºesc sã îmbunãtãþeascã educaþia din punct de vedere calitativ. Totuºi, creºterea cheltuielilor poate fi un catalizator al reformelor, în cazul în care majorãrile sunt condiþionate de reforme, se aratã în raportul Bãncii Mondiale transmis autoritãþilor române. Pe de altã parte, analiºtii aratã cã diminuarea cheltuielilor, în timp de crizã, nu trebuie sã afecteze calitatea educaþiei, în cazul în care aceste reduceri sunt înþelepte. Experþii instituþiei internaþionale noteazã cã îmbunãtãþirea aptidudinilor populaþiei va continua sã reprezinte o prioritate cheie în România, mai ales cã actuala crizã financiarã a expus punctele slabe ale economiei, în principal fiind vorba de lipsa de competitivitate. Educarea adulþilor se aflã la un nivel surprinzãtor de redus, iar acest factor ar putea reprezenta o constrângere asupra abilitãþilor de creºtere ºi inovare a economiei României, se mai aratã în raport. Îngheþarea salariilor din educaþie, respinsã de comisia de învãþãmânt Deputaþii din Comisia pentru Învãþãmânt au respins, miercuri, 25 februarie, Ordonanþa de Urgenþã emisã de Guvernul Tãriceanu în 28 octombrie 2008 pentru îngheþarea salariilor profesorilor ca urmare a adoptãrii de cãtre Parlament a Legii pentru majorarea salariilor profesorilor cu 50%, declaratã neconstituþionalã. Proiectul de lege pentru respingerea OUG 136/2008 privind stabilirea unor mãsuri privind salarizarea profesorilor-îngheþarea salariilor, a fost respinsã ca urmare a declarãrii ca neconstituþionalã a Legii adoptatã de Curtea Constituþionalã, cu ºapte abþineri, aparþinând în mare parte deputaþilor PNL. OUG emisã de Guvernul PNL amâna aplicarea majorãrii salariale de 50% pentru profesori, prevãzutã de Legea iniþiatã de PSD ºi adoptatã de Parlament, pânã la 1 aprilie Secretarul de stat, prezent la lucrãrile Comisiei, a menþionat cã Ordonanþa trebuie sã fie respinsã datoritã deciziei CCR, care a declarat aceastã OUG fiind neconstituþionalã. Zeci de elevii cer sã fie reînmatriculaþi dupã ce au revenit din strãinãtate Inspectoratul ªcolar Judeþean (ISJ) Gorj a anunþat cã, în semestrul trecut, 66 de elevi care plecaserã cu pãrinþii în strãinãtate s-au reînmatriculat la ºcolile din localitãþile natale. În ultimii trei ani, la ºcolile din Gorj au fost reînmatriculaþi peste 100 de elevi. Reprezentaþii ISJ precizeazã, însã, cã fenomenul migrãrii nu este în descreºtere în judeþ. Fenomenul migrãrii nu este în descreºtere în judeþul nostru, numãrul solicitãrilor de întrerupere a studiilor în acest care intrã în posesia elevilor pentru a fi utilizate acasã, prin programul Euro 200, a declarat secretarul de stat din Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovaþiei, Oana Badea. De asemenea, reprezentantul Ministerului Educaþiei a mai afirmat cã fostul ministru al educaþiei, Anton Anton, a comunicat printr-o notificare încetarea de drept a contractului, pentru cã liderul consorþiului Altex, care trebuia sã livreze calculatoarele, nu a constituit garanþia de bunã execuþie în termenul legal. Conform Ordonanþei, fiecãrui elev din clasa a IX-a ºi a X-a i se asigura câte un calculator tip desktop pe care sã-l poatã utiliza la domiciliu, pentru studiu individual, urmând ca la finalul ciclului liceal sau la plecarea definitivã din unitatea ºcolarã sã-l returneze instituþiei de învãþãmânt. Aceastã iniþiativã contribuie la îmbunãtãþirea calitãþii actului educativ, prin utilizarea tehnicilor moderne de predare ºi învãþare, la asigurarea flexibilizãrii surselor de informare, la ameliorarea comunicãrii între principalele niveluri ale sistemului de educaþie, precum ºi la creºterea nivelului de participare la educaþie, se arãtã în expunerea de motive a Ordonanþei de Urgenþã 168/2008. Senatul, prima Camerã sesizatã, a aprobat cu 19 voturi împotrivã ºi 50 pentru raportul de respingere întocmit de Comisia de Învãþãmânt. Forul decizional în acest caz este Camera Deputaþilor. Se pregãteºte legea descentralizãrii Premierul Emil Boc a anunþat cã Guvernul pregãteºte trei proiecte de legi privind descentralizarea în trei domenii, respectiv educaþie, sãnãtate ºi poliþia localã. În ceea ce priveºte educaþia, Boc a spus cã se observã cã tot mai puþine ºcoli profesionale rãspund nevoilor comunitãþilor locale de dezvoltare economicã. Observãm cã 80 la sutã din absolvenþii învãþãmântului superior lucreazã în alte domenii decât cele pentru care au fost pregãtiþi. Din de ºcoli profesionale, care erau în anii 90 mai sunt circa douã sute. Sunt tot mai puþine ºcoli profesionale care rãspund nevoilor comunitãþilor locale de dezvoltare economicã, a afirmat premierul. Potrivit acestuia, agenþii economici cer angajaþi pentru meserii precum bucãtar, ospãtar, frizer ºi sudor, care sunt considerate de sistemul educaþional ca fiind ineficiente, în timp ce piaþa economicã cere altceva. ªtim cã primãriile alocã bani pentru repararea ºcolilor, dar ºcolile nu au un cuvânt de spus în ce priveºte managementul unitãþilor de învãþãmânt. Ori dacã dai resurse financiare, trebuie sã ai ºi controlul modului în care se utilizeazã fondurile, a spus Emil Boc. an ºcolar, în primul semestru, depãºeºte numãrul elevilor care s-au reîntors. Avem 66 de elevi care au fost reînmatriculaþi ºi 70 care au solicitat întreruperea studiilor pentru a pleca alãturi de pãrinþi peste hotare, a declarat Doru Taºcãu, inspector ºcolar general al ISJ Gorj. Potrivit reperezentanþilor ISJ Gorj, în primul semestru al anului ºcolar curent, cei mai mulþi elevi care s-au reîntors pe meleagurile natale au fost din ciclul gimnazial. 28 de elevi au fost reînmatriculaþi în clasele V-VIII, iar 26 în clasele I-IV. Doar 12 elevi de liceu au fost nevoiþi sã se reînscrie la liceele din Gorj dupã ce pãrinþii lor au rãmas ºomeri în þãrile unde lucrau. Elevii care au solicitat întreruperea studiilor pentru a-ºi urma pãrinþii aflaþi la muncã în strãinãtate au plecat în þãri precum Italia, Spania, Grecia, Portugalia sau chiar Emiratele Arabe. În anul ºcolar , 86 de elevi au întrerupt studiile din unitãþile ºcolare gorjene ºi au plecat, alãturi de familii, în Italia, Spania, Grecia sau Germania. În anul ºcolar , 123 de elevi au solicitat întreruperea studiilor ºi au plecat în Italia, Spania, Franþa sau chiar în Canada. Cei mai mulþi elevi erau în ciclul gimnazial. Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti Tel.: 021/ ; 021/ Fax: 021/ Director fondator Cãtãlin Croitoru (catalin@scoalaromaneasca.ro) Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu (redactia@scoalaromaneasca.ro) Senior editor: Constantin Ciosu (sindicat@scoalaromaneasca.ro) Publicitate: (comercial@scoalaromaneasca.ro) DTP: OPD (art@opd.ro) Tipar: SC Safo Prod SA Grupul de Presã ºi Tipografie Romprint Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: , costel.danciu@xnet.ro Publicaþia în curs de auditare BRAT ISSN PRECIZARE: Autorul rãspunde din punct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilor conþinute în textul preluat ºi difuzat.

3 eveniment 3 În judeþul Sibiu, Angajaþii din ºcoli s-au trezit cu salariile diminuate Cineva care ar privi din afarã lucrurile, ar spune cã învãþãmântul sibian ar trebui sã fie sprijinit de toate persoanele din funcþiile de decizie. De ce? În cea mai înaltã funcþie de la Primãria Municipiului Sibiu se aflã un cadru didactic, profesor de fizicã, fost inspector ºcolar, de asemenea, Consiliul Judeþean Sibiu are în fruntea sa un profesor de matematicã iar ca reprezentant al MECI în teritoriu, respectiv la Inspectoratul ªcolar Judeþean Sibiu logica spune cã este un cadru didactic. În Sibiu, în prezent starea de spirit printre cadrele didactice este tensionatã ºi este urmarea promptitudinii I.S.J. Sibiu de a remite informãrile necesare privind întocmirea statelor de platã atât pentru ianuarie cât ºi februarie. La sfârºitului lui ianuarie 2009 ne-am confruntat cu decizii haotice diferite de la un Consiliu local la altul, de diminuare a unor drepturi salariale vizând: al 13-lea salariu, premiul de 2% aferent lunii ianuarie ºi salariul de merit ºi toate acestea sunt puse pe umerii faimoasei Ordonanþe de urgentã nr.1/2009. S.I.P. jud. Sibiu a înaintat în data de 5 februarie 2009 o NOTÃ DE PROTEST AVERTISMENT prin care aducea la cunoºtinþa I.S.J. Sibiu cã în judeþ existã situaþii de întreruperea plãþii salariului de merit chiar dacã în textul OUG 1/2009 nu se face precizarea decât la stabilirea acestuia ºi nicidecum la platã ºi cã pânã la acea datã nu au fost anunþate motivele pentru care al 13-lea salariu nu a fost plãtit iar premiul de 2% nu se ºtie dacã este suspendat sau anulat deoarece ºi acest drept a fost tãiat din salariile lunii ianuarie Se solicita înºtiinþarea SIP cu informaþii de diminuare a unor drepturi salariale ºi atenþionarea atât MECI cât ºi a reprezentantului guvernului în teritoriu, prefectul. Urmarea, a fost o adresã, scurtã, a ISJ Sibiu, datã în C TALON DE ABONAMENT Abonaþi-vã la prin F EDERAÞIA E DUCAÞIEI N AÞIONALE Str. Justiþiei nr. 65, Sect. 4 Bucureºti tel.: 021/ ; 021/ fax: 021/ Banca: Bancpost, Suc. Coºbuc, Cont: RO68BPOS ROL01 Nume ºi prenume... Localitate... Cod... Judeþ/Sector...Str... Nr...Bl...Sc... Ap...Tel...Fax *Nr. Reg. Com...*Cod fiscal... *Cont...Banca... Doresc un abonament pentru: 3 apariþii...8 RON 6 apariþii...16 RON 12 apariþii...32 RON DATA...Semnãtura/ºtampila... Vã rugãm sã completaþi cu majuscule ºi sã trimiteþi talonul prin fax sau prin poºtã pe adresa Federaþiei Educaþiei Naþionale, împreunã cu o copie a documentului de platã. Livrarea abonamentelor se face dupã achitarea sumei menþionate în contul FEN. aceeaºi zi, în care se transmitea faptul cã MECI ºi Instituþia Prefectului Sibiu au fost înºtiinþate de înregistrarea notei de protest a SIP jud. Sibiu. Grav este faptul cã ISJ Sibiu nu a avut cunoºtinþã de aceste probleme. În judeþul Sibiu aceste drepturi salariale au fost tãiate în mod neuniform în localitãþi. Situatia cea mai gravã au avut-o angajaþii din localitãþile Sãliºte, Tiliºca, Miercurea Sibiului, Apoldu de Jos, care prin actele vizate de unitatea ºcolarã, primãrie ºi trezorerie s-au trezit în ziua în care au virat banii în conturile salariaþilor (care se aflau în vacanþã) respectiv, cu adresã datatã în 5 ºi comunicatã în 6-7 februarie, de la Administraþia Finanþelor Publice în care au fost somaþi sã recupereze sumele aferente salariului de merit în 3 zile, în numerar, de la persoane ºi virate cãtre bugetul de unde a fost fãcutã plata salariului. Ameninþarea verbalã din zilele 7-8 februarie de a chema oamenii de urgenþã cu bani, cãci altfel vor plãti penalitãþi pentru sumele aferente salariului de merit a cauzat o tensiune extraordinarã. Soluþia care era propusã este incredibilã: refacerea statelor de platã ºi anularea celor vechi, refacerea ordinelor de platã ºi anularea celor vechi ºi achitarea sumelor solicitate pe bazã de chitanþã, cât mai repede pentru a nu avea penalitãþi. Unii colegi au uitat de drepturile pe care le au în calitate de membri de sindicat iar alþii ºi-au înþeles foarte bine rolul ºi nu au acceptat returnarea banilor acþionând în deplinã unitate pentru apãrarea intereselor, nereturnând banii solicitaþi. În plus, în SIP jud. Sibiu a înaintat Primãriei Municipiului Sibiu o adresã prin care solicita ca, în calitate de ordonator principal de credite, în ceea ce priveºte instituþia unitatea de învãþãmânt, sã ne rãspundã la mai multe întrebãri : Cine a decis ºi de ce, diminuarea drepturilor salariale, respectiv a salariului de merit ºi a premiului lunar de 2 % (care nu are nici o menþiune, nici mãcar aluzivã, nici în obligativitatea acordãrii lui numai dupã aprobarea bugetului ºi nici în OUG Nr. 1/2009)? Totodatã, solicitam sã ne precizeze dacã ºi salariile lunii februarie vor fi afectate de aceleaºi diminuãri, în unitãþile de învãþãmânt. Cert este cã, în , MECI a remis o notã cãtre inspectoratele ºcolare, prin care erau informaþi cã nu existã bazã legalã pentru eliminarea unor drepturi salariale prevãzute de lege, informare care ar fi trebuit sã fie adusã la cunoºtinþa directorilor de unitãþi, de cãtre ISJ Sibiu ºi nu cãtre SIP Sibiu, prin liderul de sindicat din fiecare unitate. Desconsiderarea ºi ignoranþa ISJ cu privire la problemele salariale ale cadrelor didactice, a dus la un protest, care a avut loc în 27 februarie 2009, în curtea instituþiei menþionate, unde au participat peste 100 de reprezentanþi ai unitãþilor ºcolare din municipiul Sibiu. Inspectorul General Adjunct, dna Ileana Gaboº, a susþinut cã a aflat de diminuarea salarialã de la Preºedintele S.I.P. jud. Sibiu, Teodor Fîrþonea, cu o zi înainte, deºi din data de , exista o notã de protest înregistratã la ISJ, ºi cã directorii nu au înºtiinþat-o de existenþa acestei situaþii. Ileana Gaboº a mai menþionat cã existã OUG 1/2009 care spune cã salariul de merit se plãteºte dupã aprobarea bugetului, la fel întâmplându-se ºi cu al 13-lea salariu, dar nu a avut nicio motivaþie pentru reþinerea premiului de 2%. Implicarea Inspectorului ªcolar General în discuþii a avut rolul de disculpabilizare pe motivul cã ei sunt ordonatori secundari de credite ºi nu ordonatori principali. Protestatarii nu au fost mulþumiþi de felul în care ISJ a înþeles responsabilitatea de consiliere, informare ºi interes ce trebuia manifestat ºi au solicitat Inspectorului ªcolar General, Christine Manta Klemens, sã ia mãsuri imediate pentru revenirea la normalitate, altfel vor exista proteste spontane în unitãþile ºcolare din Sibiu. D-na Klemens s-a angajat ca, în data de , sã remitã o adresã tuturor unitãþilor ºcolare, prin care va solicita serviciilor secretariat-contabilitate, întocmirea statelor de platã, pentru februarie, fãrã diminuãri salariale, lucru care nu s-a întâmplat. Nu am înþeles nici pânã acum de ce d-na Inspector nu a fãcut cunoscut faptul cã la (nr. înreg. 1093) a înregistrat adresa Primãriei Mun. Sibiu (nr / ) care menþiona cã: Municipiul Sibiu nu are calitatea de angajator pentru personalul din învãþãmântul preuniversitar de stat ºi, ca urmare, nu are competenþa în stabilirea categoriilor de cheltuieli de personal care pot sau nu sã fie decontate de cãtre Trezorerie. Prin urmare, noi înþelegem cã Trezoreria nu avea dreptul sã respingã statele de platã ºi sã solicite refacerea acestora, fãrã premiul de 2 % ºi salariul de merit. Dacã statul român aplica legile în mod discriminatoriu pe teritoriul judeþelor þãrii, înseamnã cã avem o problemã gravã, de încãlcare a constituþiei, de care acuzam cã se face vinovat, prin reprezentanþii lui teritoriali, asupra cãrora cerem sã se i-a mãsuri drastice. Dacã statul român tolereazã în continuare astfel de comportamente ale reprezentanþilor lui în teritoriu înseamnã cã suntem cel puþin din punct de vedere al angajaþilor din învãþãmântul judeþului Sibiu la nivelul societãþii sclavagiste, pentru cã doar atunci lucrãtorii nu aveau nici un drept de a întreba, de a primi rãspunsuri ºi de a li se spune cã pe viitor vor avea diminuãri de salarii, reduceri de personal în schimbul aplicãrii legii majorãrii salariilor garantatã la cele mai înalte nivele ale instituþiilor statului român PREªE- DINTE prin promulgare; PARLA- MENT prin legiferare; ºi în mod special prin poziþia ministrului M.E.C.I. care este iniþiatorul acestei legi. a declarat Teodor Fîrþonea. Directorul este cel care va suferi cel mai mult. Salariile lunii februarie sunt sub semnul întrebãrii dacã vor cuprinde, sau nu, premiul de 2% ºi salariul de merit. ISJ Sibiu este principalul vinovat ºi responsabil de neplatã integralã a drepturilor salariale, deoarece, în calitatea de consilier tehnic pe probleme financiare, nu a întreprins demersurile necesare pentru nediminuarea acestora privind cu detaºare situaþia creatã ca ºi când ar lucra în alt domeniu de activitate ºi uitând cã sunt semnatarii contractului colectiv de muncã unic la nivel judeþean care creazã obligaþii exprese în problema chiar a întârzierii salariilor. În acest context, avertizãm actuala conducere a ISJ cã la începutul sãptãmânii viitoare vor aparea acþiuni de protest din partea salariaþilor nemulþumiþi. Doamna inspector general se face responsabilã de întreaga tensiune în rândul salariaþilor ºi harababura din punct de vedere al salariilor din judeþul Sibiu, a declarat Teodor Fîrþonea, preºedinte SIP jud. Sibiu. I U L I A D Ã N I L Ã martie 2009

4 4 actualitate Piaþa manualelor ºcolare, la un pas de colaps Reprezentanþii Uniunii Editorilor din România (UER) care asigurã peste 80% din producþia ºi difuzarea de carte ºcolarã, s-au reunit în zilele de februarie la Cheia (Jud. Prahova), pentru a analiza în cadrul ediþiei a II-a a Colocviilor de iarnã UER efectele crizei în domeniul cãrþii ºi al manualelor. În urma dezbaterilor, au reieºit mai multe concluzii care aratã situaþia dramaticã în care se aflã cartea ºcolarã. Potrivit reprezentanþilor UER, existã o crizã a culturii scrise de aproape 20 ani care, conform statisticilor, România se situeazã printre ultimele þãri din Europa atât în privinþa lecturii, cât ºi a producþiei de carte. An de an se produc ºi se vând tot mai puþine cãrþi, iar achiziþiile statului ºi programul de 100 Euro pentru profesori nu au reuºit decât în micã mãsurã sã contribuie la dinamizarea sectorului. La ora actualã, piaþa de carte ºi manuale este evaluatã la aproximativ 80 milioane euro, de patru ori mai puþin decât în Ungaria, ºi are tendinþe de a scãdea cu peste 30-40% în Astfel, în ianuarie, s-a constatat o diminuare a vânzãrilor cu peste 30% faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, reducerea drasticã de cãtre ministerele culturii ºi educaþiei a bugetelor destinate achiziþionãrii de cãrþi ºi publicaþii. Incertitudinea asupra programelor de sprijin gen 100 euro pentru profesori determinã editorii sã anunþe recesiune în domeniu ºi sã adopte mãsuri anti-crizã menite sã le asigure supravieþuirea: scãderea planurilor editoriale cu 35-40%, reducerea personalului cu 10-25%, asigurarea unui management strict al resurselor umane, materiale ºi financiare. De departe, situaþia cea mai gravã este în privinþa producþiei de manuale, care se aflã de 18 ani în pericol datoritã incapacitãþii Ministerului Educaþiei de a asigura calendare pe termen lung ºi un cadru stimulativ editãrii manualelor de calitate, precum ºi de a le achiziþiona la preþuri juste ºi echitabile. Astfel, datoritã bugetului anual alocat (aprox. 6 milioane de euro, adicã 2,3 euro/elev pentru toate manualele) ºi a mecanismului de achiziþie care încurajeazã licitarea preþului sub cheltuielile de producþie, s-a ajuns ca manuale de peste 100 pagini color sã coste în medie 2,5 lei, ceea ce nu acoperã nici valoarea tiparului (nicicum drepturile de autor, tehnoredactarea, grafica, redactarea, corectura, transportul la inspectorate etc.). Editurile de carte ºcolarã nu mai pot în aceste condiþii sã subvenþioneze producþia de manuale. Chiar dacã nu doresc sã pãrãseascã profilul, deoarece au investit resurse financiare ºi personal calificat devenind veritabile centre de cercetare în educaþie, editorii sunt convinºi cã va exista, mai ales în contextul colaborãrii anunþate dintre MECI ºi Banca Mondialã privind asigurarea calitãþii învãþãmântului preuniversitar, o cale prin care munca lor ºi a autorilor sã fie rãsplãtitã la adevãrata valoare, aºa cum se întâmplã în toate þãrile Uniunii Europene. În acest moment critic, amplificat de incertitudinile privind reforma curricularã, solicitãm o întâlnire cu Ministerul Educaþiei ºi convocarea de urgenþã a Comisiei Consultative de profil, pentru a se adopta o strategie în domeniu, un calendar minim de 5 ani, precum ºi o metodologie care, în condiþiile reformei ºi descentralizãrii anunþate, sã despartã evaluarea conþinutului de achiziþie, construindu-se o piaþã liberã, concurenþialã ºi competitivã, la nivelul standardelor ºi realitãþilor europene. În acest fel, subvenþia bugetarã va asigura o realã protecþie socialã celor care au nevoie de ea, iar comunitatea, profesorii ºi pãrinþii vor putea alege manuale adecvate pregãtirii ºi strategiei educaþionale, a declarat preºedintele UER, Mihai Penescu. Un semnal alarmant privind viitorul industriei cãrþii este dat de decizia abuzivã prin care, în codul CAEN, activitatea de editare nu mai este consideratã producþie, ci prestare de servicii în domeniul comunicaþii ºi informare, fapt ce conduce la imposibilitatea editurilor de a accesa fonduri UE destinate încurajãrii ºi dezvoltãrii producþiei. În urma dezbaterilor, UER a fãcut ºi un apel cãtre Preºedinte, Parlament, Guvern ºi alte autoritãþi pentru a se adopta un plan anti-crizã în domeniu, precum ºi mãsurile legislative ºi administrative care sã permitã supravieþuirea industriei cãrþii ºi asigurarea manualelor, premise esenþiale pentru o culturã ºi o educaþie de calitate.(d.n.)

5 opinii 5 Din seria una caldã, una rece A trecut ceva vreme de când nu am mai trimis nimic pe adresa redacþiei, am avut falsa senzaþie cã schimbând decorul l-am prins pe Dumnezeu de picior. Tot suplinitoare, de data asta într-un liceu net superior celui în care am fost anul trecut. Fiþele, pretenþiile sunt altele, cã de, suntem în patria conductelor de gaz, a maºinilor nemþesti de mii de euro. Ce suntem noi, dascãlii în comparaþie cu o societatea atât de bine cernutã. Dureros este cã lanþul pare sã se strângã tot mai tare, iar, dacã nu eºti cum trebuie sã fii, se alege praful de tine. De când lumea, sãracu tot sãrac rãmâne. Revenind la impresiile dulci amãrui, pe care le-am dobândit dupã un semestru de muncã, constat cã n-am fãcut o mare schimbare. Dacã în liceul unde am predat cu un an în urmã exista acel respect ºi acea necesarã limitã în comportamentul elevilor, aici totul este posibil. În urmã cu vreo câteva sãptãmâni ministra noastrã vorbea la PRO TV despre relaþiile defectuoase dintre profesori ºi elevi. Arunca toatã vina în ograda dascãlului, care nu ºtie sã caute ºi sã aplice metodele potrivite ca sã-ºi atragã elevi. Oare ce metodã sã aplici atunci când îþi vandalizeazã maºina, drept, nu de mii de euro, deoarece au noþiunea obiectului de valoare. Cum sã reacþionezi când jignirea pe care þi-o aduc este dublatã de neruºinarea cu care îþi demonstreazã cã nu se tem de consecinþe, pentru cã ºtiu cã maºina ta nu face nici cât o roatã de la BMW-ul cu care îi plimbã pãrinþii pe unii dintre ei. Ce metodã ne recomandã oare ministra noastrã: o baghetã magicã? În lipsa unui salariu competititv pe piaþa muncii, atâta vreme cât nu se va recunoaºte deschis cã profesia asta implicã un consum nervos sporit, învãþãmântul nostru va continua sã se ducã de râpã. A nu recunoaºte cã dascãlii se confruntã cu probleme ce depãºesc sfera de cuprindere a metodelor moderne, salvatoare în concepþia ministrei, este sinucidere curatã. E plin youtube-ul de filmuleþe care prezintã cruda realitate din ºcolile noastre. Astea nu mai sunt cazuri izolate. Din pãcate, nimeni nu pare sã recunoascã gravitatea lor: copii care ridicã mâna la profesori, elevii care se bat între ei ca orbii ºi, în general, un sistem depãºit de situaþie. Ãsta e mediul care ne educã sau mai bine zis ne reeducã, pe noi, restul, cei cãrora ne era ruºine ºi sã ridicãm privirea la dascãlii noºtri. Au cam apus anii de glorie ai învãþãmântului, poate, pentru cã sistemul de valori a luat-o razna rãu de tot. Nici mãcar între dascãli nu existã acel respect necesar, cã vorba aia: unde-i multã inteligenþã, acolo-i ºi multã rãutate ºi pe asta mizeazã ºi politicienii când ne aratã mãririle salariale doar pe hârtie. ªtiu cã nu suntem uniþi. Prin urmare, dacã eºti bine crescut, aºteaptã-te sã fii luat de prost, sã lucrezi în locul altora, fãrã sã þi se adreseze un mulþumesc, mãcar aºa, din vârful buzelor. Cred cã, mulþi au ajuns la acel moment din viaþã când tragi linie ºi faci totalul ºi, descoperã cu stupoare cã dã cu minus, ºi atunci îºi varsã frustrãrile în dreapta ºi stânga. Nu meritã meseria aceasta prea mari sacrificii. Nu e o carierã tocmai de râvnit, în zilele noastre, nici venituri extraordinare nu-þi aduce. Nimeni nu-þi ridicã statuie. Când ai plecat, eºti bun plecat ºi o casã goalã la batrâneþe e singurul beneficiu cu care se aleg mulþi, la sfârºit de carierã. Asta nu-þi dã însã dreptul sã le iei tinerilor pâinea de la gurã, doar pentru cã tu te plictiseºti între patru pereþi. Nu e o scuzã, în definitiv, fiecare cum îºi aºterne, aºa doarme. Nu aº dori sã par insensibilã, dar m-am sãturat sã mi se tot spunã cã noi, tinerii suntem superficiali, deoarece refuzãm sã stãm peste program dacã nu suntem plãtiþi, deoarece suntem nemulþumiþi de salarii, când alþii au început ºi mai rãu decât noi. Îmi fac treaba cu demnitate ºi nu uit în nicio zi cã o singurã floare nu este suficientã pentru a face primãvarã. Da, e adevãrat, investesc din punct de vedere sentimental foarte puþin ºi aºtept ºi mai puþin, nu caut aprecierea nimãnui, ci pur ºi simplu, le vorbesc elevilor despre oameni cu adevãrat mari, de la care am învãþat cã optimistul are numai de pierdut, iar pesimistul numai de câºtigat. Aºa cã, nu caut sã schimb lumea, ci caut sã rãmân neschimbatã într-o lumea din ce în ce mai durã, unde, se pare cã nu mai avem loc unii de alþii, iar realitatea îmi confirmã acest lucru zi de zi, la locul de muncã, în autobuz, la magazinul de la colþul blocului. P R O F. M O N I C A ª U L E A Pamflet moral ºi... actual Lupu -ºi schimbã pãrul? De la o vreme, pe sticla unui post de televiziune, de veºti care-va-sã-zicã, ce se vor reale, apare imaginea verticalã a unui demn ºi vajnic luptãtor sindical, de meserie clãnþãu-lãtrãtor, de profesie fãrã, cã n-a mai servit de mult, care pretinde a fi reprezentativ pentru o secvenþã importantã de bugetari fãrã buget, ca alþii slavã domnului; n-aº avea nimic cu el individual ca cetãþean, pentru cã în democraþie dreptul la exprimarea opiniei este liberã ºi el se coreleazã cu un proverb ce implicã experienþa balcanicã milenarã a noastrã ( câinele care latrã nu muºcã, nici nu se face auzit de cârmacii din fruntea þãrii sau de cei poftiþi la masa pib-ului public ), dacã n-aº fi observat sub noua hainã de lup moralist un vechi prieten, astãzi contra, aflat într-o altã bancã federativã, cam gãunoasã cei drept, care însã ºi-a schimbat fizionomia, mai precis coafura, adicã pãrul, de unde vine ºi titlul, care nu are nicio legãturã cu moralul, care moralã nu existã decât în fibulã, pentru cã la omul nostru nu e ºi nici nu va fi, dacã n-ai de unde, cã-l ascultã doar aºa, un geambaº - doi de vorbe, nu de cai din sleahta pospolitã proprie, el e singurul care ºtie, e unicul care face ºi nu tace, numai el ameninþã, taie ºi spânzurã. Da n-are pe cine, cã i-am zis, Mariusicã, bãieþicã-taicã, ºi Spiru Haret dacã s-ar scula (din morþi) ºi te-ar auzi, i s-ar face pãrul mãciucã pe spinare (cum i se face lui Georgicã, un alt prieten advers al meu), cam aºa cum îl ai tu acum, mãciucã pe spate, sincer cam puþin cã nici el nu mai suportã zgomotul de fond, iar eu cred: de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere, chiar dacã ne are în hrisoavele lui de nãpãstuiþi lefegii; ºi tot eu zic: vorba multã, sãrãcia omului (la minte), cã la buzunar nu e, dar la bãiatul nostru mai picã, ba una, ba altã maºinã nouã, dacã are balta peºte (cotizaþii n.a.), ori la dãscãlime peºtele-i de bazã (ascultaþi sfaturile medicilor!), are oase, are fosfor, are preþul relativ mic, face minte, nu minte ca dânsul... te pup bãieþaº zburlit avansat de la breton ºi-þi fac o propunere: hai sã le tragem o grevã în... doi, pa! V. A. S U L I C à P T R C O N F O R M I T A T E V. PISTRIÞU P.S. Orice asociere cu persoane aflate în viaþã, adicã în funcþie de lider sindical naþional în învãþãmânt, este fictivã ºi, aleator, posibilã. martie 2009

6 6 Reducerea cheltuielor de personal se va simþi mai mult în buzunarele angajaþilor din învãþãmânt. Anul acesta în învãþãmânt s-ar putea sã nu se mai acorde salariul de merit sau ajutorul de 100 de euro în vederea achiziþionarii de cãrþi sau de materiale educaþionale pe suport electronic. De asemenea, cadrele didactice ar putea rãmâne ºi fãrã decontarea navetei. actualitate GUVERNUL Salariul de merit ar putea dispãrea Guvernul pregãteºte un proiect de ordonanþã prin care sã mai taie anumite sporuri acordate angajaþilor din sistemul bugetar. Cei mai afectaþi par a fi angajaþii din învãþãmânt ale cãror venituri ar putea scãdea considerabil în perioada urmãtoare. Potrivit proiectului de ordonanþã, salarii de merit, astfel cum sunt acestea reglementate de actele normative, nu se acordã personalului bugetar în De asemenea, în 2009 pentru toate categoriile de personal din autoritãþile ºi instituþiile publice, indiferent de modul de finanþare a acestora ºi de data constituirii fondului de premiere, nu se aplicã prevederile din actele normative în vigoare prin care se reglementeazã acordarea de premii, cu excepþia premiului anual. Astfel, dispare ºi premiul de 2 %, care se acorda angajaþilor în unitãþile de învãþãmânt. ªi contabilii se vor trezi fãrã sporul pentru complexitatea muncii, de pânã la 25% aplicat la salariul de bazã brut, acordat persoanelor desemnate sã efectueze controlul financiar preventiv propriu. Prin acest proiect se eliminã ºi indemnizaþia de 20% din salariul de bazã acordatã membrilor comisiilor de concurs ºi de soluþionare a contestaþiilor, precum ºi indemnizaþia de 10% din salariul de bazã acordatã personalului care asigurã secretariatul comisiilor de concurs ºi de soluþionare a contestaþiilor. În plus, se va limita accesul la 100 de euro pentru cãrþi ºi materiale pe suport electronic. Ordonanþa prevede cã se acordã un ajutor financiar cadrelor didactice ºi/sau suplinitoare calificate din învãþãmântul preuniversitar de stat, care au vârsta de pânã la 35 ani la data depunerii solicitãrii, în vederea achiziþionãrii de cãrþi sau de programe educaþionale pe suport electronic, necesare îmbunãtãþirii calitãþii activitãþii didactice. Astfel toate cadrele didactice care au peste 35 de ani nu vor mai beneficia de acest ajutor financiar. Prin proiectul de ordonanþã se abrogã ºi trei legi care au legãturã cu învãþãmântul. Articolul 22 prevede cã pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã urmãtoarele acte normative se abrogã: a) Legea nr. 258 din 19 iulie 2007 privind practica elevilor ºi studenþilor publicatã în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 493 din 24 iulie 2007; b) Legea nr. 291 din 7 iulie 2006 pentru modificarea ºi completarea Legii învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, publicatã în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 598 din 11 iulie 2006; În plus, la articolul 23 se prevede cã Legea nr. 149 din 1 iunie 2007 pentru completarea art. 44 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicatã în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 388 din 8 iunie 2007, se abrogã la data de 1 septembrie Nu se mai deconteazã naveta Legea 258 din 19 iulie 2007 face referire la cheltuielile pentru transportul elevilor ºi cheltuielile de navetã, respectiv cele 6 cãlãtorii pe calea feratã prevãzute de lege, pentru cadrele didactice de predare ºi didactice auxiliare. Aceeaºi lege prevede cã elevilor

7 actualitate 7 vrea sã taie mai multe sporuri care nu pot fi ºcolarizaþi în localitatea de domiciliu li se deconteazã cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, prin unitãþile de învãþãmânt la care sunt ºcolarizaþi, pe bazã de abonament, în limita a 50 km. Pentru distanþe mai mari de 50 km se asigurã decontarea sumei reprezentând contravaloarea a 8 cãlãtorii dus-întors pe semestru. Practicã fãrã susþinere financiarã Prin Legea nr. 291 din 7 iulie 2006 s-a stabilit condiþiile de practicã pentru elevi ºi studenþi. Acest act normativ a creat premizele realizãrii unor parteneriate între ºcoli/universitãþi ºi agenþii economici. Potrivit legii, Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului alocã sumele aferente pentru hranã ºi transportul elevilor ºi studenþilor care efectueazã practica, în sistem cumulat, în alte localitãþi decât cele în care îºi au sediile unitãþile sau instituþiile de învãþãmânt de la care provin. Sumele prevãzute la alin. (1) sunt cuprinse în bugetul unitãþilor ºi al instituþiilor de învãþãmânt, ca organizatori de practicã. De asemenea, Ministerul Educaþiei trebuie sã aloce sumele necesare numai unitãþilor ºi instituþiilor de învãþãmânt care înregistreazã cheltuieli cu organizarea ºi desfãºurarea activitãþilor de practicã. Fãrã profesori de sport în învãþãmântul primar O altã lege care ar urma sã fie abrogatã este Legea nr. 149 din 1 iunie Aceasta prevede cã în învãþãmântul primar, orele de educaþie fizicã prevãzute în planurile de învãþãmânt sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora sau prin plata cu ora ori cu cumul. În situaþia în care predarea orelor de educaþie fizicã nu se poate face de profesor cu studii de specialitate, acestea sunt predate de învãþãtorul/institutorul clasei. Astfel, prin abrogarea acestei legi mai multe norme ale profesorilor de sport ar putea dispãrea, decizia ar putea duce ºi la anumite disponibilizãri. (D R A G O º N E A C º U) Proiectul nu a fost discutat cu sindicatele Deºi ar fi fost obligatoriu ca acest proiect de lege sã fie discutat la nivelul ministerelor cu sindicatele de ramurã acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, secretarul de stat Augustin Constantin Mitu, din cadrul Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii ºi-a permis sã trimitã la Ministerul Muncii o adresã prin care spunea cã a vorbit cu sindicatele ºi cã acestea ar fi fãcut ºi unele observaþii pe marginea proiectului. Ca urmare a acestei adrese, Federaþia Educaþiei Naþionale a cerut demiterea secretarului de stat Augustin Constantin Mitu din Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii care, în cunoºtinþã de cauzã, a încãlcat regulile parteneriatului social ºi a minþit membrii Guvernului. Acesta a trimis o adresã cãtre Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale referitoare la proiectul de ordonanþã privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal prin care spune cã a analizat cu partenerii sociali acest document ºi cã aceºtia au exclus negocierea. De asemenea, în adresa trimisã MMFPS, secretarul de stat Mitu, invocând aceleaºi discuþii avute cu partenerii sociali, prezintã unele observaþii cu scopul de a proteja interesele de naturã financiarã ale unor funcþionari publici din MECI, care doresc sã cumuleze mai multe salarii de la stat sau sã beneficieze de anumite sporuri pentru atragerea fondurilor comunitare. Considerãm cã domnul Augustin Mitu a sãvârºit fals în acte publice prin invocarea partenerilor sociali ºi a observaþiilor cu care aceºtia ar fi fost de acord fãrã mãcar a se întruni Comisia de Dialog Social pe aceastã temã. Prin adresa trimisã, secretatul de stat minte cu neruºinare ºi, sub aºa zisa înþelegere cu sindicatele, pune interesele unor angajaþi din Ministerul Educaþiei înaintea intereselor celor peste de angajaþi din învãþãmânt cãrora li se cere pe toate canalele sã strângã cureaua. Solicitãm pe aceastã cale premierului Boc sã-l demitã pe domnul Augustin Mitu pentru sabotarea politicilor sociale ºi de parteneriat social ale Guvernului ºi sã cearã explicaþii ministrului Ecaterina Andronescu faþã de mimarea discuþiilor cu sindicatele de la nivelul Ministerului Educaþiei, a declarat Teodor Fîrþonea, preºedinte executiv FEN. Trebuie spus cã noua conducere a Ministerului Educaþiei nu a consultat partenerii sociali nici în legãturã cu transformarea SAM-urilor în licee tehnologice ºi nici în cazul noilor planuri cadru care se vor aplica din toamnã. La închiderea ediþiei Salariul de merit va dispãrea, orele suplimentare vor fi plãtite, iar sporul de antenã rãmâne la platã. Cel puþin acestea sunt promisiunile reprezentanþilor Ministerului Muncii (MM) dupã prima rundã de negocieri cu sindicaliºtii. Insist asupra faptului cã suntem în proces de negociere, nu e util ºi nu vom putea finaliza activitatea grupului de lucru dacã ne pripim în declaraþii, a precizat Valentin Mocanu, secretar de stat MM. martie 2009

8 8 analizã CEAÞA Noua conducere a Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii ºi-a intrat în pâine. Se vede din mulþimea de schimbãri preconizate. Totul însã se face haotic, fãrã a þine cont de principiile de reformã stabilite prin Strategia realizatã de Comisia Prezidenþialã. Nici pânã la ora actualã noua conducere a Ministerului Educaþiei nu ºi-a prezentat planul de acþiune ºi paºii care vor fi fãcuþi pentru punerea în aplicare a Strategiei în domeniul Educaþiei ºi Cercetãrii. Tot ce a fãcut pânã acum Ecaterina Andronescu a fost sã prezinte unele schimbãri, care par a fi fãrã logicã. Astfel, ministrul Educaþiei, Ecaterina Andronescu, a anunþat cã intenþioneazã sã înlocuiascã, din toamnã, programul Cornul ºi laptele cu un program nou, After-school, care presupune o masã caldã ºi lecþii sub supravegherea profesorilor. Ideea este bunã ºi se regãseºte ºi în Strategie, programul a dat rezultate în þãrile din occident dar care la ora actualã, þinând cont de spaþiile insuficiente, nu are cum sã fie implementat în România. În condiþiile în care în România sunt unele unitãþi de învãþãmânt unde se învaþã în douã schimburi sau chiar în trei este greu de crezut cã se va gãsi o soluþie pentru introducerea acestui program. De asemenea, mai apare o problemã legatã de masã. În cadrul unitãþilor de învãþãmânt vor trebui sã existe bucãtãrii ºi sãli de mese dar ºi angajaþi. Asta dacã nu cumva ministrul vrea sã transforme femeile de serviciu ºi în bucãtãrese. Nu în ultimul rând, programul afterschool trebuie sã cuprindã ºi partea de educaþie, unde este nevoie de cadre didactice. În condiþiile actuale, când salariile sunt mult sub limita decenþei, este greu de crezut cã vor fi oameni dispuºi sã vinã sã se angajeze în învãþãmânt. La acest, program potrivit ministrului, ar trebui sã contribuie financiar ºi pãrintele. Intenþionãm sã-i þinem mai mult pe elevi în ºcoalã în programul «After-school». Acum facem o evaluare ºi încercãm sã vedem în ºcolile care au spaþiu cum putem sã transformãm proiectul «Cornul ºi laptele» în programul «After-school». Sã fie contribuþia Guvernului partea aceasta care vine din proiectul «Cornul ºi laptele» ºi

9 analizã 9 pune stãpânire pe învãþãmânt MTS ºi COSR dezaprobã decizia MECI pãrinþii sã aibã o contribuþie mai micã, în aºa fel încât copiii sã primeascã o masã caldã la prânz, a spus Ecaterina Andronescu, la Comisia pentru învãþãmânt a Camerei Deputaþilor. La numai câteva zile, Ecaterina Andronescu s-a rãzgândit în privinþa transformãrii programului Cornul ºi laptele. Ministrul doreºte chiar sã introducã acest program încã de anul acesta. Ne gândim sã-l facem chiar din toamnã, a spus Andronescu, menþionând cã, odatã cu implementarea acestui program, va dispãrea vechiul program Cornul ºi laptele. Trebuie spus cã la ora actualã existã deja ºcoli generale de stat care oferã un astfel de program prelungit. Acestea însã sunt în mare parte susþinute financiar de cãtre pãrinþi care contribuie cu circa de lei pe lunã. Ministrul a declarat cã acest program va fi continuat ºi cã s-a înþeles greºit aceastã transformare. Alba-neagra cu orele de sport Ministerul Educaþiei a aprobat noul cadru pentru anul ºcolar pentru învãþãmântul liceal. Astfel, se reduce programul elevilor de liceu la maxim 30 de ore pe sãptãmânã. Potrivit reprezentanþilor MECI, s-au fãcut aceste reduceri din douã motive, unul pentru cã ªcolile de Arte ºi Meserii vor deveni de la 1 septembrie licee tehnologice, ºi doi, la solicitarea nenumãraþilor elevi din liceele româneºti care au cerut ca numãrul maxim de ore pe sãptãmânã sã fie maximum 30, aºa cum este la ºcoala generalã. de la aria curricularã de educaþie fizicã ºi sport cele douã ore au fost reduse la una. Compensatoriu însã, elevii pot face ore suplimentare de sport dar în domeniile preferate cum ar fi volei, fotbal sau handbal. Aceste ore suplimentare vor fi, dupã ultimele declaraþii ale ministrului, obligatorii. Ea a spus cã o orã de educaþie fizicã ºi sport va rãmâne în trunchiul comun, iar alte douã vor face parte cu caracter obligatoriu din activitatea extracurricularã. S-a înþeles cã s-a redus numãrul orelor de sport din licee. Este incorect acest lucru. Sunt nemulþumitã de modul în care se desfãºoarã orele în ºcolile noastre întrucât este greu sã se facã selecþia unor performeri. Fiecare profesor de educaþie fizicã va trebui sã creeze echipe sportive sau formaþii, în funcþie de opþiunea elevilor. Nu se vor face numai echipe sportive, ci se pot face ºi sporturi individuale. Pentru cele douã ore extracurriculare, profesorul va fi normat numai dacã va crea echipe ºi formaþii sportive, a explicat Andronescu. Ministrului Educaþiei considerã cã este necesar ca tinerilor sã li se dezvolte spiritul competiþional. Viaþa e o competiþie. Am vrea sã-i învãþãm pe copii sã lucreze în echipã, a spus demnitarul. Ecaterina Andronescu a precizat cã pentru ora de educaþie fizicã din trunchiul comun vor fi puse note, iar pentru celelalte douã ore extracurriculare, dar obligatorii se vor pune calificative. Ministrul Educaþiei a susþinut cã doreºte sã reintroducã competiþiile ºcolare ºi sã stabileascã standarde de performanþã pentru cluburile ºcolare. Ministerul Tineretului ºi Sportului ºi Comitetul Olimpic ºi Sportiv Român nu sunt de acord cu reducerea numãrului de ore de educaþie fizicã ºi sport în programa ºcolarã. Actualul guvern considerã o prioritate dezvoltarea sportului în România, dovadã fiind faptul cã a înfiinþat un minister dedicat acestui domeniu ºi a alocat un buget suficient pentru a pune în aplicare programe în domeniu. Una dintre prevederile programului de guvernare, la capitolul 10, Tineret ºi Sport este introducerea unui numãr de minimum trei ore de sport pe sãptãmânã în programa ºcolarã ºi garantarea accesului tuturor copiilor apþi pentru acest gen de activitate la orele de educaþie fizicã, în conformitate cu normele UE, a precizat ministrul MTS Monica Iacob Ridzi. Preºedintele COSR, Octavian Morariu, a declarat ºi el cã nu susþine aceastã decizie. În acest sens Octavian Morariu a transmis o scrisoare ministrului Ecaterina Andronescu, prin care a semnalat repercusiunile adoptãrii unei astfel de mãsuri asupra sãnãtãþii copiilor din generaþia actualã. Venim în sprijinul revigorãrii activitãþii sportive din România prin ºcoalã. Numãrul orelor de sport nu s- a redus din cele douã ore de sport din trunchiul comun acum avem trei ore, a spus reprezentantul MECI. Ea a precizat cã orele de sport vor fi plasate în afara orelor de ºcoalã. De asemenea, a fost redus la jumãtate numãrul de ore la a doua limbã modernã, dar nu au fost afectate orele de limba românã. Reprezentanþii MECI au precizat cã sunt peste 200 de planuri cadru, dar nu pot spune exact care este numãrul total de ore reduse. Trebuie spus cã aceste planuri cadru nu au fost discutate cu partenerii sociali în condiþiile în care, la prima vedere, par sã disparã mai multe ore care pot duce ºi la anumite disponibilizãri. Acestã decizie ar putea duce la blocarea noilor planuri cadru în condiþiile în care sindicatele vor contesta în justiþie aceste ordine de ministru. La toate acestea se adaugã organigrama care centralizeazã totul în ministerul Educaþiei. Aºa cum scriam în numãrul trecut al revistei, Ecaterina Andronescu i-a lãsat pe secretarii de stat fãrã atribuþii. Aproape toate direcþiile au fost trecute în subordinea secretarului general, care rãspunde doar în faþa ministrului. (D R A G O º N E A C º U) martie 2009

10 10 opinii Salarizarea personalului din învãþãmânt Având in vedere discuþiile apãrute în ultimii ani cu privire la modul de calcul a salariilor din învãþãmânt, mai ales cele cu privire la calculul salariilor cadrelor didactice, ºi a opiniilor separate în ceea ce priveºte interpretarea legislaþiei în acest domeniu, presupune o analizã mai atentã din partea specialiºtilor în legislaþia învãþãmântului (juriºti, contabili, economiºti etc.) precum ºi o interpretare corectã de cãtre aceºtia a textelor de lege în vederea aplicãrii corecte ºi nediscriminatorii a dispoziþiilor legale în acest domeniu. Datoritã faptului cã salarizarea personalului didactic de predare s-a fãcut, pânã acum câþiva ani, cu îngrãdirea anumitor drepturi vom trata ºi vom lãmuri salarizarea acestei categorii profesionale. Dupã cum ºtim, personalul din învãþãmânt se împarte în trei mari categorii ºi anume: personalul didactic de predare personalul didactic auxiliar personalul nedidactic Am hotãrât sã analizãm salarizarea personalului didactic de predare care este categoria de personal cea mai reprezentativã la nivelul învãþãmântului preuniversitar de stat. Datoritã faptului cã Legea 128/1997 modificatã ºi completatã a fost interpretatã diferit de cãtre anumite categorii profesionale (pentru cã au fost folosiþi termeni diferiþi sau aceeaºi termeni în alineate diferite) pe de o parte, iar pe de altã parte nu a fost pe deplin înþeleasã în vederea aplicãrii ei, a dat naºtere controverselor care au degenerat în nenumãrate procese investindu-se astfel instanþele de judecatã sã constate cã salarizarea nu a fost corect efectuatã ºi sã oblige instituþiile pârâte sã calculeze corect salariul cadrelor didactice. Începând cu anul 2004 aceste procese au luat amploare ºi s-au extins la nivel naþional, soluþiile, cu mici excepþii, fiind aceleaºi. La nivelul judeþului Galaþi au fost pronunþate mai multe hotãrâri judecãtoreºti prin care au fost admise, în majoritatea cazurilor, acþiunile promovate de cãtre sindicate iar unitãþile de învãþãmânt, I.S.J Galaþi ºi alte instituþii din judeþ au fost obligate la calcularea corectã a salariilor cadrelor didactice prin aplicarea sporurilor ºi indemnizaþiilor la salarii de bazã diferite, mai precis s-a dispus obligarea instituþiilor arãtate mai sus la plata salariilor dupã mecanismul în lanþ. Analizând mai atent hotãrârile judecãtoreºti, ajungem la concluzia cã acestea comportã discuþii sub douã aspecte ºi anume: A. al mecanismului de calcul al salariului; B. al calitãþii procesuale a pãrþilor. A. Cu privire la mecanismul de calcul al salariilor facem precizarea cã Legea 128/1997 privind statutul personalului didactic constituie legea specialã în materia salarizãrii personalului didactic. Art. 48 din Legea 128/1997 defineºte noþiunea de salariu al personalului didactic de predare, din ce se compune acesta, care este partea fixã a acestuia ºi care este partea variabilã a acestuia ce constã în sporuri, adaosuri ºi alte drepturi salariale ce se cuvin personalului didactic. Analizând art. 49 din lege observãm cã salarizarea personalului didactic de predare din învãþãmântul preuniversitar de stat se stabileºte diferenþiat în raport cu anumiþi factori expres ºi limitativ enumeraþi, cum ar fi: funcþia ºi norma didacticã îndeplinitã; nivelul studiilor; titlurile ºtiinþifice; locul desfãºurãrii activitãþii (rural, urban); vechimea în învãþãmânt etc. Din cuprinsul textelor de lege enunþate mai sus se deduce, în acord cu conceptul general de salariu, cã elementele sistemului de salarizare sunt pe de o parte salariul de bazã care este elementul principal ºi sporurile, adaosurile ºi alte drepturi care constituie elementul accesoriu. De la apariþie ºi pânã în prezent dispoziþiile Legii 128/1997 referitoare la salarizarea personalului din învãþãmânt au fost modificate ºi completate prin Ordonanþe de Guvern care au statuat cã salariul de bazã se stabileºte pe baza urmãtoarelor elemente: valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 stabilit anual; coeficienþii de multiplicare specifici în raport de funcþia îndeplinitã, nivelul studiilor ºi de vechimea în învãþãmânt (anexele O.U.G 8/2000) Au rãmas însã neschimbate dispoziþiile Legii 128/1997 referitoare la natura sporurilor ºi indemnizaþiilor de care poate beneficia un cadru didactic, la cuantumul ºi modalitatea de calcul a acestora. Interpretând literar prevederile art.49, 50 ºi 51 din Legea 128/1997, rezultã cã legea opereazã cu trei noþiuni de salariu distincte ºi anume: salariul de bazã; salariul de bazã al funcþiei didactice îndeplinite; salariul de bazã al funcþiei îndeplinite. Þinând cont atât de reglementãrile generale ale Codului Muncii cât ºi de cele speciale prevãzute de art. 48 din Legea 128/1997 rezultã cã un cadru didactic beneficiazã pentru munca depusã de un salariu de bazã care corespunde unui salariu de bazã al funcþiei didactice. Prin urmare existã un singur salariu de bazã ca element principal al sistemului de salarizare numai cã, pentru cadru didactic, care nu beneficiazã de sporuri, indemnizaþii sau alte drepturi salariale, el coincide cu salariul de bazã al funcþiei didactice, iar în situaþia în care cadrul didactic este beneficiar al unor sporuri, indemnizaþii sau alte drepturi, pe care însãºi legea le include în salariul de bazã, acesta este format din salariul de bazã al funcþiei didactice îndeplinite ºi sporurile, indemnizaþiile sau alte drepturi calculate la salariul de bazã al funcþiei, devenind astfel baza de calcul pentru acele sporuri ºi indemnizaþii pentru care legea prevede calculul la salariul de bazã, fãrã includere în acesta. Prin urmare, folosind douã noþiuni diferite - salariul de bazã ºi salariul de bazã al funcþiei didactice - în cadrul aceluiaºi articol, dar la alineate diferite, legiuitorul nu a dorit sã reglementeze asemãnãtor toate situaþiile juridice, ci dimpotrivã, acesta a dorit sã le reglementeze diferit nefiind vorba de o scãpare sau de o insuficienþã în exprimare a acestuia. Aceasta, întrucât conform art. 46 alin. 1 din Legea 24/2000, republicatã, privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, în cazul în care din dispoziþia primarã a unui articol decurg, în mod organic, mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate în alineate distincte. Aºadar fiecare alineat al art.49, 50 ºi 51 din Legea 128/1997 prezintã o ipotezã distinctã. Considerãm aºadar, cã noþiunea de salariu de bazã este o noþiune mai largã, care cuprinde, pe lângã salariul de bazã al funcþiei didactice îndeplinite ºi alte sume, rezultanta fiind la rândul ei inclusã în salariul de bazã ºi avutã în vedere la acordarea altor sporuri. Din cele explicate mai sus rezultã cã salariul de baza este astfel o bazã de calcul variabilã, în funcþie de cronologia aplicãrii sporurilor, în funcþie de data acordãrii acestora, lucru reglementat de Legea 128/1997. Problema modului de calcul al drepturilor salariale a cadrelor didactice s-a încercat a se rezolva iniþial prin O.M.E.C 4209/2004 ºi ulterior prin O.M.E.C 4848/2004, dar aceste ordine nu au fãcut decât sã complice ºi mai mult lucrurile prin includerea numai a anumitor sporuri în salariul de bazã care sã constituie baza de calcul pentru celelalte sporuri sau alte drepturi ºi prin excluderea altor sporuri care s-a considerat cã nu sunt bazã de calcul pentru alte drepturi sau sporuri. Noi considerãm, aºa cum de altfel au demonstrat ºi instanþele de judecatã, cã prevederile celor comentarii douã ordine contravin dispoziþiilor Legii 128/1997 precum ºi dispoziþiilor Contractului Colectiv de Munca la nivel Ramurã - Învãþãmânt. Se cunoaºte faptul cã ordinele de ministru sunt emise în baza legii ºi prin acestea nu se pot schimba condiþiile prevãzute de lege. Printr-un ordin al ministrului, act subordonat legii, cu forþã juridicã inferioarã, nu se poate da o interpretare diferita a textelor, stabilindu-se ca pentru anumite sporuri pentru care legea stipuleazã expres cã se includ în salariul de bazã se realizeazã aceastã includere, în timp ce pentru altele acest lucru nu se realizeazã, cu toate cã legea prevede expres aceasta. În acest ultim caz sensul general al formulãrii este restrâns, pentru cã aceste sporuri se iau în considerare doar la calculul sporului de vechime ºi nu ca bazã de calcul ºi pentru alte drepturi sau sporuri. Existã un principiu potrivit cãruia unde legea nu distinge nici interpretul (adicã cel care interpreteazã legea) nu trebuie sã distingã. În concluzie, nu putem ºi nici nu trebuie sã interpretãm restrictiv o lege, aceasta trebuie interpretatã în sensul aplicãrii ei corect ºi nu în sensul înlãturãrii sau aplicãrii restrictive a acesteia. B. Cu privire la calitatea procesualã a pãrþilor din procesele care au ca obiect revendicãri salariale se impune a se lãmuri atât calitatea procesualã activã cât ºi calitatea procesualã pasivã ºi cine poate avea una din aceste douã calitãþi în proces. În litigiile ce privesc revendicãri salariale, calitatea procesualã activã o are numai cadrul didactic îndreptãþit la plata corectã, conform legii, a salariului precum ºi a sporurilor, indemnizaþiilor ºi a altor drepturi ce îi revin conform legii. Sindicatele care au promovat acþiuni în justiþie, în numele membrilor de sindicat, sunt numai reprezentanþi ai acestora solicitând revendicãri numai în numele ºi pentru cadrele didactice membri ai sindicatului respectiv nu ºi pentru alte persoane, având calitatea numai de reprezentare nu ºi calitate procesualã activã cum greºit s-a înþeles de anumite sindicate. În ceea ce priveºte calitatea procesualã pasivã, dupã o examinare amãnunþitã atât a hotãrârilor judecãtoreºti cât ºi a acþiunilor aflate pe rolul instanþelor de judecatã am constatat cã, aproape în toate cazurile, procesul a fost extins ºi la alte instituþii care o parte din acestea chiar nu au nici o calitate în acele procese neavând nici o legãturã cu activitatea de învãþãmânt, cu calculul salariilor cadrelor didactice, iar procesul trebuia sã se rezume numai la instituþia sau instituþiile direct implicate în aceste operaþiuni. Astfel se constatã cã s-a solicitat chemarea în judecatã, în unele cazuri, a unitãþii de învãþãmânt, în altele a I.S.J Galaþi, a primãriilor în a cãrei razã teritorialã îºi are sediul unitatea, a M.E.C, a Ministerului Finanþelor Publice ºi în unele cazuri chiar a Guvernului României, extinzându-se astfel inutil procesul la instituþii care, aºa cum am mai spus, nu au nici o legãturã cu calcularea ºi acordarea salariilor cadrelor didactice. De asemenea, s-au formulat cereri de chemare în garanþie a M.E.C., a Ministerului Finanþelor Publice, a consiliilor locale, a consiliilor judeþene ca ordonatori de credite, dar nu toate aceste instituþii au calitatea de ordonatori principali de credite. Toatã aceastã extindere a proceselor la aceste instituþii s-a fãcut ca urmare fie a interpretãrii eronate a legislaþiei, fie ca o necunoaºtere a legii de cãtre cei ce au promovat acþiunea. Este foarte adevãrat cã, potrivit H.G. 538/ 2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanþarea instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar, aceastã finanþare se asigurã din bugetele locale ale unitãþilor administrativ teritoriale în a cãror razã se aflã unitatea de învãþãmânt, dar asta nu înseamnã cã primarul sau consiliul local au obligaþia sã calculeze salariile cadrelor didactice. Cu privire la calitatea procesualã a consiliului local facem precizarea cã acesta este entitatea cãreia unitatea de învãþãmânt îi înainteazã proiectul de buget întocmit, cu identificarea tuturor categoriilor de venituri ºi cheltuieli finanþate de la bugetul local, însoþit de notele de fundamentare, iar acesta, prin hotãrâre, aprobã proiectul de buget al unitãþii de învãþãmânt. Prin urmare, consiliul local nu are atribuþii în domeniul calculãrii salariilor, situaþie în care nu poate avea nici calitate procesualã pasivã ºi deci nu poate avea nici calitatea de obligat în cauzele respective. În aceeaºi situaþie se aflã ºi consiliul judeþean pentru cadrele din învãþãmântul special. Primãria, de asemenea, nu poate avea calitate procesualã pasivã deoarece aceasta reprezintã numai o structura funcþionalã cu activitate permanentã, fiind doar incinta în care îºi desfãºoarã activitatea primarul ºi aparatul propriu al acestuia (art.91 din Legea 215/2004). Primarul este ordonatorul principal de credite, potrivit art.68 litera f din Legea 215/2004, ºi poate fi tras în proces în calitate de chemat în garanþie pentru a fi obligat sã aloce fondurile necesare plãþii salariilor cadrelor didactice. Pe calea acþiunii oblice, s-ar putea solicita de cãtre reclamant obligarea finanþatorului sã punã la dispoziþia debitorului fondurile necesare plãþii salariilor legal datorate. Cât priveºte Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi, facem precizarea cã acesta, prin delegare de competenþã cãtre directorii unitãþilor de învãþãmânt cu personalitate juridicã, încheie contracte individuale de muncã cu cadrele didactice ºi dobândeºte calitate procesualã pasivã în procesele cu acestea în ceea ce priveºte revendicãri salariale. Chiar daca nu calculeazã efectiv aceste salarii, are obligaþia, în calitate de angajator, sã vegheze la aplicarea corectã a dispoziþiilor legale în vigoare. Deoarece art.7 alin. 8 din Legea 84/1995, modificatã, consacrã expres personalitatea juridicã a unitãþilor de învãþãmânt care întrunesc condiþiile legale, noi considerãm cã acestea au calitate procesualã pasivã ºi sunt cele care sunt implicate cel mai mult în calcularea ºi stabilirea salariilor cadrelor didactice putând sta în judecatã ca pârât. În concluzie, considerãm cã, în ceea ce priveºte calculul drepturilor salariale, trebuie avut în vedere dispoziþiile exprese ale legii care primeazã în faþa oricãrui act administrativ emis cu încãlcarea dispoziþiilor acesteia, iar interpretarea legii trebuie fãcutã în aºa fel încât aceasta sã fie aplicatã în totalitate ºi nu restrictiv cum de multe ori s-a procedat pânã acum. În ceea ce priveºte calitatea procesualã, considerãm cã angajatul (cadrul didactic) are calitate procesualã activã, unitatea de învãþãmânt are calitate procesualã pasivã, iar primarul, în calitate de ordonator principal de credite pentru unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat, poate fi chemat în garanþie pentru ca în condiþiile în care se va cãdea în pretenþii sã aloce fondurile necesare plaþii drepturilor salariale. C O N S I L I E R J U R I D I C JR. C O S T I C à C OºTOI

11 consilier juridic 11 C O N S I L I E R U L T à U J U R I D I C, A L E X A N D R A ICHIM Demersurile FEN faþã de OUG NR. 1/2009 privind unele mãsuri în domeniul salarizãrii personalului din sectorul bugetar Faþã de publicarea Ordonanþei de urgenþã nr. 1/2009 privind unele mãsuri în domeniul salarizãrii personalului din sectorul bugetar, Federaþia Educaþiei Naþionale a abordat douã cãi juridice, rezumate prin: sesizarea adresatã Organizaþia Internaþionalã a Muncii ºi Consiliul Europei, asupra abuzului de putere al executivului care, prin OUG 1/2009 continuã situaþia de confuzie juridicã ºi de amânare a aplicãrii drepturilor salariale câºtigate ale personalului din învãþãmânt prin Legea 221/ solicitarea adresatã Guvernului României, prin procedura prealabilã necesarã deschiderii viitoarei acþiuni în contencios administrativ, de revocare a art.2 din OUG nr.1/2009. Petiþia cãtre Organizaþia Internaþionalã a Muncii ºi cãtre Consiliul Europei Faþã de publicarea OUG nr. 1/2009 privind unele mãsuri în domeniul salarizãrii personalului din sectorul bugetar, care a creat asttfel în sistem o confuzie juridicã gravã, cu consecinþe negative asupra veniturilor salariaþilor din învãþãmânt, dar având în vedere ºi istoricul ordonanþelor emise în noiembrie 2008, pentru blocarea Legii 221/ 2008, la... Federaþia Educaþiei Naþionale s-a adresat Organizaþiei Internaþionale a Muncii, dar ºi Consiliului Europei cãrora le-am cerut sprijinul, expertiza ºi intervenþia urgentã la nivelul Guvernului României. Prezentãm în cele ce urmeazã un extras din petiþiile astfel transmise:... Încãlcând o serie de norme privind tehnica legislativã, anulând principiul separaþiei puterilor în stat ºi negând principiile constituþionale referitoare la scopul protecþiei sociale, de trei luni, Guvernul emite o serie de acte normative doar pentru a bloca voinþa legislativului care a impus executivului o lege de majorare a salariilor din învãþãmânt. Acest fapt reprezintã nu numai un grav abuz la adresa instituþiilor statului ºi a ordinii constituþionale, dar reprezintã mai ales o gravã încãlcare a drepturilor salariaþilor din învãþãmânt. Salariile personalului din învãþãmânt sunt reglementate anual, prin ordonanþe de Guvern, ulterior aprobate prin legi. În anul 2008, Guvernul a aprobat OG 15/2008, prin care s-au stabilit cuantumul ºi condiþiile de salarizare a personalului din învãþãmânt, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie Conform procedurilor constituþionale, OG 15/2008 trebuia aprobatã de Parlament prin lege. În acest sens, cu ocazia aprobãrii OG 15/ 2008, la 27 octombrie 2008, Parlamentul a emis Legea nr. 221/2008 de aprobare a OG 15/2008, cu modificãri. Modificarea esenþialã se referã la majorarea salariilor, începând cu 1 octombrie 2008, cu un procent de 37% faþã de septembrie 2008 (sau, altfel spus, majorarea cu un procent de 50% faþã de salariul din decembrie 2007). Deºi atribuþiile executivului sunt clar stabilite de Constituþia României, acesta a refuzat punerea în execuþie a voinþei legiuitorului - Parlamentul României. Hotãrât sã nu respecte dispoziþia legislativã, Guvernul atacã la Curtea Constituþionalã Legea 221/2008, unde solicitã atestarea neconstituþionalitãþii acestei legi. Aºa cum era de aºteptat, Curtea Constituþionalã a respins cererea Guvernului ºi a motivat cã Legea 221/2008 este constituþionalã ºi, prin urmare, legea îºi va produce efectele juridice. Nemulþumit de Decizia Curþii Constituþionale, Guvernul continuã acþiunea de blocare a Legii 221/2008 astfel cã, folosindu-se în mod abuziv de posibilitatea emiterii ordonanþelor de urgenþã, Primul Ministru emite pe data de 28 octombrie 2008 o altã ordonanþã de urgenþã prin care abrogã Legea 221/ OUG 136/ Desigur, aceastã ordonanþã a fost imediat atacatã la Curtea Constituþionalã de cãtre Avocatul Poporului. Acþiunea avea termen la data de 11 noiembrie 2008 însã, realizând posibilitatea admiterii acþiunii împotriva acestei ordonanþe, Guvernul emite în seara zilei de 10 noiembrie 2008 o nouã ordonanþã de urgenþã - OUG 151/ , care modificã ºi completeazã OG 15/ Precizãm cã la , OG 15/2008, care se voia a fi modificatã prin ultima ordonanþã, se transformase în Legea 221/2008, care aºa cum am arãtat deja era abrogatã prin OUG 151/ Miercuri, 12 noiembrie 2008, Curtea Constituþionalã a admis acþiunea Avocatului Poporului ºi a declarat neconstituþionalã OUG 136/2008. Rãmâne, deci, în vigoare OUG 151/2008, care a modificat OUG 15/2008. Titlul OUG 15/2008 a fost modificat din Ordonanþa privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învãþãmânt în Ordonanþa privind creºterile salariale ce se vor acorda în 2008 ºi în 2009 (s.n.) personalului din învãþãmânt. În consecinþã, OUG 151/2008 a adus reglementãri salariale ºi pentru 2009, prevãzând în acest sens trei tranºe de aplicare: 1 ianuarie 28 februarie 2009, 1 martie 31 august 2009 ºi 1 septembrie- 31 decembrie Cu toate acestea, deºi iatã cã practic 2009 era reglementat sub aspect juridic, la 29 ianuarie 2009, Guvernul emite OUG nr.1 privind unele mãsuri în domeniul salarizãrii personalului bugetar. În antetul sãu, OUG 1/2009 explicã necesitatea publicãrii sale prin aceea cã la 31 decembrie 2009 îºi încetau aplicabilitatea actele normative anuale referitoare la salarizare ºi pentru a fi acoperitã totuºi perioda 1 ianuarie martie 2009 (perioadã de dezbateri ºi negocieri a proiectului de buget pentru anul 2009). În articolul 2, OUG 1/2009, aduce însã o reglementare juridicã exageratã, contrarã oricãror norme de procedurã legislativã. În aces sens, OUG nr.1/2009 modificã în articolul 2, OUG 15/2008. Reamintim cã OUG 15/2009 fusese transformatã în Legea 221/2008 ºi apoi a fost modificatã prin OUG 151/2008. Subliniem cã în prezent OUG 151/2008 este în vigoare, nefiind modificatã sau abrogatã de alte acte normative. Ne aflãm deci într-o situaþie de confuzie generatã în mod deliberat de executiv, de natura a afecta drepturile salariale câºtigate prin lege. Deºi puterea legislativã - Parlamentul, puterea judecãtoreascã - Curtea Constituþionalã ºi Preºedintele României s-au exprimat ºi au acþionat pentru respectarea Legii 221/2008, care aducea majorarea salarialã de 37%, executivul refuzã pur ºi simplu sã punã în aplicare voinþa celor douã puteri, prin tot felul de artificii juridice, nici mãcar bine gândite. Refacem pe scurt traseul actelor normative invocate în cuprinsul prezentei: OUG 15/2008 a devenit Legea 221/2008-declaratã constituþionalã de Curtea Constituþionalã; OUG 136/2008 care abroga Legea 221/2008- declaratã neconstituþionalã de Curtea Constituþionalã; OUG 151/2008 care modificã ºi completeazã OG 15/2008 (reamintim, transformatã în Legea 221/ 2008) în vigoare la momentul emiterii OUG 1/2009; OUG 1/2009, în vigoare în acelaºi timp cu OUG 151/2009, dar cu dispoziþii contradictorii... Petiþia cãtre Guvernul României În contextul mai sus arãtat, la..., în temeiul art.7 alin.1(1) din Legea 554/2004, Federaþia Educaþie Naþionale a solicitat Guvernului României revocarea în parte a OUG 1/2009, respectiv de revocare a art.2 din OUG 1/2009 pentru urmãtoarele motive: dispoziþiile art.2 din OUG 1/2009 contravin dispoziþiilor consituþionale (art. 1 alin. 4 ºi 5, art.11 alin. 1 ºi 2, art. 41 alin. 2 ºi art. 108 alin. 3 din Constituþia României), ceea ce face ca articolul invocat sã nu poatã produce efecte juridice. În antetul sãu, OUG 1/2009 explicã necesitatea publicãrii sale prin aceea cã la 31 decembrie 2009 îºi încetau aplicabilitatea actele normative anuale referitoare la salarizare, fiind necesarã acoperirea juridicã a perioadei 1 ianuarie martie 2009 (perioadã de dezbateri ºi negocieri a proiectului de buget pentru anul 2009). Faþã de aceasta, arãtãm cã, la momentul emiterii OUG 1/2009, salarizarea în sistemul de învãþãmânt era reglementatã de OUG 151/2008, aceasta nefiind abrogatã sau modificatã între timp. Analizând titlul ºi conþinutul OUG 151/2008, este simplu de observat cã practic 2009 era deja reglementat sub aspect juridic, de chiar aceastã ordonanþã, care în art.3 prevedea pentru 2009 trei tranºe de aplicare a coeficienþilor de multiplicare: 1 ianuarie 28 februarie 2009, 1 martie 31 august 2009 ºi 1 septembrie- 31 decembrie În acest context, motivaþia OUG 1/2009 de necesitate a acoperirii juridice a perioadei 31 decembrie martie 2009 devine falsã ºi nefondatã, ceea ce face ca reglementãrile din conþinutul sãu sã fie de asemenea nefondate. În plus, þinând cont de faptul cã la 29 ianuarie 2009, OUG 15/2009 nu mai exista, ea fiind transformatã în Legea 221/2008 ºi modificatã de OUG 151/2008, am întrebat Guvernul, sub Revista rom`neascq aspectul tehnicii legislative, cum a fost posibil sã modifice prin OUG 1/2009 o ordonanþã care la acel moment nu mai exista sau cel puþin fusese modificatã de OUG 151/2008? În nici un caz, întrun stat de drept nu pot coexista douã acte normative, ambele în vigoare, dar cu dispoziþii contradictorii (OUG 151/2008 ºi OUG 1/2009). Reamintim cã sistemul de învãþãmânt a suportat modificãri dictate de 4 acte normative doar în ultimele trei luni, ceea ce a creat tensiuni în rândul salariaþilor din învãþãmânt. Într-un stat de drept, bazat pe o lege fundamentalã clarã în privinþa protecþiei sociale ºi a obligativitãþii României de aliniere la tratatele, pactele ºi convenþiile internaþionale, un executiv nu poate sã emitã acte normative fãrã sã þinã cont nici mãcar de tehnica legislativã. Cu siguranþã, toate actele normative recente nu fac decât sã tergiverseze aplicarea Legii 221/2008, însã faþã de aceasta am reamintit Guvernului cã puterea legislativã - Parlamentul, puterea judecãtoreascã - Curtea Constituþionalã ºi Preºedintele României s-au exprimat ºi au acþionat pentru respectarea Legii 221/2008, care aducea majorarea salarialã de 37%. Executivul nu are dreptul sã refuze punerea în aplicare a voinþei celor douã puteri, prin tot felul de artificii juridice, nici mãcar bine gândite, ºi cu atât mai puþin nu are dreptul de crea o situaþia de haos juridic, cu consecinþe asupra venitului salariaþilor din învãþãmânt. Pentru acestea, am solicitat Guvernului revocarea de urgenþã a art.2 din OUG 1/2009. N O U T Ã Þ I ÎN F I E C A R E ZI În plus, venim în ajutorul cititorilor cu cinci adrese de unde fiecare poate sã-ºi spunã pãsurile ºi sã contribuie în acest fel la dezvoltarea învãþãmântului românesc. sindicat@scoalaromaneasca.ro nu ezitaþi sã ne scrieþi despre orice problemã legatã de sindicat; paparazzi@scoalaromaneasca.ro trimiteþi poze din ºcoli ºi noi le vom publica, deveniþi fotoreporteri ºi prindeþi instantaneele cele mai bune; reforma@scoalaromaneasca.ro aveþi ceva de spus, o propunere pentru reformarea educaþiei româneºti, aici ne puteþi scrie. Ideile interesante îºi vor gãsi loc în revistã; juridic@scoalaromaneasca.ro suntem aici sã te ajutãm, nu ezita sã dai un ; corupþie@scoalaromaneasca.ro te-ai lovit de corupþia din învãþãmânt, noi te ajutãm sã-i dai în vileag pe cei care distrug educaþia. X martie 2009

12 12 ºcoala internaþionalã 5. EQF va fi un vector al schimbãrilor la nivel european, naþional ºi sectorial în perspectiva învãþãrii pe parcursul întregii vieþi, sprijinind etapele de implementare a obiectivelor comune ale sistemelor europene de educaþie ºi formare care au fost stabilite în EQF va avea relevanþã directã pentru decidenþii ºi experþii de la nivel naþional ºi sectorial din domeniul educaþiei, formãrii profesionale ºi învãþãrii. Relevanþa EQF la nivel individual va fi asiguratã prin dezvoltarea ºi implementarea instrumentelor comune precum sistemul de transfer ºi acumulare de credite, instrumentul Europass ºi baza de date Ploteus privind oportunitãþile de învãþare. Elementul central al EQF va fi un set de elemente de referinþã definite prin rezultatele învãþãrii care vor fi corelate cu calificãrile prin intermediul cadrelor calificãrilor (naþionale ºi sectoriale) deja existente în Europa. Aceste elemente de referinþã vor fi sistematizate într-o structurã ierarhicã pe niveluri care cuprinde întreaga varietate de calificãri, de la cele care se dobândesc în învãþãmântul obligatoriu pânã la cele mai avansate calificãri, ale specialiºtilor, inclusiv acele calificãri dobândite în contexte de învãþare non-formalã ºi informalã, prin diversele oportunitãþi de învãþare pe parcursul între- Un proiect în miºcare calificãrilor Cadrul european al R A D U E N A C H E a facilita corelarea cadrelor ºi sistemelor de calificãri naþionale ºi sectoriale. EQF, dupã cum Învãþarea pe parcursul întregii vieþi a este descris, este un meta-cadru care faciliteazã devenit o necesitate în Europa caracterizatã de relaþionarea ºi comunicarea între cadre ºi sisteme naþionale ºi sectoriale. EQF va facilita schimbãri sociale, tehnologice ºi economice rapide. Populaþia în curs de îmbãtrânire accentueazã aceste provocãri datoritã nevoii de acficãrilor - înþelese ca rezultate ale învãþãrii eva- transferul, transparenþa ºi recunoaºterea calitualizare continuã ºi înnoire a cunoºtinþelor, luate ºi certificate de un organism abilitat la nivel naþional sau sectorial. Funcþia principalã a deprinderilor ºi a competenþelor generale. Realizarea învãþãrii pe parcursul întregii vieþi este EQF va fi consolidarea încrederii reciproce însã temporizatã de lipsa de comunicare ºi cooperare între furnizorii de educaþie ºi formare ºi parcursul întregii vieþi. Aceasta este consideratã între diverºi parteneri implicaþi în învãþarea pe autoritãþile responsabile. Barierele între instituþii ºi þãri nu numai cã împiedicã accesul la barierelor de acces la învãþare, precum ºi a uti- a fi o precondiþie necesarã în vederea reducerii educaþie ºi formare profesionalã, dar restricþioneazã ºi utilizarea eficientã a cunoºtinþelor ºi a competenþelor generale. lizãrii efective a cunoºtinþelor, a deprinderilor ºi competenþelor deja dobândite. Aceastã problemã este cauzatã mai ales de lipsa transparenþei calificãrilor, de atitudinea gii vieþi. Aceastã gamã de calificãri este descrisã refractarã faþã de recunoaºterea calificãrilor folosind în mod adecvat elemente de referinþã strãine ºi de lipsa acordurilor instituþionale naþionale ºi sectoriale în vederea prezentãrii cât care faciliteazã cetãþenilor recunoaºterea calificãrilor dobândite în contexte diferite de învã- aceastã descriere reprezintã cadrul naþional al mai fidele a calificãrilor furnizate; câteodatã þare sau în diferite instituþii de educaþie. Învãþarea pe parcursul întregii vieþi este, de asemenea, calificãrilor construit pe niveluri de calificare. restricþionatã ºi de tendinþa de a privi cunoºtinþele dobândite în contexte de învãþare non-formalã ºi informalã (ca de exemplu în timpul muncii) ca inferioare cunoºtinþelor dobândite în contexte formale, în cadrul sistemului de educaþie ºi formare profesionalã iniþialã. Acestea sunt câteva din problemele ºi provocãrile la care Cadrul European al Calificãrilor (EQF) încearcã sã rãspundã. Delimitãri conceptuale O calificare este dobânditã atunci când un organism abilitat constatã cã nivelul de învãþare la care a ajuns o persoanã a atins un anumit standard al capacitãþilor de cunoaºtere, deprinderilor ºi competenþelor generale. Standardul rezultatelor învãþãrii este confirmat prin intermediul unui proces de evaluare sau prin finalizarea cu succes a unui program de studiu. Învãþarea ºi evaluarea în vederea obþinerii unei calificãri se poate realiza printr-un program de studiu ºi/sau prin experienþa la locul de muncã. O calificare conferã recunoaºterea oficialã a valorii rezultatelor învãþãrii pentru piaþa muncii, precum ºi pentru educaþia ºi formarea profesionalã continuã. O calificare conferã un drept legal de a practica o ocupaþie/meserie/profesie. Cadrele calificãrilor sunt în curs de realizare în multe þãri ºi sectoare în Europa ºi la nivel internaþional. Aceste cadre au forme diverse, conforme specificului naþional ºi sectorial. Elementul comun al acestora este cã se doreºte punerea în dezbatere a problematicii complexitãþii din ce în ce mai mari, a sistemelor moderne de educaþie, formare ºi învãþare. Scopul lor principal este de a clarifica (pentru elevi ºi studenþi, pãrinþi, furnizori de educaþie, agenþi economici ºi decidenþi) rutele principale pentru dobândirea unei anumite calificãri, cum se poate progresa într-o rutã profesionalã, în ce mãsurã este posibil un transfer al rezultatelor învãþãrii ºi pe ce bazã sunt luate deciziile privind recunoaºterea calificãrilor. Cadrele calificãrilor sunt de asemenea utilizate pentru asigurarea calitãþii ºi, pe cale de consecinþã a dezvoltãrii la nivel local, regional, sectorial ºi naþional. Acordarea calificãrilor Acordarea calificãrilor se bazeazã esenþialmente pe autoritatea instituþiilor emitente din cadrul sistemului naþional de educaþie ºi formare profesionalã. Se poate observa din ce în ce mai mult, însã, cã instituþii ºi asociaþii, altele decât cele ale autoritãþilor responsabile cu politicile pentru calificãri naþionale, cer dreptul de a valida/recunoaºte rezultatele învãþãrii. EQF trebuie sã ia în considerare aceastã tendinþã pentru Funcþii EQF va avea urmãtoarele funcþii: 1. EQF va stabili un element comun de referinþã - care vizeazã rezultatele învãþãrii, precum ºi nivelurile de competenþã - simplificând comunicarea între furnizori ºi beneficiari în sistemul de educaþie ºi formare profesionalã. Acest fapt presupune niveluri de referinþã ºi descriptori care sã fie suficient de generici pentru a cuprinde diversitatea calificãrilor existente la nivel naþional ºi sectorial. Aceºtia trebuie de asemenea sã permitã diferenþieri între niveluri - exprimate în termeni de competenþe ºi expertizã prezentate ierarhizat, de la simplu la complex. 2. EQF va funcþiona ca un mecanism de traducere - convertor sau grilã de lecturã - facilitând astfel ierarhizarea ºi compararea rezultatelor învãþãrii. Acest lucru este important la nivel european dar, din ce în ce mai mult, ºi la nivel naþional, regional ºi sectorial. 3. EQF va funcþiona ca referinþã comunã pentru asigurarea calitãþii ºi dezvoltarea educaþiei ºi formãrii profesionale. 4. EQF va furniza o referinþã pentru dezvoltarea calificãrilor sectoriale. Introducerea nivelurilor comune de referinþã ºi a descriptorilor va permite partenerilor sã identifice interconexiuni, sinergii ºi potenþiale suprapuneri. Rezultatele învãþãrii Grupul de experþi al Comisiei Europene a propus ca fiecare nivel de calificãre din EQF sã fie descris din perspectiva a trei tipuri de rezultate ale învãþãrii: cunoºtinþe, deprinderi ºi competenþe generale, descrise ca rezultate personale ºi profesionale. Aceste trei tipuri de rezultate pot fi descrise la fiecare nivel al EQF într-o manierã care faciliteazã detalierea ºi exemplificarea pe care le pot realiza organisme naþionale ºi sectoriale. În consecinþã, fiecare nivel din EQF poate fi descris în termeni de rezultate tipice ale învãþãrii care sunt aºteptate ºi nu trebuie incluse detalii despre anumite calificãri sau sisteme care opereazã în diferite þãri ºi sectoare. Prin adoptarea unei astfel de perspective a structurii EQF, fiecare calificare naþionalã sau sectorialã poate fi corelatã cu un anumit nivel din EQF de cãtre experþii naþionali ºi sectoriali precum ºi de cãtre organismele abilitate. Activitatea privitoare la competenþele cheie iniþiatã în cadrul programului de lucru Educaþie ºi formare profesionalã 2010 prezintã o importanþã deosebitã pentru EQF. Raportul Interimar Comun din 2004 al Comisiei ºi Consiliului recomandã ca aceastã activitate sã fie continuatã printr-un set de principii ºi referinþe comune. Pe baza recomandãrilor unui grup de lucru constituit de serviciile Comisiei, s-au identificat 8 competenþe cheie diferite: comunicarea în limba maternã, comunicarea într-o altã limbã, competenþe de bazã în matematicã, ºtiinþã ºi tehnologie, competenþe digitale, competenþa de a învãþa sã înveþi, competenþe interpersonale ºi civice, sensibilizare la culturã ºi spirit antreprenorial. Concluzii Acest text a prezentat argumente pentru o schimbare a modului în care sunt concepute ºi organizate cadrele ºi sistemele de educaþie, formare profesionalã ºi învãþare pe tot parcursul vieþii. Este un câºtig foarte mare dacã aceste calificãri profesionale ar fi deschise unui set mai larg de contexte ºi medii de învãþare decât sunt în prezent. Deºi educaþia ºi formarea profesionalã în context formal sunt indispensabile procesului de învãþare pe tot parcursul vieþii, dobândirea cunoºtinþelor, deprinderilor ºi competenþelor generale la locul de muncã, în activitãþile din timpul liber ºi acasã prezintã o importanþã egalã. Cadrul European al Calificãrilor va rãspunde acestei provocãri prin introducerea unui set de descriptori ºi niveluri de referinþã independente de educaþia ºi instituþiile de formare de tip formal ºi bazate în totalitate pe rezultatele învãþãrii. ( A C E S T M A T E R I A L S E B A Z E A Z à P E D O C U M E N T E ALE COMISIEI EUROPENE )

13 ºcoala gãlãþeanã 13 Dacã în câteva localitãþi din mediul rural ºcolile de arte ºi meserii sunt la mare cãutare, în cele mai multe acestea merg în lichidare pentru cã nu ºi-au gãsit muºterii. Vinovate par sã fie ºi zvonurile care umblã cu privire la înlocuirea ºcolilor de arte ºi meserii cu licee tehnologice. Surprinzãtor sau nu, singurul domeniu în care aceste ºcoli vocaþionale au succes deplin este agricultura. Primul popas l-am fãcut la ªcoala de Arte ºi Meserii din comuna Fârþãneºti. Am gãsit aici o singurã clasã cu profil de comerþ. Câþiva viitori lucrãtori în comerþ petrec sãptãmânal câteva ore pe la agenþii economici din sat unde învaþã cum sã punã preþuri la produse sau cum sã aºeze marfa în vitrine. La sfârºitul fiecãrui semestru merg la oraº la hipermarketuri ºi fac practicã. Din pãcate, nu au fost bani pentru realizarea unui laborator tehnologic în ºcoalã pentru cã specializarea respectivã nu are încã vechimea impusã de ARACIP. Aº fi vrut sã facem un laborator, dar aºteptãm sã vedem ce ne spune Inspectoratul ªcolar, dacã într-adevãr ºcolile de arte ºi meserii mai au vreun viitor. Nu ºtiu dacã ne mai aprobã sã mai facem o astfel de cheltuialã. Noi sã ºtiþi cã pânã acum am respectat o programã, numai cã n-am avut un laborator unde sã facem practicã. Sã ºtiþi cã profilul nostru de comerþ nu cere o investiþie foarte mare numai cã n-am avut acceptul Inspectoratului, spune Ioana Filote, directorul SAM Fârþãneºti. Timp de 3 ani profilul de la SAM a fost evaluat de ARACIP ºi, cel puþin dupã spusele directorului, totul a ieºit bine, numai cã acum, dacã ar fi sã de-a crezare zvonurilor, ºcolile de arte ºi meserii vor dispãrea. Oricum, nouã ne-a prins foarte bine acest control de la ARACIP pentru cã am învãþat foarte multe lucruri. N-am avut o dotare, dar le-am dat tot ce am avut noi mai bun, mai spune Ioana Filote. Dupã terminarea celor doi ani de SAM, tinerii de la Fârþãneºti pot da un examen la Liceul Economic din Galaþi ºi pot ieºi, pe ruta progresivã, lucrãtori în comerþ. Am mers apoi la ªcoala de Arte ºi Meserii din Valea Mãrului, care are de aproape 15 ani profil textil. Aici existã un laborator pentru elevi, dar nu datoritã eforturilor nemaipomenite fãcute de Inspectoratul ªcolar sau de autoritãþile locale, ci datoritã înfrãþirii dintre ºcoala din comuna gãlãþeanã ºi una din Franþa. ªi aici sunt probleme cu practica de la sfâr- ºitul fiecãrui semestru. Noroc cã din acest an, conducerea ºcolii a reuºit sã semneze un parteneriat cu o casã de moda din Galaþi. Chiar ºi aºa, directorul ºcolii din Valea Mãrului spune cã ar trebui sã disparã repartizarea electronicã ºi copiii sã poatã sã meargã la ºcolile vocaþionale de care sunt atraºi. Vin la ºcolile de arte ºi meserii din judeþ copii care nu au posibilitãþi de a merge la liceu, la oraº. Vin cei care nu prea au chemare pentru aceste meserii. Cel mai bine ar fi ca ei sã dea admitere la liceul la care doresc, iar cei care vor sã faca meserie sã-ºi aleagã ei cariera. Sã se aloce mai multe ore de practicã, mai multe discipline din domeniul lor. Acum fac ºi matematicã, ºi geografie, ºi multe alte discipline care nu au legãturã cu meseria lor. Cu 12 ore de practicã pe sãptãmânã nu o sã-i angajeze nimeni, spune ªtefanache Vârlan, directorul SAM din Valea Mãrului. În fine, am ajuns ºi într-un loc în care ºcoala de arte ºi meserii este la mare cãutare: comuna Corod, situatã SAM, încotro? în cea mai importantã zonã agricolã a judeþului. Aici copiii se îngrãmãdesc pe profilul agricol, fiind se pare, singurul loc din judeþ în care clasa este supra-aglomeratã. Chiar dacã ferma didacticã proprie a ºcolii este goalã, copiii merg cu drag la agenþii economici agricoli din zonã. Nu avem o bazã materialã! Nu sunt fonduri, pentru cã acestea au mers cãtre ºcoli care au ºi niveluri superioare. Noi avem la Agrimat Matca 10 ha de teren ºi am putea amenaja acolo o bazã pentru practica elevilor, dar pânã acum nu au fost bani. Ar trebui sã avem ºi utilajele noastre ca sã putem face practica. Teoretic, ar trebui sã avem aceste utilaje, dar noi nu le avem. Aºa cã lucrãm pe bazã de convenþie la anumite societãþi agricole, spune directorul ºcolii din Corod, Maria Vasu. Am stat de vorbã ºi cu ºefa clasei, care este ferm hotãrâtã sã meargã mai departe în acest domeniu. O sã rãmân în domeniu pentru cã îmi place. O sã merg la Tecuci la profil agricol. Îmi place ºi practica, dar cel mai mult fac practicã acasã, cu pãrinþii, ne-a spus eleva. În aceste condiþii profesorii de la Corod se mândresc cã au copii-minune. Eu zic, fãrã sã greºesc, cã elevii noºtri, cu mici excepþii, sunt puºi la punct cu toate noutãþile în materie de agriculturã. Eu zic cã ei sunt la nivelul celor de la Liceul Agricol din Tecuci, care au dotãri mult peste ºcoala noastrã. Am elevã de clasa a X-a, ºefa clasei care poate concura oricând cu un tehnician agricol. Depinde cum ºi în ce mod ne îngrijim ca aceºti copii sã înþeleagã ceea ce le predãm noi, ne-a spus Costicã Tudor, profesor la ªcoala de Arte ºi Meserii din Corod. Interesant este ºi faptul cã cei mai mulþi profesori din mediul rural susþin noua formula prin care ºcolile de arte ºi meserii ar trebui sã se transforme în licee tehnologice. B O G D A N N I S T O R martie 2009

14 14 dosar Ecaterina Andronescu Dupã zicala Dupã ce a concluzionat cã ºcolile de arte ºi meserii, pe care le-a înfiinþat în urmã cu ºapte ani, au fost lipsite de succesul scontat, Ecaterina Andronescu, ministrul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii, le-a scos de pe tapet. Desfiinþarea acestora s-a produs prin hotãrârea de guvern care a aprobat cifra de ºcolarizare pentru anul ºcolar/universitar În prima fazã, respectiva hotãrâre de guvern a stârnit stupoare, având în vedere cã nu se mai pomenea nicãieri de locuri în clasa a IX-a pentru ºcolile de artã ºi meserii ºi nici nu se discutase în prealabil despre desfiinþarea SAM-urilor. Concluzia fireascã a venit rapid, anume cã Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii (MECI) s-a debarasat de aceste SAM-uri ºi în locul lor s-a gândit sã înfiinþeze licee tehnologice. Licee care de altfel existã ºi în prezent, deci acestea vor primi clienþii de pânã acum ai SAM-urilor. Practic, la admiterea din varã toþi absolvenþii de gimnaziu, fie ei cu medii foarte mari sau, dimpotrivã, chiar cu note sub 5 la tezele cu subiect unic, îºi vor continua studiile doar la forma de învãþãmânt licealã. Pãrerile sunt deja împãrþite. În timp ce unii sunt de pãrere cã era inevitabilã desfiinþarea SAM-urilor, având în vedere cã au fost departe de a forma meseriaºi ºi aceastã formã de învãþãmânt era oricum complet dezagreabilã elevilor ºi pãrinþilor, alþii cred cã acest proces s-a fãcut în mare grabã ºi, ca orice lucru fãcut în aceastã manierã, nu va fi lipsit de carenþe, ceea ce se va vedea nu în foarte mult timp. De asemenea, este absolut indecent ca toþi elevii sã urmeze un liceu, având în vedere cã existã diferenþe considerabile din punct de vedere intelectual ºi destui nu vor fi capabili sã finalizeze studiile liceale. ªi afirmaþiile nu sunt deloc întâmplãtoare, ci au la bazã însãºi realitatea existentã acum în cadrul ªcolilor de Arte ºi Meserii. Pe vremea când admiterea în clasa a IX-a se fãcea pe baza Examenului naþional de capacitate, înlocuit ulterior de Testele naþionale, la SAM-uri ajungeau, în proporþie de peste 90%, doar absolvenþii de gimnaziu care nu reuºeau sã promoveze respectivul examen naþional. Dupã eliminarea testelor naþionale, înlocuite de tezele cu subiect unic, la SAM au continuat sã fie repartizaþi aceeaºi absolvenþi de gimnaziu de o calitate foarte slabã din punctul de vedere al rezultatelor ºcolare. Majoritatea sunt în stadiul în care nici nu ºtiu prea bine sã citeascã sau sã scrie, formularea unei cereri de înscriere în clasa a IX-a fiind uneori o acþiune insurmontabilã, iar socotelile simple de aritmeticã se dovedesc a fi un obstacol la fel de netrecut. În aceste condiþii, este imposibil de crezut ºi chiar anormal ca toþi românii sã meargã la liceu. Din nou, desfiinþarea SAM-urilor ºi includerea tuturor elevilor la liceu se va dovedi o acþiune a Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii fãcutã în mare grabã, pe genunchi, fãrã nici o consultare cu cadrele didactice care chiar predau la ªcolile de Arte ºi Meserii ºi ºtiu cel mai bine realitatea, tradusã în capacitatea intelectualã ºi motivarea acestor elevi. Calendarul miºcãrii personalului didactic, dat peste cap O primã consecinþã a acþiunii intempestive a Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii s-a tradus în bulversarea calendarului miºcãrii personalului didactic. Prin elaborarea noilor planuri cadru privind învãþãmântul liceal, care s-au postat pe site-ul deci s-au fãcut publice, abia pe 3 martie ºi au venit cu destule modificãri - reduceri de ore la unele discipline, deci o remodelare a orelor didactice care va avea consecinþe ºi la nivelul unor catedre, termenul de 6 martie, când unitãþile de învãþãmânt ar fi trebuit sã comunice deja necesarul de posturi în vederea examenului naþional de titularizare din varã, a fost depãºit. Pânã când directorii vor face o altã numãrare a orelor, în baza noilor planuri cadru, ºi implicit a posturilor disponibile este evident cã vor mai trece cel puþin vreo douã sãptãmâni. ªi nu este vorba doar de aceastã întârziere, ci ºi de faptul cã unele cadre didactice ar putea sã rãmânã fãrã catedrã sau, în cel mai fericit caz, sã îºi ia ore ºi la alte unitãþi pentru completarea normei didactice. Profesorii care sunt deja ameninþaþi cu reducerea activitãþii sunt cei de la disciplinele educaþie fizicã ºi sport, limbi moderne, istorie, geografie, discipline de specialitate, religie etc. Acestora li se adaugã ºi maiºtrii, prin desfiinþarea SAM ºi trecerea tuturor elevilor doar la forma de învãþãmânt licealã fiind redusã ºi activitatea practicã. Program mai scurt pentru liceeni Întrucât s-a considerat cã au un program prea încãrcat, prin noile planuri cadru elevii de liceu vor avea cel mult 30 de ore pe sãptãmânã, faþã de cât este media în prezent. Toate bune ºi frumoase, numai cã disciplinele care au fost puternic amputate sunt exact cele care i-ar fi ajutat mai mult pe elevi. De exemplu, la liceele tehnologice, cele care înlocuiesc actualele SAM-uri, din trei ore de educaþie fizicã ºi sport pe sãptãmânã a mai rãmas doar una. O primã miºcare greºitã a MECI, criticatã deja de ministrul Tineretului ºi Sportului, având în vedere cã starea de sãnãtate a elevilor ºi tinerilor, din cauza sedentarismului excesiv, este în continuã degradare. Practic, în timp ce pe partea de sãnãtate, prin ordin al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, anul trecut s-a interzis agenþilor economici sã vândã la chioºcurile din unitãþile de învãþãmânt alimente nesãnãtoase, MECI a tãiat din orele de sport. ªi asta dupã ce în urmã cu doi ani, tot ca urmare a concluziilor specialiºtilor cã obezitatea creºte alarmant în rândul elevilor, a crescut numãrul de ore de educaþie fizicã ºi sport. Consecvenþã? Nici pomenealã! Limbile moderne, de asemenea au fost ciuntite, reducându-se la o orã pe sãptãmânã la a doua limbã modernã. Iarãºi o miºcare nepotrivitã, având în vedere cã în contextul apartenenþei la Uniunea Europeanã ºi al migrãrii populaþiei cunoaºterea cât mai bine a unei limbi strãine, dacã nu chiar a douã constituie un real beneficiu. Reducerea orelor de practicã pare a fi chiar sinucidere, în condiþiile în care agenþii economici se plâng tocmai de faptul cã dupã ce ies de pe bãncile ºcolii absolvenþii nu ºtiu mare lucru ºi sunt incapabili sã facã faþã cererilor acestora. De altfel, lipsa practicii este o acuzã adusã ºi absolvenþilor de învãþãmânt superior, acesteia adãugându-i-se ºi multele informaþii teoretice depãºite ºi neadecvate timpului în care trãim. ªi orele de consiliere au fost mutilate, deºi fenomenul violenþei în ºcoli nu este deloc în scãdere, ci dimpotrivã. Cu alte cuvinte, elevii nu au nevoie de prea multã consiliere ºi, dacã tot specialiºtii de la MECI au concluzionat cã prea multele ore dãuneazã grav sãnãtãþii elevilor, atunci sã se batã liniºtiþi în continuare. Informaþie cu întârziere De parcã nu este suficient cã învãþãmântul face continuu paºi înapoi din punct de vedere calitativ, reformarea sistemului se realizeazã tot pompieristic, deci fãrã o analizã serioasã. Altfel, nu se explicã modul în care SAM-urile au fost desfiinþate dintr-un simplu condei ºi în locul lor s-a însãilat o variantã care se va dovedi, de asemenea, necâºtigãtoare. Corect ar fi fost ca o asemenea decizie sã se ia dupã o informare prealabilã a personalului didactic ºi societãþii civile ºi, extrem de important, a agenþilor economici, cei care practic trebuie sã absoarbã absolvenþii de liceu ºi universitate. Ei bine, în plin an ºcolar ºi doar cu patru luni înaintea admiterii în clasa a IX-a, MECI vine cu marea schimbare, neºtiutã de nimeni. Dovadã cã inspectorii ºcolari generali ºi directorii SAM-rilor, pânã pe 3 martie când s-au publicat planurile cadru, habar nu aveau de ce ºi cum va fi. Rãspunsul constant era foarte sec: Nu ºtim nimic, doar ce am citit ºi noi în presã!. Ceea ce este inadmisibil dacã ne dorim un sistem educaþional performant ºi care sã facã faþã provocãrilor secolului XXI. Mã rog, nici publicarea planurilor cadru nu i-a dumirit prea mult, pentru personalul administrativ ºi de conducere urmând o perioadã foarte tensionatã, de-a dreptul fierbinte, de desluºire a respectivelor documente ºi adaptare a acestora pe profilul unitãþii lor ºi apoi de numãrare a orelor la fiecare disciplinã. Am crezut cã este o glumã La Grupul ªcolar Industrial Timpuri Noi din Bucureºti în prezent funcþioneazã 11 clase la forma de învãþãmânt SAM, anume: 2 clase a IX-a, 2 clase a X-a, 2 clase a XI-a (anul de completare), 3 clase a XII-a parcursul progresiv ºi 2 clase a XIII-a parcursul progresiv.

15 dosar 15 SAM desfiinþeazã -urile Eu te-am fãcut, eu te omor Avem ºi clase de liceu tehnic, deci nu ar fi nici o problemã sã extindem aceastã formã. Singura problemã este cã pânã acum (2 martie - n.n) nu avem nimic concret. Aºteptãm, stãm în stand-by, ne-a declarat dna profesoarã Gabriela Lungu, directoarea instituþiei. ªi la Colegiul Economic Viilor administraþia era în aceeaºi ceaþã de nepãtruns pe marginea anunþatelor licee tehnologice. La aceastã unitate, în anul ºcolar în curs funcþioneazã 15 clase SAM, cinci clase an de completare ºi ºapte clase de liceu ruta progresivã. Deocamdatã nu avem informaþii prea clare. Am crezut cã este o glumã. Dacã eram anunþaþi din vreme aveam ºi noi timp sã pregãtim documentele, având în vedere cã trebuie sã transmitem la inspectorat catedrele libere pentru titularizarea din varã. În ceea ce ne priveºte, deci pe ºcoala de alimentaþie publicã ºi turism, unde acum este chiar deficit de personal, noi nu am avut niciodatã probleme cã absolvenþii noºtri de SAM nu ºi-au gãsit loc de muncã. Doar cã mentalitatea tinerilor s-a schimbat foarte mult. Ei vor salarii tot mai mari ºi muncã tot mai puþinã. Sperãm ca în maxim douã sãptãmâni sã se clarifice ºi aceastã problemã cu desfiinþarea SAM ºi înlocuirea cu licee tehnologice. Oricum, pentru cã metodologiile se vor elabora în grabã, existã presiunea calendarului miºcãrii personalului didactic ºi a admiterii în sine, este clar cã vor fi ºi lacune, ne-a declarat dna Viorica Dorin, directorul adjunct al Colegiului Economic Viilor. 30% dintre elevi abandoneazã liceul ca sã se angajeze ªi la Colegiul Tehnic Energetic din Capitalã funcþioneazã destule clase de SAM. Din totalul celor 26 de clase, 3 sunt la a IX-a, 5 la a X-a, 6 la anul de completare, 7 la a XII-a ruta progresivã ºi 5 la a XII-a aceeaºi rutã progresivã. Cã atractivitatea SAM-urilor nu a fost astfel încât sã batã pe la porþile Guiness Book-ului este clar, din start pornirea fiind greºitã. Ceea ce s-a dovedit foarte repede, având în vedere cã o majoritate uriaºã, % dintre absolvenþii clasei a X-a de la SAM, se înregistra pe ruta progresivã pentru a urma ºi finaliza liceul. Cu toate acestea, în jur de 30 % dintre elevii din clasa a XII-a abandoneazã ºi se angajeazã. ªi nu doar din motive financiare, cât mai ales din lipsa capacitãþii intelectuale cerute pentru a urma ºi absolvi un liceu. Cea mai mare pierdere o avem în clasa a XII-a, când aproape 30 % renunþã ºi se angajeazã. Este adevãrat, suntem ºi o ºcoalã dintr-un cartier muncitoresc ºi situaþia financiarã a familiei lor nu este roz, deci sunt nevoiþi sã se angajeze ºi nu mai apucã sã termine liceul. În privinþa ºanselor de angajare a absolvenþilor noºtri de SAM, noi stãm chiar bine. Avem contracte cu societãþile Electrocentrale, Alstom etc. Mai ales în ultima perioadã, de aproape doi ani, aceste firme au fost foarte interesate sã primeascã absolvenþi. Au rãmas probabil fãrã personal muncitor ºi au nevoie de absolvenþi de la noi. Cât priveºte aceste ultime modificãri, suntem cu ochii pe site-ul MECI. Cert este cã va trebui sã refacem tot ce înseamnã necesarul posturilor didactice, ne-a declarat dl profesor M.T. Noile licee tehnologice, o formã fãrã fond Domnul profesor Anton Petre de la Colegiul Tehnic Energetic pune degetul pe ranã ºi subliniazã foarte exact slãbiciunea actualului sistem educaþional. Cu alte cuvinte, doar prin schimbarea unor denumiri nu se vor reuºi nici un fel de progrese calitative ale învãþãmântului românesc. Deocamdatã nu este vorba decât de o formã fãrã fond, pentru cã avem aceeaºi absolvenþi de gimnaziu. Nu toþi vor rezista într-un ciclu atât de lung de învãþãmânt ºi ne vom lupta în continuare cu abandonul. Sunt probleme foarte mari în a îi aduce ºi pãstra la ºcoalã în clasele a IX-a ºi a X-a, ce sã mai zic mai departe. De la ani începem sã-i pierdem. Eu cred cã ar trebui sã umblãm foarte mult la învãþãmântul gimnazial. Pânã acum, se ºtie, clienþii pentru SAM erau doar elevii sub nota 4. Este foarte greu când ajung la noi ca în clasa a IX-a sã-i înveþi sã scrie, sã citeascã ºi sã socoteascã. Când vine vremea depunerii dosarelor de înscriere, foarte mulþi nici mãcar nu ºtiu sã facã o cerere de înscriere. Trebuie sã se înþeleagã cã nu toatã lumea are chef sã înveþe. Înainte de 1989, cine nu avea chef de carte mergea la o ºcoalã profesionalã ºi învãþa o meserie. Pe termen lung, nu cred cã aceste licee tehnologice vor avea un efect strãlucit ºi vom ajunge sã nu mai avem meseriaºi. Japonezii vor ajunge sã facã strungãrie ºi noi, românii, sã curãþãm cearceafurile Europei. Nu avem cum sã-i þinem pe aceºti tineri la ºcoalã. Ei sunt mai interesaþi de gaºca din spatele blocului decât de ºcoalã, ne-a declarat dl. profesor Petre. Pe de altã parte, multe cadre didactice recunosc cã la liceele tehnice sunt prea multe module de specialitate, uneori pânã la 12 ºi nu de puþine ori se învaþã prea multe lucruri inutile. Probabil cã cineva de prin MECI trebuie sã-ºi justifice postul ºi face programe ºcolare fãrã nici o noimã ºi absolut complet neatractive ºi fãrã a fi în pas cu realitatea. Studiile liceale pe patru trasee, o propunere pertinentã Dacã mã gândesc cã avem nevoie ºi de muncitori calificaþi, nu am o pãrere prea bunã despre desfiinþarea SAM-urilor. În primul rând pentru cã la liceele tehnologice vor avea doar o zi pe sãptãmânã practicã pentru cã au foarte multe ore la alte discipline, în timp ce la SAM aveau trei zile pe sãptãmânã practicã ºi douã zile pe sãptãmânã teorie. În al doilea rând, aceºti copii care ajung la SAM au capacitate intelectualã geneticã redusã. ªi dacã tot s-au desfiinþat SAM-urile, poate cã elevii nu aveau vârsta necesarã pentru a învãþa o meserie, ar trebui sã se bage în schimb ºcolile profesionale pentru tinerii cu vârsta între 16 ºi 19 ani. Din punctul meu de vedere, cea mai bunã soluþie ar fi ca învãþãmântul general obligatoriu sã fie pânã la clasa a X-a sau a IX-a (dacã luãm în calcul ºi clasa pregãtitoare aºa cum susþine echipa profesorului Miclea), dar în cadrul ºcolii generale. Ulterior, deci de la vârsta de 16 ani, studiile liceale ar trebui continuate pe patru trasee: filiera teoreticã - 20 %, filiera tehnologicã - 40%, filiera vocaþionalã - 10 % ºi filiera profesionalã - 30%. Deºi acum, la noi, toþi elevii aleargã dupã matematicã-informaticã, nu va trece mult ºi destui vor începe sã conºtientizeze. În Ungaria au început sã fugã de filiera teoreticã pentru cã au constatat cã nu ies cu nimic dupã liceu, deci nu ºtiu nimic concret. Un alt paradox cu care ne vom confrunta în varã se referã la cifra de ºcolarizare. În condiþiile în care acum sunt în jur de copii în clasa a VIII-a, pentru clasa a IX-a s-au prevãzut de locuri deºi rata de continuare a studiilor în clasa a IX-a, dupã practica anilor trecuþi, este de doar 80 %. Dacã se menþin propunerile liceelor, legat de numãrul de locuri, la varã ne vom trezi cu de locuri mai puþin la liceele tehnologice, când piaþa muncii þipã dupã muncitori calificaþi, subliniazã profesorul Vlaston ªtefan, preºedintele Asociaþiei EDU CER. Nu ar fi prima datã când MECI ia decizii în mare grabã, doar pentru a mima reforma, iar peste ani se vor culege aceleaºi roade. Anume o calitate tot mai slabã a educaþiei ºi absolvenþi de liceu ºi facultate complet rupþi de realitatea pieþei muncii. M I R E L A D A L A I S martie 2009

16 Adevãratul sindicat, un FENomen sindical Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte? Sunã-ne la tel.: 021/ sau , trimite-ne un fax: 021/ sau dã-ne un DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã! Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt! PREZENTARE: Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicale din România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste de membri. FEN apãrã interesele economice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior. Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã Cartel Alfa, iar pe plan internaþional este membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei. MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-am constituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut financiar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor membrilor noºtri de sindicat. De aceea, avem un departament numit FEN-Plus, prin care asigurãm cele mai bune oferte pentru membrii de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem de învãþãmânt performant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate. CE OFERIM: Reprezentare profesionistã la nivel naþional Asistenþã juridicã gratuitã Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate Carduri ºi credite preferenþiale Asigurãri de grup (de viaþã, medicale) Alternative de petrecere a timpului liber Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate Bilete de odihnã ºi tratament acordate prin Ministerul Muncii Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sã obþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ) Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista ªcoala româneascã Revista presei CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþi cei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc. Noi toþi reprezentãm FEN! ORGANIZAREA FEN: CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor Consiliului Naþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500). CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºi preºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti. BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte fondator, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi, secretarul general ºi secretari executivi. CONDUCEREA OPERATIVÃ FEN: Cãtãlin CROITORU Preºedinte fondator Horia SIMASCHIEVICI preºedinte executiv departament universitar Teodor FÎRÞONEA preºedinte executiv departament preuniversitar Ioan Leon NAROªI preºedinte executiv departament funcþionari publici si personal contractual Constantin CIOSU Secretar general DEPARTAMENTE: Departamentul Învãþãmânt universitar Departamente învãþãmânt preuniversitar: Învãþãmânt preºcolar ºi primar Învãþãmânt gimnazial Învãþãmânt liceal ºi postliceal Învãþãmânt tehnic Învãþãmânt special ºi protecþia copilului Învãþãmânt vocaþional ºi de artã Departamentul funcþionari publici ºi personal contractual Departamentul FEN-PLUS Departamentul Juridic Departamentul Comunicare Departament Dezvoltare-Promovare instituþionalã Alege FEN ºi nu vei regreta!