Micul Print - Antoine de Saint-Exupery

Transcriere

1 ANTOINE DE SAINT.EXUPtrRY ffismm

2 CUPRINS r27

3 Micul P : Capitoluf XVIIL...:,.., ,.; Capitolul XfK r...r ;:.;...; ;. ;,1..,......'.,...' 85 ' Capitot,nt XX :!... :. d...,,,.,..,,. 87 Capitotul XXI. i Capitolul XXIL......"..,1.,,.i.r,.'. 98 Capitolul XX}IL,.. ":..,,.,,,..,,.,...,."".; r,.t og; Capitotrul, XXIV... :... q: :,...,..,...,,,. :..,. tr 0 q Capitolul XXV:.., r... "...,.. '.",. ;,.,, r,... ".. t gs1 t28

4 Micul Prin! _ ffi ffi# e,s AP # CAPITOLUL I Odat[, pe vremea cind aveam eu qase ani, am dat peste o pozl minunati, intro carte despre pldurile virgine, numitl,,intampllri trlite'l inflgiqa un $arpe boa care inghifea o fiarl sllbaticl. Iati copia acestui desen. Cu ilustra{iile autorului in cartea aceea se spunea:,,$erpii boa iqi inghit prada dintrodatl, firi so mai mestece. Pe urm[, nu mai sunt in stare s[ se miqte gi dorm intruna, timp de qase luni, cdt {ine mistuitull' Mam gandit atunci indelung la peripefiile din jungll gi am izbutit s[ fac la randumi, cu creion colorat, primul meu desen. Desenul numlrul 1. Era aqa: 6

5 Micul Prin! Leam aritat oamenilor mari pera mea qi iam intrebat dach acesta ii sperie. Ei miau rlspuns: De ce s[ te sperii dep Pillrie? Desenul meu nu inflgiqa o Plllrie' inflgiqa un $arpe boa care mistuia un elefant. Am desenat atunci qarpele boa pe dinluntru, pentru ca astfel s[ poat[ pricepe gi oamenii mari. Ei au intotdeauna nevoie de llmuriri. Desenul meu numlrul 2 eta asa: capododesenul Oamenii mari mau povlluit si le las incolo de desene cu qerpi'boa, fie intregi' fie spintecafi, qi s[mi vid mai degrabl de g"ojrufie, de istorie, de aritmeticl qi de lramaticl. Aqa sa flcut 9[, la virsta de $ase ani, am p[rlsit o strllucitl carieri de pictor. Nereugita cu desenul meu numlrul 1. qi cu desenul meu numlrul 2 imi t[iase orice curaj. Oamenii mari nu pricep singuri nimic, niciodatl, qi e obositor pentru copii s[ le dea intruna llmuriri peste llmuriri. Astfel c[ a trebuit sami aleg alt[ meserie qi am invllat sa conduc avioane. Am zburat mai pretutindeni in lume, iar geografia, cei drept, mia fost de mare ajutor. Puteam, dintro privire, si deosebesc China de Arizona. Lucru foarte folositor, dacl te ritlceqti in timpul nopfii. : Aqa cl eu, dea lungul viefii mele, am avut o sumedenie de leglturi cu o sumedenie de oameni serioqi. Miam petrecut multl vreme printre oamenii mari. Iam cunoscut foarte indeaproape, Ceea ce nu mia imbun[tlfit plrerea despre ei. Cdnd intalneam pe cite cineva caremi plrea mat dezehefat la minte, il puneatn la incercare cu ajutorul desenului meu num[rul I, de care niciodatl nu mam desp[rfit.

6 Micul Prin[ Voiam s[ qtiu dacl avea o minte intradevlr pltrunzitoare. Numai ci rispunsul era mereu acelagi:,e o pll[rie'i Atunci eu nui mai pomeneam nici de gerpii boa, nici de p[durile virgine, nici de stele. Ciutam s[ fiu pe infelesul lui. Stlteam cu el de vorbi despre bridge, despre golf, despre politicl qi despre cravate. Iar el era incdntat ci flcuse cunogtinfi cu un om atat de aqezat' CAPITOLUL U ASa am triit eu, stingher, farl si am cu cine sta intradevir de vorbl, pdnl cind, o dat[, acum $ase ani, am ramas in pani in pustiul Sahara. Mi se stricase ceva la motor' $i cum nu luasem cu mine nici mecanic, nici cilltori, mi preglteam sincerc de unul singur s[ duc Ia bun sfirqit o reparalie anevoias[. Era pentru mine o chestiune de via![ gi de moarte. Apn de blut, abia daci aveam pentru o slptimani. 10 In prima noape, deci, am dormit acolo, pe nisip, la mii de leghe depirtare de orice aqezare omeneasc[. Eram mai singur chiar decat naufragiatul pe o pluti, in mijlocul oceanului. A$u ci vi inchipuifi uimirea mea, cdnd deodatl, in revirsat de zori, mam pomenit ci m[ trezeqte un gliscior ciudat. Rostea: 'I Te rog... deseneazlmi o oaie! Cum? Deseneazami o oaie... Am s[rit in picioare, ca lovit de trisnet. Mam frecat bine la ochi. Am privit cu

7 Micul Print luareaminte. $iam v[zut un omulef cu totul nemaipomenit,.care ml scruta cu gravitate. Iat[ cel mai bun portret pe care' mai tarziu, am izbutit si il fac. Desenul meu e ins[, bineinfeles, mult mai pufin fermecltor decat modelul. Nu e vina mea. Pe cind aveam gase ani, oamenii mari mi flcuseri s[mi pierd orice incredere in cariera mea de pictor qi, in afarl de qerpi boa intregi 9i de qerpi boa spintecafi, nu mai invllasem s[ desenez nimic altceva. Prin urmare, priveam cu ochi mari de uimire la aratarea aceea. Nu uitali c[ m[ aflam la mii de leghe deplrtare de orice tlram locuit. Or, omulelul meu nu plrea a fi nici rltlcit, nici mort de oboseali, nici mort de foame, mici mort de sete, nici mort de fric[. Nu avea deloc inflqiqarea unui copil pierdut in inima pustiului, la mii de leghe deplrtare de orice tiram locuit. CAnd, in sfarqit, am fost in stare si vorbesc, lam intrebat: L2 13 Binei dar... ce caufi tu aici? Iar el rosti atunci din nou, incetiqor, cerindumi parci un lucru din caleafarl de insemnat: fr Te rog... deseneazl.mi o oaie! in fafa unei taine prea copleqitoare, nici nu mai cutezi sa te impotrivegti. Oricit de nefiresc mi se plrea mie lucrul acesta acolo, la mii de leghe depirtare de orice a$ezare omeneascl, qi cu toatl primejdia de moarte in care ma aflam, miam scos din buzunar stiloul qi o foaie de hartie. insi miam adus atunci aminte ci studiasem indeosebi geografia, istoria, aritmetica qi gramatica qi iam spus omuletului aceluia (cam posomorandumn) ci nu mi pricep s[ desen ez. El mia rispuns: Nui nimic. Deseneazl,mio oaie, Cum eu niciodatl nu mai'desenasem o oaie, iam flcut unul dintre desenele acelea dou[, singurele de care ma qtiam in stare.

8 Micul Prin! Cel cu Sarpele boa intreg. $iam incremenit' auzind c[ omuleful imi spune: Nu! Nu! Nu vreau un elefant in pantecele unui qarpe boa! Un qarpe boa e foarte primejdios, iar un elefant te incurci foarte mult. La mine acasli foarte stramt' Eu deo oaie am nevoie. Deseneazami o oaie! ' ASa incat am desenat. El sa uitat atent, apoi a zis:. Nu! Astai tare bolnav[. F[mi alta! Am desenat alta: Prietenul meu a zambit cu drlglllgenie qi ingaduinfi: Numai cil... vezi qi tu... aceasta nui T4. oaie, e berbec. Are coarne... Am ficut, prin urmare, desenul din nou. El insi mi la dat inapoi, ca $i pe cele de mai inainte: Astai prea b[trdna. Eu vreau o oaie care s[ triiasc[ mult. Atunci, pierzandumi rlbdarea, deoarece m6, zoream s[ m[ apuc de demontarea motorului, iam flcut la repezeali desenul urm5.tor. o@o $i iam spus, intro doarl: Aceasta e lada! Oaia carefi trebuie se afla inluntru. Dar am vizut cu uimire cum chipul micului meu judecitor se lumineazl: L5

9 Micul Prin! Chiar a$a mio qi doreaml Crezi c5' oaia asta are nevoie de mult5' iarbl? De ce mlntrebi? Pentru c[ la mine acasli tare strirnt"' Negreqit ii va ajunge' Jiam dat o oaie mititicl. El sa aplecat a'supra desenului: Nu chiar aqa de mititici"' Ia te uitll A adormit... $i aqa lam cunoscut pe micul prin!. CAPITOLUL III Mia trebuit un timp indelungat' pirnl cind s[ pot pricepe dincotro venea' Micul prin!,."r" imi punea o mullime de intreblri' iar"u ci niciodatl nu le aude peale t"l"' i.{,, um llmurit deplin decit incetul cu incetul, 9i asta datoriti unor cuvinte pe ca{e le rostea intamplitor' A$", de pildl' cind a Jat cu ochii de avionul meu (avionul nu vil desenez, e un desen mult prea greu pentru mine), ma intrebat: ' Cebazaconie mai e qi asta? t6. Nici o bazaconie. Asta zboar6. E un avion. Avionul meu. $i iam adus la cunoqtin!6, cu mandrie, ci eu zbor. Atunci el a exclamat:. Cum? Ai c[zut din cer? * Da, iam intorso eu cu modestie. O! astai bun[... $i micul prin! izbucni intrun drlgalaq hohot de ras, care pe mine ma supirat destul de mult. Mie nurni place sa rad[ nimeni de nenorocirile mele. Apoi, ad[ug[: Atunci qi tu vii tot din cer! De pe ce planet[ egti? intre rlarindpe loc o licarire in taina care il invlluia, Iam intrebat numaidecat: Vasizicl, tu vii de pe alti planeti? El insi nu,mia dat nici un rispuns. A clitinat incet din cap, uitanduse la avionul meu: Cei drept, cu [sta nici nu pofi s[ vii prea de departe... $i multa vreme sa pierdut in visare T7