Slide 1

Transcriere

1 Metode de analiză a dimensiunii sectorului guvernamental Aplicabilitatea legii Wagner MA-Finanţe Publice Lect.univ.dr. Andreea STOIAN andreea.stoian@fin.ase.ro

2 (...)

3 Conţinut Funcţiile statului Decizia publică Influenţa statului asupra economiei publice în România şi Uniunea Europeană Dimensiunea sectorului guvernamental Metode de creştere a eficienţei cheltuielilor publice Analize: Dimensiunea sectorului guvernamental (Curba Armey) Aplicabilitatea Legii Wagner

4 Referinţe (I) Câmpeanu, E.: Teorii moderne privind echilibrul financiar public, Editura Universitară, Bucureşti, 2005 Cullis, J.; P.Jones: Public Finance and Public Choise, Oxford, 1998 Stiglitz, J.E.: Markets, Market Failures, and Development, The American Economic Review, Vol.79, No.2, , 1989 Stoian, A.: Dezechilibrele bugetului public în contextl economic actual, Editura ASE, Bucureşti, 2009 (capitolul I) Barr, N.: Economic Theory and the Welfare State: A Survey and Interpretation, Journal of Economic Litarature, Vol.30, No.2 (Jun.,1992), , 1992 Cordes, J.J.: Reconciling Normative and Positive Theories of Government, The American Economic Review, Vol.87, No.2 (May, 1997), , 1997 Carr, J.L.; Government Size and Economic Growth: A New Framework and Some Evidence from Cross-Section and Time Series Data: Comment, The American Economic Review, Volume 79, Issue 1, 1989 Bairam, E: Level of agregation, variable elasticity and Wagner s law, Economics Letter 48 (1995), , 1995 Jackson, P., Fethi, M. D.; Fethi, S.: Cointegration, Causality and Wagner s law; A test for Northern Cyprus, , WoPEC Working Paper Series, 1998

5 Referinţe (II) Demirbas, S: Cointegration analysis causality testing and Wagner s law: The case of Turkey, , WoPEC Working Paper Series, 1999 Peacock, A.; Scott, A.: The curious attraction of Wagner s law, Public Choice 102: , Kluwer Academic Publishers, 2000 Ram, R.: Government Size and Economic Growth: A New Framework and Some Evidence from Cross-Section and Time Series Data, The American Economic ReviewVolume 76, Issue 1, 1986 Stoian, A.: Influenţa cheltuielilor publice asupra producţiei industriale a României, Finante, Bănci, Asigurări, nr.3, 2004 Panaite, A.; Vasilescu, D.; Stoian, A.: Testarea Legii Wagner în contextul economiei româneşti volum dedicat Colocviului financiar-monetar, Finanţele şi dreptul, Facultatea de finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, Bucureşti, Editura ASE, 2002 Fatas, A; Mihov, I Government size and automatic stibilizers: international and international evidence, Journal of International Economics, vol.55, issue 1, October 2001 Gali, Jordi Government size and macroeconomic stability, European Economic Review, vol.38, issue 1, January 1994

6 Funcţiile statului Funcţiile clasice (în accepţiunea lui Adam Smith şi a teoriei laissez-faire Funcţiile statului prin prisma conceptului de stat al bunăstării

7 Decizia publică Bunăstarea socială Alocarea resurselor Optim Pareto Furnizarea bunurilor publice Cine furnizează bunurile publice? La ce nivel al administraţiei guvernamentale sunt furnizate bunurile publice? Care este cantitatea optimă ce trebuie furnizată?

8 Influenţa statului asupra economiei publice în România şi Uniunea Europeană Factorii instituţionali

9 Influenţa statului asupra economiei publice în România şi Uniunea Europeană Studiu Komendi şi Megure (1985) Barro (1991) Barro (1999) Levine şi Renelt (1992) Mauro (1995) Knack şi Keefer (1995) Knack şi Keefer (1997) Factori instituţionali ca variabilă explicativă Gradul democraţiei din societate Volatilitate politică Stabilitate guvernamentală (revolte sociale) Violenţă politică (asasinate politice) Calitatea instituţiilor guvernamentale Stabilitatea sistemului electoral Gradul democraţiei din societate Volatilitatea politică Stabilitate guvernamentală (revolte sociale) Eficienţa sistemului birocractic (sistem juridic, corupţie) Securitatea drepturilor de proprietate (riscul exproprierii, repudierea contractelor, corupţie, calitatea sistemului birocratic, calitatea infrastructurii, întârzieri administrative) Capital social (grad de încredere, norme civice) Alte variabile explicative şi metode de investigare PIB la momentul 0, dinamica populaţiei, şocurile monetare, dinamica exporturilor, dinamica inflaţiei, nivelul investiţiilor; OLS PIB la momentul 0, nivelul educaţiei, consum guvernamental, distorsiunile pieţei, investiţii; OLS Consum guvernamental, nivelul educaţiei, rata natalităţii, investiţii PIB la momentul 0, dinamica populaţiei, nivelul educaţiei, distorsiunile pieţei, consum guvernamental, inflaţie, comerţ, dinamica creditului intern, investiţii; OLS, analiză de sensibilitate PIB la momentul 0, dinamica populaţiei, nivelul educaţiei, distorsiunile pieţei, cheltuielile guvernamentale, revolte sociale, asasinate politice investiţii; OLS, analiză de sensibilitate PIB la momentul 0, dinamica populaţiei, nivelul educaţiei, distorsiunile pieţei, consum guvernamental, revolte sociale, asasinate politice investiţii; OLS, analiză de sensibilitate PIB la momentul 0, dinamica populaţiei, nivelul educaţiei, masa monetară, dinamica forţei de muncă, securitatea drepturilor de proprietate, investiţii; OLS, analiză de sensibilitate Rezultatele obţinute Nu are influenţă asupra creşterii economice, dar are asupra nivelului investiţiilor Relaţie indirectă cu creşterea economică şi nivelul investiţiilor Relaţie directă cu creşterea economică şi investiţiile Legătură indirectă cu creşterea economică şi investiţiile Legătură directă cu nivelul investiţiilor Influenţă nesemnificativă asupra investiţiilor Influenţă nesemnificativă asupra creşterii economice şi a investiţiilor Influenţă nesemnificativă asupra creşterii economice şi a investiţiilor Influenţă nesemnificativă asupra creşterii economice şi semnificativă asupra investiţiilor Influenţă nesemnificativă asupra creşterii economice, semnificativă asupra investiţiilor Influenţă semnificativă şi relaţie directă cu creşterea economică şi nivelul investiţiilor Influenţă semnificativă şi relaţie directă cu creşterea economică şi nivelul investiţiilor Studiu Brunetti, Kisunko şi Weder (1997) Brunetti, Kisunko şi Weder (1997b) Glaeser, Scheinkman şi Shleifer (2002) Glaeser, La Porta, Lopezde-Silanes, Shleifer (2004) Grigorian şi Martinez Factori instituţionali ca variabilă explicativă Credibilitate (legislaţie, politici publice, instabilitate politică, protecţia drepturilor şi a persoanelor, constrângeri juridice, corupţie, birocraţie) Gradul de previzionare a modificărilor legislative, stabilitate politică, securitatea drepturilor de proprietate, gradul de încredere în sistemul juridic, corupţie Calitatea instituţiilor guvernamentale Constrângeri bugetare, riscul exproprierii, eficienţa echipei guvernamentale, independenţă juridică, revizuiri constituţionale, pluralitate Repudierea contractelor, riscul de expropriere, nivelul corupţiei, calitatea instituţiilor guvernamentale, nivelul birocraţiei Alte variabile explicative şi metode de investigare PIB la momentul 0, inflaţie, nivelul educaţiei, distorsiunile pieţei, consum guvernamental, comerţ, revolte sociale, eficienţa sistemului birocratic, asasinate politice, investiţii; OLS, analiză de sensibilitate PNB, gradul de deschidere a economiei, consumul guvernamental, nivelul educaţiei, inflaţie; OLS Variabile calitative; OLS PIB pe cap de locuitor, nivelul educaţiei, ponderea populaţiei care locuieşte în zone cu climă temperată; OLS PIB la momentul 0, nivelul educaţiei, ponderea investiţiilor Rezultatele obţinute Influenţă semnificativă şi relaţie directă cu creşterea economică şi nivelul investiţiilor Influenţă semnificativă asupra fluxului de investiţii străine directe Relaţie directă între calitatea sistemului legislativ şi echitatea distribuirii venitului Influenţă semnificativă asupra dinamicii PIB pe cap de locuitor Influenţă semnificativă asupra dinamicii producţiei industriale

10 Influenţa statului asupra economiei publice în România şi Uniunea Europeană Legenda: min-cel mai bun nivel; max-cel mai slab nivel Intrebare 1 *) Daca ar fi sa caracterizati, in mod gloobal, politicile adoptate de Romania in ultimii 10 ani, cum le-ati considera Variante % Punctajul nostru Max Min Mai degraba definite de interesele personale Mai degraba definite de interesele de grup 27 2 Mai degraba definite de interesele de partid 62 2 Mai degraba definite de interesele generale Intrebare 2 In ce masura credeti ca procesul de guvernare prin coalitie a afectat negativ calitatea politcilor economice Variante % Punctajul nostru Max Min mare mai degraba mare mai degraba mica mica nici una Intrebare 3 Cum ar afecta schimbarea in structura sistemului electoral, in directia votului uninominal, calitatea politicilor economice Variante % Punctajul nostru Max Min pozitiv mai degraba pozitiv negativ mai degraba negativ negativ nu stiu Intrebare 4 In vederea procesului de decizi si de implementare a politicilor economice este nevoie de schimbari constitutionale majore Varianta % Punctajul nostru Max Min Da Nu Intrebare 5 In ce masura programele de politica economica ale partidelor au avut in vedere o baza sociala reala Variante % Punctajul nostru Max Min mare mai degraba mare mai degraba mica mica 33 4 nici una Intrebare 6 In ce masura politcile economice sustinute si puse in practica de partidele politice reflecta interesele si preferintele bazei sociale Variante % Punctajul nostru Max Min mare mai degraba mare mai degraba mica mica nici una Intrebare 7 *) In ce masura sunteti de acord cu urmatoarea afirmatie: "în marea lor majoritate, deciziile de politică economică luate în ultimii 10 ani au fost distorsionate sub presiunile directe sau indirecte ale bazei sociale" Variante % Punctajul nostru Max Min acord total acord partial 36 3 dezacord partial dezacord total nu stiu Intrebare 8 Privind global la perioada 90-99, consideraţi ca procesul de susţinere a măsurilor de politică economică a fost făcut mai eficient prin: Variante % Punctajul nostru Max Min cai mai degraba formale cai mai degraba informale Intrebare 9 Cum apreciaţi performanţa comisiilor parlamentare a căror activitate este relevantă pentru politicile economice Variante % Punctajul nostru Max Min eficienta mai degraba eficienta mai degraba ineficienta ineficienta 30 4 nu stiu 7.5 0

11 Influenţa statului asupra economiei publice în România şi Uniunea Europeană Intrebare Punctaj 2005 Punctaj 2000 Max Min Intrebare Intrebare Intrebare Intrebare Intrebare Intrebare Intrebare Intrebare Intrebare Total

12 Influenţa statului asupra economiei publice în România şi Uniunea Europeană IFI 2000_Romania IFI 2005 Romania Intrebare8 Intrebare9 Intrebare Intrebare2 Intrebare3 Intrebare9 Intrebare8 Intrebare Intrebare2 Intrebare3 Intrebare7 Intrebare4 Intrebare7 Intrebare4 Intrebare6 Intrebare5 Intrebare6 Intrebare5

13 Dimensiunea sectorului guvernamental-cp/pib geo/time 1995A A A A A A A A A A A A A A00 AT BE BG CH CY CZ DE DK EE ES EU EU EU FI FR GR HU IE IS IT LT LU LV MT NL NO PL PT RO SE SI SK UK

14 Rezultate (I) Alesina, Alberto, and Romain Wacziarg Openness, country size and government. Journal of Public Economics 69(3):

15 Rezultate (II) This paper documents a strong negative correlation between government size and output volatility both for the OECD countries and across US states. This correlation is robust to the inclusion of a large set of controls as well as to alternative methods of detrending and estimation. In the international sample, a one percentage point increase in government spending relative to GDP reduces output volatility by eight basis points. Whereas in the US states the reduction in volatility is signicantly larger ranging from thirteen to forty basis points. Fatas, A; Mihov, I., Government size and automatic stabilizers, Journal of International Economic, Vol.55, Issue 1, October 2001

16 Rezultate We analyze the effects of governmentsize on output variability in the context of a RBC model in which governmentsize is parameterized by the income tax rate and the share of government purchases in output. The model implies that: (i) income taxes are destabilizing, and (ii) for most specifications considered, government purchases are stabilizing. We compare those predictions with the results of simple cross-country regressions using data for 22 OECD countries. The estimated relationship between empirical indicators of governmentsize and measures of GDP variability appears far stronger than the model predicts, and often has the opposite sign. Gali, J., Government size and macroeconomic stability, European Economic Review, Vol.38, Issue 1, January 1994

17 Studiu: Curba Armey e.gov/jec/growth/govtsize/govtsize.pdf

18 Studiu: Legea Wagner (I)

19 Legea Wagner (II) alităţi de dimensionare a sectorului public uieli publice în preţuri curente Variabila dependentă 1.CP 1.PIB Variabila independentă Forme econometrice de exprimare a legii Wagner 1.CP=f(PIB) uieli public, inclusiv transferuri, în preţuri e uieli publice în preţuri constante 2.CP/PIB 3.CP/POP 2.PIB/POP 3.variabila temporală (t) 2.CP/PIB=f(PIB) 3. CP/PIB=f(PIB/POP) uieli publice, inclusiv transferuri în preţuri 4.POP 4.CP= f(pib/pop) nte uieli publice de consum în preţuri curente uieli publice de consum în preţuri constante eltuielile pentru apărare naţională eltuielile pentru apărare naţională eltuielile pentru apărare naţională heltuielile pentru apărare naţională heltuielile pentru apărare naţională heltuielile pentru apărare naţională ltuielile publice ale administraţiei centrale ltuielile publice de capital în preţuri nte 5.proporţia din PIB generată în sectorul manufacturier 6.proporţia din PIB generată în sectorul primar 7.populaţia din zonele urbane 8.venitul permanent 9.preţurile relative ale CP 10.abaterea cererii curente de la nivelul normal 11.consumul total de energie per capita (din sectorul comercial) 12.(Export+Import)/PIB 5.CP/POP= f(pib/pop) 6.CP=f(PIB,t) 7.CP=f(ΔPIB) 8. CP/POP= f(δ(pib/pop)) 9.CP=A*PIB β 10.[(CP-1)/λ]=α+β[PIB λ -1)/λ] 11.lnCP=a+blnPIB+(1-b)lnPOP 12ln(CP/PIB)=α+βlnPIB+(1-β)lnPOP Sursa: Scot şi Peacock (1998) 13.curs de schimb/oferta de monedă