Microsoft Word - GLOSAR_Tintire_inflatie.doc

Transcriere

1 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI GLOSAR ŢINTIREA DIRECTĂ A INFLAŢIEI Noiembrie 2005

2 Acest glosar a fost realizat în vederea facilitării dialogului cu publicul larg, urmând a fi extins ulterior pe baza sugestiilor primite.

3 Absorbţie internă (engl. domestic absorption) Balassa-Samuelson Bunuri comercializabile (engl. tradables) Bunuri necomercializabile (engl. nontradables) Cerere agregată (engl. aggregate demand) Cererea de bani (engl. money demand) valoarea bunurilor şi serviciilor utilizate într-o economie pentru consum final şi investiţii. Termeni înrudiţi: consum final, cerere agregată. vezi efectul Balassa-Samuelson. bunuri şi servicii supuse competiţiei externe. Termeni înrudiţi: efectul Balassa-Samuelson, bunuri necomercializabile. bunuri şi servicii care nu pot fi consumate decât în economia în care sunt produse. Termeni înrudiţi: efectul Balassa-Samuelson, bunuri comercializabile. cheltuielile totale efectuate de utilizatorii interni şi externi pentru achiziţionarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o economie. Se determină ca sumă între cererea internă şi exporturile nete de bunuri şi servicii. Termeni înrudiţi: cerere internă. dorinţa populaţiei şi a companiilor de a deţine active care pot fi uşor schimbate contra bunurilor şi serviciilor. Natura lichidă a banilor este principalul aspect care îi deosebeşte de alte tipuri de active. Cererea de bani depinde în general de valoarea nominală a PIB şi de rata dobânzii. Principalele componente ale cererii de bani sunt: (1) cererea de bani pentru tranzacţii derivată din intenţia publicului de a-şi achiziţiona cele necesare şi (2) cererea de bani ca activ financiar reflectând în special preferinţa publicului de a face economii sub această formă. 3

4 Cerere externă netă, exporturi nete (engl. net external demand, net exports) Cerere internă (engl. domestic demand) Ciclul de afaceri (engl. business cycle) Consum final (engl. final consumption) CORE1 diferenţa dintre valoarea exporturilor şi cea a importurilor de bunuri şi servicii. vezi absorbţie internă. fluctuaţii periodice ale nivelului activităţii economice în jurul tendinţei de creştere pe termen lung. Este format din perioade de expansiune, în care creşterea economică înregistrează niveluri ridicate, urmate de perioade de stagnare în care nivelul activităţii economice sporeşte lent sau chiar înregistrează scăderi. Fluctuaţiile sunt neregulate, durata şi mărimea lor variind atât între ţări, cât şi în timp, în aceeaşi ţară. componentă a cererii/absorbţiei interne alcătuită din valoarea bunurilor şi serviciilor care fac obiectul consumului gospodăriilor populaţiei şi al administraţiei publice. Termeni înrudiţi: cerere internă. măsură a inflaţiei de bază utilizată de BNR, care reflectă variaţia preţurilor libere; indicele CORE1 se calculează pe baza IPC din care se exclud preţurile administrate. Termeni înrudiţi: inflaţie, IPC, inflaţie de bază, preţuri libere, preţuri administrate. 4

5 CORE2 Costul unitar al forţei de muncă (engl. unit labour cost) Curs real de schimb (engl. real exchange rate) Deflator PIB (engl. GDP deflator) măsură a inflaţiei de bază utilizată de BNR, care reflectă variaţia preţurilor libere şi cu volatilitate relativ redusă; indicele CORE2 se calculează pe baza IPC din care se exclud preţurile administrate şi cele cu volatilitate ridicată (legume, fructe, ouă, combustibili). Termeni înrudiţi: CORE1, inflaţie, IPC, inflaţie de bază, preţuri libere, preţuri administrate. indicator al presiunilor pe piaţa muncii, dar şi al competitivităţii prin costuri a economiei; reprezintă costul cu forţa de muncă necesar pentru producerea unei unităţi de producţie şi este calculat ca raport între fondul de salarii (număr de salariaţi multiplicat cu salariul mediu brut) şi volumul producţiei realizate (formulă echivalentă cu raportul dintre salariul mediu brut şi productivitate). Termeni înrudiţi: productivitatea muncii. cursul nominal de schimb al unei monede faţă de o altă monedă, ajustat cu diferenţialul de inflaţie dintre ţările cărora le aparţin cele două monede. indice de preţ care măsoară variaţia preţurilor tuturor bunurilor şi serviciilor cu destinaţie finală nou create într-o economie, într-o perioadă de timp determinată. Se calculează ca raport procentual între PIB nominal din perioada curentă şi PIB din perioada curentă exprimat în preţuri constante. Termeni înrudiţi: produs intern brut (PIB). 5

6 Deflaţie (engl. deflation) Deviaţia PIB (exces de cerere) (engl. output gap; excess demand) Dezinflaţie (engl. disinflation) Economie informală/ascunsă/ subterană (engl. informal/hidden/ underground economy) scădere a nivelului general al preţurilor; opusă inflaţiei. Termeni înrudiţi: inflaţie, dezinflaţie. diferenţa procentuală dintre PIB real efectiv şi PIB potenţial. Deviaţia PIB este un indicator agregat sintetic al presiunilor inflaţioniste viitoare din economie. O deviaţie PIB pozitivă (PIB curent este mai mare decât cel potenţial) indică presiuni inflaţioniste, iar o deviaţie PIB negativă indică presiuni deflaţioniste. Pe termen lung, presiunile acumulate se materializează în mişcări efective ale preţurilor, iar deviaţia PIB tinde către zero, aducând PIB la nivelul potenţial. Termeni înrudiţi: PIB potenţial. reducere a ratei inflaţiei. Termeni înrudiţi: inflaţie, deflaţie. activitate economică legală, dar ascunsă în mod deliberat autorităţilor publice pentru a evita: (i) plata impozitelor şi taxelor (impozit pe profit, TVA, taxe vamale etc.); (ii) plata contribuţiilor sociale; (iii) respectarea anumitor standarde legale referitoare la salariul minim, numărul maxim de ore lucrate, norme de protecţie a muncii sau sănătate etc.; (iv) îndeplinirea anumitor proceduri administrative, precum completarea chestionarelor statistice sau a altor formulare administrative. 6

7 Efectul Balassa- Samuelson (engl. Balassa- Samuelson effect) exprimă tendinţa existentă în cazul ţărilor cu productivitate mai mare în sectorul bunurilor comercializabile (T) comparativ cu sectorul bunurilor necomercializabile (NT) de a înregistra niveluri mai ridicate ale inflaţiei şi apreciere reală a monedei naţionale. Această evoluţie este asociată procesului de convergenţă a economiilor emergente către cele dezvoltate şi este impulsionată de competiţia pe plan internaţional şi de infuzia de capital şi tehnologii moderne realizată prin intermediul investiţiilor străine în industriile caracterizate de un raport ridicat între contribuţia capitalului şi respectiv a forţei de muncă la realizarea producţiei. Cum, în general, o productivitate în creştere antrenează sporuri salariale, salariile din sectorul T vor tinde să se majoreze mai rapid decât cele din sectorul NT. Efectul Balassa-Samuelson se bazează pe ipoteza că pe piaţa forţei de muncă vor apărea presiuni de egalizare a câştigurilor salariale în cele două sectoare economice (sau de păstrare a diferenţei relative dintre acestea). În condiţiile unor sporuri de productivitate mai mici, sectorul NT nu poate face faţă acestor presiuni decât prin includerea în preţuri a costurilor salariale suplimentare, astfel încât preţurile bunurilor necomercializabile vor creşte mai repede decât preţurile bunurilor comercializabile. În cazul economiilor interdependente pe piaţa mondială, diferenţe inegale de creştere a productivităţii în sectoarele T şi NT conduc, datorită efectului Balassa-Samuelson, la rate diferite ale inflaţiei. Concret, ţările cu diferenţe mai mari de productivitate între cele două sectoare au rate 7

8 ale inflaţiei mai mari. Din acest motiv, nivelul general al preţurilor creşte, de regulă, mai rapid în ţările în tranziţie decât în ţările dezvoltate, conducând la o apreciere în termeni reali a cursului de schimb. Termeni înrudiţi: bunuri comercializabile, bunuri necomercializabile. Efect de avuţie şi de bilanţ (engl. wealth effect, balance sheet effect) efectul exercitat la nivelul deciziilor de consum sau investire ale agenţilor economici de modificarea avuţiei nete a acestora. Această modificare poate fi generată de variaţia ratelor dobânzilor sau de cea a cursului de schimb, care influenţează valoarea de piaţă a activelor şi a datoriilor exprimate în lei şi, respectiv, în valută. Spre exemplu, referindu-ne la cazul variaţiilor de curs, o apreciere a leului faţă de euro determină o reducere a costului în monedă naţională al creditelor contractate în monedă europeană. Plătind rate şi dobânzi evaluate mai favorabil în lei, contractanţii unor asemenea credite vor beneficia de o creştere a venitului disponibil prin scăderea datoriei (efect de avuţie). De asemenea, evaluarea mai favorabilă în euro a activelor bilanţiere ale agenţilor economici, îmbunătăţind capacitatea de garantare şi de rambursare a creditelor, va permite contractarea mai facilă a acestora (efect de bilanţ). Impulsionând consumul şi investiţiile, ambele efecte relevă o acţiune a aprecierii monedei naţionale în sensul sporirii cererii agregate. 8

9 Factori exogeni ai cererii agregate (engl. exogenous aggregate demand factors) Importuri competitive (engl. competitive imports) Importuri complementare (engl. complementary imports) Indice de volum al PIB (engl. GDP volume index) Indicele armonizat al preţurilor de consum (engl. harmonised index of consumer prices; HICP) factori determinanţi ai cererii agregate asupra cărora politica monetară, prin instrumentele sale specifice, nu exercită o influenţă directă sau indirectă semnificativă şi a căror acţiune este, ca atare, independentă de banca centrală. Exemple: politica fiscală, cererea externă pentru produsele româneşti etc. bunuri care sunt produse şi de producători autohtoni. Termeni înrudiţi: importuri complementare. bunuri care nu sunt produse în interiorul ţării. Termeni înrudiţi: importuri competitive. reflectă variaţia PIB în condiţiile în care nu ar fi intervenit modificări de preţuri comparativ cu o perioadă anterioară, considerată perioadă de bază. Se determină ca raport procentual între PIB din perioada curentă exprimat în preţuri constante şi PIB nominal din perioada de bază. Termeni înrudiţi: produs intern brut (PIB), rata reală de creştere a PIB. indice de preţuri de consum a cărui metodologie de calcul a fost armonizată între ţările din Uniunea Europeană; pe baza acestui indice se determină rata inflaţiei în zona euro, respectiv obiectivul de inflaţie al Băncii Centrale Europene. 9

10 Indicele preţurilor de consum (IPC) (engl. consumer price index; CPI) Inflaţie (engl. inflation) Inflaţie de bază (engl. core inflation) Instrument de politică monetară (engl. monetary policy instrument) Interval de variaţie (engl. target band) măsură a variaţiei preţurilor calculată de Institutul Naţional de Statistică prin compararea preţurilor cu amănuntul ale unui coş de bunuri şi servicii reprezentative pentru consumul populaţiei. Termeni înrudiţi: inflaţie, IPC de bază, inflaţie de bază. creştere a nivelului general al preţurilor; măsurată de regulă prin intermediul IPC. Termeni înrudiţi: IPC, inflaţie de bază, dezinflaţie, deflaţie. măsură ce reflectă sursele persistente ale presiunilor inflaţioniste; se obţine prin eliminarea din inflaţia totală a efectelor unor şocuri tranzitorii de tipul corecţiilor aplicate preţurilor administrate, modificărilor intervenite în regimul impozitelor indirecte, condiţiilor climaterice adverse sau al variaţiilor substanţiale ale preţului internaţional al petrolului. Termeni înrudiţi: inflaţie, IPC, preţuri administrate, CORE1, CORE2. un mijloc specific prin intermediul căruia banca centrală acţionează în scopul atingerii obiectivului său fundamental. Instrumentele de politică monetară ale BNR sunt: operaţiunile open market, facilităţile permanente acordate băncilor, operaţiunile pe piaţa valutară şi rezervele minime obligatorii. bandă ce încadrează ţinta de inflaţie, în interiorul căreia sunt considerate acceptabile eventualele deviaţii de la ţintă (datorate controlului imperfect al politicii monetare asupra ratei inflaţiei). 10

11 Mecanismul Cursului de Schimb II MCS II (engl. Exchange Rate Mechanism ERM II) Oferta agregată (engl. aggregate supply) Operaţiuni open market/ operaţiuni de piaţă monetară ale BNR (engl. open market operations) PIB potenţial, trendul PIB (engl. potential GDP, GDP trend) aranjament bilateral de curs de schimb în care o monedă naţională are o paritate centrală faţă de euro şi o bandă de fluctuaţie-standard de +/-15 la sută care încadrează această paritate. Participarea la acest mecanism pentru o perioadă de cel puţin doi ani fără înregistrarea unor tensiuni severe reprezintă unul dintre criteriile de convergenţă nominală care trebuie îndeplinite pentru intrarea în zona euro. valoarea totală a bunurilor şi serviciilor nou create într-o economie într-o perioadă determinată. Se determină ca diferenţă între valoarea producţiei şi consumul intermediar (cheltuieli cu materii prime, materiale, servicii utilizate în procesul de producţie). operaţiuni executate la iniţiativa băncii centrale, ce implică una din următoarele tranzacţii: (1) cumpărări/vânzări reversibile repo/reverse repo de active eligibile pentru tranzacţionare; (2) acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare; (3) vânzări/cumpărări de active eligibile pentru tranzacţionare; (4) emitere de certificate de depozit; (5) swap valutar şi (6) atragere de depozite. nivelul PIB real care poate fi produs de economie fără a genera presiuni inflaţioniste. PIB potenţial este determinat pe termen lung de factori fundamentali: organizarea economiei, capacitatea productivă a economiei determinată de tehnologie şi factori demografici ce afectează forţa de muncă etc. Ca urmare a evoluţiei caracteristicilor fundamentale ale economiei, PIB potenţial se modifică în timp, seria cronologică a valorilor sale fiind denumită şi trendul PIB. Termeni înrudiţi: deviaţia PIB. 11

12 Politică monetară expansionistă (engl. expansionary monetary policy) Politică monetară restrictivă (engl. contractionary monetary policy) Presiuni pe piaţa forţei de muncă (engl. labour market pressures) Preţuri administrate (engl. administered prices) Preţuri ale bunurilor de import (engl. import prices) Preţuri libere (engl. market prices) 12 conduită a politicii monetare care are ca efect accelerarea ritmului de creştere a cererii agregate şi posibila amplificare a presiunilor inflaţioniste. conduită a politicii monetare care provoacă o temperare a dinamicii cererii agregate în scopul decelerării inflaţiei. rezultă din dificultatea cu care angajatorii găsesc personal în structura şi cu calificarea dorite, cu posibil efect de majorare a salariilor negociate. preţurile produselor şi serviciilor care se realizează sau se prestează în ţară, în cadrul activităţilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special, precum şi al celor care se execută de regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale. Aceste preţuri se stabilesc şi se ajustează cu avizul autorităţilor competente. În cadrul coşului de consum, principalele produse şi servicii cu preţuri administrate sunt: energia electrică, energia termică, gazele naturale, medicamentele, serviciile de poştă şi telefonie fixă, serviciile de apă, canal, salubritate, transportul urban şi cel feroviar. Termeni înrudiţi: inflaţia de bază. preţurile finale (la consumator) în lei ale oricăror bunuri şi servicii în a căror valoare de producţie (achiziţie) figurează un cost important sub forma bunurilor importate. preţuri care se stabilesc în mod liber (fără intervenţia statului), în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă pe piaţă. Termeni înrudiţi: CORE1, preţuri administrate.

13 Preţuri volatile (engl. volatile prices) Primă de risc (engl. risk premium) Productivitatea muncii (engl. labour productivity) Produs intern brut (PIB) (engl. gross domestic product; GDP) v. CORE2. randament suplimentar solicitat de investitorii de pe piaţa monetară sau de capital datorită unui grad sporit de risc asociat unui activ sau unui portofoliu de active. În cazul unei investiţii în active financiare exprimate într-o monedă străină, un risc special este cel legat de fluctuaţiile imprevizibile ale cursului de schimb, denumit şi risc valutar (currency risk). Prima de risc (risk premium) este adesea influenţată de evaluarea globală a riscului de ţară (sovereign risk) realizată de agenţiile internaţionale de rating, de nivelul ratei inflaţiei (comparativ cu cel al partenerilor de comerţ exterior), de nivelul şi dinamica deficitului de cont curent şi a datoriei externe etc. măsoară eficienţa muncii depuse într-o anumită perioadă în cadrul activităţii economice şi se poate calcula ca raport între PIB în preţuri constante şi populaţia ocupată sau, în cazul industriei, ca raport între producţia industrială şi numărul de salariaţi. Termeni înrudiţi: costul unitar al forţei de muncă. valoarea totală a bunurilor şi serviciilor finale produse de entităţile economice din interiorul unei ţări, într-o anumită perioadă de timp (de regulă, un trimestru sau un an). Se poate calcula în preţurile perioadei curente (PIB nominal) sau în preţurile unei perioade anterioare, denumită perioadă de bază (PIB în preţuri constante; PIB real). Termeni înrudiţi: deflator PIB, indice de volum al PIB, rata reală de creştere a PIB, produs naţional brut (PNB). 13

14 Produs naţional brut (PNB) (engl. gross national product; GNP) Rata dobânzii de politică monetară (engl. policy rate) Rata medie efectivă a dobânzii BNR / aferentă operaţiunilor de sterilizare (engl. average interest rate on sterilisation operations) Rata reală de creştere a PIB (engl. real GDP growth rate) valoarea producţiei finale realizate de agenţii economici naţionali pe teritoriul ţării şi în străinătate. PNB se calculează prin adăugarea la PIB a soldului veniturilor factorilor de producţie în raport cu străinătatea (salarii, profit, rente, dobânzi, dividende). De exemplu, dacă în perioada analizată, veniturile de acest tip încasate din străinătate sunt mai mari decât cele plătite în exterior, PNB este superior PIB. Termeni înrudiţi: produs intern brut (PIB). plafonul ratelor dobânzilor la care BNR atrage depozite pe termen de o lună de pe piaţa monetară interbancară. rata medie ponderată a dobânzii la depozitele atrase de BNR de pe piaţa monetară interbancară şi la certificatele de depozit emise de aceasta. indicele de volum al PIB minus 100. Termeni înrudiţi: produs intern brut (PIB), indice de volum al PIB. 14

15 Rata reală a dobânzii (engl. real interest rate) Sezonalitate (engl. seasonality) Sterilizare (engl. sterilisation) rata nominală a dobânzii corectată cu modificarea preţurilor în cursul perioadei de timp considerate. Ea exprimă astfel un randament real, respectiv un câştig evaluat în termeni de bunuri şi servicii. În forma ex-post, rata reală vizează o perioadă de timp anterioară, fiind determinată pe baza inflaţiei înregistrate în acea perioadă. În forma ex-ante, rata reală vizează o perioadă de timp viitoare şi se determină pe baza aşteptărilor inflaţioniste formate în prezent pentru perioada respectivă. Deoarece vizează orizonturi de timp viitoare, deciziile agenţilor economici de a plasa fonduri şi a realiza investiţii depind de rata reală ex-ante şi nu de rata reală ex-post. tiparul fluctuaţiilor în evoluţia unei variabile economice care apar sistematic în anumite perioade ale anului. setul de operaţiuni prin care BNR urmăreşte să neutralizeze impactul pe care îl exercită asupra lichidităţii din sistemul bancar intervenţiile sale pe piaţa valutară; în cazul unei cumpărări de valută, banca centrală absoarbe excedentul de lichiditate în monedă naţională prin atragerea de depozite şi/sau emiterea de certificate de depozit. 15

16 Strategie de politică monetară (engl. monetary policy strategy) ansamblul de criterii şi proceduri ce stau la baza adoptării, implementării şi comunicării deciziilor băncii centrale care vizează atingerea obiectivului fundamental al politicii monetare. Principalele tipuri de strategii de politică monetară sunt: (i) ţintirea cursului de schimb, (ii) ţintirea agregatelor monetare, (iii) ţintirea inflaţiei. În contextul ţintirii cursului de schimb, ancora nominală a politicii monetare o constituie valoarea ratei de schimb a monedei naţionale faţă de o monedă aparţinând unui partener comercial important, care înregistrează o rată scăzută a inflaţiei. În funcţie de gradul de flexibilitate a cursului de schimb şi de fermitatea angajamentului autorităţii monetare vis-à-vis de evoluţia cursului, regimul are o mare varietate de forme (curs de schimb fix, curs de schimb ajustabil conform unei traiectorii prestabilite, curs de schimb cu bandă orizontală sau ajustabilă etc.). Un caz extrem al regimurilor cursului de schimb îl constituie consiliul monetar, în cadrul căruia banca centrală este obligată să schimbe moneda naţională contra valută la cursul de schimb fix stabilit prin lege, ori de câte ori publicul solicită; consiliul monetar impune ca baza monetară să fie acoperită în proporţie de peste 100 la sută cu rezerve valutare, constrângând la maximum operaţiunile discreţionare ale autorităţii monetare. În contextul agregatelor monetare, banca centrală utilizează în mod explicit un agregat monetar drept ancoră nominală (obiectiv intermediar) în vederea atingerii obiectivului de inflaţie; această strategie are ca 16

17 fundament existenţa unei relaţii relativ stabile între stocul de bani din economie şi valoarea nominală a PIB. Termeni înrudiţi: ţintirea directă a inflaţiei. Şocuri asupra cererii agregate (engl. aggregate demand shocks) Şocuri asupra ofertei agregate (engl. aggregate supply shocks) Ţintă de inflaţie (engl. inflation target) Ţintirea directă a inflaţiei (engl. inflation targeting) şocuri (impulsuri de schimbare) ce influenţează totalul veniturilor destinate cheltuirii, putând fi generate, spre exemplu, de măsuri de politică fiscală (modificări de cheltuieli ale guvernului şi/sau de impozite), de modificarea condiţiilor care influenţează economisirea şi îndatorarea (mişcări ale ratelor dobânzilor) sau de fluctuaţiile schimburilor comerciale cu alte ţări (exporturi şi importuri). Termeni înrudiţi: şocuri asupra ofertei agregate. şocuri (impulsuri de schimbare) ce influenţează costurile pe care le suportă producătorii (preţuri ale materiilor prime, salarii). Termeni înrudiţi: şocuri asupra cererii agregate. reper de ghidare a politicii monetare exprimat ca nivel punctual pentru creşterea agreată a preţurilor într-o anumită perioadă. strategie de politică monetară caracterizată prin adoptarea publică a unei ţinte cantitative de inflaţie pentru unul sau mai multe orizonturi de timp şi asumarea explicită a stabilităţii preţurilor ca obiectiv primordial al politicii monetare. O trăsătură importantă a acestei strategii o reprezintă transparenţa comunicării cu publicul în ceea ce priveşte obiectivele şi acţiunile de politică monetară, precum şi perspectiva băncii centrale asupra evoluţiei viitoare a preţurilor. Comunicarea transparentă 17

18 facilitează evaluarea publică a performanţei politicii monetare, contribuind astfel la creşterea responsabilităţii băncii centrale. Termeni înrudiţi: strategie de politică monetară. Valoare unitară a exporturilor/ importurilor (engl. export/import unit value) Variabilă exogenă (engl. exogenous variable) Venit disponibil al populaţiei (engl. personal disposable income) raport între valoarea exporturilor/importurilor şi cantităţile exportate/importate; deşi este utilizată ca o aproximare a indicelui preţurilor de export/ import, variaţia în timp a valorii unitare nu reflectă doar mişcările de preţ, ci şi influenţa modificărilor intervenite în structura exporturilor/ importurilor. variabilă al cărei comportament nu este determinat în interiorul unui model economic. venitul care poate fi utilizat de populaţie pentru consum sau pentru economisire în cadrul unei anumite perioade de timp (de obicei, trimestru sau an). Acesta include, pe lângă veniturile din muncă şi din patrimoniu (chirii, dobânzi, dividende), veniturile sub forma transferurilor curente (pensii, alocaţii, ajutoare, alte transferuri băneşti) şi reprezintă venitul rămas la dispoziţia populaţiei după achitarea impozitelor directe, a contribuţiilor sociale şi efectuarea unor transferuri curente. 18