OCTAVIAN GULER MIRELA GULER RADU ȘUMĂLAN Drd. Ing. Prof. Univ. Dr.

Transcriere

1 OCTAVIAN GULER MIRELA GULER RADU ȘUMĂLAN Drd. Ing. Prof. Univ. Dr.

2 2 Toate fotografiile şi schemele din această lucrare sunt originale. Tehnoredactare şi prelucrare imagini: OCTAVIAN GULER

3 CUPRINS Despre programul SCOALA DE SOIURI Claudio (durum) Indicatori de calitate ai grâului Corvinus Precizare importantă Cubus Sugestii de interpretare a rezultatelor Element Energo Prezentarea GABONAKUTATO Esperia Teremo Informatii generale despre experienta cu 26. Euclide... 41, 71 soiuri de grâu din localitatea Kiszombor Exodus... 43, Exotic Prezentarea DON CARLOS S.R.L Garcia Informatii generale despre experienta cu 30. Genius soiuri de grâu din localitatea Gătaia GK Bekes... 25, 79, GK Csillag... 30, 115 Prezentarea ANDAGRA S.R.L GK Feny... 31, 116 Informatii generale despre experienta cu 34. GK Koros... 26, 121 soiuri de grâu din localitatea Arad GK Goncol... 27, GK Berény SOIURI DE GRÂU 37. GK Rozi Adagio... 35, GK Petur Adelaide GK Szala Akratos GK Vitorlás Akteur... 19, 77, Graindor Alex... 57, Illico... 87, Altigo... 91, Ilinca Andalusia Ingenio... 92, Andino... 34, 68, Jindra... 88, Antile Josef... 40, Apache... 21, 78, Kerubino Arezzo... 23, Kornelius... 20, Astardo... 38, Lupus... 22, Augustus Meister Axis... 44, Mulan Balaton... 39, Panonia... 42, Bardotka Philipp Bologna... 56, Pireneo B Pobeda... 37, Chevalier... 48, Quebon

4 57. Raptor... 67, 119 SOIURI DE TRITICALE 58. Renata Trismart Renesansa Collegial Sobbel Secon Zac Sollario Mungis Sorrial SO Concluzii generale la experientele cu 64. Tiepolo soiuri de grâu T Xenos

5 Motto: Suntem condamnaţi atâta vreme cât cerem să ni se spună adevărul, dar refuzăm să ascultăm! Despre programul ŞCOALA DE SOIURI Apariţia pe piaţa românească a unei multitudini de soiuri şi hibrizi a stârnit la început o curiozitate firească. Însă, nu după foarte mult timp, prezentarea performanţelor acestora precum şi recomandările de tehnologie care le însoţeau au născut serioase semne de întrebare. Din dorinţa de a avea răspunsuri adaptate realităţii din ţara noastră, am început să facem experienţe în condiţii de producţie cu soiuri de grâu. Programul a luat naştere din iniţiativa mea, Octavian Guler, iar numele programului a fost dat de soţia mea, Mirela, căreia îi mulţumesc pentru că a fost alături de mine prin participarea efectivă la lucrările necesare, la efectuarea observaţiilor, la pregătirea prezentărilor de câmp, la stabilirea detaliilor legate de alegerea amplasării şi executării câmpurilor de experienţe și găsind de multe ori soluții la o sumedenie de probleme. Primul câmp de experienţă a fost înfiinţat în anul 2002 la ERREMME AGROFERMA S.R.L din localitatea Jamu Mare, jud. Timiş şi a cuprins 14 soiuri de grâu provenind din 6 ţări. În timp, din acelaşi motiv, tematica programului s-a diversificat şi a cuprins soiuri de grâu, tratamente fitosanitare, fertilizanţi foliari, reţete de fertilizare, preparate speciale, soiuri şi hibrizi de rapiţă, hibrizi de porumb, hibrizi de floarea soarelui, densităţi la grâu. Caracteristicile programului ŞCOALA DE SOIURI sunt: - se înfiinţează câmpuri de experienţă, şi nu loturi demonstative; - câmpurile de experienţe sunt executate la scară mare, în condiţii de producţie şi sunt amplasate în ferme agricole; - fermele agricole sunt foarte diverse şi sunt definite numai prin dorinţa de colaborare; - câmpurile de experienţe sunt realizate cu maşinile agricole şi cu personalul din fermele unde sunt amplasate; - în câmpurile de experienţe se aplică tehnologia pe care ferma şi-o permite, tehnic şi financiar; - nu se face partizanat de marcă sau firmă; - rezultatele sunt analizate statistic. 5

6 Scopul acestor câmpuri de experienţe este acela de a obţine rezultate cât mai aproape de realitatea producţiei agricole, rezultate care să poată fi extinse cu aceeaşi performanţă. Nu suntem interesaţi să obţinem rezultate teoretice, de colecţie, care să sune bine la prezentarea de catalog, dar pe care dumneavoastră, fermierii, să aveţi şanse minime să le obţineţi. De la înfiinţare şi până în prezent au fost realizate câmpuri experimentale în următoarele ferme: ERREMME AGROFERMA S.R.L., ALSACE FARM S.R.L., S.A. 17 NOIEMBRIE, S.A. OGORUL, CESIL S.R.L., AGROINDUSTRIALA VOITEG S.A., AGRO MOŢ S.R.L., MERPANO S.R.L., MAGUS S.R.L., DON CARLOS S.R.L., AGRO OVIS MPS S.R.L., GABONAKUTATO SZEGED, COLUMIROM S.R.L., PRISMA AGRICULTURA S.R.L., CARACATIŢA S.R.L., AGROMEC BILED S.A., NEVADATIM 68 S.R.L., ANDAGRA S.R.L. Suntem recunoscători pentru colaborarea excelentă pe care o avem cu compania DON CARLOS S.R.L., companie cu capital german dar cu deschidere deosebită spre colaborare şi cu o dorinţă puternică de performanţă şi de cunoaştere a realităţii. 6

7 INDICATORI DE CALITATE AI GRÂULUI Calitatea grâului este condiţionată genetic şi este influenţată de condiţiile de mediu. Aceasta înseamnă că dacă un soi nu are potenţial genetic de calitate, nu va înregistra parametri deosebiţi nici în cele mai bune condiţii de sol, climă şi tehnologie. După cum un soi cu potenţial genetic de calitate va înregistra parametri buni când alte soiuri vor fi la limita de jos şi va înregistra parametri de grâu ameliorator când alte soiuri vor avea parametri normali. Determinarea indicatorilor de calitate ai grâului ar trebui să se facă după perioada de postmaturare, când parametrii sunt stabilizaţi. Însă, din nevoia de a încheia tranzacţii comerciale, foarte frecvent se fac analize de calitate pe grâu proaspăt recoltat. a. Conţinutul de gluten Calitatea pentru panificaţie a grâului este dată de conţinutul în gluten şi de calitatea glutenului. Glutenul este o proteină complexă formată, în principal, din gliadină şi glutenină. Cu cât raportul de gliadină/glutenină este mai mare, cu atât făina este de o calitate mai bună. Determinarea conţinutului în gluten umed se face prin mai multe metode. Convenţional se apreciază că un conţinut de gluten de 22% este suficient pentru panificaţie. Însă poate fi panificabil şi un grâu cu un conţinut mai mic de gluten, dacă ceilalţi indicatori au valori foarte bune. În afara condiţionării genetice, acumularea de gluten este influenţată de factorii de mediu. În anii favorabili acumulărilor cantitative, conţinutul de gluten este ceva mai redus decât în anii cu recolte mai reduse cantitativ. Calitatea glutenului poate fi depreciată dramatic datorită atacului de ploşniţe şi încolţirii boabelor. Valori ale conţinutului de gluten: - clasa I, minim 32%; - clasa II, minim 28%; - clasa III, minim 23%; - clasa IV, minim 18%. b. Indicele de deformare a glutenului Se apreciază a fi un indice specific românesc şi analizează consistenţa glutenului. Valori: - foarte bună, 6-13 mm; - bună, sub 6, mm; - satisfăcătoare, mm; - nesatisfăcătoare, peste 20 mm 7

8 c. Indicele glutenic Include conţinutul de gluten şi indicele de deformare a glutenului. Se calculează cu formula: Ig = Conţ. de gluten x (2 Indicele de deformare x 0,065) În funcţie de valoarea indicelui glutenic, grâul se grupează în trei categorii: - categoria I, cu indice glutenic peste 35; - categoria II, cu indice glutenic 35-25; - categoria III, cu indice glutenic sub 25; Un grâu cu 19% gluten şi deformarea 6 mm are indicele glutenic 30,59. Un grâu cu 24% gluten şi deformarea 12 mm are indicele glutenic 29,28. d. Gluten index Acest indicator măsoară caracteristicile vâscoelastice ale glutenului prin centrifugarea printr-o sită standardizată şi măsoară procentul rămas pe sită. Valori: - foarte bună, 65 80; - bună, 55 65, peste 80; - satisfăcătoare, 30 55; - nesatisfăcătoare, sub 30. e. Testul Zeleny Se bazează pe umflarea proteinei din făina de grâu într-o soluţie de acid lactic diluat. Pentru grânele româneşti se apreciază a fi potrivită următoarea scală: - categoria I, peste 50; - categoria II, peste 50 35,01; - categoria III, peste 35 20,01; - categoria IV, sub 20. f. Indicele de cădere (Falling Number) Măsoară indirect activitatea amilazică, care poate deveni excesivă în cazul grânelor încolţite. Valori: - foarte bună, ; - bună, , ; - satisfăcătoare, , peste 280; - nesatisfăcătoare, sub 160. g. Lucrul mecanic alveografic (W) Valori, după Popa N.C. şi Tamba Berehoiu Radiana, 2010, care citează enciclopedia alimentară online Practically Edible: 8

9 W sub 130 făina nepanificabilă; W sub 170 făină pentru biscuiţi şi pentru prăjituri; W: 190 si 220 făină slabă; W: 180 şi 260 făină pentru pizza şi aluaturi similare; W: 180 si făina pentru produse cu creştere rapidă; W: 230 si 290 făinuri de putere medie; W: 280 şi 350 făinuri pentru brioşe şi patiserie cu drojdie; W peste 300 făină puternică, ideală pentru pâine; W peste făinuri utilizate în amestec cu făinuri mai puţin puternice în vederea obţinerii pâinii sau a altor produse; W: 380 şi făină pentru produse cu timp lung de dospire. Lasztity şi Salgo (2002) fac referire la sistemul italian de clasificare a calităţii grâului în funcţie de parametrii alveografici. Astfel pot fi distinse 4 clase de calitate: Ameliorator (W 300, P/L 1), Calitate superioară (W 220, P/L 0,6), Panificaţie normală (W 160, P/L 0,6) şi Grâu pt. produse de patiserie (W 115, P/L 0,5). (P rezistenţa, L extensibilitatea). Alte surse care abordează problema valorilor optime ale parametrilor alveografici în funcţie de destinaţia tehnologică a acestora procedează la o clasificare mai amplă: W < 120 făină slabă calitativ, neutilizabilă pentru fabricarea pâinii, W făină slabă, pretabilă la fabricarea Biscotti (un fel de fursecuri), W făina obişnuită, de putere medie destinată obţinerii produselor comune de panificaţie prin aluaturi moi (Pugliese, ciabatta, Francese, pane piuma, etc) sau dure (pane ferrarese), W făină puternică destinată obţinerii unor produse precum maggiolino, baguette, rosetta, soffiato, biove etc şi W > 300 obţinute din grâne puternice şi destinate obţinerii de produse care necesită perioade de dospire lungi, proceselor tehnologice care utilizează metode indirecte în care se utilizează drojdii naturale cu perioade lungi de creştere sau aluaturi cu conţinut ridicat de glucide (pandoro, panettone, veneziane). Calitatea grâului este o însuşire foarte complexă, care nu poate fi definită suficient de obiectiv de unul sau doi indicatori şi este dată de interacţiunea dintre mai multe însuşiri de calitate. Toate valorile de mai sus sunt informative şi nu ţin locul de reglementare. Regula de vânzare a grâului este aceeaşi ca şi pentru orice altă marfă: Cine are aurul, face regula! Bibliografie 1. Thierer L. Volf Determinarea calităţii produselor agricole, Ed. Ceres Sabina Ghencea, Gina Constantinescu Controlul calităţii grâului pentru panificaţie, Forum agricol

10 PRECIZARE IMPORTANTĂ Precizia de lucru este o caracteristică foarte importantă a unui experiment agricol. Deoarece câmpul de experiență este supus unei game foarte largi de factori de influență (neuniformitatea solului, neuniformitatea executării lucrărilor agricole, neuniformitatea efectului remanent al lucrărilor efectuate în anii anteriori, variantele supuse testării), este o greșeală foarte mare ca rezultatele obținute să fie comparate după rezultatele matematice obținute, pentru că diferențele din câmp nu se pot măsura cu precizie de kilogram. Precizia de lucru este etalon caracteristic fiecărui amplasament experimental, are valori diferite pentru fiecare amplasament experimental și rezultă numai la finele efectuării calculului statistic. Precizia de lucru împarte rezultatele matematice obținute în clase sau grupe de rezultate. Clasa este identificată printr-o cifră de la 1 (clasa superioară) și până la 3, 4, 5, 6, 7... în funcție de numărul de clase rezultate. Rezultatele din cadrul aceleiași clase se consideră egale agronomic și diferite matematic pentru că diferența dintre maximul și minimul aceleiași clase este mai mică decât precizia de lucru. Diferențele dintre rezultatele din aceeași clasă trebuiesc privite cu prudență. Din punct de vedere al interpretării lor, acestea se consideră reale, dar cu sursă incertă de influență. Nu există certitudinea că diferențele dintre rezultatele din aceeași clasă au ca sursă subiectele luate în testare (soiurile, fungicidele, etc.) sau erori specifice amplasamentului experimental. Aceasta nu înseamnă că între rezultatele din aceeași clasă nu pot fi rezultate certe. Desigur că o parte din valoarea preciziei de lucru poate fi dată de subiectele testate, numai că nu se poate spune cât. Dacă observațiile efectuate în câmp ne îndreptățesc să presupunem că și în cadrul unei clase trebuie să fie rezultate certe, experimentarea va trebui reluată pentru variantele respective, dar folosind o metodologie de lucru cu o precizie mai mare. Precizia de lucru are trei nivele de probabilitate de repetare: 5% (probabilitate de 95%), 1% (probabilitate 99%) și 0,1% (probabilitate 99,9%). Cu cât crește nivelul de probabilitate, cu atât crește și valoarea absolută a preciziei de lucru. Exemplu pentru experiența cu soiuri de grâu de la Kiszombor. P.L. 5% kg/ha; P.L. 1% kg/ha; P.L. 0,1% kg/ha. În lucrarea de față, la fiecare experiență este menționată P.L. 5% (cu probabilitate de repetare 95%). Din punct de vedere practic, pentru a afla diferența certă dintre două soiuri, din diferența cântărită scădeți precizia de lucru. Exemplu. Precizia de lucru 5% kg/ha. Soiul A kg/ha. Soiul B kg/ha. Diferența certă este = 890 kg/ha. Probabilitatea de repetare a acestei diferențe în condiții similare cu cele din testare este de 95%. Diferența dintre cele două soiuri ar putea fi mai mare, dar nu putem afirma aceasta cu suficientă certitudine. 10

11 Pentru a stabili cu un grad acceptat de certitudine diferențele dintre două sau mai multe variante (soiuri, hibrizi, fungicide, îngrășăminte, etc.), există o singură metodă: câmpul de experiență. Regulile de tehnică experimentală și calcul statistic aferent sunt strict definite și unitare în întreaga lume. Spre exemplu, după cum Triticum aestivum este numele universal al grâului, noțiunea de bloc randomizat cu n variante și r repetiții înseamnă același lucru oriunde în lume pentru oricine are noțiuni elementare de tehnică experimentală. Un câmp de experiență diferă substanțial de un lot demonstrativ prin mai multe caracteristici dintre care, din punct de vedere al acurateții de determinare a rezultatelor, evidențiez: - fiecare variantă testată (soi, tratament, etc.) se repetă de mai multe ori, se pune în mai multe parcele experimentale (de 3 ori în cazurile prezentate mai departe) în amplasare randomizată, deoarece în orice tarla agricolă există neuniformități; - metoda de amplasare în câmp a parcelelor experimentale este strict definită și caracterizează un tip de amplasament (blocuri randomizate, pătrat latin, grilaje patrate balansate, etc.); - variantele testate se compară între ele prin media tuturor repetițiilor și nu prin valori individuale ale uneia sau alteia dintre repetiții; - rezultatele obținute în câmp se supun calculului statistic specific modului de amplasare în teren (fiecare mod de amplasare în teren are un calcul statistic specific) pentru a determina precizia de lucru; - precizia de lucru (eroare de lucru sau diferență limită) rezultă numai în urma calculului statistic. Pentru a susține afirmația că în cadrul unui câmp de experiență există neuniformități, priviți cu atenție rezultatele de producție pe repetiții prezentate la finele fiecărei experiențe. Veți remarca ușor existența unor diferențe de % între producția aceluiași soi în repetiții diferite dar în parcele relativ apropiate și foarte strict determinate. Exemple. I. Experiența cu soiuri de grâu de la Arad a1. soiul GK Feny, parcela din repetiția kg/ha; a2. soiul GK Feny, parcela din repetiția kg/ha; a3. soiul GK Feny, parcela din repetiția kg/ha; b1. soiul Ilinca, parcela din repetiția kg/ha; b2. soiul Ilinca, parcela din repetiția kg/ha; b3. soiul Ilinca, parcela din repetiția kg/ha; II. Experiența cu îngrășăminte chimice de la Comloșu Mare a1. varianta nr. 34, parcela din repetiția kg/ha; a2. varianta nr. 34, parcela din repetiția kg/ha; a3. varianta nr. 34, parcela din repetiția kg/ha; 11

12 În cercetarea agricolă aceste diferențe, reflectate de indicatorul numit varianță, se consideră a fi în limite normale până la 10%. La o producție de kg/ha, aceasta înseamnă 600 kg/ha. De aceea este absolut necesară semănarea mai multor parcele cu același soi și luarea în considerare a producției medii din mai multe parcele. Dacă în condiții riguroase această variație este acceptată, atunci mai putem vorbi de certitudine atunci când comparăm între ele parcele mari sau atunci când se lucrează cu o singură parcelă? Sau ne îmbătăm singuri cu apă rece? Câmpul de experiență este singura metodă certă pentru determinarea și cuantificarea diferențelor existente între diferite soiuri/hibrizi/fungicide/etc. Orice altă metodă (încercări empirice, compararea unei parcele agricole cu o alta, mai multe soiuri pe suprafețe mari în aceeași parcelă, loturi demonstrative) nu are precizia necesară, oferă informații incerte și aduce în cel mai bun caz un dram de confort psihic pentru a justifica o decizie luată ca urmare a unei impresii vizuale sau a unei dorințe irezistibile. Vreți să vă asumați riscul de a vă înșela singuri? 12

13 SUGESTII DE INTERPRETARE A REZULTATELOR Volumul de informații pe care urmează să-l parcurgeți este foarte mare și sunt prezentate multe detalii. De aceea este absolut necesar să vă stabiliți ordinea de priorități în ceea ce căutați. De exemplu, un soi cu potențial mare de producție și cu acumulare de gluten umed de minim 26% în tehnologia pe care o puteți aplica, cu talie medie, pentru a evita riscul de cădere. După ce ați stabilit cu claritate ceea ce doriți să găsiți, căutați variantele care corespund criteriilor pe care le-ați ales. Pentru aceasta parcurgeți cu atenție tehnologia aplicată în fiecare câmp de experiență și prezentarea fiecărui soi (cifrele care indică valoarea parametrilor menționați, dar și detalii din imagini boli foliare și ale spicului, umplerea boabelor -, grafice, etc.) Veți găsi mai multe soiuri care corespund nevoilor dumneavoastră. Alegeți dintre acestea după criterii economice (preț, termen de plată, etc.) sau după alte caracteristici prezentate și care vă convin. Pentru ca rezultatele acestor experiențe să poată fi de cel mai mare folos pentru cultivatori, acestea trebuiesc privite și înțelese în contextul în care au fost obținute. Precizăm că, în oricare dintre câmpurile de experiență, orice lucrare necesară s-a efectuat într-o singură zi pentru a asigura uniformitatea condițiilor. Informații despre condițiile generale de executare a fiecărui câmp de experiență sunt prezentate în fiecare situație. Opțiunea pentru un soi performant, dar și potrivit cu resursele economice și pedoclimatice, este prima condiție necesară pentru succes. Dar alegerea potrivită nu este suficientă, pentru că posibilitățile unui soi trebuiesc puse în valoare prin tehnologie adecvată. 13

14 14 INFORMAŢII GENERALE DESPRE EXPERIENŢA CU SOIURI DE GRÂU Localitatea KISZOMBOR, (UNGARIA), ferma GABONAKUTATO Condiţii generale Factorul urmărit: SOIUL Metoda de aşezare: blocuri randomizate cu trei repetiţii. Câmpul de experienţă a fost montat într-o cultură de producţie. Suprafaţa unei parcele: 144 m.p. Tipul de sol: cernoziom cu aport freatic. Număr de variante: 30 (Akteur, Kornelius, Apache, Lupus, Arezzo, GK Petur, GK Bekes, GK Koros, GK Goncol, GK Szala, GK Vitorlás, GK Csillag, GK Feny, GK Berény, GK Rozi, Andino, Adagio, Renesansa, Pobeda, Astardo, Balaton, Josef, Euclide, Panonia, Exodus, Axis, Meister, Genius, Quebon, Chevalier). Planta premergătoare: floarea soarelui Lucrările solului discuit cu discul greu; scarificat superficial; discuit superficial Semănatul Data: 20 octombrie 2011 Agregatul: tractor + semănătoare Mistral Adâncimea: 4 cm Distanţa între rânduri: 12,5 cm Densitatea: precizată la fiecare soi Lucrări de întreţinere Precizare: tehnologia aplicată este opțiunea fermei agricole. Fertilizarea :52:0 150 kg/ha; Erbicidarea Pointer Star. Favorabilitatea climatică a anului agricol Toamna anului 2011 a fost foarte secetoasă. Cu toate acestea răsăritul plantelor s-a înregistrat la 06 noiembrie și a fost relativ uniform. Prima parte a iernii a fost caldă și cu precipitații puține, dar care au permis plantelor să vegeteze. A urmat o perioadă rece și foarte rece, dar cu strat de zăpadă.

15 Primăvara a debutat cu o perioadă relativ caldă și uscată, plantele reluând vegetația la începutul lunii martie, dar ritmul de creștere a fost lent. A urmat o perioadă cu ploi și temperaturi favorabile creșterii și dezvoltării. Perioadele cu ploi s-au prelungit până spre sfârșitul lunii mai. Luna iunie a debutat cu temperaturi peste cele normale și cu secetă la sol și arșiță în aer. Fenomenul a fost mai accentuat comparativ cu alte locații, plantele intrând în coacere forțată. Recoltarea s-a făcut în 16 iulie 2012, cu combina fermei. La momentul recoltării s-a cântărit producția fiecărei parcele, s-a determinat umiditatea și au fost prelevate probe pentru analiza de calitate. Precizia de lucru: kg/ha. Pentru a afla diferenţa certă dintre două variante, din diferenţa matematică scădeţi precizia de lucru. Precizia de repetare a rezultatelor: 95% Pentru a avea o imagine cât mai obiectivă asupra rezultatelor, priviți în ansamblu și comparați între ele rezultate din aceeași locație. Nu vă uitați atât la valoarea absolută a cifrei, cât la diferențele dintre variante. Nu apreciați ca fiind certe diferențe relativ mici, acestea putând să nu fie reale din punct de vedere agronomic. Pentru rezultate din locații diferite, puteți lua lua drept referință soiurile comune. Analiza de calitate a fost efectuată cu aparat de tip Infratech, la compania Don Carlos. Fotografiile cu aspectul fiecărui soi în timpul vegetației au fost făcute în 15 iunie 2012, iar boabele au fost fotografiate în momentul recoltării. 15

16 Semănatul câmpului de experienţă Starea câmpului la

17 Starea câmpului la (o parcelă are 3 benzi). Starea câmpului la (o parcelă are 3 benzi). 17

18 Soiul AKTEUR. Furnizorul seminţei: AGRO MOŢ SRL şi ANDAGRA SRL. Norma de semănat: 215 kg/ha, la 460 b.g./m.p. Data înspicatului: xx mai. Talia plantelor: 95 cm. Producţia realizată: xxxx kg/ha. Indici de calitate ai recoltei: MHL xxx; gluten umed xxx; indicele Zeleny xxx; proteină xxx; duritate xxx; lucru mecanic (W) xxx. 18

19 Soiul KORNELIUS. Furnizorul seminţei: SCA VOITIM SA. Norma de semănat: 215 kg/ha, la 450 b.g./m.p. Data înspicatului: xx mai. Talia plantelor: 89 cm. Producţia realizată: xxxx kg/ha. Indici de calitate ai recoltei: MHL xxx; gluten umed xxx; indicele Zeleny xxx; proteină xxx; duritate xxx; lucru mecanic (W) xxx. 19

20 Soiul APACHE. Furnizorul seminţei: LIMAGRAIN ROMÂNIA. Norma de semănat: 215 kg/ha, la 455 b.g./m.p. Data înspicatului: xx mai. Talia plantelor: 83 cm. Producţia realizată: xxxx kg/ha. Indici de calitate ai recoltei: MHL xxx; gluten umed xxx; indicele Zeleny xxx; proteină xxx; duritate xxx; lucru mecanic (W) xxx. 20

21 INFORMAŢII GENERALE DESPRE EXPERIENŢA CU SOIURI DE GRÂU Localitatea GĂTAIA jud. Timiș, ferma DON CARLOS Condiţii generale Factorul urmărit: SOIUL Metoda de aşezare: blocuri randomizate cu trei repetiţii. Câmpul de experienţă a fost montat într-o cultură de producţie. Suprafaţa unei parcele: 147 m.p. Tipul de sol: vertisol. Număr de variante: 37 soiuri de grâu, 1 soi de grâu durum, 4 soiuri triticale (Bologna, Alex, Element, Philipp, Chevalier, B 52, Balaton, Astardo, Pireneo, Josef, Adagio, Raptor, Andino, Antile, Cubus, Euclide, Arezzo, Esperia Teremo, Augustus, SO 207, Sollario, Akteur, Apache, GK Bekes, Kornelius, Sobbel, Exotic, Tiepolo, Adelaide, T 218.6, Garcia, Illico, Jindra, Andalusia, Sorrial, Altigo, Ingenio, Claudio (durum), Trismart (triticale), Collegial (triticale), Secon Zac (triticale), Mungis (triticale)). Planta premergătoare: rapiță de toamnă Lucrările solului discuit cu discul greu la 10 cm adâncime arat la 20 cm carrier cultivație totală. Semănatul Data: 28 octombrie Agregatul: tractor CASE + semănătoare VADERSTADT. Adâncimea: 4 cm. Distanţa între rânduri: 12,5 cm. Densitatea: precizată la fiecare soi. Lucrări de întreţinere Precizare: tehnologia aplicată este opțiunea fermei agricole. Fertilizarea complex 10:30:0 250 kg/ha; azotat de amoniu 210 kg/ha; azotat de amoniu 165 kg/ha. Erbicidarea s.a. clorsulfuron 20 grame/ha; Buctril Universal 0,85 lt/ha. Protecția fitosanitară Tango Super 0,75 lt/ha + Novadim 1 lt/ha; Soprano 0,55 lt/ha + Orius 0,5 lt/ha + Novadim 1 lt/ha. 21

22 Favorabilitatea climatică a anului agricol Toamna anului 2011 a fost foarte secetoasă. Răsăritul a avut loc târziu și eșalonat, în perioada decembrie Prima parte a iernii a fost caldă și cu precipitații puține, dar plantele au avut condiții de vegetație. A urmat o perioadă rece și foarte rece, dar cu strat de zăpadă. Primăvara a debutat cu o perioadă relativ caldă și uscată, plantele reluând greu vegetația, iar ritmul de creștere a fost lent la început. A urmat o perioadă cu ploi și temperaturi favorabile creșterii și dezvoltării. Perioadele cu ploi s-au prelungit până spre sfârșitul lunii mai. Luna iunie a debutat cu temperaturi peste cele normale și cu secetă la sol și arșiță în aer. Fenomenul a fost prelungit și accentuat, grăbind maturarea iar coacerea a fost forțată. În data de 11 iunie a fost grindină. Pentru a avea situația obiectivă a comportamentului soiurilor, am făcut evaluarea detaliată și completă a pagubei pentru fiecare soi în parte. Recoltarea s-a făcut în 11 iulie 2012, cu combina fermei. La momentul recoltării s-a cântărit producția fiecărei parcele, s-a determinat umiditatea și au fost prelevate probe pentru analiza de calitate. Precizia de lucru: kg/ha. Pentru a afla diferenţa certă dintre două variante, din diferenţa matematică scădeţi precizia de lucru. Precizia de repetare a rezultatelor: 95% Pentru a avea o imagine cât mai obiectivă asupra rezultatelor, priviți în ansamblu și comparați între ele rezultate din aceeași locație. Nu vă uitați atât la valoarea absolută a cifrei, cât la diferențele dintre variante. Nu apreciați ca fiind certe diferențe relativ mici, acestea putând să nu fie reale din punct de vedere agronomic. Pentru rezultate din locații diferite, puteți lua lua drept referință soiurile comune locațiilor. Analiza de calitate a fost efectuată cu aparat de tip Infratech, la compania Don Carlos. Fotografiile cu aspectul fiecărui soi în timpul vegetației au fost făcute în 09 iunie 2012, iar boabele au fost fotografiate în momentul recoltării. 22

23 Semănatul câmpului de experiență Starea câmpului de experiență 23

24 24 Evoluția unui soi de grâu (același soi)

25 Soiul BOLOGNA. Furnizorul seminţei: DON CARLOS SRL, SYNGENTA ROMÂNIA SRL. Norma de semănat: 190 kg/ha, la 460 b.g./m.p. Data înspicatului: xx mai. Talia plantelor: 74 cm. Producţia recoltată: xxxx kg/ha. Producţia estimată: xxxx kg/ha. Indici de calitate ai recoltei: MHL xxx; gluten umed xx; indicele Zeleny xxx; proteină xxx; duritate xxx; lucru mecanic (W) xxx. 25

26 Soiul ALEX. Furnizorul seminţei: ANDAGRA SRL. Norma de semănat: 190 kg/ha, la 480 b.g./m.p. Data înspicatului: xx mai. Talia plantelor: 82 cm. Producţia recoltată: xxxx kg/ha. Producţia estimată: xxxx kg/ha. Indici de calitate ai recoltei: MHL xxx; gluten umed xxx; indicele Zeleny xxx; proteină xxx; duritate xxx; lucru mecanic (W) xxx. 26

27 Soiul ELEMENT. Furnizorul seminţei: CAUSSADE SEMENCES. Norma de semănat: 190 kg/ha, la 475 b.g./m.p. Data înspicatului: xx mai. Talia plantelor: 110 cm. Producţia recoltată: xxxx kg/ha. Producţia estimată: xxxx kg/ha. Indici de calitate ai recoltei: MHL xxx; gluten umed xxx; indicele Zeleny xxx; proteină xxx; duritate xxx; lucru mecanic (W) xxx. 27