MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ NICOLAE IORGA AL JUDEŢULUI BOTOŞANI A N A L I Z A S T A T I S T I C Ă a incendi

Transcriere

1 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ NICOLAE IORGA AL JUDEŢULUI BOTOŞANI A N A L I Z A S T A T I S T I C Ă a incendiilor la locuinţe şi gospodării cetăţeneşti la nivelul judeţului Botoşani în perioada Generalităţi a) Caracteristicile judeţului Botoşani Judeţul Botoşani este situat în partea de nord-est a României, şi ocupă o suprafaţă de 4986 km 2, reprezentând 2,1% din suprafaţa teritoriului naţional. În judeţul Botoşani zona urbană este formată din două municipii, Botoşani şi Dorohoi şi oraşele Bucecea, Darabani, Flămînzi, Săveni şi Ştefăneşti iar zona rurală este reprezentată de 71 de comune cu 333 de sate. Potrivit datelor preliminare de la recensământul din 2011, populaţia judeţului Botoşani este de locuitori, din care: - mediul urban ; - mediul rural numărul locuinţelor din judeţ este de aproximativ , iar al gospodăriilor de , din care: locuinţe - în mediul urban (39 %) - în mediul rural (61 %) gospodării cetăţeneşti - mediul urban (40 %) - mediul rural (60 %), unei locuinţe revenindu-i în medie 2,3 locuitori iar unei gospodării 2,7 locuitori. Potrivit INS, Manualul personalului de recensământ - RPL 2011, pag. 29 şi pag. 53, o locuinţa este o unitate distinctă din punct de vedere funcţional, alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, prevăzută în general cu dependinţe (bucătărie, baie, etc.) şi/sau alte spaţii de deservire (cămări, debarale, etc.), independentă de alte locuinţe sau spaţii, având intrare separată, indiferent dacă este ocupată de una sau mai multe gospodării sau neocupată. o gospodăria este: - grupul de două sau mai multe persoane care locuiesc împreună în mod obişnuit, având, în general, legături de rudenie şi care se gospodăresc in comun (contribuie împreună la aprovizionarea şi la consumul de alimente şi de alte bunuri esenţiale traiului) şi participă integral sau parţial la bugetul de venituri şi cheltuieli; - grupul de două sau mai multe persoane între care nu există legături de rudenie, dar care declară că, prin înţelegere, locuiesc şi se gospodăresc in comun şi participă integral sau parţial la bugetul de venituri şi cheltuieli al gospodăriei; - persoanele care declară că locuiesc şi se gospodăresc singure. 1

2 În funcţie de zona geografică şi potenţialul economic, atât mediul rural cât şi mediul urban a cunoscut în ultimul timp o dezvoltare de amploare în ceea ce priveşte construcţia de locuinţe. Dacă în regiunile dezvoltate ale judeţului (zonele limitrofe ale municipiilor Botoşani şi Dorohoi, oraşele Darabani, Bucecea şi Săveni) casele vechi construite din materiale tradiţionale au fost înlocuite cu altele noi construite din materiale de construcţie moderne, în zonele sărace folosirea lemnului, paiantei şi chirpicilor ca materiale de construcţie ocupă o pondere importată. De remarcat este şi faptul că datorită posibilităţilor financiare limitate multe locuinţe au rămas nefinalizate, proprietarii fiind nevoiţi să locuiască totuşi în acestea, folosind de multe ori instalaţii electrice şi mijloace de încălzire sau de preparat hrana neomologate sau improvizate. De asemenea, exodul mare a populaţiei din mediul urban spre mediu rural sau zonele periferice ale oraşelor corelat cu lipsa mijloacelor financiare a determinat o mare aglomerare de locuinţe şi anexe gospodăreşti raportată la suprafaţa de teren deţinută în proprietate. b) Pericolul de incendiu Pericolul de incendiu este dat de specificul activităţilor desfăşurate în cadrul locuinţelor şi gospodăriilor cetăţeneşti, amplificate de anumite împrejurări favorizante. În localităţile rurale stările de pericol sunt generate de: tendinţa de aglomerare a locuinţelor datorită faptului că tot mai multe persoane optează pentru mutarea în mediul rural, însă datorită mijloacelor financiare reduse suprafaţa de teren aferentă unei gospodării este mult redusă; construirea de anexe gospodăreşti fără respectarea distanţelor de siguranţă faţă de vecinătăţi; folosirea materialelor de construcţii combustibile fără ca acestea să fie protejate corespunzător la acţiuni termice (ex. sobe încastrate în pereţi combustibili din paiantă sau chirpici, coşuri de fum neizolate faţă de astereala de lemn a acoperişurilor etc.); depozitarea furajelor în locuri improprii şi inadecvate din punct de vedere al prevenirii incendiilor (ex: în imediata vecinătate a construcţiilor, în podurile anexelor gospodăreşti etc.); exploatarea instalaţiilor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii (ex. la locuinţele vechi instalaţia electrică nu a mai fost redimensionată în funcţie de consumatorii casnici nou apăruţi o dată cu progresul tehnic, la construirea de noi anexe gospodăreşti se optează pentru folosirea unor instalaţii şi conductori electrici improvizaţi în detrimentul unor instalaţii omologate în baza unor proiecte tehnice, la apariţia defecţiunilor se apelează pentru remediere la persoane neautorizate în domeniu sau fără cunoştinţe de specialitate etc.); utilizarea focului deschis în spaţii închise (ex. amplasarea lumânărilor aprinse în apropierea materialelor combustibile perdele, draperii etc., lumânări aprinse lăsate în suporturi combustibile, candele lăsate nesupravegheate etc.); folosirea de mijloace de încălzire electrice (reşouri, radiatoare etc.) defecte, improvizate sau amplasate în apropierea materialelor combustibile; exploatarea sobelor de încălzire şi plitelor cu defecţiuni (ex. lipsa uşiţelor la focarele sau cenuşarele sobelor, lipsa cercurilor la plite etc. ce favorizează căderea jarului sau scânteilor); depozitarea sau amplasarea materialelor combustibile pe/lângă sobe supraîncălzite; nesupravegherea copiilor (ex. lăsarea la îndemâna copiilor a mijloacelor de aprindere chibrituri, brichete etc. care sub imboldul curiozităţii aprind diferite obiecte, generând incendii); 2

3 necurăţarea coşurilor de fum, aspect ce conduce la aprinderea funinginii şi a gudronului depus pe pereţii coşului; arderea resturilor vegetale şi gunoaielor rezultate din activităţile gospodăreşti fără respectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor (ex. arderea vegetaţiei uscate sau resturilor menajere pe timp de vânt, amplasarea grămezilor ce urmează a fi distruse prin ardere în apropierea şurelor, adăposturilor pentru animale sau depozitelor de furaje etc.). În mediul urban, la locuinţe se manifestă, în special, următoarele pericole: exploatarea instalaţiilor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii; utilizarea simultan a unui număr mare de consumatori de electricitate care duc la suprasolicitarea circuitelor; exploatarea defectuoasă a sistemelor de alimentare cu gaze naturale (ex. furtunuri neomologate pentru instalaţiile de gaz, neetanşeitatea garniturilor de siguranţă etc.); nesupravegherea copiilor (jocul copiilor cu focul); Pericolele enumerate mai sus sunt agravate de următorii factori cu tendinţă din ce în ce mai mare de manifestare, în ultimii ani: grad scăzut de educaţie preventivă a cetăţenilor, îndeosebi cei de vârsta a treia, şomerii etc. (care nu participă la diferite activităţi de informare preventivă) ; nivel scăzut de trai; acţiuni intenţionate de incendiere generate pe fondul răzbunării; viciul fumatului (în locuri cu risc de incendiu). 2. Date statistice privind incendiile la locuinţe şi gospodării cetăţeneşti a) statistica incendiilor Datele statistice de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Nicolae Iorga al Judeţului Botoşani arată că, în perioada analizată, la nivelul judeţului Botoşani s-au produs 977 incendii la locuinţe şi gospodării cetăţeneşti, ceea ce înseamnă, în medie, 326 incendii anual După cum se poate observa numărul incendiilor este fluctuant, în creştere cu 25 % în 2011 faţă de 2010 şi în scădere cu 10 % în 2012 faţă de Numărul incendiilor a fost mult mai mic în anul 2010 (cu ~ 20 % faţă de 2011 şi cu ~ 12 % faţă de 2012) datorită în primul rând faptului că anul 2010 a fost un an bogat în precipitaţii sub formă de ploaie, ceea ce a redus numărul incendiilor ce aveau drept cauză focul deschis în spaţii deschise (focuri nesupravegheate sau făcute pe timp de vânt etc.) ori fumatul. Ponderea cea mai mare au avut-o incendiile la locuinţe şi gospodării cetăţeneşti din mediul rural. Aceasta datorită unei mari aglomerări de materiale combustibile şi unei frecvenţe mai mari de manifestare a cauzelor de incendiu, comparativ cu mediul 3

4 urban. Incendiile din mediul urban reprezintă ~ 32 % (1/3) din numărul de incendii din mediul rural şi ~ 25 % din numărul total de incendii. Număr incendii mediul urban/rural rural urban Situaţia incendiilor pe localităţi este prezentată în anexa nr. 1. b) cauze de incendiu / împrejurări Incendiile la locuinţe şi gospodării cetăţeneşti s-au manifestat, în special, ca urmare a: a) instalaţiilor electrice defecte sau improvizate 91 incendii (în medie 30/an); b) aparatelor electrice lăsate sub tensiune, nesupravegheate 55 incendii (în medie 18/an); c) sistemelor sau mijloacelor de încălzire defecte, nesupravegheate sau improvizate 36 incendii (în medie 12/an); d) coşurilor/burlanelor de fum defecte, necurăţate sau neizolate termic 222 incendii (în medie 74/an); e) jocului copiilor cu focul 97 incendii (în medie 32/an); f) fumatului 89 incendii (în medie 30/an); g) focului deschis în spaţii închise 27 incendii (în medie 9/an); h) autoaprinderii 19 incendii (în medie 6/an); i) jarului sau scânteilor purtate de vânt căzute pe materiale combustibile 17 incendii (în medie 6/an); j) acţiunilor intenţionate 115 incendii (în medie 38/an); k) focului deschis în spaţii deschise 84 incendii (în medie 28/an); l) jarului sau scânteilor căzute din sistemele de încălzire 47 incendii (în medie 16/an); m) amplasării necorespunzătoare a materialelor combustibile faţă de sursele de încălzire 17 incendii (în medie 6/an); n) altor împrejurări 61 incendii (în medie 21/an). Dintre cauzele de incendii prezentate, folosirea coşurilor/burlanelor de fum defecte, necurăţate sau neizolate termic faţă de materialele combustibile au determinat cele mai multe incendii şi acestea, aşa cum o arată statistica, sunt într-o continuă creştere % % 92 Cele mai multe incendii având această cauză s-au produs în mediul rural la locuinţe a căror proprietari sunt persoane în etate (de vârsta a treia), care datorită vârstei înaintate şi a mobilităţii scăzute neglijează curăţarea şi repararea periodică a coşurilor de fum sau sunt în imposibilitatea efectuării acestor operaţiuni. De asemenea 4

5 nivelul de trai scăzut nu le permite apelarea la un coşar autorizat sau la o firmă de coşărit. Nr. Crt Dinamica cauzelor de incendiu pe ani CAUZE / ÎMPREJURĂRI DETERMINANTE instalaţii electrice defecte sau improvizate aparate electrice lăsate sub tensiune, nesupravegheate sisteme sau mijloace de încălzire defecte, nesupravegheate sau improvizate coşuri/burlane de fum defecte, necurăţate sau neizolate termic Dinamica faţă de Nr. Nr. % % anul incendii incendii precedent 2012 Dinamica faţă de Nr. % anul incendii precedent % % % % % % % % 5. jocul copiilor cu focul % % 6. fumatul % % focul deschis în spaţii 7. închise % % 8. autoaprindere % % 9. jar sau scântei purtate de vânt căzute pe materiale combustibile % % 10. acţiune intenţionată % % focul deschis în spaţii 11. deschise % % jar sau scântei căzute 12. din sistemele de încălzire % % 13. amplasarea necorespunzătoare a materialelor combustibile faţă de sursele de încălzire % % 14. alte împrejurări % % T O T A L % % c) destinaţia locului iniţierii incendiilor Raportat la locul iniţial de producere, cele mai multe incendii s-au manifestat la: - poduri / mansarde / acoperişuri (243 incendii) rural urban

6 Se observă că în ambele zone (urban/rural), în perioada analizată, numărul de incendii la pod/ mansardă/ acoperiş a crescut cu ~ 44 % în mediul urban şi cu ~ 33 % în mediul rural. Cauza probabilă: necurăţarea, nerepararea sau neizolarea faţă de materialele combustibile a coşurilor de fum. - dormitoare (87 incendii) urban rural 0 După cum se poate observa, numărul incendiilor în dormitoare s-au menţinut oarecum constant cu o uşoară scădere anuală în mediul rural cu ~ 6 % în timp ce în mediul urban acestea având fluctuaţii (creştere cu ~ 50 % în 2011 şi scădere cu ~ 24 % în 2012). - bucătării (128 incendii) urban rural 5-5 În bucătării, incendiile sunt determinate în mediul rural de folosirea plitelor cu defecţiuni, fisuri etc. în timp ce în mediul urban lăsarea aparatelor electrocasnice în folosinţă, nesupravegheate constituie principalele cauze de incendiu. - depozite de furaje (318 incendii) rural urban După cum se observă, cele mai multe incendii s-au produs la depozite de furaje din mediul rural. Cauzele principale ale acestor incendii au fost acţiunile intenţionate 6

7 ca acţiuni de răzbunare, dar şi inconştienţa unor cetăţeni care folosesc focul deschis în condiţii de vânt sau în imediata vecinătate a furajelor, toate acestea întreţinute şi de gradul mare de inflamabilitate şi combustibilitate al furajelor. - adăposturi pentru animale (49 incendii) rural urban Majoritatea incendiilor izbucnite la adăposturile de animale au avut loc în mediul rural, 42 incendii, ca urmare a activităţii accentuate privind creşterea animalelor, faţă de doar 7 incendii în mediul urban. Fluctuaţia incendiilor în mediul rural este aproximativ constantă, cauza acestora fiind în primul rând exploatarea instalaţiilor electrice cu improvizaţii sau defecţiuni, precum şi fumatul. Situaţia detaliată a destinaţiei locului iniţial al producerii incendiilor este prezentată în anexa nr. 2 d) forţe participante la stingere În perioada analizată, stingerea incendiilor s-a realizat de : Nr. Forţe care au asigurat crt. stingerea incendiilor Nr. % Nr. % Nr. % 1. Serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă % % % 2. Serviciile profesioniste în cooperare cu S.V.S.U % % % 3. Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă 12 4 % 14 4 % 15 4,5 % 4. Populaţie 2 1 % 5 1 % 1 0,5 % T O T A L % % % De la an la an procentul de participare la stingerea incendiilor a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă este într-o uşoară scădere 78 % în 2010, 73 % în 2011 şi 69,5 % în 2012, în timp ce participarea serviciilor profesioniste este constantă, 95 %. e) victimele incendiilor În perioada , 52 persoane au fost victime ale incendiilor produse la locuinţe şi gospodării cetăţeneşti de pe raza judeţului Botoşani, din care 32 au decedat iar 20 au fost rănite. Victime - 52 Decedaţi - 32 Răniţi Adulţi - 26 Copii - 6 Adulţi - 15 Copii - 5

8 Pe ani, situaţia se prezintă astfel : Adulţi 41 Decedaţi 26 Răniţi Copii 11 Decedaţi 6 Răniţi procente: Raportat la vârsta persoanelor victime ale incendiilor, avem următoarele Persoane decedate 12; 38% 6; 19% 0; 0% 0; 0% peste 70 2; 6% 12; 37% Se constată un număr ridicat de decedaţi în rândul persoanelor peste 70 de ani, ca urmare, în principal, a mobilităţii scăzute şi reducerii capacităţii de concentrare şi atenţie, ceea ce a dus la imposibilitatea salvării în cazul incendiilor. De asemenea, un număr ridicat de decedaţi se constată şi în rândul persoanelor cu vârste între ani, datorate în special adormitului cu ţigara aprinsă sau ca urmare a folosirii pe timpul nopţii a unor sisteme de încălzire defecte (sobe, plite), jarul sau scânteile căzute din acestea producând incendii. În categoriile de vârstă şi de ani nu s-au înregistrat decese. Acest lucru se datorează şi faptului că aceştia fiind integraţi în procesul de învăţământ participă la diferite acţiuni informativ - educative organizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgentă al judeţului Botoşani, cunoscând şi aplicând măsurile de prevenire a incendiilor. 8

9 Din situaţiile cele mai dramatice privind decesele, care au fost înregistrate în această perioadă, amintim : - 05 august 2010, Carasa, comuna Corlăteni Trei copii cu vârste de 5 ani, 3 ani şi respectiv 1 an şi-au pierdut viaţa într-un incendiu la locuinţa în care dormeau. Incendiul a izbucnit de la o lumânare lăsată nesupravegheată, casa de locuit fiind cuprinsă de flăcări în proporţie de 80%, copiii nemaiputând fi salvaţi aprilie 2011, BOTOŞANI, comuna Corni Trei copii, doi băieţei în vârstă de 1 an şi 6 luni respectiv 2 ani şi 9 luni şi o fetiţă de 4 ani, lăsaţi nesupravegheaţi de mamă au ars în propria casă. Tatăl era plecat la muncă în Serbia. Jarul căzut din sobă pe materiale combustibile a aprins locuinţa. Deşi vecinii au sărit să salveze micuţii din flăcări, pentru cei doi băieţei a fost prea târziu. Fetiţa, în stare foarte gravă a fost transportată cu un elicopter SMURD la Bucureşti februarie 2012, municipiul Dorohoi Doi copii în vârstă de 6 ani şi respectiv 2 ani şi bunica acestora în vârstă de 64 ani, şi-au găsit sfârşitul într-un incendiu de locuinţă produs de la o lumânare lăsată aprinsă pe timpul nopţii. De menţionat faptul că în aceeaşi dată la diferenţă de câteva ore, în municipiul Botoşani, doi adulţi, un bărbat de 45 ani şi o femeie de 54 ani, au decedat într-un incendiu de locuinţă cauzat de faptul că unul din ei a adormit cu ţigara aprinsă. O a treia persoană, o femeie în vârstă de 50 ani, a fost salvată în ultimul moment. În urma acestor statistici îngrijorătoare, în luna septembrie 2012, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă în parteneriat cu E.ON Romania, a lansat campania de informare şi educare preventivă F.O.C. Flăcările Omoară Copii, ce are ca obiectiv principal reducerea numărului de incendii la locuinţe şi gospodării cetăţeneşti şi implicit a numărului victimelor din rândul copiilor. Persoane rănite 3; 15% 3; 15% 3; 15% 2; 10% peste 70 6; 30% 3; 15% Numărul ridicat de răniţi la persoane cu vârste între de ani se datorează în principal încercării acestora de a stinge focul şi a salva bunurile în primă fază, înainte de sosirea pompierilor. Numărul răniţilor în rândul persoanelor cu vârstă peste 70 de ani se datorează în primul rând gradului scăzut de mobilitate şi reacţiei reduse de acţiune al acestora în cazul producerii unui incendiu. Situaţia detaliată a victimelor ca urmare a incendiilor de locuinţe, raportate la împrejurarea determinantă şi vârstă, este prezentată în anexa nr. 3. 9

10 3. Concluzii Analiza statistică a incendiilor la locuinţe şi gospodării cetăţeneşti produse în perioada pune în evidenţă faptul că majoritatea incendiilor s-au produs ca urmare a nerespectării măsurilor de prevenire a incendiilor, corelată cu situaţia financiară precară şi nivelul de trai scăzut al populaţiei, care a utilizat instalaţii şi aparate/echipamente electrice/ termice învechite, cu defecţiuni sau improvizaţii, coşuri de fum necurăţate, nereparate sau neizolate termic sau ca urmare a exploatării necorespunzătoare a sobelor de încălzit. Îngrijorător este faptul că un număr mare de incendii au avut drept cauză acţiunile intenţionate, viciul fumatului în locuri cu risc de incendiu şi aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigară sau lăsarea la îndemâna copiilor a surselor de aprindere. Majoritatea incendiilor s-au produs la locuinţe şi gospodării cetăţeneşti cu proprietari de vârsta a treia la care informaţiile şi recomandările preventive ajung mai greu sau care nu conştientizează pericolele la care se expun, ei şi bunurile lor, în cazul nerespectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor specifice. 10

11 SITUAŢIA INCENDIILOR PE LOCALITĂŢI Anexa nr. 1 Nr. crt. 1. Localitatea Municipiul Botosani Total Municipiul Dorohoi Oraşul Bucecea Oraşul Darabani Oraşul Flaminzi Oraşul Saveni Oraşul Stefanesti Comuna Adaseni Comuna Albesti Comuna Avrameni Comuna Baluseni Comuna Blandesti Comuna Braesti Comuna Broscauti Comuna Calarasi Comuna Cîndeşti Comuna Concesti Comuna Copalau Comuna Cordareni Comuna Corlateni Comuna Corni Comuna Cosula Comuna Cotusca Comuna Cristesti Comuna Cristinesti Comuna Curtesti Comuna Dangeni Comuna Dersca Comuna Dimacheni Comuna Dobirceni Comuna Draguseni Comuna Durnesti Comuna Frumusica Comuna George Enescu Comuna Gorbanesti Comuna Hilişeu Horia Comuna Hănesti Comuna Havîrna Comuna Hlipiceni Comuna Hudesti Comuna Ibanesti

12 42. Comuna Leorda Comuna Lozna Comuna Lunca Comuna Mihai Eminescu Comuna Manoleasa Comuna Mihalaseni Comuna Mihăileni Comuna Mileanca Comuna Mitoc Comuna Nicseni Comuna Paltinis Comuna Pomirla Comuna Prajeni Comuna Rădăuţi Prut Comuna Rachiti Comuna Rauseni Comuna Ripiceni Comuna Roma Comuna Romanesti Comuna Santa Mare Comuna Sendriceni Comuna Stauceni Comuna Stiubeni Comuna Suharau Comuna Sulita Comuna Todireni Comuna Trusesti Comuna Tudora Comuna Ungureni Comuna Unteni Comuna Vaculesti Comuna Vîrfu Campului Comuna Viisoara Comuna Vladeni Comuna Vlăsinesti Comuna Vorniceni Comuna Vorona T O T A L

13 DESTINAŢIA LOCULUI INIŢIAL AL PRODUCERII INCENDIILOR Anexa nr. 2 Nr. T O T A L Destinaţia crt. urban rural urban rural urban rural urban rural 1. Pod\mansarda\acoperiş Dormitor Magazie\şopron Bucătărie Depozit mat. combustibile Camera de zi Depozit furaje Hol Balcon Adăpost animale Casa scării Hală producţie/atelier Uscător Birouri Subsol/pivniţă Baie Garaj Curte Centrală termică Debara/cămară Adăpost păsări Coş de fum Afumătoare Altele T O T A L

14 Anexa nr. 3 Nr. crt Cauza / împrejurarea determinantă Operarea greşită a buteliei de aragaz Scurt circuit electric Jar căzut din sistemul de încălzire Sisteme de încălzire nesupravegheate Foc deschis în spaţii închise (lumânare lăsată aprinsă nesupravegheată) Coş de fum defect/necurăţat/ neizolat termic Sisteme de încălzire amplasat necorespunzător / lângă materiale combustibile Aparate electrice de încălzire defecte Fumatul Acţiune intenţionată Acţiunea unei persoane iresponsabile Acţiunea intenţionată Aparate electrocasnice lăsate sub tensiune Victime ca urmare a incendiilor de locuinţe, raportate la împrejurarea determinantă şi vârstă Grupe de vârstă Total decedaţi Anul Decedaţi Răniţi peste peste Total răniţi