RAPORT DE MEDIU LA PLAN URBANISTIC ZONAL CONSTRUIRE SPATII PENTRU SERVICII CAZARE IN TRANZIT, SPATII COMERCIALE SI CAFENEA, SPATII DEPOZITARE, SPATII

Transcriere

1 RAPORT DE MEDIU LA PLAN URBANISTIC ZONAL CONSTRUIRE SPATII PENTRU SERVICII CAZARE IN TRANZIT, SPATII COMERCIALE SI CAFENEA, SPATII DEPOZITARE, SPATII PENTRU BIROURI, IMPREJMUIRE TEREN, STATIE CARBURANTI T184/1, P23, COM. DRAGALINA, (EXTRAVILAN), JUD. CALARASI Comuna Dragalina JUD. CALARASI BENEFICIAR: SC REZIDENTIAL GOLD SRL CONSILIUL LOCAL com. DRAGALINA 1

2 CUPRINS DATE GENERALE CAPITOLUL 1 CARACTERISTICILE PUZ-ULUI 1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUZ 1.2 Propuneri de organizare urbanistica 1.3 Relatia cu alte planuri si programe CAPITOLUL 2 STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE 2.1 Calitatea factorilor de mediu 2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ CAPITOLUL 3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA 3.1 Relief 3.2 Geologie 3.3 Hidrografia si hidrogeologia 3.4 Clima 3.5 Flora si fauna 3.6 Solurile 3.7 Patrimoniul cultural CAPITOLUL 4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ CAPITOLUL 5 OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI 5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international 5.2 Varianta propusa CAPITOLUL 6 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI A. Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea PUZ 1. Factor de mediu aer 2. Factor de mediu apa 3. Eliminare deseuri B. Impact si efecte rezultate prin implementarea PUZ C. Evaluarea impactului Matrice de evaluare CAPITOLUL 7 2

3 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA CAPITOLUL 8 MASURI DE PREVENIRE REDUCERE SI COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUZ-ULUI 8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer 8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa 8.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol 8.4 Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si fauna 8.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale 8.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice CAPITOLUL 9 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME CAPITOLUL 10 MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-ULUI CAPITOLUL 11 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 3

4 DATE GENERALE Denumire proiect: Construire spatii pentru servicii cazare in tranzit, spatii comerciale si cafenea, spatii depozitare, spatii pentru birouri, imprejmuire teren, statie carburanti T184/1, P23, Com. Dragalina, (extravilan), Jud. Calarasi Titular/Beneficiar: SC REZIDENTIAL GOLD SRL, str Stefan cel Mare, nr. 533, camera 1 Braila. Proiectant general PUZ: S.C. PROIECT CONSTRUCT S.R.L Calarasi, arh. Samoila Laurentiu Realizator documentatie mediu: evaluator principal de mediu Vraciu Sevastita persoana fizica autorizata, detinator al atestatului de evaluator nr. R-EIM 04-57/ , tel: Evaluarea de mediu s-a realizat conform Directivei SEA (respectiv HG 1076/2004) implicand intocmirea RAPORTULUI DE MEDIU si procesul de consultare cu publicul si cu autoritatile cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului. Amplasare: Arealul care face obiectul PUZ Construire spatii pentru servicii cazare in tranzit, spatii comerciale si cafenea, spatii depozitare, spatii pentru birouri, imprejmuire teren, statie carburanti se afla situat in extravilanul Comunei Dragalina, judetul Calarasi, Tarlaua 184/1, P23 cu o suprafata de 12352mp (din acte si din masuratori), aflata in proprietatea SC TEZIDENTIAL GOLD SRL avand destinatia teren agricol. Terenul este amplasat la est de DN21 in sudul com Dragalina si se invecineaza in partea de sud cu un showroom. CAPITOLUL 1 CARACTERISTICILE PUZ-ULUI 1.1 SCOPUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PUZ Zona care constituie obiectul Planului Urbanistic Zonal Construire spatii pentru servicii cazare in tranzit, spatii comerciale si cafenea, spatii depozitare, spatii pentru birouri, imprejmuire teren, statie carburanti se afla situata in partea de Sud fata de localitatea Dragalina, judetul Calarasi. Zona reglementata prin prezentul PUZ are ca element principal dezvoltarea unei zone rezidentiale de prestari servicii, cazare, spatii comerciale, in comuna Dragalina, judetul Calarasi. Prin realizarea acestor investitii se va pune in valoare potentialul agricol al zonei. 4

5 Prin documentatia de fata s-a urmarit: - actualizarea documentatiilor existente; - oferirea unei solutii viabile privind dezvoltarea unei zone agricole; Prin propunerile de organizare de spatii de servicii cuprinse in acest P.U.Z. se urmareste revitalizarea zonei si marcarea ei pe harta comunei ca arie atractiva din punct de vedere functional. Obiectivele generale ale proiectului vizeaza: - Valorificarea potentialului existent (spatial, economic), concomitent cu ameliorarea disfunctionalitatilor semnalate in zona, prin identificarea tendintelor spontane de dinamism economic si a premiselor de configurare spatiala; - Stabilirea structurii morfo-functionale si configurativ-spatiale zona de sud a Comunei Dragalina. Strategia de dezvoltare a zonei urmareste: - obtinerea unei imagini urbane la scara zonei in concordanta cu statutul acesteia in cadrul comunei si cu necesitatea de reprezentativitate la nivelul judetului. Strategii de interventie: - realizarea unei dotari optime cu servicii si functii specifice activitatii agrozootehnice; - valorificarea potentialului agricol al zonei; - utilizarea functionala eficienta; - ridicarea calitatii estetico-functionala si de accesibilitate, repartitie si relationare facila a dotarilor propuse; - stoparea degradarii ecologice a zonei si amenajarea peisagistica-ambientala. Principalele propuneri functionale sunt: - conturarea unei zone functionale prin realizarea de zone de dezvoltare a unei activitati agroindustriale. Principalele propuneri configurativ-spatiale au urmarit racordarea la prevederile PUG Comuna Dragalina si conturarea unei zone coerente la nivel compozitional agriindustrial. Pentru P.U.Z., Consiliul Judetean a emis Certificatul de Urbanism nr. 88/ , anexat in copie xerox la documentatie REGIM JURIDIC Terenul avut in vedere in cadrul acestui PUZ, in suprafata totala de mp, se afla in extravilanul Comunei Dragalina, jud. Calarasi, tarlaua nr. 184/1, P23 si este in proprietatea SC REZIDENTIAL GOLD SRL. Se propune introducerea terenului in intravilan si stabilirea relatiilor pentru echiparea tehnico-edilitara si amplasarea de constructii aferente unitatii de servicii propuse REGIM ECONOMIC Folosinta actuala a terenului este agricola iar propunerea este de modificare a categoriei de folosinta a terenului cu trecerea suprafetelor in categoria unitati servicii. Pe terenul extravilan cu destinatia agricola in suprafata de mp nu pot fi realizate investitii de nici un fel decat dupa realizarea, avizarea si aprobarea unui P.U.Z conform prevederilor Legii nr. 5

6 50/1991, republicata in 2004 cu modificarile si completarile ulterioare privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si cele ale Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul asa cum a fost modificata prin Legea nr. 289/ REGIM TEHNIC Planul Urbanistic Zonal este elaborat in conformitate cu reglementarea tehnica Ghid privind metodologia de elaborare si continutul cadru al P.U.Z.-ului aprobata prin Ordinul M.D.L.P.L nr. 176/N/ de specialisti inscrisi in Registrul Urbanistilor. Procentul de ocupare al terenului si coeficientul de utilizare a terenului s-a stabilit prin P.U.Z. conform H.G.R. nr. 525/1996, cu modificarile ulterioare si in conditiile impuse de Ghidul privind elaborarea si aprobarea Regulamentelor Locale de Urbanism aprobat prin Ordinul M.D.L.P.L nr. 21/N/ Nu este proiectata Reteaua de drumuri noi intrucat accesul in zona este rezolvat. Toate utilitatile necesare pentru functionarea U.T.R vor fi proiectate si realizate prin grija proprietarului terenurilor introduse in intravilan SITUATIA EXISTENTA Terenul face parte din extravilanul com. Dragalina, in prezent este liber de sarcini, avand destinatia de teren agricol. Terenul pe care se va amplasa obiectivul este de forma poligonala, fiind amplasat pe DN 21si are in prezent destinatia de teren agricol. Accesul in zona studiata se face din DN 21, drum care face legatura intre Calarasi- Slobozia. OCUPAREA TERENULUI In prezent terenul estet liber de constructii, neamenajat si are functiunea de teren agricol. PUZ pentru aceasta zona, consta in aprofundarea si rezolvarea problemelor urbanistice - functionale, tehnice si estetice ale zonei. Disfunctionalitatile zonei: slaba echipare edilitara lipsa utilitatilor discrepante functionale zona nu beneficiaza de prezenta retelelor edilitare (gaz, canalizare); zona destructurata cu disfunctii de imagine, estetica si ambient la nivelul spatiului in prezent neconstruit; asigurata accesibilitatea si circulatia carosabila in zona de terenuri agricole, lipsa infrastructurii; In dezvoltarea viitoare a zonei trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte: necesitatea integrarii tuturor tipurilor de circulatie si transport care pot aparea: transport in comun de suprafata, transport de marfa, trafic automobile, persoane, trafic biciclete, trafic motociclete, trafic pietonal; necesitatea realizarii unor parcari care sa raspunda cerintelor impuse atat de aprovizionarea cu materii prime cat si pentru clientii spatiului de servicii. ECHIPAREA TEHNICO - EDILITARA Cai de comunicatie si transport 6

7 Dintre tipurile de cai de comunicatie existente, singurul care deserveste terenul studiat este circulatia rutiera. Accesul la spatial de servicii se va face din drumul judetean DN 21. Alimentarea cu apa potabila Alimentarea cu apa In zona studiata nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila. Canalizarea apelor uzate In zona studiata nu exista retea de canalizare. Alimentarea cu energie termica si gaze naturale Nu exista capacitate de producere a agentului termic si nici retele majore de transport al acestuia. In zona terenului studiat nu se afla amplasate conducte magistrale de gaze. Alimentarea cu energie electrica In zona exista retea de joasa tensiune pentru racordarea constructiilor la reteaua de energie electrica existenta. 1.2 PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA Zonificarea si bilantul teritorial propus Zona studiata este libera de constructii si are functiunea de teren agricol. Prin realizarea amenajarilor si constructiilor propuse se va obtine o zona cu functiune spatii pentru servicii cazare in tranzit, spatii comerciale si cafenea, spatii depozitare, spatii pentru birouri, statie carburanti. In conformitate cu Planul Urbanistic Zonal studiat, se propune introducerea in intravilan a unei suprafete de teren de mp pentru realizarea unei unitati sevicii. Proiectul prevede: - realizarea unui sistem local de alimentare cu apa care sa asigure necesarul de apa potabila si canalizare ape uzate su pluviale. - realizarea unei statii de distributie carburanti prevazute cu 2 rezervoare si 2 pompe de distributie; - hale de depozitare; - birouri; - spatii de cazare (motel); - magazin si cafenea; - drumuri interioare si parcari; - spatii verzi. Constructiile ce se vor realiza in unitatea de servicii vor fi: 1. 1 magazin cafenea 54 m 2, 2. 2 rezervoare de carburanti 48 m 2, 3. 2 pompe carburanti 8 m hale depozitare 2 x 540 m 2, 5. depozit si birouri de 540 m 2 7

8 6. motel 126 m 2 ; 7. gospodaria de ape. 8. Spatii verzi 3872,33 mp Suprafata totala este de m 2. BILANT TERITORIAL EXISTENT Nr Crt ZONE FUNCTIONALE EXISTENT Suprafata ha Procent % 1 ZONA TEREN ARABIL 1,235 ha 100 % 2 ZONA TEREN SUB APE 0 ha 0 % 3 ZONA CIRCULATIE RUTIERA, 0 ha 0 % DRUM EXPLOATARE TOTAL TERITORIU ZONA STUDIATA 1,235 ha 100,00 % BILANT TERITORIAL PROPUS Nr Crt ZONE FUNCTIONALE EXISTENT Suprafata m 2 Procent % 1 ZONA CONSTRUITA % 2 PLATFORME BETONATE, 6623,67 53,7 % DRUMURI, PARCARI 3 ZONA SPATII VERZI 3872,33 31,3 % TOTAL TERITORIU ZONA STUDIATA ,00 % Indicii recomandati pentru a stabili o utilizare maxima a terenului sunt: POT = SC/ST x 100 CUT = SD/ST POT = procentul de ocupare a terenului. CUT = coeficientul de utilizare a terenului. SC = suprafata construita la sol a cladirii. ST = suprafata terenului destinat obiectivului. SD = suprafata construita desfasurata. POT = max. 45,00% CUT = 0,90 Obiectivele ce se vor realiza in aceasta noua zona se vor integra obligatoriu in ambientul arhitectural si echilibrul compozitional al zonei. Regimul de inaltime maxim admis al constructiilor in intavilan va fi P+2(din care ultimul poate fi mansardat). 8

9 Obiective de utilitate publica modernizarea cailor de comunicatie rutiera, amenajarea intersectiilor; lucrarile de infrastructura legate de imbunatatirea si dezvoltarea retelelor tehnico edilitare; amenajarea de spatii plantate cu rol de protectie si estetic; dezvoltarea si echipare hidroedilitara. 1.3 RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME Zona luata in studiu nu a fost prinsa in intravilanul PUG Comuna Dragalina. Planul urbanistic zonal are la baza urmatoarele documentatii: Datele continute in piesele scrise si desenate la P.U.G. Comuna Dragalina; Strategia de dezvoltare la nivel judetean si local; Studiile hidrogeologic si geotehnic; Legislatia de urbanism si cea complementara acesteia. CAPITOLUL 2 STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE Factor de mediu sol 2.1 Calitatea factorilor de mediu Conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Călăraşi, categoriile de folosintă ale solurilor sunt : Terenuri agricole : ha terenuri arabile, din care în sectorul privat ha - vii şi pepiniere viticole 5120 ha, din care în sectorul privat 5109 ha - livezi şi pepiniere pomicole 191 ha, din care în sectorul privat 170 ha - păşuni ha, din care în sectorul privat 5045 ha - fâneţe 134 ha, din care în sectorul privat 28 ha Terenuri forestiere :22001 ha, din care în sectorul privat 254 ha Ape şi bălţi :29906 ha, din care 396 ha în sectorul privat Alte suprafeţe : ha, din care în sectorul privat ha Nr. crt Categoria de folosinţã Suprafaţa (ha) Arabil Păşuni

10 3. Fâneţe şi pajişti naturale 4. Vii Livezi TOTAL AGRICOL Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Călăraşi, în perioada In anul 2006 suprafata arabila de ha, a fost cultivata doar pe ha, diferenta de ha nefiind cultivata deoarece a fost afectata de inundatiile din primavara. Structura de cultura, in anul 2006: grau, secara, orz, orzoaica, porumb, fasole, mazare, floarea soarelui, rapita, soia, sfecla de zahar, etc. Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare al celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate diferenţiate după nota medie de bonitare (clasa I puncte clasa a V-a 1-20 puncte). Clasele de calitate ale terenurilor stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole. Conform datelor furnizate de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Călăraşi, situaţia încadrarii terenurilor este urmatoarea : Folosinţă Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V ha % din total folosinţă ha % din total folosinţă ha % din total folosinţă ha % din total folosinţă ha % din total folosin ţă Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Călăraşi Datele sunt calculate pe baza studiilor pedologice si de bonitate a solurilor efectuate de catre Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Călăraşi pana la data de Solurile Pe teritoriul judetului Calarasi predominante sunt cernoziomurile. Astfel, pe directia est vest se succed urmatoarele tipuri: cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri, cernoziomuri cambice, cernoziomuri arhilo iluviale si soluri brun roscate tipice, ultimile pe suprafete reduse in extremitatea de vest a judetului. Aceste soluri zonale s-au format pe loess sau depozite loessoide. Solurile aluviale cu diferite texturi sau stadii de gleizare, se intalnesc in luncile largi ale Dambovitei, Argesului si Dunarii. In acelasi lunci, soloneturile ocupa suprafete destul de reduse. 10

11 Fertilitatea ridicata a diferitelor tipuri de cernozioomuri, ca si a solurilor aluviale, care formeaza impreuna peste 97% din suprafata fondului funciar, explica larga folosire in agricultura a acestora, precum si caracterul predominant cerealier al agriculturii. Solurile reprezentative pentru municipiul Calarasi si imprejurimi sunt cernoziomurile argiloaluvionare cam 80 %, solurile cenusii inchise si cernoziomurile carhonatice. Intalnim aici cele mai importante tipuri zonale de sol, prin extensiune si fertilitate ceea ce duce la o folosinta multipla, la o gama larga de culturi agricole: grau, floarea - soarelui, sfecla, orz, ovaz, mazare, tutun. Tipuri de sol Solurile sunt reprezentate in general de cernoziomuri levigate, formate pe loess, avand rezerve apreciabile de substante nutritive si un grad ridicat de fertilitate. Conditiile favorabile de sol si relief explica caracterul predominant cerealier al comunei Factor de mediu apa Apa de suprafata Reteaua hidrografica se compune din 2 bazine hidrografice, Bazinul Dunării si al Argesului si dintrun subbazin, cel al Mostistei. 11

12 Fluviul Dunărea, care delimiteaza teritoriul judeţului in sud si sud- est de la km 300 (Cernavoda) la km 450 (Gostinu), se desparte in doua braţe: Borcea pe stanga si Dunărea Veche pe dreapta care inchid intre ele: Balta Ialomitei sau Insula Mare a Ialomitei. Reţeaua hidrografică a judeţului este tributară în totalitate fluviului Dunărea. În afara râurilor Argeş şi Dâmboviţa, care prin sectoarele lor inferioare drenează partea de SV a judeţului, celelalte râuri de mai mică importanţă aparţin reţelei autohtone. Dintre acestea sunt de menţionat Mostiştea (1734 km 2 ), cu izvoarele în judeţul Ialomiţa, Berza (66 km 2 ), Zboiul (100 km 2 ). Densitatea medie a reţelei hidrografice de numai 0,12 km/km 2 este una din cele mai scăzute din ţară. De remarcat faptul că în partea de NE a judeţului densitatea este practic nulă. Pe teritoriul judeţului Călăraşi Dunărea are o lungime de 150 km. Debitul mediu multianual al Dunării este de 5890 mc/s la intrarea în judeţ şi cca 5970 mc/s la ieşire. Debitul se dirijeaza în principal pe Dunărea Veche (90 % ), braţul Borcea fiind slab alimentat (cca 600 mc/s). După legătura acestuia cu braţul Răul procentul creşte la cca 60 %, ceea ce face ca navigaţia să fie dirijată în prezent pe traseul Dunărea Veche Răul Borcea. Afluentul cel mai important al Dunării în cadrul judeţului este râul Argeş, care se varsă în aceasta în amonte de Olteniţa la km Intrarea în judeţ se face în aproprierea localităţii Budeşti cu o suprafaţă de bazin de aproximativ 9200 km 2, iar la vărsare, aceasta creşte la km 2. Creşterea suprafeţei de bazin se datorează în principal afluentului acestuia, Dâmboviţa ( 2830 km 2 ) pe care îl primeşte în aval de Budeşti. Debitul mediu multianual al râului Argeş la intrarea în judeţ este 56 mc/s, iar la vărsare ajunge la 73 mc/s. Lacurile din judeţul Călăraşi sunt în general de natura antropică, reprezentate prin iazuri răspândite în majoritate pe valea Mostiştei şi afluenţii acestuia, pe Rasa, Luica, Zboiul, Berza şi Pasărea. Dintre lacurile naturale trebuie menţionate în primul rând limanele fluviale situate de-a lungul Dunării şi anume: Mostiştea, Gălăţui cu Potcoava, amplasate pe cursul inferior al văii Berza. Lacurile de lunca mai numeroase altădată sunt reprezentate astăzi doar de Ciocănesti şi Iezer- Călăraşi din Lunca Dunării, Mitreni din lunca Argeşului şi Tătarul din Lunca Dâmboviţei. Pe baza datelor provenite din forajele hidrogeologice, in zona cercetata au fost separate trei tipuri de acvifere: freatic, de medie adancime si de adancime. 1. Acviferuf freatic este alimentat din apele de suprafata si din precipitatiile atmosferice. Acviferul prezinta variatii mari din punct de vedere al capacitatii de debitare si este constituit din unul sau doua strate cu legaturi hidrodinamice intre ele. Acest acvifer a fost interceptat printr-o serie de foraje executate in zona, dar nu este captat decat in fantani satesti, deoarece, datorita pozitiei sale, se afla in stransa interdependenta cu apele de suprafata, fiind vulnerabil la poluare. Acest acvifer este localizat in depozitele holocene si constituie o sursa locala de alimentare cu apa. 2. Acviferul de medie adancime se situeaza in nivelele poros-permeabile ale depozitelor pleistocen mediu-pleistocen superioare. Complexul este constituit din 4-5 strate permeabile subtiri, fara mare continuitate areala, cu o granulometrie fina pana la grosiera si cu o comunicare hidraulica pe verticala destul de redusa, separate de intercalatii argiloase sau argilo-marnoase impermeabile. Alimentarea acestui complex se realizeaza din precipitatii si din reteaua hidrografica pe la capetele de strat (Nisipurile de Mostistea afloreaza pe valea Mostistei si pe valea lalomitei, iar Formatiunea de Coconi, pe valea Argesului, pe valea Neajlovului si pe valea Mostistei, precum si prin drenarea locala a apelor freatice sau a celor de mare adancime. 3. Acviferul de adancime este cantonat in depozitele poros-permeabile de varsta romanian superior- pleistocen inferioara (Formatiunea de Fratesti). 12

13 Din studiul apelor subterane reiese ca directia generala de curgere a fluxului subteran de adancime este VSV NE si este influentata de cursul fluviului Dunarea. Nivelul apei freatice este influentat de regimul pluviometric. Valoarea amplitudinii variatiei nivelului freatic este maxima in zona de lunca, scazand la valori de circa 1 m pe terase. Datorita caracteristicilor hidrologice diferite ale straturilor acvifere, Lunca Dunarii a fost impartita in mai multe sectoare: - sectorul Oltenita Calarasi cuprinde un complex permeabil alcatuit din prafuri nisipoase, nisipuri fine si medii, iar la baza din pietrisuri si bolovanisuri. Aceste complex are grosimi cuprinse intre 5 si 25 m, iar debitul panzelor freatice variaza intre 0,6 si 8 l/s pentru denivelari de 0,5 1,8 m. Apele sunt dure si cu un bogat continut de fier. - sectorul corespunzator Baltii Borcea are un complex permeabil cu grosimi ce ating 35 m. Stratul acvifer cantonat in aceste depozite are un debit cuprins intre 0,5 si 3 l/s pentru denivelari de 1,2 1,7 m. Apa are o duritate mare si un continut ridicat de fier si sulf. Apa subterana Sistemul de Gospodarire a Apelor Călăraşi are în administrare o retea constituita din 69 de foraje hidrogeologice de ordinul I si II, distribuite pe tot arealul judeţului. În cadrul programului de monitorizare a reţelei hidrogeologice se efectueaza urmarirea cantitativa si calitativa prin masuratori ale nivelului hidrostatic si prelevari de probe de apă în doua campanii anuale de la un numar de 20 foraje reprezentative. Datorita faptului ca anul 2006 a fost un an bogat în precipitaţii (cu mult peste media anuală) majoritatea forajelor hidrogeologice au fost influentate, avand cresteri semnificative ale nivelului hidrostatic: Adancimea Nr crt Forajul Indicativ H( m) 1 Chirnogi F Chirnogi F Spantov F Spantov F Spantov F Ciocanesti F1R Ciocanesti F Modelu F Beilic F Beilic F Budeşti F Budeşti F Pasarea F1A Fundulea F Nana F Soldanu F Ulmeni F Stoenesti F

14 19 Tudor F Valdimirescu 20 Danesti F Factor de mediu aer Avand in vedere ca terenurile din vecinatatea zonei studiate au doar folosinta agricola, iar activitatile antropice din asezarile umane invecinate nu polueaza aerul, calitatea aerului in zona este buna. Indicatorii de poluare a aerului se situeaza sub limitele concentraţiilor maxime admise şi sub nivelele de atenţie prevazute in STAS 12574/87 Aer in zone protejate si Ordinul 536/97 emis de Ministerul Sanatatii. 1.1 Surse de poluare zonala: - Circulatia rutiera - Surse difuze de combustie - Activitati agrozootehnice Procese de combustie Sursele specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem incalzire) sau mobile (trafic rutier). Surse fixe: - sisteme de incalzire : procese de ardere combustibil; - poluanti de interes : monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi in suspensie. Sursele de poluare sunt dispersate in lungul arterei principale de circulatie si se caracterizeaza prin functionare zilnica intermitenta, indeosebi in sezonul rece. Evacuarea poluantilor in atmosfera se face dirijat prin cosuri cu inaltime variabila. Surse mobile: - circulatia pe DN 21 si pe drumurile locale (transport in comun, autovehicule de diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole). Din procesele de ardere a carburantilor (benzina, motorina) si a combustibililor rezulta emisii de: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substante organice volatile, pulberi, plumb, hidrocarburi. In prezent, pe teritoriul studiat nu se desfasoara nici un fel de activitate care sa constituie sursa importanta de poluare pentru factorul de mediu aer Nivel zgomot Precizam ca in zona analizata, precum si in vecinatate nu sunt surse generatoare de gomot, singura sursa fiind circulatia rutiera de pe DN

15 2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile economice cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme de suport al vietii, conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la resursele regenerabile fara depasirea capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse, diminuarea folosirii resurselor neregenerabile, micsorarea presiunii exercitate asupra ecosferei prin poluare. Dezvoltare durabila inseamna depasirea fazelor de stapanire a naturii de catre om si divortul dintre om si natura specifice dezvoltarii industriale si reconcilierii omului cu natura. Neimplementarea programului propus va conduce la o stagnare a dezvoltarii zonei studiate, relevand o serie de efecte negative: Nu se asigura stabilitatea fortei de munca in zona rurala; Nu se iau masuri care sa contribuie la dezvoltarea producatorilor locali si incurajarea activitatii legate de servicii; slaba dezvoltarea economica a localitatii, cu impact asupra populatiei. nedistribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor in zona, nefiind in concordanta cu functiunea urbanistica determinata, cu vocatia zonei si inserarea sa in contextul spatial functional al comunei; CAPITOLUL 3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA Amplasamentul ce constituie obiectul P.U.Z. Construire spatii pentru servicii cazare in tranzit, spatii comerciale si cafenea, spatii depozitare, spatii pentru birouri, imprejmuire teren, statie carburanti se afla in judetul Calarasi, la sudul intravilanului comunei Dragalina, la est DN 21. Accesul in zona studiata se face de pe DN 21 Calarasi Slobozia. Pe langa drumul national in zona mai sunt drumuri de exploatare din pamint care inlesnesc accesul la terenurile agricole. 3.1 Relieful Din punct de vedere morphologic, zona studiata este situate in partea de sud-est a Campiei Romane, subunitatea Baraganului de sud, la limita dintre Campia Nana si Lunca Calarasi. teritoriu de campie cu suprafata relativ neteda, usor inclinata spre sud. Pe suprafata Baraganului de sud, se intalneste cel mai tipic relief de crovuri (padine), de vai superficial bifurcate ce se termina cu limane fluviatile si dune de nisip care determina inaltarea pe zona Axintele Hagieni de-a lungul Ialomitei. Zona sudica coboara in trepte terase, prin intermediul carora se face trecerea la lunca Dunarii. Zona studiata este situate pe terasa superioara a Dunarii terasa Coadele avand cote cuprinse intre m fata de nivelul Marii Negre. 3.2 Geologie Zona Dragalina se află la contactul a două subzone geomorfologice şi anume: Câmpia Nana si Lunca Calarasi. 15

16 Geologic, in zona apar formatiuni loessoide, galbui, sensibile la umezire, argile, nisipuri si pietrisuri de varsta cuaternara. Seismic, zona in care este situat amplasamentul este caracterizata printr-un coeficient seismic ag = 0,20 careia ii corespunde o perioada de colt Tc = 1,00 sec. conform Normativ P100. Adancimea de inghet este de 0,7 0,8 m conform STAS 6054/77. Cercetarea terenului: Pentru stabilirea stratificatiei terenului s-au consultat forajele executate anterior. Pe baza acestor date s-a intocmit urmatoarea coloana litologica: 0,00 0,60 m strat vegetal. 0,60 21,80 m praf argilos nisipos, galben tare, uscat, sfaramicios, cu concretiuni calcaroase, in baza, plastic consistent plastic moale. 21,80 32,00 m strat de argila cafenie galbuie plastic consistent vartoasa. Conditii de fundare: Avand in vedere natura si proprietatile fizico-mecanice ale terenului de fundare precum si caracteristicile constructiilor viitoare se recomanda urmatoarele: Fundarea constructiilor se va face direct pe stratul de praf argilos galbui, la o adancime de min. 1,00 m de la CTN. Presiunea conventional luata in calcul va fi de 160 KPa. In proiectare, ca si in executie, se vor lua toate masurile prescrise in normativele P7, C29 si P100 referitoare la fundarea constructiilor pe terenuri macroporice sensibile la umezire. La sapaturi, terenul de fundare se incadreaza la categoria a II a teren mijlociu conform Ts/ Hidrografia si hidrogeologia Fundamentul (soclul), care se scufunda treptat dinspre Dunare catre nord, este constituit din formatiuni cristaline, peneplenizate, care s-au depus in trei mari cicluri, incepand cu paleoliticul si terminand cu cretaciul. Daca in partea estica a judetului sunt predominante depozite din paleozoice, la adancimi de m pana la m, in partea vestica a judetului sunt predominante depozitele din carbonifer (paleozoic superior). Peste aceste depozite s-au depus sedimente mezozoice, jurasice si cretacice, dominate de calcare, care au fost semnalate, prin foraje, chiar sub aluviunile Dunarii. Cuvertura s-a format dupa consolidrea soclului care a evoluat ca bazin de sedimentare in care s-au acumulat depozite paleozoice, mezozoice, paleocen-eocene, miocene, pliocene si cuaternare. Depozitele care afloreaza in zona precum si in imprejurimi apartin, urmatoarelor intervale cronostratigrafice : Pleistocen superior (depozite loessoide, silturi, nisipuri si pietrisuri); Holocen inferior (depozite loessoide); Holocen superior (depozite loessoide, silturi, nisipuri si pietrisuri din lunci). Alcatuirea geologica in profunzime a zonei a fost interpretata si pe baza datelor provenite din forajele executate pentru cercetarea stratelor acvifere de adancime, localizate in depozitele romanian superior-pleistocen inferioare (Formatiunea de Fratesti; definita de Liteanu, 1952), pleistocen-medii (Complexul Marnos, definit de Liteanu in 1952 si similar cu Formatiunea de Coconi, definita de Alexeeva et al., 1983) si pleistocen-superioare (Nisipurile de Mostistea; definite de Liteanu, 1953, in vederea alimentarii cu apa subterana. 16

17 In continuare sunt prezentate principalele caracteristici litologrce ale depozitelor romanian-cuaternare, deoarece acestea contin cele mai importante acumulari de ape subterane potabile. 1. Formatiunea de Fratesti are in alcatuire trei secvente genetice tip.upfinning (acumulari aluviale), cu dominarea in interiorul acestora a nisipurilor grosiere sau a nisipurilor fin-medii, inlocuite, la partea inferioara, predominant prin pietrisuri si bolovanisuri, de provenienta balcanica, dar si carpatica. Spre partea centrala a Bazinului Dacic, procesele de subsidenta au determinat afundarea acestei formatiuni sub depozite mai recente. In cateva puncte, in partea central-estica a Platformei Moesice, peste Formatiunea de Fratesti, urmeaza nisipuri cu intercalatii de silturi si argile si care constituie Formatiunea de (Uzunu (Alexeeva et al., 1983). Varsta acestor depozite depinde de cea atribuita Formatiunii de Fratesti; daca aceasta se opreste in Pleistocenul inferior, aceeasi varsta revine si Formatiunii de Uzunu; in schimb, daca urca pana in Pleistocenul mediu, are si ea aceeasi varsta. Avand in vedere aspectele litologice se considera ca aceste depozite reprezinta mai curand un membru al Formatiunii de Fratesti. 2. Formatiunea de Coconi a fost atribuita Pleistocenului mediu si este alcatuita din secvente genetice complete sau incomplete, constituite din nisipuri fine (nisipuri siltice sau nisipuri argiloase), argile nisipoase, argile siltice, argile carbonatice sau argile negre (cu multa substanta organica). Sporadic, in interiorul formatiunii se intalnesc intercalatii de nisipuri si pietrisuri. Nisipurile fine au paiete de muscovit si detritus de fragmente vegetale. Culoarea este galbuie, cenusie sau cenusiuvinetie. Argilele nisipoase au culoare cenusiu-verzuie, iar argilele carbonatice, de culoare cenusiualbicioasa, contin carbonati de calciu sub forma de pulbere fin diseminata sau concretiuni si glomerule, alungite pe crapaturile de uscare. Argilele siltice, ca si argilele carbonatice, contin, pe alocuri, concretiuni feruginoase. 3. Nisipurile de Mostistea s-au depus in continuitate peste Formatiunea de Coconi, insa pe un areal redus, in partea centrala a Platformei Moesice. Ele marcheaza incetarea subsidentei, ce a condus la depunerea sedimentelor argilo-marnoase. Aceste nisipuri au pana la 30 m grosime, fiind reprezentate prin silturi, nisipuri fine, rar grosiere, cu intercalatii de pietrisuri. Cu Nisipurile de Mostistea se incheie sedimentarea lacustra. 4. Depozitele loessoide acopera diversi termeni, incepand cu Formatiunea de Fratesti, continuand cu Formatiunea de Coconi si terminand cu Pietrisurile de Colentina. Aceste depozite sunt reprezentate prin siituri, silturi argiloase, silturi nisipoase si argile nisipoase, in general galbui, cu o grosime intre 5 si 40 m. in cuprinsul lor se gasesc cateva (2-4) intercalatii roscate sau caramizii, predominant argiloase, considerate soluri fosile (paleosoluri). Depozitele loessoide (posibil de origine aluviala si deluviala) sunt considerate ca avand varste diferite, in functie de varsta substratului. Astfel, cele din Burnas, care repauzeaza pe Formatiunea de Fratesti, sunt atribuite intervalului cronostratigrafic Pleistocen mediu-pleistocen superior, iar cele din partea central-estica a Platformei Moesice, care stau pe Nisipurile de Mostistea sau Pietrisurile de Colentina, sunt atribuite exclusiv Pleistocenulut superior. Datarea diferentiata in functie de substrat poate sa QU corespunda realitatii incat este posibil ea depozitele loessoide sa revina exclusiv Pleistocenului superior, procesul acumularii fiind unitar (ca timp). 5. Depozitele holocene sunt reprezentate prin acumularile aluviale (silturi, silturi nisipoase, nisipuri siltice, nisipuri argiloase, nisipuri si pietrisuri) din luncile raului Mostistea, precum si ale terasei joase (silturi, nisipuri, pietrisuri), avand altitudinea relativa de 2-5 m. Holocenul inferior este reprezentat prin depozitele loessoide apartinand terasei inferioare, precum si prin aluviunile grosiere ale terasei joase. Depozitele loessoide din structura terasei inferioare sunt constituite din silturi argiloase, slab nisipoase, groase de m. Aluviunile grosiere ale terasei joase sunt constituite din pietrisuri si nisipuri cu o grosime ce variaza intre 7-12m. Holocenul superior este constituit din depozitele loessoide ale terasei joase, aluviunile grosiere si fine ale luncilor, precum si depozitele de dune. 17

18 Depozitele loessoide care acopera terasa joasa sunt constituite preponderent din silturi argiloase cu o grosime de 6-15 m (Bandrabur, 1966). 3.4 Clima Clima pastreza caracteristicile generale ale climatului Campiei Romane, si se caracterizeaza printr-un permanent grad de continentalism, cu contraste mari de la vara la iarna. Specificul climei rezulta din valorile lunare si anuale ale principalelor elemente climatic: potential caloric ridicat, de cca 125 kcal/cm 2, consecinta fireasca a duratei prelungite de stralucire a soarelui, care insumeaza annual 2200 ore, din care 1500 ore, numai in perioada aprilie septembrie. Valorile medii ale temperaturii aerului sunt cuprinse intre C. in timpul anului temperature aerului este in continua evolutie de la valori medii negative in intervalul decembrie februarie, la valori positive in intervalul martie-noiembrie. Luna cea mai rece este ianuarie, cand valoarea medie a temperaturii coboara sub -3 0 C; valoarea minima absoluta inregistrata la Calarasi a fost de C in Primul inghet de toamna se produce in lunca Dunarii in jurul datei de 01 noiembrie, dar in zona de campie apare cu cca 10 zile mai devreme. Ultimul inghet de primavera se produce in jurul datei de 01 aprilie in lunca si cu cca 10 zile mai tarziu in camp. Luna cea mai calda este iulie, cu valori medii in jurul a 23 0 C. valoarea maxima absoluta inregistrata la Calarasi a deposit 40 0 C. Precipitatiile au un character continental, producandu-se diferentiat de la o luna la alta si de la un an la altul. Suma anuala este cuprinsa intre mm, cu cca 100 mm mai mult ca in Dobrogea. Cele mai tari valori s-au inregristrat in zona de camp ca effect al fenomenului de convective termica din sezonul cald, iar cele mai mici in lunca si in balta ca urmare a curentilor descendenti care iau nastere pe suprafata apei datorita unei incalziri mai reduse. Maximum de precipitatii cad in lunile mai iunie, insumand cca 25% din valoarea totala anuala, valoarea minima inregistrandu-se in lunile august septembrie, ca urmare a predominarii timpului senin si uscat. Vanturile dominante pentru acest sector de tranzitie al Campiei sunt in primul rand cele de N-E si E, urmate apoi de cele din S-V si V. Vitezele medii anuale pentru directiile mentionate variaza intre 2 si 2,5 m/s, fara diferente prea mari intre doua sensuri generale. De mentionat totusi ca vitezele maxime absolute se intalnesc la vanturile de N-E, care in timpul iernii pot atinge 125 km/h (1954). 3.5 Flora si fauna Flora şi faună judeţului Călăraşi sunt caracteristice zonei de stepă şi silvostepă, fiind direct influenţate de starea factorilor de mediu din judeţ şi nu numai. La nivelul judeţului Călăraşi, majoritatea vegetaţiei este reprezentată de culturi de plante tehnice şi cerealiere. Vegetatia forestiera, care ocupa 4,3% din suprafata Judeţului este formata indeosebi din speciile: plop euro-american, salcam, stejar peduncular, ulm, tei, artar tataresc. Faună sălbatică a judeţului Călăraşi este foarte bogată în specii de interes cinegetic dintre care mentionam mistretul, capriorul, fazanul, iepurele, vulpea. 18

19 Pe balti si lacuri intalnim specii protejate prin lege dar si specii rare, periclitate pe plan mondial si protejate prin convenţiile internaţionale (Bonn, Berna, Rio) la care România a aderat. Acestea sunt cormoranul mic, gâsca cu gât roşu, gârliţa mică, raţa roşie, pelicanul creţ, egreta mică, etc. dar si specii de păsări de pasaj sedentare, care şi-au găsit aici condiţii de hrană, de odihnă şi reproducere. Dintre pestii care populeaza apele lacurilor si baltilor amintim: carasul, crapul, platica, bibanul, salaul si stiuca, iar in apele Dunării si Borcei intalnim somnul, sturionii si scrumbia de Dunare. În habitatul acvatic al Ariei de Protectie Specială Avifaunistică Iezer - Călăraşi trăiesc peste 15 familii de vidră, specie care preferă mediul acvatic curat. Flora Formaţiile vegetale specifice comunei aparţin zonei stepei, unde din loc în loc sunt insule de păduri de salcâm dispersate între terenurile agricole şi arealele restrânse cu pajişti secundare stepice puternic modificate de om. Pajiştile naturale se pot identifica prin prezenţa următoarelor specii: bărboasă (Agropyum cristatum L), mai rezistentă la păşunat, sunătoare (Hypericum sp.), firuţa (Poa bulbosa) pe locuri uscate, pirul gros (Cynodon dactylon), ciulin (Carduus nutans), traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), troscot (Polygonum aviculare), pelin (Artemisia maritima). Pe întinsul pajiştilor naturale întâlnim şi ciulinul (Carduus nutans), colţii babei (Tribulus terestris) sau cucuta (Canium maculatum). Pajiştile secundare derivate se întâlnesc pe izlazuri în diferite stadii de înierbare şi înţelenire. Pe aceste suprafeţe vegetează specii cultivate de om cum ar fi: trifoiul alb (Trifolium repens), trifoiul roşu (Trifoliul protense), lucerna (Medicago sativa), sparceta (Ono brychis vicii folia), golomăţul (Dactylis glomerata). Multe din speciile arbustive şi ierboase prezintă interes medicinal, mugurii, frunzele, florile şi fructele acestora recoltându-se pentru prepararea unor ceaiuri şi în tratamente medicamentoase. Cele mai comune specii sunt: cicoarea (Cicorium intybus), măceşul (Rosa conina), socul (Sambucus nigra), sunătoarea (Hypericum perforotum), muşeţelul (Matricaria chamomilla), coada şoricelului (Achillea millefolium) şi pelinul alb (Artemisia absinthium). Vegetaţia azonală este caracterizată prin zăvoaie de luncă alcătuite din salcie albă şi plopi indigeni (alb şi negru), la care se adaugă vegetaţia acvatică din bălţi şi lacuri reprezentată de: stuf (Phragmites communis), papură (Typha latifolia), iarba broaştelor (hydrocharis morsus), vâscul de apă (Myrrophylium spicatum), nuferi albi şi galbeni (Nymphae alba şi Nuphar luteum). Locuitorii comunei se ocupă mai mult cu agricultura şi creşterea animalelor, cultivându-şi terenurile cu grâu (Triticum aestivum), porumb (Zea mays), orz (Hordeum vulgare), ovăz (Avena sativa) şi floarea-soarelui (Helianthus annuus), dar şi cu cultivarea legumelor din care amintim: morcovul (Daucus carota), pătrunjelul (Petroselinum crsipum), mărarul (Anethum graveolens), pătlăgelele roşii (Ly copersicon esculentum), ardeiul (Capsicum annuum), ceapa (Allium cepa), etc. 19

20 Prin curţi au plantaţi pomi fructiferi cum ar fi: mărul (Malus domestica), părul (Pyrus communis), gutuiul (Cydonia oblonga), prunul (Prunus domestica), cireşul (Prunus avium), etc şi flori precum : laleaua (Tulipa gesneriana), crinul alb (Lilium candidum), zambila (Hyacinthus orientalis), bujorul românesc (Paeonia peregrina) cu petale roşii ca sângele, liliacul (Syringa vulgaris) cu flori albe sau liliachii. La marginea culturilor de grâu, pe malurile canalelor de irigaţii, cresc: smeurul (Rubus idaeus) - arbust spinos, cu lăstari târâtori, cu fructe roşii şi zemoase şi murul de mirişte (Rubus caesius) cu ramuri cu ghimpi slabi şi inegali şi fructe mari, negre şi brumate. Fauna În raport cu formele de relief, mediile de viaţă şi vegetaţia din comună, fauna se poate clasifica astfel: fauna de stepă fauna acvatică Speciile reprezentative sunt : Rozătoarele, ca: hârciogul (Cricetus cricetus), şoarecele de câmp (microtus arvalis), popândăul (Citelus citelus) şi iepurele de câmp (Lepus europaeus). Carnivorele: vulpea (Vulpes vulpes), viezurele (Moles moles) şi dihorul de stepă. Păsările sedentare, călătoare şi de pasaj. Caracteristice Câmpiei Bărăganului sunt: prepeliţa (Caturnix caturnix), potârnichea (Perdix perdix), care au un areal mai larg şi un efectiv mai mare, graurii comuni (oaspeţi de vară). Dintre păsările cântătoare, trăiesc cunoscutele ciocârlii de Bărăgan (Melano corypha calondra) şi fluierarii (Tringa totanus). Reptilele sunt reprezentate de şopârlele de stepă ierboasă, respectiv şopârla cenuşie (Lacesta agilis). Pe alocuri, datorită colonizării în trecut a fostelor păduri din apropierea comunei, apare fazanul comun (Fasianus colchycus), foarte rar, dar şi mai rar apare căpriorul. În baltă trăiesc numeroase păsări de baltă, al căror număr creşte în perioada pasajului, cum ar fi: raţa mare (Anas platyrhyn) şi raţa cârâitoare (Anas gueguedula), gâsca de semănătură (Ausen fabalis L), stârcul cenuşiu (Ardea cinerea) şi stârcul roşu (Ardea purpurea) pe lângă cele din Rezervaţia avifaunistică Iezer Călăraşi. Dintre păsările răpitoare foarte rar se mai întâlneşte şoimul. Fauna acvatică, care populează balta este reprezentată prin specii de peşti de mare valoare economică, renumite în toată regiunea, care au constituit din totdeauna un punct de atracţie pentru localnici. Amintim aici crapul (Czprinus carpio) şi carasul (carossius carossius), plătica (Abramis brama), şalăul (Stiyostedion lucioperca), alături de cele care sunt în rezervaţia avifaunistică Iezer 3.6 Solurile Pe teritoriul judetului Calarasi predominante sunt cernoziomurile. Astefel, pe directia est vest se succed urmatoarele tipuri: cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri, cernoziomuri cambice, 20

21 cernoziomuri arhilo iluviale si soluri brun roscate tipice, ultimile pe suprafete reduse in extremitatea de vest a judetului. Aceste soluri zonale s-au format pe loess sau depozite loessoide. Solurile aluviale cu diferite texturi sau stadii de gleizare, se intalnesc in luncile largi ale Dambovitei, Argesului si Dunarii. In acelasi lunci, soloneturile ocupa suprafete destul de reduse. Fertilitatea ridicata a diferitelor tipuri de cernozioomuri, ca si a solurilor aluviale, care formeaza impreuna peste 97% din suprafata fondului funciar, explica larga folosire in agricultura a acestora, precum si caracterul predominant cerealier al agriculturii. Solurile reprezentative pentru municipiul Calarasi si imprejurimi sunt cernoziomurile argiloaluvionare cam 80 %, solurile cenusii inchise si cernoziomurile carhonatice. Intalnim aici cele mai importante tipuri zonale de sol, prin extensiune si fertilitate ceea ce duce la o folosinta multipla, la o gama larga de culturi agricole: grau, floarea - soarelui, sfecla, orz, ovaz, mazare, tutun. Adâncimea de îngheţ este de -0,80 faţă de CTN, conform STAS 6054/88, terenul încadrându-se în categoria a II-a. Conform Normativului pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor P100/92, localitatea Dragalina este situată în zona seismică de calcul D caracterizată prin coeficientul seismic Ks=0,16 şi perioada de colţ Tc=1,5sec. 3.7 Patrimoniul cultural In zona studiata si in apropiere ei nu exista zone declarate monumente ale naturii sau rezervatii naturale care sa implice restrictii de construire. CAPITOLUL 4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ Proiectul de fata se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile, pe protejarea mediului si priveste activitati care sa aiba in vedere o dezvoltare economica si urbana armonioasa. In cadrul proiectului se vor utiliza tehnologii prietenoase mediului, care respecta prevederile legale privind protectia acestuia. In cadrul Planul Urbanistic General al comunei Dragalina sau studiat problemele de mediu din cadrul comunei unde nu sau semnalat probleme majore de mediu pentru zona studiata si zonele invecinate. Zona studiata nu are fond construit care ar putea polua si influenta calitatea factorilor de mediu sol, aer, apa, vegetatie. Relatia cadru natural cadru construit este in curs de definire. In zona nu sunt prezenti factori poluanti iar spatiile verzi existente facilitaza in mod favorabil factorii de mediu si nu a fost evidentiata existenta unor riscuri naturale sau antropice. Mentionam ca lacul Dragalina nu este trecut in nici-o lista ca fiind rezervatie naturala astfel incit nu i se institue nici un regim ca fiind arie naturala protejata si nu face parte din reteaua ecologica europeana Natura 2000 in Romania. 21

22 Administrarea eficienta a proiectului va contribui la dezvoltarea sociala si economica a regiunii, prin cresterea valorificarii productiei agricole, isi va aduce contributia la existenta unui mediu mai protejat, mai bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei. Proiectul nu are impact semnificativ asupra mediului. Atat in timpul realizarii proiectului, cat si in perioada de exploatare se vor urmari in permanenta factorii de mediu, gestiunea deseurilor rezultate in conditii de protectia mediului. Calitatea globala a factorilor de mediu din zona studiata, este apreciata ca fiind buna, pe teritoriu nu exista surse de poluare a apei, aerului sau solului. Zona studiata nu are un sistem centralizat de alimentare cu apa. De asemenea nu dispune de un sistem de canalizare. Pentru viitor se propune conservarea si imbunatatirea calitatii mediului, tinandu-se seama de problemele specifice ale obiectivului economic propus in zona. CAPITOLUL 5 OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI 5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international Zona luata in studiu nu a fost prinsa in PUG Comuna Dragalina, judetul Calarasi. Dezvoltarea zonei nu se poate face decat in relatie contextuala suprateritoriala. Propunerile de dezvoltare sunt corelate cu elemente din planul urbanistic general (PUG Comuna Dragalina). Planul urbanistic zonal este in concordanta cu urmatoarele programe: 22

23 - PDR - Planul de Dezvoltare pentru Regiunea Sud Muntenia (vezi Fig. 1.1.) care are ca scop regenerarea economică şi socială a regiunii. Obiectivele strategice pentru implementarea PRD sunt: 1. Creşterea nivelului de competitivitate şi atractivitate al regiunii, 2. Creşterea capacităţii inovatoare şi competitivităţii mediului de afaceri al regiunii, 3. Dezvoltarea economică, socială şi culturală durabilă şi echilibrată a comunităţilor rurale, 4. Creşterea stabilităţii sociale şi eficientizarea potenţialului forţei de muncă al regiunii. Fig Regiunea de dezvoltare Sud -Muntenia Sursa: MDRL Planul de dezvoltare va fi implementat pe baza următoarelor priorităţi cheie, care constituie conducătorii schimbării şi care sunt orientate spre nevoile specifice de dezvoltare ale regiunii: - Prioritatea 1 Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale. Având ca obiectiv asigurarea conditiilor fizice pentru o economie şi un mod de viaţă modern stabileşte următoarele măsuri: - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare, incluzând infrastructura şi activităţile de suport a acesteia, - Dezvoltarea utilităţilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale, - Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de telecomunicaţii şi facilitarea accesului la serviciile IT, - Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului, - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice, - Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi a zonelor urbane, - Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural; - Prioritatea 2 Dezvoltarea afacerilor prin asigurarea unui mediu favorabil îmbunătăţirii performanţelor economice ale regiunii. Stabileşte următoarele măsuri: - Dezvoltarea infrastructurii de afaceri, - Stimularea înfiinţării de noi IMM-uri şi creşterea competitivităţii celor existente, - Promovarea inovării, cercetării şi dezvoltării tehnologice, - Stimularea investiţiilor sectorului privat în economia regiunii, - Dezvoltarea infrastructurii turistice şi a activităţilor de sprijin pentru turism, - Creşterea serviciilor de sprijin şi consultanţă pentru IMM-uri, - Promovarea cooperării interne şi internaţionale. - Prioritatea 3 Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii, având ca obiectiv 23

24 creşterea gradului de participare al comunităţilor rurale şi al agriculturii la economia regiunii; - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi sociale a comunităţilor rurale, - Diversificarea economiei rurale şi creşterea competitivităţii acesteia, - Diversificarea şi dezvoltarea sectorului agricol şi agro-alimentar, - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de sprijin a Agriculturii, - Îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole, - Conservarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător al comunităţilor rurale şi protejarea moştenirii culturale, - Dezvoltarea sectorului de servicii concentrat pe specificitatea mediului rural; - Prioritatea 4 Dezvoltarea resurselor umane, prin asigurarea de resurse umane flexibile, capabile şi moderne, necesare susţinerii dezvoltării economice şi sociale durabile. - Adaptarea continuă şi structurarea sistemului educaţional şi de pregătire profesională în conformitate cu cerinţele pieţei muncii, - Adaptabilitatea forţei de muncă şi dezvoltarea antreprenoriatului, - Politici active pentru angajare, - Promovarea dezvoltării şi incluziunii sociale. - PRAM - Planul Regional de Actiune pentru Mediu - al ARPM Pitesti este parte a Programului de Acţiune pentru Mediu pentru Europa Centrală şi de Est adoptat în cadrul Conferinţei Ministeriale Un mediu pentru Europa desfăşurată în 1993 la Lucerna, Elveţia, document cadru care constituie o bază pentru acţiunea guvernelor şi administraţiilor locale, a Comisiei Comunităţilor Europene şi a organizaţiilor internaţionale, instituţiilor financiare şi a investitorilor privaţi în regiune care stabileşte următoarele obiective: - Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cadrul comunităţii prin implementarea strategiilor de acţiune concretă, eficientă din punct de vedere al costurilor, - Promovarea conştientizării publice a responsabilităţilor în domeniul protecţiei mediului şi creşterea sprijinului public pentru strategiile şi investiţiile necesare acţiunii, - Întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a ONG-urilor în managementul şi implementarea programelor pentru protecţia mediului, incluzând abilitatea acestora în obţinerea finanţărilor din partea instituţiilor naţionale şi internaţionale, precum şi din partea sponsorilor, - Promovarea parteneriatului între cetăţeni, autorităţile locale, ONG-uri, oameni de ştiiţă şi oameni de afaceri, precum şi învăţarea modului de a conlucra în soluţionarea problemelor comunităţii, - Identificarea, evaluarea şi stabilirea priorităţilor de mediu pentru care este necesar a se acţiona, pe baza valorilor comunităţii şi a datelor ştiinţifice, - Elaborarea unui Plan Regional de Acţiune pentru Protecţia Mediului care să identifice acţiunile specifice necesare soluţionării problemelor şi promovării viziunii comunităţii, - Satisfacerea cerinţelor ce decurg din legislaţia şi reglementările naţionale în elaborarea Planului Regionale de Acţiune pentru Protecţia Mediului. Planul Regional de Acţiune pentru Mediu promovează ideea parteneriatului în rezolvarea problemelor de mediu prin atragerea în structura organizatorică a autorităţilor regionale, precum şi a administraţiei publice judeţene şi locale, a instituţiilor deconcentrate ale statului, a marilor unităţi poluatoare, a unităţilor de învăţământ, a organizaţiilor neguvernamentale, a mass-media şi a altor instituţii interesante. PRAM a avut în vedere dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale 24

25 din Regiunea Sud-Muntenia, pornind de la starea factorilor de mediu, dar şi de la problemele specifice privind calitatea vieţii populaţiei, starea de sănătate, legislaţia, educaţia ecologică. Scopul PRAM este evaluarea clară a problemelor de mediu, stabilirea priorităţilor de acţiune pe termen scurt, mediu şi lung, stabilirea corelării dezvoltării economice cuprinse în Planul de Dezvoltare Regională cu aspectele de protecţia mediului. Problemele de mediu care sunt soluţionate în cadrul Regiunii Sud-Est se identifică după următoarele aspecte: - au cel mai mare impact influenţează un număr cât mai mare de persoane, în cele mai importante direcţii; - sunt cele mai centrale influenţează cât mai multe probleme; - sunt cele mai urgente pot cauza probleme suplimentare dacă nu sunt rezolvate; - corespund în cel mai înalt grad valorilor comune ale comunităţii. Principalele deziderate ale PRAM sunt: - Identificarea şi stabilirea priorităţilor problemelor/aspectelor de mediu în funcţie de efectele pe care le au asupra mediului, - Transformarea problemelor/aspectelor de mediu prioritare în acţiuni care trebuie întreprinse de părţile implicate. - Să optimizeze accesul la Fondurile Structurale. - PLAM - Plan Local de Actiune pentru Mediu - judetul Calarasi prin care, într-o viziune comunitară, autoritatile administratiei publice locale evaluează aspectele de mediu, stabilesc priorităţile, identifică cele mai adecvate strategii de rezolvare a celor mai importante probleme şi acţionează pentru îmbunătăţirea reală a situaţiei mediului şi aspectelor de sănătate publică în spiritul unei dezvoltari durabile a teritoriului. Programul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului pentru judeţul Călăraşi (PLAM - CL) a fost iniţiat şi implementat prin Programul PHARE RO «Asistenţa tehnică pentru întărirea Agenţiilor Locale de Protecţie a Mediului şi înfiinţarea Agenţiilor Regionale de Protecţie a Mediului», autoritatea de implementare a Proiectului fiind Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Programul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu din judeţ având la baza principiile dezvoltării durabile şi presupune dezvoltarea unei viziuni colective, evaluarea problemelor de mediu, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor principale, precum şi acţiuni de implementare care să conducă la obţinerea unor îmbunătăţiri reale ale mediului şi ale sănătăţii publice. PLAM cuprinde, printre altele, următoarele obiective : - Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cadrul comunităţii prin implementarea strategiilor de acţiune concretă, eficientă din punct de vedere al costurilor ; - Identificarea, evaluarea şi stabilirea priorităţilor de acţiune ; - Promovarea conştientizării publicului şi responsabilizarea acestuia ; - Promovarea parteneriatului dintre cetăţeni, reprezentanţii autorităţilor locale, ONG-uri, oameni de ştiinţă, agenţi economici ; - Întărirea capacităţii instituţionale a autorităţilor locale şi a ONG-urilor de a coordona şi realiza programe de mediu. 25

26 - Respectarea cerinţelor legislative naţionale. PLAM oferă un punct de pornire în dezvoltarea unei comunităţi durabile şi oferă garanţia faptului că respectiva comunitate a abordat şi examinat adecvat principalele aspecte de mediu care afectează în mod nefavorabil atât sănătatea umană cât şi sănătatea ecosistemului. Planul include : a. masura de extindere si modernizare a infrastructurii de protectie a mediului care are ca obiective: - Imbunatatirea calitatii factorilor de mediu; - Promovarea recuperării, reciclarii si reutilizarii deşeurilor; - Prevenirea si diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale. Actiuni indicative - Modernizarea si eficientizarea managementului integrat a deseurilor la nivel local, judetean si regional (se includ si deseurile ce solicita masuri specifice, cum ar fi cele municipale, de ambalaje, periculoase, de echipamente electrice si electronice, din constructii si demolari); - Realizarea unor lucrări de reabilitare şi infiinţare a perdelelor de protecţie ale căilor de comunicaţii şi transport; - Extinderea si modernizarea sistemului de alimentare, tratare si distributie a apei potabile; - Extinderea si modernizarea sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate; - Realizarea de masuri de prevenire a dezastrelor naturale (consolidarea malurilor şi regularizarea cursurilor de apa, consolidarea de versanti, lucrari de impadurire, etc); - Actiuni de constientizare a populatiei referitor la importanta si necesitatea protectiei mediului inconjurator si conservarea biodiversitatii. b. masura de reconstructie ecologica a zonelor degradate si protejarea patrimoniului natural care are ca obiective: - Reabilitarea si repunerea in circuitul natural a terenurilor degradate; - Imbunatatirea managementului ariilor naturale protejate; - Conservarea patrimoniului natural si utilizarea lui durabila. Actiuni indicative - Amenajarea si ameliorarea ecologica a terenurilor afectate de activitatile industriale si agricole poluante; - Refacerea terenurilor afectate prin poluare istorica; - Repunerea terenurilor in circuitul agricol; - Refacerea zonelor contaminate; - Restaurarea ecosistemelor distruse prin defrişări şi păşunat abuziv; - Modernizarea tehnologiilor de refacere a mediului; - Extinderea retelei regionale de arii protejate si rezervatii naturale; - Studii privind starea de conservare a habitatelor si a speciilor de flora si fauna; - Activitati de exploatare rationala a resurselor naturale; - Exploatarea eficienta a potentialului economic a zonelor din zona Dunarii; c. masura privind dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii fizice si sociale a comunitatilor 26

27 rurale care are ca obiective: - crearea, reabilitarea şi modernizarea utilităţilor publice; - asigurarea unui transport eficient al oamenilor, bunurilor şi materiilor prime; - asigurarea nesarului de apă şi creşterea calităţii acesteia; - asigurarea condiţiilor optime de educare şi formare; Actiuni indicative - modernizarea drumurilor de legătură între comunităţi şi de acces a acestora la reţeaua de drumuri naţionale, judeţene şi locale; - modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă; - modernizarea şi realizarea de staţii de tratare a apei potabile şi de epurare a apelor uzate; - realizarea, reabilitarea, modernizarea unităţilor de învăţământ; - realizarea, reabilitarea, modernizarea unităţilor medicale ; - realizarea, reabilitarea, modernizarea centrelor de ocrotire socială; d. masura privind dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii de sprijin a agriculturii care are ca obiective: - crearea sau îmbunătăţirea accesului fermierilor la infrastructura de sprijin a agriculturii; - îmbunătăţirea mediului înconjurător şi protejarea acestuia; - îmbunătăţirea organizării producţiei agricole; Actiuni indicative - drumuri de exploatare, vicinale ce nu sunt clasificate într-o categorie publică de drum; - asigurarea condiţiilor necesare pentru producţie şi depozitarea produselor agricole; - achiziţionarea de utilaje agricole pentru diversificarea, creşterea volumului şi a calităţii producţiei agricole şi alimentare; - asigurarea condiţiilor necesare pentru procesare, prelucrare, distribuţie a produselor agricole; - construirea de depozite ecologice pentru gestiunea eficientă a deşeurilor animaliere şi vegetale; - realizarea de îmbunătăţiri funciare, îndiguiri, irigaţii. Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) pentru judetul Călăraşi a fost initiat si implementat prin programul PHARE Implementarea Aquis-ului de mediu in cadrul proiectului PHARE RO Asistenta tehnica pentru intarirea Inspectoratelor Locale de Protectia Mediului si infiintarea Inspectoratelor Regionale de Protectia Mediului. Implementarea proiectului a fost asigurata de catre firma de consultanta Eptisa Proyectos Internacionales S.A. Madrid Spania. Prima versiune a PLAM a aparut in anul 2004 şi a fost institutionalizata prin Ordinul Prefectului Judetului Călăraşi nr. 336/ Revizuirea PLAM a inceput in anul 2006 prin proiectul de asistenta tehnica pentru conventia de infratire franco-romana RO-04/IB/EN/05. In perioada PLAM a inclus 36 de actiuni din care : 12 actiuni permanente, 7 actiuni in anul 2004, 15 actiuni in anul 2005, 2 actiuni in anul In aceasta perioada au fost realizate 18 actiuni si au fost scoase din PLAM cu ocazia revizuirii, 3 actiuni sunt in curs de realizare si 3 actiuni s-au amanat cu 1-2 ani in functie de natura actiunii. 27

28 In perioada s-au realizat investitii pentru mediu in valoare totala de mii RON, numai in anul 2006 cifra ridicandu-se la mii RON. În perioada Agentia de Protectie a Mediului Călăraşi a implementat următoarele proiecte in domeniul calităţii aerului, radioactivitate si protectia naturii : 1. proiectul Phare CBC Dezvoltarea unui sistem de control a emisiilor din trafic si surse stationare in regiunea de granita romano-bulgara (jud. Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Dolj si Olt) in valoare totala de 2,53 MEuro, in perioada ; 2. Phare CBC 2003/ Dezvoltarea unui program comun de management a calităţii aerului înonjurător pentru regiunea de frontiera Bulgaria Romania de-a lungul cursului inferior al Dunarii implementat in perioada ianuarie noiembrie 2006, in valoare de MEuro, in jud. Călăraşi, Giurgiu, Teleorman; 3. In perioada in cadrul Programului Phare National a fost in implementare proiectul Monitorizarea radioactivitatii sisteme de alarmare rapida pentru zona de influienta Cernavoda (judetele Călăraşi, Ialomita, Constanta si Dolj), costurile pentru judetul Călăraşi fiind de Euro; 4. In perioada decembrie 2005 august 2006 s-a derulat prin programul Phare National 2003 proiectul Implementarea unui sistem adecvat de monitorizare si raportare a radioactivitatii de mediu, valoarea totala a proiectului ridicandu-se la 3,476 MEuro. 5. Incepand cu luna august a anului 2006 si pana in septembrie 2010 APM Călăraşi implementeaza, in cadrul programului Life Nature, proiectul Conservarea si managementul integrat al ostroavelor de pe Dunare, Romania, in valoare de Euro. In aceasta perioada in judetul Călăraşi s-au implementat mai multe proiecte : - Proiectul pilot în cadrul Programului PHARE CES 2004 Controlul poluarii in agricultura s-a derulat in perioada si a avut ca obiectiv general : reducerea pe termen lung a cantităţilor de nutrienţi şi alţi agenţi poluanţi care ajung în Dunăre şi implicit în Marea Neagră, prin intermediul unui management integrat al solului şi al apei şi utilizarea ecologică durabilă a resurselor naturale în două incinte îndiguite prin combinarea armonioasă a tehnicilor de agricultură prietenoase pentru mediu cu reconstrucţia ecologică a zonei Boianu-Sticleanu. Cea mai importanta componenta a proiectului priveste implementarea unui sistem de management al gunoiului de grajd produs in gospodariile individuale ale populatiei din cele 7 comune din judet: Al.Odobescu, Ciocanesti, Cuza Voda, Gradistea, Independenta, Valcelele, Vlad Tepes. Poziţionarea acestora este prezentată în Figura 1.4. Pentru controlul calităţii apei subterane poluate de surse agricole se are în vedere înfiinţarea unei reţele de monitorizare care este prezentată în Figura 1.5. Valoarea totala a proiectului a fost de 10,8 mil. USD, din care: 5,15 mil. USD Banca Mondiala, din fonduri ale Facilitaţii Globale de Mediu (GEF); 1,86 mil. USD Guvernul României, 0,29 mil. USD Consiliul Judeţean Călăraşi, 1 mil. USD din Proiectul guvernamental Sprijinirea Serviciilor din Agricultura ; 2,5 mil. USD beneficiarii direcţi, în natura. Rezultatele proiectului sunt urmatoarele: realizarea a 15 platforme pentru depozitarea gunoiului de grajd la nivel de comuna si de platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd si impadurirea unei suprafete de ha in decurs de 5 ani. 28

29 Figura 1.4. Judeţul Călăraşi. Amplasarea platformelor comunale. Propuneri Figura 1.5. Controlul Poluării în agricultură. Bazinul hidrografic Dunărea In perioada se implementeaza in 22 de comune din judet Proiectul de dezvoltare rurala in valoare totala de 7 MUSD, proiect care are la baza principiile participarii cetatenesti la dezvoltarea comunitatii si a construirii de capacitati locale care sa planifice si sa realizeze investitii eficiente in infrastructura (drumuri si alimentare cu apa) care sa permita imbunatatirea standardelor de viata in mediul rural. In perioada s-a derulat prin programul Phare 2002 CES proiectul Imbunatatirea accesului pe Coridorul Pan European IV Reabilitarea DN21 intre Drajna si Călăraşi Km km : Reabilitarea DN 21 intre localitatile Drajna, intersectia cu autostrada Drajna Fetesti si Călăraşi, in valoare de Euro. În perioada , in 20 de comune din judetul Călăraşi, a fost in derulare proiectul Satul calarasean sat european in valoare de Meuro, finantat prin programul Phare Europa In cadrul Programului Phare 2002 a fost realizat proiectul Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa in judetul Călăraşi pentru orasele : Călăraşi, Oltenita, Budesti si Lehliu Gara, finantat in cadrul schemei SAMTID, valoarea totala fiind de 7,5 Meuro. Proiectul prevede înlocuirea a 74 km de conducte uzate, modernizarea unor staţii de pompare, contorizarea 100% a consumului de apă. La nivelul judeţului Călăraşi s-a derulat proiectul Phare CBC RO/BG 2001, de cooperare transfrontiera Romania Bulgaria Constructie punct trecere a frontierei intre Călăraşi 29

30 si Silistra, la care finantarea din fondurile UE se ridica la 5,7 MEuro. - In perioada s-au derulat prin programul SAPARD 6 proiecte pentru reabilitarea si modernizarea retelelor de alimentare cu apa in comunele Mitreni, Spantov, Sarulesti, Gradistea, Dragalina, Alexandru Odobescu, in valoarea totala de RON. - In domeniul deseurilor s-a derulat in perioada proiectul Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET post consum in vederea reciclarii, in valoare de Euro, finantat de Administratia Fondului pentru Mediu, beneficiarul proiectului fiind societatea SC Genial Company SRL Oltenita. - In anul 2006 Directia Silvica Călăraşi a inceput cateva proiecte de reconstructie ecologica si impadurire a unor terenuri in perimetrele de ameliorare Cuza Voda, Dunarica Nord, Dunarica Sud, Rotea, Stejarul, in perimetrul de ameliorare Statia 388, Duduitu, initiatorul proiectului fiind Guvernul Romaniei. Aceste proiecte se vor derula pana in anul Constientizarea populatiei prin intermediul actiunilor de mediatizare - actiuni cu caracter permanent. - Planulul National de Dezvoltare În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru perioada , măsurile şi acţiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi naţionale de dezvoltare: 1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, 2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, 3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative, 5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol, 6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării. - Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa, modificată de Legea nr. 20/2006, stabileşte listele de priorităţi în realizarea lucrărilor care privesc resursele de apă. Din acest punct de vedere comuna Sarukesti este amplasat în următoarele zone: - Zone cu resurse de apă subterană cu vulnerabilitate ridicată care necesită măsuri prioritare de protecţie la poluare (vezi Figura 1.1.), - Judeţe cu apă potabilă distribuită pentru uz casnic, sub consumul normat, necesită măsuri prioritare de dezvoltare a sistemului de alimentare cu apă (vezi Figura 1.2.), 30

31 Fig Planul de Amenajarea Teritoriului Naţional Secţiunea II - Apa. Resursele de apă dulce Fig Planul de Amenajarea Teritoriului Naţional Secţiunea II - Apa. Apa pentru populaţie - POS Mediu - Planul Operational Sectorial de MEDIU - care dezvolta Prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltarea Protejarea si îmbunătăţirea calităţii mediului. Obiectivele POS Mediu sunt: - Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015; - Ameliorarea calitatii solului, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2015; - Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi in cele mai poluante localitati pana in 2015; - Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implemantarii retelei Natura 2000; - Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in