Regulamentul nr. 110 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) — Dispoziții uniforme privind omolo

Transcriere

1 L 166/1 II (Acte fără caracter legislativ) ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAŢIONALE Numai textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internațional. Situația și data intrării în vigoare ale prezentului regulament trebuie verificate în cea mai recentă versiune a documentului de situație CEE-ONU TRANS/WP.29/343, disponibilă la adresa: Regulamentul nr. 110 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) Dispoziții uniforme privind omologarea: I. Componentelor specifice ale autovehiculelor care utilizează gaz natural comprimat (GNC) și/sau gaz natural lichefiat (GNL) în sistemul lor de propulsie II. Vehiculelor în ceea ce privește instalarea unor componente specifice de tip omologat pentru utilizarea gazului natural comprimat (GNC) și/sau a gazului natural lichefiat (GNL) în sistemul lor de propulsie [2015/999] Include toate textele valabile până la: Suplimentul 2 la seria 01 de amendamente Data intrării în vigoare: 9 octombrie 2014 CUPRINS REGULAMENT 1. Domeniu de aplicare 2. Trimiteri 3. Clasificarea componentelor 4. Definiții PARTEA I Omologarea componentelor specifice ale autovehiculelor care utilizează gaz natural comprimat (GNC) și/sau gaz natural lichefiat (GNL) în sistemul lor de propulsie 5. Cererea de omologare 6. Marcaje 7. Omologare 8. Specificațiile componentelor GNC și/sau GNL 9. Modificări ale unui tip de componentă GNC și/sau GNL și extinderea omologării 10. (Nealocat) 11. Conformitatea producției 12. Sancțiuni pentru neconformitatea producției 13. (Nealocat) 14. Producție oprită definitiv 15. Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip

2 L 166/ PARTEA II Omologarea vehiculelor în ceea ce privește instalarea unor componente specifice de tip omologat pentru utilizarea gazului natural comprimat (GNC) și/sau a gazului natural lichefiat (GNL) în sistemul lor de propulsie 16. Cererea de omologare 17. Omologare 18. Cerințe referitoare la instalarea unor componente specifice pentru utilizarea gazului natural comprimat și/sau a gazului natural lichefiat în sistemul de propulsie al unui vehicul 19. Conformitatea producției 20. Sancțiuni pentru neconformitatea producției 21. Modificarea și extinderea omologării unui tip de vehicul 22. Producție oprită definitiv 23. Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip 24. Dispoziții tranzitorii ANEXE 1A 1B 2A 2B 2C 2D Caracteristici esențiale ale componentelor GNC/GNL Caracteristici esențiale ale vehiculului, ale motorului și ale sistemului GNC/GNL Dispunerea mărcii de omologare de tip a componentei GNC/GNL Comunicare privind omologarea sau extinderea sau refuzarea sau retragerea omologării sau oprirea definitivă a producției unui tip de componentă GNC/GNL, în temeiul Regulamentului nr. 110 Dispunerea mărcilor de omologare Comunicare privind omologarea sau extinderea sau refuzarea sau retragerea omologării sau oprirea definitivă a producției unui tip de vehicul în ceea ce privește instalarea unui sistem GNC/GNL, în temeiul Regulamentului nr Stocarea la bord a gazului natural utilizat drept combustibil pentru autovehicule 3A 3B 4A 4B 4C 4D 4E 4F 4G 4H 4I 4J Butelii de gaz Butelie cu presiune înaltă pentru stocarea la bord a gazului natural comprimat GNC utilizat drept combustibil pentru autovehicule Rezervoare pentru lichide Recipiente izolate la vid pentru stocarea la bord a gazului natural, drept combustibil pentru autovehicule Dispoziții cu privire la omologarea supapei automate, a supapei antiretur, a supapei de siguranță, a dispozitivului de siguranță (cu declanșare termică), a supapei limitatoare de debit, a supapei manuale și a dispozitivului de siguranță (cu declanșare manometrică) pentru GNC Dispoziții cu privire la omologarea conductelor flexibile sau a furtunurilor de combustibil GNC și a furtunurilor pentru GNL Dispoziții privind omologarea filtrului GNC Dispoziții privind omologarea regulatorului de presiune GNC Dispoziții privind omologarea senzorilor de presiune și de temperatură GNC Dispoziții privind omologarea unității de umplere GNC (receptacul) Dispoziții privind omologarea regulatorului debitului de gaz și a dispozitivului de amestecare gaz/aer, a injectorului de gaz sau a rampei de alimentare GNC Dispoziții privind omologarea unității de control electronic Dispoziții privind omologarea schimbătorului de căldură-vaporizatorului GNL Dispoziții privind omologarea receptaculului de umplere GNL

3 L 166/3 4K 4L 4M 4N 4O Dispoziții privind omologarea regulatorului de presiune GNL Dispoziții privind omologarea senzorului de presiune și/sau de temperatură GNL Dispoziții privind omologarea detectorului de gaze naturale Dispoziții privind omologarea supapei automate, a supapei de control, a supapei de siguranță, a supapei limitatoare de debit, a supapei manuale și a supapei antiretur destinate aplicațiilor GNL. Dispoziții privind omologarea pompei de combustibil GNL 5. Proceduri de încercare 5A 5B 5C 5D 5E 5F 5G 5H 5I 5J și 5K 5L 5M 5N 5O 5P 5Q Încercare la suprapresiune (încercare de rezistență) Încercare la scurgere externă Încercare la scurgere internă Încercarea de compatibilitate cu GNC/GNL Încercare de rezistență la coroziune Rezistență la căldură uscată Îmbătrânire la ozon Încercare la cicluri de temperatură Încercarea la ciclu de presiune aplicabilă numai buteliilor nealocate Încercarea de durabilitate (funcționare continuă) Încercare de plesnire/distructivă aplicabilă doar buteliilor GNC Încercarea de rezistență la vibrații: Temperaturi de funcționare GNL încercare la temperatură mică Compatibilitatea componentelor nemetalice cu fluidele de transfer de căldură 6. Dispoziții referitoare la marca de identificare GNC pentru vehiculele din categoriile M2 și M3, N2 și N3 7. Dispoziții referitoare la marca de identificare GNC pentru vehiculele din categoriile M2 și M3, N2 și N3 1. DOMENIU DE APLICARE Prezentul regulament se aplică după cum urmează: 1.1. Partea I Componente specifice ale autovehiculelor din categoriile M și N ( 1 ) care utilizează gaz natural comprimat (GNC) și/sau gaz natural lichefiat (GNL) în sistemul lor de propulsie; 1.2. Partea II Vehicule din categoriile M și N ( 1 ) cu privire la instalarea componentelor specifice, pentru utilizarea gazului natural comprimat (GNC) și/sau a gazului natural lichefiat (GNL) pentru propulsie, de tip omologat. ( 1 ) Astfel cum sunt definite în Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E. 3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.3, punctul 2

4 L 166/ TRIMITERI Standardele următoare conțin dispoziții care, prin trimitere la prezentul text, constituie dispoziții ale prezentului regulament. Standarde ASTM ( 1 ) ASTM B ASTM B ASTM D ASTM D ASTM D ASTM D ASTM D ASTM D ASTM E ASTM E ASTM G53-93 Metodă de încercare în ceață salină Încercarea cu ajutorul azotatului de mercur pentru cupru și aliaje de cupru Încercarea la îndoire pe dorn a acoperirilor organice Efectul produselor chimice de uz casnic asupra finisajelor organice pigmentate și clare Metodă de încercare pentru determinarea rezistenței la forfecare interlaminară aparentă a compozitelor cu fibre paralele prin metoda fasciculului scurt Metodă de încercare a rezistenței acoperirilor organice la efectele deformării rapide (șoc) Rezistența la zgâriere a acoperirilor Metodă de încercare pentru temperatura de tranziție a polimerilor prin analiza termică Încercare standard, Metodă pentru măsurarea vitezelor de creștere a fisurilor de uzură Metodă de încercare pentru J IC, o măsură a rezistenței la rupere Practici standard pentru expunerea la lumină și apă Aparatură (tip condensare și fluorescență UV) pentru expunerea materialelor nemetalice Standarde BSI ( 2 ) BS 5045 BS Partea 1 (1982) Butelii transportabile pentru gaze Specificații pentru butelii de gaz din oțel fără sudură de peste 0,5 litri Încercări de rezistență pe baza conceptelor mecanicii ruperii Partea I Metodă pentru determinarea K IC, COD critic și a valorilor J critice ale BS PD Ghid pentru metodele de evaluare a acceptabilității A a imperfecțiunilor în structurile sudate prin fuziune; Materiale metalice Standarde EN ( 3 ) EN Butelii transportabile pentru gaz Butelii de gaz reîncărcabile, sudate, de oțel Proiectare și construcție Partea 2: Oțel inoxidabil EN ISO EN Îmbinări sudate prin topire din oțel; niveluri de calitate imperfecțiuni Recipiente criogenice. Recipiente transportabile, izolate sub vid, cu un volum mai mic de l ( 1 ) Societatea Americană pentru Încercări și Materiale. ( 2 ) Institutul Britanic de Standardizare. ( 3 ) Standard european.

5 L 166/5 EN 895:1995 EN 910:1996 EN 1435:1997 EN :2009 EN :1990 Încercări distructive ale îmbinărilor sudate din materiale metalice. Încercarea la tracțiune transversală. Încercări distructive ale îmbinărilor sudate din materiale metalice. Încercări de îndoire. Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea radiografică a îmbinărilor sudate Materiale metalice. Încercare la tracțiune Încercarea de încovoiere prin șoc pe epruveta Charpy. Metodă de încercare (crestături tip V și crestături tip U) Standarde ISO ( 1 ) ISO 37 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic Determinarea caracteristicilor de efort-deformație la tracțiune ISO Oțel Încercarea la șoc Charpy (crestătură tip v) ISO 188 ISO ISO 527 Pt 1-93 ISO ISO Cauciuc vulcanizat sau termoplastic Încercările de îmbătrânire accelerată și rezistența la căldură Materiale plastice Materiale termoplastice Determinarea temperaturii de înmuiere Vicat (VST) Materiale plastice Determinarea proprietăților de tracțiune Partea 1: Principii generale Oțel Determinarea călibilității prin călire frontală (încercarea Jominy) Gaz natural lichefiat (GNL) rezervoare transportabile utilizate la bordul vehiculelor ISO1307 Furtunuri de cauciuc și materiale plastice de uz general în aplicații industriale Diametre interioare și toleranțele acestora și toleranțe la lungime ISO 1402 Furtunuri și furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc și materiale plastice Încercări hidrostatice ISO 1431 ISO 1436 ISO 1817 ISO ISO Cauciuc vulcanizat sau termoplastic Rezistența la fisurare datorită acțiunii ozonului Furtunuri și furtunuri cu racorduri la capete Tipuri hidraulice ranforsate cu fire metalice Specificații Cauciuc vulcanizat Determinarea acțiunii lichidelor Vopsele și lacuri Determinarea grosimii peliculei Materiale ranforsate cu sticlă Determinarea proprietăților de tracțiune ISO 4080 Furtunuri și furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc și de material plastic Determinarea permeabilității la gaz ISO ISO 4672 Vopsele și lacuri Încercare la tracțiune Furtunuri de cauciuc și materiale plastice Încercări de flexibilitate la temperaturi mai scăzute decât temperatura ambiantă ( 1 ) Organizația Internațională de Standardizare.

6 L 166/ ISO Materiale metalice Încercarea la tracțiune ISO Materiale metalice Încercarea de duritate Încercarea Brinell ISO Materiale metalice Încercarea de duritate Încercarea Rockwell (Scările A, B, C, D, E, F, G, H, K) ISO 7225 ISO/DIS ISO 9001:1994 ISO 9002:1994 ISO/DIS ISO12991 ISO :2004 ISO :2007 ISO ISO :2004 ISO :2004 Ghid ISO/CEI Ghid ISO/CEI ISO/DIS 9809 ISO Etichete de avertizare pentru butelii de gaz Butelii pentru gaz nesudate din aliaj de aluminiu reîncărcabile utilizate pe scară largă pentru proiectare, construcție și încercări Sistemele calității. Model pentru asigurarea calității în proiectare, dezvoltare, producție, montaj și service Sistemele calității. Model pentru asigurarea calității în producție, montaj și service Materiale metalice Determinarea tenacității la rupere în starea plană de deformație Gaz natural lichefiat (GNL) rezervoare transportabile utilizate la bordul vehiculelor Vehicule rutiere: conector de realimentare cu gaz natural comprimat GNC: Partea I: Conector de 20 MPa (200 bar) Vehicule rutiere: conector de realimentare cu gaz natural comprimat GNC: Partea II: Conector de 20 MPa (200 bar) Vehicule rutiere Componente ale sistemului de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) Recipiente criogenice Condiții de rezistență a materialelor la temperaturi criogenice Partea I: Temperaturi mai mici de 80 C Recipiente criogenice Recipiente transportabile izolate sub vid, cu un volum mai mic de litri Partea I: Proiectare, execuție, inspecție și încercări Cerințe generale privind competența tehnică a laboratoarelor de încercări Linii directoare pentru evaluarea de terță parte și înregistrarea sistemului calității al unui furnizor Butelii de gaz. Butelii de gaz reîncărcabile nesudate din oțel. Proiectare, construcție și încercare. Partea 1: Butelii din oțel călit și revenit, cu rezistență la tracțiune mai mică de MPa Butelii pentru gaz Butelii de înaltă presiune pentru depozitarea gazelor naturale utilizate drept combustibil la bordul autovehiculelor Standard NACE ( 1 ) NACE TM Încercarea de laborator a metalelor privind rezistența la fisurare corozivă sub tensiune în medii de H 2 S ( 1 ) National Association of Corrosion Engineers (Asociația națională a specialiștilor în coroziune).

7 L 166/7 Regulamentele CEE ( 1 ) Regulamentul nr. 10 Dispoziții uniforme privind omologarea vehiculelor în ceea ce privește compatibilitatea electromagnetică Regulamente federale ale SUA ( 2 ) 49 CFR Rezervoare pentru combustibil lichid Standarde SAE ( 3 ) SAE J Metoda recomandată pentru vehiculele de capacitate medie și mare acționate de gazul natural lichefiat (GNL) 3. CLASIFICAREA COMPONENTELOR Clasa 0 Piese pentru presiune înaltă, inclusiv tuburi și garnituri, care conțin GNC la o presiune mai mare de 3 MPa și până la 26 MPa. Clasa 1 Piese pentru presiune medie, inclusiv tuburi și garnituri, care conțin GNC la o presiune mai mare de 450 kpa și până la kpa (3 MPa). Clasa 2 Piese pentru presiune joasă, inclusiv tuburi și garnituri, care conțin GNC la o presiune mai mare de 20 kpa și până la 450 kpa. Clasa 3 Piese pentru presiune medie, de exemplu supape de siguranță sau protejate de o supapă de siguranță, inclusiv tuburi și garnituri, care conțin GNC la o presiune mai mare de 450 kpa și până la kpa (3 MPa). Clasa 4 Piese în contact cu gazul, supuse unei presiuni mai mici de 20 kpa. Clasa 5 Piese în contact cu temperaturi mai mici de 40 C. O componentă poate fi alcătuită din mai multe piese, fiecare piesă fiind clasificată în clasa sa, corespunzător presiunii maxime de lucru și funcției. Componentele GNC și/sau GNL destinate utilizării în vehicule se clasifică corespunzător presiunii de lucru, temperaturii și funcției, în conformitate cu figura 1-1. ( 1 ) Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite; Regulamente. ( 2 ) Regulamente federale a Statelor Unite ale Americii. ( 3 ) Society of Automotive Engineers (Societatea inginerilor din domeniul auto).

8 L 166/ Figura 1-1 Schema debitului pentru clasificarea componentelor GNC și/sau GNL

9 L 166/9 Încercări aplicabile unor clase specifice de componente (cu excepția buteliilor GNC și a rezervoarelor GNL) Încercare Clasa 0 Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 Clasa 5 Anexă Suprapresiune sau rezistență X X X X O X 5A Scurgere externă X X X X O X 5 B Scurgere internă A A A A O A 5C Încercări de durabilitate A A A A O A 5L Compatibilitate cu GNC/GNL A A A A A A 5D Rezistență la coroziune X X X X X A 5E Rezistență la căldură uscată A A A A A A 5F Îmbătrânire la ozon A A A A A A 5G Încercări de plesnire/distructive X O O O O A 5M Ciclu de temperatură A A A A O A 5H Cicluri de presiune X O O O O A 5I Rezistență la vibrații A A A A O A 5 N Temperaturi de funcționare X X X X X X 5O Temperatură joasă GNL O O O O O X 5P X = Se aplică O = Nu se aplică A = După caz 4. DEFINIȚII 4.1. Presiune înseamnă presiunea relativă în raport cu presiunea atmosferică, în lipsa altor precizări Presiune de serviciu sau presiune de funcționare înseamnă presiunea stabilizată la o temperatură uniformă a gazului de 15 C. Presiunea de serviciu pentru GNL înseamnă presiune stabilizată preconizată a rezervorului în uz astfel cum a fost declarată de către producător Presiune de încercare înseamnă presiunea la care este adusă o componentă în timpul încercării de recepție. Pentru rezervorul GNL, presiunea stabilită pentru economizor sau presiunea de saturație normală a GNL necesară pentru motor. Pentru butelia GNC, presiunea la care se încearcă hidrostatic butelia Presiune de lucru înseamnă presiunea maximă la care o componentă este proiectată să fie supusă și care este baza pentru determinarea rezistenței componentei în cauză. Pentru butelia GNC, presiunea stabilizată de 20 MPa la o temperatură uniformă de 15 C. Pentru rezervorul GNL, presiunea stabilită pentru supapa de siguranță principală a rezervorului GNL Temperaturi de funcționare înseamnă valorile maxime ale intervalelor de temperatură, indicate în anexa 5O, la care este asigurată funcționarea sigură și optimă a componentei specifice și pentru care aceasta a fost proiectată și omologată.

10 L 166/ Componente specifice înseamnă: (a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) recipient (butelie sau rezervor); accesorii montate pe recipient; regulator de presiune; supapă automată; supapă manuală; dispozitiv de alimentare cu gaz; regulator al debitului de gaz; (h) conductă flexibilă de combustibil; (i) (j) (k) (l) conductă rigidă de combustibil; unitate de umplere sau receptacul; supapă antiretur sau supapă de control; supapă de siguranță (supapă de evacuare) primară și secundară; (m) dispozitiv de siguranță (cu declanșare termică); (n) filtru; (o) senzor/indicator de presiune sau de temperatură; (p) supapă limitatoare de debit; (q) (r) (s) (t) (u) (v) supapă de serviciu; unitate de control electronic; carcasă etanșă la gaze; garnitură; furtun de evacuare; dispozitiv de siguranță (cu declanșare manometrică) (w) rampă de alimentare; (x) (y) (z) schimbător de căldură/vaporizator; detector de gaze naturale; pompă de combustibil (pentru GNL) Componentă multifuncțională înseamnă orice componente specifice menționate mai sus combinate sau asamblate împreună ca o componentă Omologare a unui vehicul înseamnă omologarea unui tip de vehicul din categoriile M și N în ceea ce privește sistemul său GNC și/sau GNL ca echipament original pentru utilizare în sistemul său de propulsie Tip de vehicul înseamnă vehicule echipate cu componente specifice pentru utilizarea GNC și/sau a GNL în sistemul lor de propulsie, care nu diferă în ceea ce privește următoarele condiții: Producătorul, Desemnarea tipului stabilită de producător, Aspectele esențiale ale proiectării și ale construcției: Șasiu/podea (diferențe evidente și fundamentale), Instalarea echipamentului GNC și/sau GNL (diferențe evidente și fundamentale).

11 L 166/ Sistem GNC înseamnă un ansamblu de componente (recipient/recipiente sau butelie/butelii, supape, conducte de combustibil flexibile, etc.) și piese de racordare (conducte de combustibil rigide, garnituri de țevărie, etc.) montate pe autovehiculele care utilizează GNC în sistemul lor de propulsie Sistem GNL înseamnă un ansamblu de componente (rezervoare, supape, conducte de combustibil flexibile, etc.) și piese de racordare (conducte de combustibil, garnituri, etc.) montate pe autovehiculele care utilizează GNL în sistemul lor de propulsie și componentele conexe până la și inclusiv vaporizatorul. Alte părți din aval de vaporizator se consideră a fi componente GNC Recipient (sau butelie) înseamnă orice sistem de stocare utilizat pentru gazul natural comprimat Tip de recipient înseamnă recipientele care nu diferă în ceea ce privește dimensiunile și caracteristicile materiale specificate în anexa 3A Un recipient poate fi: GNC-1 metal. GNC-2 căptușeală metalică ranforsată cu filament continuu impregnat cu rășină (înfășurat circular). GNC-3 căptușeală metalică ranforsată cu filament continuu impregnat cu rășină (înfășurat complet). GNC-4 filament continuu impregnat cu rășină, cu căptușeală nemetalică (integral din materiale compozite) Rezervor (sau vas) înseamnă orice sistem de stocare utilizat pentru gazul natural lichefiat Tip de rezervor înseamnă rezervoarele care nu diferă în ceea ce privește dimensiunile și caracteristicile materiale specificate în anexa 3B Accesorii montate pe recipient sau pe rezervor înseamnă următoarele componente (neexhaustiv), separate sau combinate, care sunt montate pe recipient sau pe rezervor: Supapă manuală înseamnă o supapă care este acționată manual Senzor/indicator de presiune înseamnă un dispozitiv presurizat care indică presiunea gazului sau a lichidului Supapă limitatoare de debit înseamnă o supapă care se închide automat sau limitează debitul de gaz atunci când debitul depășește o anumită valoare proiectată Carcasă etanșă la gaze înseamnă un dispozitiv care evacuează scurgerile de gaz în afara vehiculului și care include furtunul de evacuare a gazului Supapă înseamnă un dispozitiv prin care se poate controla debitul unui fluid Supapă automată înseamnă o supapă care nu este operată manual Supapă automată a buteliei înseamnă o supapă automată fixată strâns pe butelie, care controlează debitul gazului la sistemul de alimentare. Supapa automată a buteliei mai este denumită și supapă de serviciu cu control la distanță Supapă antiretur sau supapă de control înseamnă o supapă automată care permite debitul de gaz/fluid într-o singură direcție Supapă limitatoare de debit (dispozitiv de limitare a debitului) înseamnă un dispozitiv care închide automat sau limitează debitul de gaz sau de lichid atunci când debitul depășește o anumită valoare proiectată Supapă manuală înseamnă o supapă manuală fixată strâns pe butelie sau pe rezervor Supapă de siguranță (supapă de evacuare) înseamnă un dispozitiv care nu permite presiunii din amonte să depășească o valoare prestabilită Supapă de serviciu înseamnă o supapă de izolare, închisă numai în timpul reparației și întreținerii vehiculului Filtru înseamnă un ecran protector care înlătură corpurile străine prezente în gaz sau în lichid Garnitură înseamnă un conector utilizat într-un sistem de conducte, de țevi sau de furtunuri Pompă de combustibil GNL înseamnă un dispozitiv care permite alimentarea motorului cu GNL prin creșterea presiunii fluidului (lichid sau abur).

12 L 166/ Conducte flexibile de combustibil înseamnă furtunuri sau conducte flexibile prin care circulă gazul natural Conducte rigide de combustibil înseamnă conducte care nu au fost proiectate să fie flexibile în condiții normale de lucru și prin care circulă gazul natural Dispozitiv de alimentare cu gaz înseamnă un dispozitiv care permite introducerea combustibilului gazos în distribuitorul de admisie al motorului (carburator sau injector) Dispozitiv de amestecare gaz/aer înseamnă un dispozitiv pentru amestecarea combustibilului gazos și a aerului admis la motor Injector de gaz înseamnă un dispozitiv care permite introducerea combustibilului gazos în motor sau în sistemul de admisie aferent Regulator pentru debitul de gaz înseamnă un dispozitiv montat în aval de regulatorul de presiune, care permite reglarea debitului de gaz și controlul alimentării motorului cu gaz Regulator de presiune înseamnă un dispozitiv utilizat pentru a controla presiunea GNC sau a GNL Dispozitiv de siguranță (cu declanșare termică) înseamnă un dispozitiv de unică folosință declanșat de o temperatură și/sau presiune excesivă, care evacuează gazul pentru a împiedica ruperea buteliei Dispozitiv de siguranță (cu declanșare manometrică) (acest dispozitiv este denumit uneori disc de siguranță ) înseamnă un dispozitiv de unică folosință declanșat de o presiune excesivă, care nu permite presiunii din amonte să depășească o valoare prestabilită Unitate de umplere sau receptacul înseamnă un dispozitiv montat în vehicul utilizat pentru a umple recipientul sau rezervorul în stația de distribuție Unitate de control electronic (GNC/GNL) înseamnă un dispozitiv care controlează necesarul de gaz al motorului și alți parametri ai motorului și care închide automat supapa automată din motive de siguranță Tip de componente astfel cum sunt menționate la punctele (de mai sus) înseamnă componente care nu diferă în aspecte esențiale precum materialele, presiunea de lucru și temperaturile de funcționare Tip de unitate de control electronic, astfel cum se menționează la punctul 4.38, înseamnă componente care nu diferă în aspecte esențiale precum principiile de bază ale software-ului, cu excepția unor modificări minore Schimbător de căldură/vaporizator înseamnă un dispozitiv utilizat pentru a modifica starea GNL în GNC Gaz natural lichefiat (GNL), denumit și gaz natural lichid, înseamnă un lichid criogenic produs prin reducerea temperaturii gazului natural până la aproximativ 161,7 C la presiune atmosferică și depozitat pentru a fi utilizat drept combustibil pentru vehicule Gaz natural comprimat (GNC) înseamnă gaz natural care a fost comprimat și depozitat pentru a fi utilizat drept combustibil pentru vehicule Gaz lichefiat pierdut prin vaporizare înseamnă gaz creat prin evaporarea GNL din cauza căldurii ambiante Evacuare înseamnă ieșirea vaporilor din recipientul/rezervorul de depozitare Sistem de evacuare a gazului înseamnă un sistem care controlează eliberarea gazului natural din sistemul de depozitare a GNL Autofretaj înseamnă un procedeu de aplicare a presiunii utilizat în fabricarea buteliilor compozite cu căptușeală metalică care solicită căptușeala dincolo de limita ei de elasticitate, destul pentru a cauza o deformare plastică permanentă, ceea ce determină tensiuni compresive la nivelul căptușelii și tensiuni de tracțiune la nivelul fibrelor la presiune internă zero Presiune de autofretaj înseamnă presiunea din interiorul buteliei cu înveliș exterior la care se stabilește distribuirea necesară a tensiunilor între căptușeală și învelișul exterior Lot butelii din materiale compozite înseamnă un lot, adică un grup de butelii produse succesiv din căptușeli calificate având aceeași dimensiune, aceeași proiectare, aceleași materiale de construcție specificate și același proces de fabricație Lot butelii și căptușeli metalice înseamnă un lot, adică un grup de butelii sau căptușeli metalice produse succesiv cu același diametru nominal, aceeași grosime a peretelui, aceeași proiectare, același material de construcție specificat, același proces de fabricare, echipament de fabricare și tratament termic și aceleași condiții de timp, temperatură și atmosferă în timpul tratamentului termic.

13 L 166/ Lot căptușeli nemetalice înseamnă un lot, adică un grup de căptușeli nemetalice produse succesiv cu același diametru nominal, aceeași grosime a peretelui, aceeași proiectare, același material de construcție specificat și același proces de fabricație Limitele lotului înseamnă că un lot nu poate depăși în niciun caz două sute de butelii sau căptușeli finite (fără a include buteliile sau căptușelile destinate încercărilor distructive) sau un număr de butelii/căptușeli produs într-un schimb de producție, oricare este mai mare Butelie din material compozit înseamnă o butelie fabricată din filament continuu impregnat cu rășină, înfășurat în jurul unei căptușeli metalice sau nemetalice. Buteliile din material compozit cu căptușeli nemetalice sunt denumite butelii fabricate integral din materiale compozite Înfășurare la tensiune controlată înseamnă un proces utilizat la fabricarea buteliilor din material compozit cu înfășurare circulară, cu căptușeli metalice, prin care se obțin tensiuni compresive în căptușeală și tensiuni de tracțiune în învelișul exterior la presiune internă zero, prin înfășurarea filamentelor de ranforsare cu o tensiune deosebit de înaltă Presiune de umplere înseamnă presiunea gazului în butelie imediat după umplerea acesteia Butelii finite înseamnă butelii terminate, gata de utilizare, reprezentative pentru producția normală, completate cu mărcile de identificare și acoperire externă, inclusiv izolarea integrală specificată de producător, însă fără izolare sau protecție neintegrală Înveliș exterior cu înfășurare completă însemnă un înveliș exterior ranforsat prin înfășurarea filamentului atât în direcția circumferențială, cât și în cea axială, a buteliei Temperatura gazului înseamnă temperatura gazului într-o butelie Înveliș exterior cu înfășurare circulară înseamnă un înveliș exterior ranforsat prin înfășurarea filamentului în direcție substanțial circumferențială în jurul porțiunii cilindrice a căptușelii, astfel încât filamentul să nu poarte nicio sarcină semnificativă într-o direcție paralelă cu axa longitudinală a buteliei Căptușeală înseamnă un recipient cu funcție de carcasă internă etanșă la gaz, în jurul căreia sunt înfășurate fibrele de întărire pentru a se obține rezistența necesară. În acest standard sunt descrise două tipuri de căptușeli: Căptușelile metalice, care sunt concepute pentru a împărți sarcina cu învelișul ranforsat și căptușelile nemetalice, care nu preiau nicio parte din sarcină Producător înseamnă persoana sau organizația responsabilă pentru proiectarea, fabricarea și încercarea componentelor specifice pentru GNC sau GNL Presiunea maximă dezvoltată înseamnă presiunea stabilizată care există atunci când gazul dintr-o butelie umplută până la presiunea de lucru este adus la temperatura maximă de funcționare Înveliș exterior înseamnă sistemul de ranforsare din filament și rășină aplicate peste căptușeală Pretensionare înseamnă procesul de aplicare a autofretajului sau de înfășurare la tensiune controlată Durata de viață înseamnă perioada de timp măsurată în ani în care buteliile pot fi folosite în siguranță, conform condițiilor standard de funcționare Presiune stabilizată înseamnă presiunea gazului la atingerea unei anumite temperaturi stabilizate Temperatura stabilizată înseamnă temperatura uniformă a gazului după dispariția modificărilor de temperatură determinate de umplere Captare GNL înseamnă captarea GNL într-o incintă cu volum constant Temperatură criogenică, în sensul prezentului regulament, înseamnă temperaturi sub 40 C Vas interior sau rezervor interior înseamnă partea rezervorului de combustibil care conține GNL Vas exterior sau manta exterioară înseamnă partea rezervorului de combustibil care învelește vasul (vasele) sau rezervorul (rezervoarele) interior (interioare) și sistemul său (lor) de izolare.

14 L 166/ Rampă de alimentare înseamnă conducta sau țeava care conectează dispozitivele de injectare a combustibilului Duză GNL înseamnă un dispozitiv care permite conectarea și deconectarea rapidă a furtunului de alimentare cu combustibil la receptaculul GNL în condiții de siguranță Receptaculul de umplere GNL înseamnă un dispozitiv conectat la un vehicul sau la un sistem de stocare care primește duza de alimentare cu GNL și permite transferul combustibilului în condiții de siguranță. Receptaculul este format cel puțin dintr-un corp al receptaculului și o supapă de control montată în interiorul corpului Faza stop comandată înseamnă perioada de timp în care motorul de combustie este oprit în mod automat pentru a se economisi combustibil, având posibilitatea să repornească automat. PARTEA I Omologarea unor componente specifice ale autovehiculelor care utilizează gaz natural comprimat (GNC) și/sau gaz natural lichefiat (GNL) în sistemul lor de propulsie 5. CEREREA DE OMOLOGARE 5.1. Cererea de omologare a componentei specifice sau a celei multifuncționale se transmite de titularul denumirii sau mărcii comerciale sau de reprezentantul acestuia, acreditat în mod corespunzător Ea trebuie să fie însoțită de documentele menționate mai jos, în trei exemplare, și de următoarele: Descrierea vehiculului conținând toate datele corespunzătoare menționate în anexa 1 A la prezentul regulament; O descriere detaliată a tipului componentei specifice sau a componentelor multifuncționale; O schiță a componentei specifice sau a componentelor multifuncționale suficient de detaliată și la scară adecvată; Verificarea respectării specificațiilor stabilite la punctul 8 din prezentul regulament La cererea serviciului tehnic responsabil cu desfășurarea încercărilor de omologare se pun la dispoziție eșantioane de componentă specifică sau de componente multifuncționale. La cerere se furnizează eșantioane suplimentare (maxim 3) În timpul preproducției recipientelor, [n] ( 1 ) recipiente la fiecare 50 de bucăți (lot de calificare) se supun încercărilor nedistructive din anexa 3A. Pentru rezervoarele GNL, a se vedea anexa 3B. 6. MARCAJE 6.1. Eșantionul de componentă specifică sau de componente multifuncționale transmis pentru omologare trebuie să poarte marca sau denumirea comercială a constructorului și tipul, inclusiv cel cu privire la desemnarea temperaturilor de funcționare ( M sau C pentru temperaturi moderate sau mici, L pentru GNL, după caz), iar în cazul furtunurilor flexibile, se indică de asemenea luna și anul de fabricație; acest marcaj trebuie să fie clar lizibil și indelebil În plus față de dispozițiile de la punctul 6.1, unul dintre următoarele marcaje suplimentare trebuie utilizat pentru supapa automată a buteliei care este în conformitate cu punctul din anexa 4A: (a) H1 ; (b) H2 ; (c) H Toate componentele trebuie să aibă un spațiu suficient pentru a purta marca de omologare; acest spațiu se indică în schițele menționate la punctul de mai sus Fiecare recipient trebuie să poarte de asemenea placa de identificare cu următoarele date clar lizibile și indelebile: (a) un număr de serie; (b) capacitatea în litri; ( 1 ) [n] reprezintă dimensiunea eșantionului și este determinată de autoritatea de omologare de tip.

15 L 166/15 (c) marcajul GNC ; (d) presiunea de funcționare/presiunea de încercare [MPa]; (e) masa (kg) (f) anul și luna omologării (ex.: 96/01); (g) marca de omologare în conformitate cu punctul Fiecare rezervor trebuie să poarte de asemenea placa de identificare cu următoarele date clar lizibile și indelebile: (a) număr de serie; (b) capacitatea brută în litri; (c) marcajul GNL ; (d) presiunea de serviciu/presiunea de lucru [MPa]; (e) masa (kg) (f) producătorul; (g) anul și luna omologării (ex.: 96/01); (h) Marcajul POMPĂ ÎN INTERIOR, presiunea livrată de pompă *** MPa dacă pompa de combustibil GNL este montată pe rezervor; unde *** este valoarea presiunii livrată de pompă; (i) marca de omologare în conformitate cu punctul 7.4 de mai jos. 7. OMOLOGARE 7.1. În cazul în care eșantioanele de componentă GNC transmise spre omologare îndeplinesc cerințele de la punctele din prezentul regulament, componentei i se acordă omologarea de tip. În cazul în care eșantioanele de componente GNL transmise spre omologare îndeplinesc cerințele de la punctele din prezentul regulament, componentei i se acordă omologarea de tip Fiecărui tip de componentă sau de componentă multifuncțională i se atribuie un număr de omologare. Primele sale două cifre (în prezent 01, corespunzând seriei 01 de amendamente) indică seria de amendamente, incluzând cele mai recente amendamente tehnice majore aduse regulamentului la momentul omologării. Aceeași parte contractantă nu poate să atribuie același cod alfanumeric unui alt tip de componentă Notificarea acordării omologării sau a refuzării sau a extinderii omologării unui tip de componentă GNC sau GNL în temeiul prezentului regulament se comunică părților la acord care aplică prezentul regulament prin intermediul unui formular conform modelului din anexa 2B la prezentul regulament Pe toate componentele conforme unui tip omologat în temeiul prezentului regulament se aplică, în mod vizibil și în locul indicat la punctul 6.2 de mai sus, pe lângă marca indicată la punctele 6.1 și 6.3 (GNC) și 6.4 (GNL), o marcă de omologare internațională care constă în: Un cerc în interiorul căruia se află litera E, urmată de numărul de identificare a țării care a acordat omologarea ( 1 ): Numărul prezentului regulament, urmat de litera R, o liniuță și numărul de omologare în dreapta cercului menționat la punctul de mai sus. Acest număr de omologare este compus din numărul de omologare de tip a componentei care apare pe certificatul completat pentru acest tip (a se vedea punctul 7.2 și anexa 2B) precedat de două cifre care indică secvența ultimei serii de amendamente la prezentul regulament Marca de omologare trebuie să fie clar lizibilă și indelebilă Anexa 2A la prezentul regulament conține exemple de amplasare a mărcii de omologare menționate anterior. ( 1 ) Numerele de identificare a părților contractante la acordul din 1958 sunt prezentate în anexa 3 la Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.3, anexa 3 wp29gen/wp29resolutions.html.

16 L 166/ SPECIFICAȚIILE COMPONENTELOR GNC ȘI/SAU GNL 8.1. Dispoziții generale Componentele specifice ale vehiculelor care utilizează GNC și/sau GNL în sistemul lor de propulsie trebuie să funcționeze corect și sigur, astfel cum este specificat în prezentul regulament. Materialele componentelor care sunt în contact cu GNC/GNL trebuie să fie compatibile cu ele (a se vedea anexa 5D). Părțile componentelor a căror funcționare corectă și sigură poate fi influențată de GNC/GNL, de presiunea înaltă sau de vibrații trebuie să fie supuse procedurilor de încercare relevante descrise în anexele la prezentul regulament. În particular, pentru componentele GNC trebuie să fie îndeplinite dispozițiile de la punctele Pentru componentele GNL, trebuie să fie îndeplinite dispozițiile de la punctele Componentele specifice ale vehiculelor care utilizează GNC/GNL în sistemul lor de propulsie trebuie să respecte cerințele de compatibilitate electromagnetică relevante (CEM) în conformitate cu Regulamentul nr. 10, seria 03 de amendamente, sau cu norme echivalente Dispoziții privind recipientele GNC Recipientele GNC trebuie să fie omologate de tip în conformitate cu dispozițiile din anexa 3A la prezentul regulament Dispoziții privind componentele montate pe recipientul GNC Recipientul GNC trebuie să fie echipat cel puțin cu următoarele componente, care pot fi fie separate, fie combinate: Supapă manuală, Supapă automată a buteliei, Dispozitiv de siguranță, Dispozitiv de limitare a debitului Recipientul GNC poate fi echipat cu o carcasă etanșă la gaze, dacă este cazul Componentele menționate la punctele de mai sus trebuie să fie omologate de tip în conformitate cu dispozițiile din anexa 4 la prezentul regulament Dispoziții privind componentele GNC Componentele indicate trebuie să fie omologate de tip în temeiul dispozițiilor din anexele care pot fi determinate din tabelul de mai jos: Punct Componentă Anexă 8.4. Supapă automată Supapă de control sau supapă antiretur Supapă de siguranță Dispozitiv de siguranță (cu declanșare termică) Supapă limitatoare de debit Dispozitiv de siguranță (cu declanșare manometrică) 4 A 8.5. Furtun-conductă flexibil(ă) de combustibil 4 B 8.6. Filtru GNC 4C

17 L 166/17 Punct Componentă Anexă 8.7. Regulator de presiune 4D 8.8. Senzori de presiune și temperatură 4E 8.9. Unitate de umplere sau receptacul 4F Regulator pentru debitul de gaz și amestecător gaz/aer, injector sau rampă de alimentare 4G Unitate de control electronic 4H Dispoziții privind rezervoarele GNL Rezervoarele GNL trebuie să fie omologate de tip în conformitate cu dispozițiile din anexa 3B la prezentul regulament Trebuie prevăzut un sistem de prevenire a supraumplerii rezervorului de combustibil Dispoziții privind componentele montate pe rezervorul GNL Rezervorul GNL trebuie să fie echipat cel puțin cu următoarele componente, care pot fi fie separate, fie combinate (trebuie acordată o atenție specială prevenirii captării GNL): Supapă de siguranță; Supapă manuală; Supapă automată; Dispozitiv de limitare a debitului Rezervorul poate fi echipat cu o carcasă etanșă la gaze, dacă este cazul Componentele menționate la punctele de mai sus trebuie să fie omologate de tip în temeiul dispozițiilor din anexa 4 la prezentul regulament Dispoziții privind alte componente GNL Componentele indicate trebuie să fie omologate de tip în temeiul dispozițiilor din anexele care pot fi determinate din tabelul de mai jos: Punctul Componenta Anexa 8.15 Schimbător de căldură vaporizator GNL 4I 8.16 Receptacul de umplere GNL 4 J 8.17 Regulator de control al presiunii 4 K 8.18 Senzor/indicator de presiune și/sau temperatură GNL 4L 8.19 Detectorul de gaze naturale 4M 8.20 Supapă automată, supapă de control, supapă de siguranță, supapă limitatoare de debit, supapă manuală și supapă antiretur 4 N 8.21 Pompă de combustibil 4O 8.22 Unitate de control electronic 4H

18 L 166/ MODIFICĂRI ALE UNUI TIP DE COMPONENTĂ GNC ȘI/SAU GNL ȘI EXTINDEREA OMOLOGĂRII 9.1. Orice modificare a unui tip de componentă GNC și/sau GNL se notifică autorității de omologare de tip care a acordat omologarea de tip. Ulterior, autoritatea de omologare de tip poate fie: Să considere că este puțin probabil ca modificările realizate să aibă un efect negativ considerabil și că respectiva componentă se conformează în continuare cerințelor; fie Să stabilească dacă autoritatea de omologare de tip trebuie să dispună reîncercări parțiale sau complete Confirmarea sau refuzarea omologării, specificând modificările, este comunicată prin procedura prevăzută la punctul 7.3 de mai sus părților la acord care aplică prezentul regulament Autoritatea de omologare de tip care acordă extinderea omologării atribuie un număr de serie fiecărei fișe de comunicare întocmite pentru o astfel de extindere. 10. (NEALOCAT) 11. CONFORMITATEA PDUCȚIEI Procedurile privind conformitatea producției trebuie să fie conforme cu cele stabilite în acord, apendicele 2 (E/ECE/324-E/ECE/TRANS/505/Rev.2), cu îndeplinirea următoarelor cerințe: Fiecare recipient GNC trebuie să fie încercat la o presiune minimă de 1.5 ori presiunea de lucru în conformitate cu dispozițiile din anexa 3A la prezentul regulament. Fiecare rezervor GNL trebuie să fie încercat la o presiune minimă de 1.3 ori presiunea de lucru (presiunea de lucru plus 0,1 MPa) în conformitate cu prevederile din anexa 3B la prezentul regulament Pentru recipientele GNC, încercarea de plesnire sub presiune hidraulică în conformitate cu punctul A.12 din apendicele A la anexa 3A se efectuează pentru fiecare lot constând din maxim 200 de recipiente fabricate cu aceeași lot de materii prime Fiecare ansamblu de conducte de combustibil flexibile utilizat la presiune înaltă și medie (clasa 0, 1 și 5) în conformitate cu clasificarea descrisă la punctul 3 din prezentul regulament trebuie să fie încercat la o presiune de două ori mai mare decât presiunea de lucru. 12. SANCȚIUNI PENTRU NECONFORMITATEA PDUCȚIEI Omologarea acordată în ceea ce privește un tip de componente în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă în cazul în care cerințele stabilite la punctul 11 de mai sus nu sunt respectate În cazul în care o parte la acord care aplică prezentul regulament retrage o omologare acordată anterior, ea trebuie de îndată să aducă la cunoștință acest fapt celeilalte părți contractante care aplică prezentul regulament, printr-o fișă de comunicare conformă modelului din anexa 2B la prezentul regulament. 13. (NEALOCAT) 14. PDUCȚIE OPRITĂ DEFINITIV În cazul în care titularul omologării încetează definitiv să producă un tip de componentă omologată în conformitate cu prezentul regulament, el trebuie să informeze în acest sens autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea. La primirea comunicării relevante, autoritatea respectivă informează celelalte părți la acord care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conformă modelului din anexa 2B la prezentul regulament. 15. DENUMIRILE ȘI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU EFECTUAREA ÎNCERCĂRILOR DE OMOLOGARE, PRECUM ȘI ALE AUTORITĂȚILOR DE OMOLOGARE DE TIP Părțile la acord care aplică prezentul regulament comunică Secretariatului General al Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip care acordă omologarea și cărora trebuie să li se trimită formularele certificatelor de omologare sau de extindere sau de refuzare sau de retragere a omologării emise în alte țări.

19 L 166/19 PARTEA II Omologarea vehiculelor în ceea ce privește instalarea unor componente specifice de tip omologat pentru utilizarea gazului natural comprimat (GNC) și/sau a gazului natural lichefiat (GNL) în sistemul lor de propulsie 16. CEREREA DE OMOLOGARE Cererea de omologare a unui tip de vehicul în ceea ce privește instalarea componentelor specifice pentru utilizarea gazului natural comprimat (GNC) și/sau a gazului natural lichefiat (GNL) în sistemul său de propulsie se transmite de producătorul vehiculului sau de reprezentantul său acreditat în mod corespunzător Ea trebuie să fie însoțită de documentele menționate mai jos, în trei exemplare: descrierea vehiculului conținând toate datele relevante menționate în anexa 1B la prezentul regulament Un vehicul reprezentativ pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat se trimite serviciului tehnic care efectuează încercările de omologare. 17. OMOLOGARE În cazul în care vehiculul trimis spre omologare în temeiul prezentului regulament este echipat cu toate componentele specifice necesare pentru utilizarea gazelor naturale comprimate (GNC) și/sau a gazelor naturale lichefiate (GNL) în sistemul său de propulsie și îndeplinește cerințele de la punctul 18 de mai jos, respectivul tip de vehicul se omologhează Fiecărui tip de vehicul omologat i se atribuie un număr de omologare. Primele două cifre din acest număr indică seria de amendamente care integrează cele mai recente amendamente tehnice majore aduse regulamentului la momentul omologării Notificarea acordării omologării sau a refuzării sau a extinderii omologării unui tip de vehicul GNC și/sau GNL în temeiul prezentului regulament se comunică părților la acord care aplică prezentul regulament prin intermediul unui formular conform modelului din anexa 2D la prezentul regulament Pe fiecare tip de vehicul omologat de tip în conformitate cu prezentul regulament, se aplică, în mod vizibil și într-un loc ușor accesibil specificat în formularul de omologare menționat la punctul 17.3 de mai sus, o marcă de omologare internațională, constând din: Un cerc în interiorul căruia se află litera E, urmată de numărul de identificare al țării care a acordat omologarea ( 1 ); Numărul prezentului regulament, urmat de litera R, o liniuță și numărul de omologare în dreapta cercului menționat la punctul de mai sus În cazul în care vehiculul este conform cu un vehicul omologat în conformitate cu unul sau mai multe regulamente anexate la acord în țara care a acordat omologarea în conformitate cu prezentul regulament, nu este necesară repetarea simbolului menționat la punctul ; într-un astfel de caz, numerele regulamentelor, ale omologării și simbolurile adiționale pentru toate regulamentele în temeiul cărora s-a acordat omologarea în țara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament se înscriu în coloane verticale la dreapta simbolului menționat la punctul de mai sus Marca de omologare trebuie să fie clar lizibilă și indelebilă Marca de omologare se amplasează pe placa cu datele vehiculului sau în apropierea acesteia Anexa 2C la prezentul regulament conține exemple de amplasare a mărcii de omologare menționate anterior. 18. CERINȚE REFERITOARE LA INSTALAREA UNOR COMPONENTE SPECIFICE PENTRU UTILIZAREA GAZULUI NATURAL COMPRIMAT ȘI/SAU A GAZULUI NATURAL LICHEFIAT ÎN SISTEMUL DE PPULSIE AL UNUI VEHICUL Generalități Sistemul GNC și/sau GNL al vehiculului trebuie să funcționeze în condiții optime și sigure la presiunea de lucru și la temperaturile de funcționare pentru care a fost proiectat și omologat. ( 1 ) Numerele de identificare a părților contractante la acordul din 1958 sunt prezentate în anexa 3 la Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.3, anexa 3 wp29gen/wp29resolutions.html.

20 L 166/ Toate componentele sistemului trebuie fie omologate de tip ca piese individuale sau ca piese multifuncționale în temeiul Părții I din prezentul regulament În pofida dispozițiilor de la punctul de mai sus, nu este necesară nicio omologare de tip separată a unității de control electronic GNC/GNL în cazul în care aceasta este integrată în unitatea de control electronic a motorului și face obiectul unei omologări de tip a instalării pe vehicul în conformitate cu partea II din prezentul regulament și cu Regulamentul nr. 10. Omologarea de tip a vehiculului trebuie, de asemenea, să fie în conformitate cu dispozițiile aplicabile din anexa 4H la prezentul regulament Materialele utilizate în sistem trebuie să fie adecvate utilizării cu GNC și/sau GNL, după caz Toate componentele sistemului trebuie să fie fixate corespunzător Sistemul GNC și/sau GNL se presurizează la presiunea de lucru și se supune încercării în vederea detectării scurgerilor utilizând un agent tensioactiv fără formare de bule timp de trei minute sau printr-o metodă echivalentă demonstrată Sistemul GNC și/sau GNL se instalează astfel încât să ofere protecție maximă împotriva avariilor, cum ar fi avariile cauzate de componentele în mișcare ale vehiculului, de coliziune, de pietricele sau de încărcarea și descărcarea vehiculului sau de deplasarea încărcăturilor respective La sistemul GNC și/sau GNL nu se conectează alte dispozitive în afara celor strict necesare pentru funcționarea corespunzătoare a motorului autovehiculului În pofida dispozițiilor de la punctul , vehiculele pot fi echipate cu un sistem de încălzire pentru a încălzi compartimentul de pasageri și/sau spațiul de încărcare, care să fie conectat la sistemul GNC și/sau GNL Sistemul de încălzire menționat la punctul este admis în cazul în care, în opinia serviciilor tehnice responsabile cu desfășurarea încercărilor de omologare de tip, el este protejat în mod corespunzător și nu afectează funcționarea normală a sistemului GNC și/sau GNL Identificarea vehiculelor alimentate cu GNC și/sau GNL Vehiculele din categoriile M 2 și M 3 echipate cu un sistem GNC trebuie să fie etichetate în conformitate cu dispozițiile din anexa Vehiculele din categoriile M 2 și M 3 echipate cu un sistem GNL trebuie să fie etichetate în conformitate cu dispozițiile din anexa Eticheta se instalează în partea din față și din spate a vehiculului din categoria M 2 sau M 3 și pe exteriorul portierelor de pe partea dreaptă (vehicule cu post de conducere în stânga) sau de pe partea stângă (vehicule cu post de conducere în dreapta) O etichetă conținând cerințele de alimentare trebuie să fie amplasată adiacent receptaculului de umplere GNL. Cerințele de alimentare trebuie să fie cele recomandate de producător Cerințe suplimentare Nicio componentă a sistemului GNC și/sau GNL, inclusiv orice materiale de protecție care fac parte din astfel de componente, nu trebuie să depășească conturul vehiculului, cu excepția unității de umplere care poate depăși cu cel mult 10 mm punctul ei de fixare Se ia în considerare protejarea corespunzătoare împotriva căldurii a componentelor adiacente și nicio componentă a sistemului GNC și/sau GNL nu trebuie să fie situată la mai puțin de 100 mm de eșapament sau de o altă sursă similară de căldură, cu excepția cazului în care astfel de componente sunt protejate de căldură în mod corespunzător Sistemul GNC Un sistem GNC trebuie să conțină cel puțin următoarele componente: recipient/recipiente sau butelie/butelii; indicator de presiune sau indicator al nivelului de combustibil; dispozitiv de siguranță (cu declanșare termică);

21 L 166/ supapă automată a buteliei; supapă manuală; regulator de presiune; regulator al debitului de gaz; dispozitiv de limitare a debitului; dispozitiv de alimentare cu gaz; unitate de umplere sau receptacul; conductă flexibilă de combustibil; conductă rigidă de combustibil; unitate de control electronic; garnituri; carcasă etanșă la gaze pentru componentele instalate în portbagaj și în compartimentul de pasageri. În cazul în care carcasa etanșă la gaze este distrusă în incendiu, dispozitivul de siguranță poate fi acoperit de carcasa etanșă la gaze De asemenea, sistemul GNC poate include următoarele componente: supapă antiretur sau supapă de control; supapă de siguranță; filtru GNC; senzor de presiune și/sau temperatură; sistem de selecție a combustibilului și sistem electric; DS (cu declanșare manometrică); rampă de alimentare O supapă automată suplimentară se poate combina cu reglatorul de presiune Sistemul GNL trebuie să conțină cel puțin următoarele componente: rezervor/rezervoare sau vas/vase GNL; schimbător de căldură/vaporizator GNL; supapă de siguranță GNL; sistem de evacuare GNL; receptacul GNL; supapă limitatoare de debit GNL (dispozitiv de limitare a debitului); supapă GNL (manuală); conductă de combustibil GNL; cuplaje GNL; supapă de control sau supapă antiretur GNL; indicator de presiune sau indicator de combustibil GNL;

22 L 166/ unitate de control electronic; detector de gaze naturale sau carcasa etanșă la gaze, pentru categoria M de vehicule De asemenea, sistemul GNL poate include următoarele componente: regulator de presiune GNL; senzor de presiune și/sau temperatură GNL; pompă de combustibil GNL; indicator de nivel GNL; supapă automată GNL; detector de gaze naturale; carcasă etanșă la gaze Componentele vehiculelor GNL în aval de schimbătorul de căldură/vaporizatorul (faza gazoasă) sunt considerate componentele GNC Instalarea recipientului și/sau a rezervoarelor Containerul și/sau rezervorul se instalează permanent în vehicul și nu în compartimentul motorului Containerul și/sau rezervorul se instalează astfel încât să nu existe niciun contact metal cu metal, cu excepția punctelor de fixare ale recipientului/recipientelor și/sau ale rezervorului/rezervoarelor Când vehiculul este gata de utilizare, recipientul și/sau rezervorul de combustibil nu trebuie să fie situat la mai puțin de 200 mm deasupra suprafeței drumului Dispozițiile de la punctul nu se aplică în cazul în care recipientul și/sau rezervorul este protejat corespunzător în partea din față și în părțile laterale și nicio componentă a recipientului nu este situată mai jos decât această structură protectoare Recipientul/recipientele și/sau rezervorul/rezervoarele de combustibil trebuie să fie montate și fixate astfel încât următoarele accelerații să poată fi absorbite fără a apărea avarii atunci când recipientul/recipientele și/sau rezervorul/rezervoarele sunt pline: Vehicule din categoriile M 1 și N 1 : (a) 20 g în direcția deplasării; (b) 8 g orizontal, perpendicular pe direcția deplasării. Vehicule din categoriile M 2 și N 2 : (a) 10 g în direcția deplasării; (b) 5 g orizontal, perpendicular pe direcția deplasării. Vehicule din categoriile M 3 și N 3 : (a) 6,6 g în direcția deplasării; (b) 5 g orizontal, perpendicular pe direcția deplasării. În locul încercării practice se poate utiliza o metodă de calcul, în cazul în care solicitantul omologării îi poate demonstra echivalența astfel încât serviciul tehnic să fie satisfăcut Accesorii montate pe recipientul/recipientele GNC Supapă automată a buteliei Se instalează o supapă automată de butelie direct pe fiecare recipient GNC.

23 L 166/ Supapa automată a buteliei se operează astfel încât alimentarea cu combustibil să fie oprită atunci când motorul este oprit, indiferent de poziția comutatorului de aprindere și trebuie să rămână închisă pe perioada nefuncționării motorului. Se admite o întârziere de 2 secunde pentru diagnostic În pofida dispozițiilor de la punctul , supapa automată a buteliei poate să rămână într-o poziție deschisă în cursul fazelor stop comandate Dacă supapa automată a buteliei este închisă în cursul fazelor stop comandate, supapa trebuie să respecte dispozițiile de la punctul din anexa 4A Dispozitiv de siguranță Dispozitivul de siguranță (cu declanșare termică) se montează pe recipientul/recipientele pentru combustibil GNC astfel încât să se poată evacua în carcasa etanșă la gaze în cazul în care aceasta îndeplinește cerințele de la punctul de mai jos Supapă limitatoare de debit pe recipientul GNC Dispozitivul de limitare a debitului se montează în recipientul/recipientele cu combustibil GNC pe supapa automată a buteliei Supapă manuală O supapă manuală este fixată rigid pe butelia GNC care poate fi integrată în supapa automată a buteliei Carcasă etanșă la gaze pe recipientul/recipientele GNC O carcasă etanșă la gaze peste garniturile recipientului/recipientelor GNC, care îndeplinește cerințele de la punctele , se montează pe recipientul cu combustibil GNC, cu excepția cazului în care recipientul/recipientele GNC este/sunt instalat(e) în exteriorul vehiculului Carcasa etanșă la gaze trebuie să fie în legătură deschisă cu atmosfera, dacă este cazul printr-un furtun de racord și un element de trecere care trebuie să fie rezistent la GNC Orificiul de evacuare al carcasei etanșe la gaze nu trebuie să se deschidă într-o aripă de roată, nici să fie îndreptat spre o sursă de căldură, cum ar fi eșapamentul Orice furtun de racord și element de trecere din partea de jos a caroseriei autovehiculului utilizate pentru evacuarea carcasei etanșe la gaze trebuie să aibă un orificiu liber de cel puțin 450 mm Carcasa de pe garniturile recipientului/recipientelor GNC și furtunurile de racord trebuie să fie etanșe la gaze la o presiune de 10 kpa fără deformări permanente. În aceste circumstanțe este acceptabilă o scurgere care nu depășește 100 cm 3 pe oră Furtunul de racord trebuie să fie fixat prin inele de prindere sau alte mijloace la carcasa etanșă la gaze și la elementul de trecere pentru a se asigura formarea unei îmbinări etanșe la gaze Carcasa etanșă la gaze trebuie să conțină toate componentele instalate în portbagaj sau în compartimentul de pasageri DS (cu declanșare manometrică) DS (cu declanșare manometrică) este activat și evacuează gazul independent de DS (cu declanșare termică) DS (cu declanșare manometrică) se montează pe recipientul/recipientele pentru combustibil astfel încât să se poată evacua în carcasa etanșă la gaze în cazul în care aceasta îndeplinește cerințele de la punctul de mai sus.

24 L 166/ Accesorii montate pe rezervoarele GNL Supapă automată Se instalează o supapă automată în conducta de alimentare cu combustibil, direct pe fiecare rezervor GNL (într-o poziție protejată) Supapa automată se operează astfel încât alimentarea cu combustibil să fie oprită atunci când motorul este oprit, indiferent de poziția comutatorului de aprindere și trebuie să rămână închisă pe perioada nefuncționării motorului. Se admite o întârziere de 2 secunde pentru diagnostic În pofida dispozițiilor de la punctul , supapa automată poate să rămână într-o poziție deschisă în cursul fazelor stop comandate Dacă supapa automată este închisă în cursul fazelor stop comandate, supapa trebuie să respecte dispozițiile de la punctul din anexa 4A Supapă limitatoare de debit Supapa limitatoare de debit poate fi montată în interior sau direct pe rezervorul GNL (într-o poziție protejată) Supapă de siguranță (primară) Orificiul de ieșire al supapei de siguranță primară trebuie să fie conectat la un sistem de conductă de evacuare cu capăt deschis pentru a mobiliza gazele evacuate la un nivel mai înalt. Se acordă o atenție deosebită prevenirii oricărui blocaj sau înghețării conductei de evacuare. Supapa de siguranță primară GNL nu trebuie să se evacueze în carcasa etanșă la gaze (dacă este montată) Supapă de siguranță (secundară) Supapa de siguranță secundară poate evacua gaze imediat prin orificiul ei de ieșire. Trebuie să fie luate în considerare protecția împotriva pătrunderii apei și împotriva avariilor. Orificiul de ieșire al supapei de siguranță secundare nu trebuie să fie conectat la aceeași conductă de evacuare a supapei de siguranță primare. Supapa de siguranță secundară GNL nu trebuie să se evacueze în carcasa etanșă la gaze (dacă este montată) Supapa manuală de oprire a alimentării cu combustibil Supapa manuală de oprire a alimentării cu combustibil se montează direct pe rezervorul GNL (într-o poziție protejată). Ele trebuie să fie ușor accesibile. Supapa manuală de oprire a alimentării cu combustibil poate fi integrată în supapa automată Supapa manuală de închidere a vaporilor Supapa manuală de închidere a vaporilor se montează direct pe rezervorul GNL (într-o poziție protejată). Ele trebuie să fie ușor accesibile Conducta sau conectorul de evacuare Conducta sau conectorul de evacuare pot fi montate în interior sau pe rezervorul GNL (într-o poziție protejată). Ele trebuie să fie ușor accesibile. Conectorul de evacuare trebuie să fie adecvat pentru scopul preconizat la temperaturile menționate în anexa 5O pentru presiunea de lucru a rezervorului GNL Sistem de gestionare a evacuării Supapa de siguranță primară trebuie să fie racordată la un coș de evacuare care ajunge la un nivel înalt. Orificiile de ieșire ale supapelor de siguranță primare și secundare trebuie să fie protejate împotriva ancrasării prin murdărie, resturi, zăpadă, gheață și/sau apă. Coșul de evacuare trebuie dimensionat astfel încât să prevină o restricționare a debitului din cauza scăderii presiunii. Gazul care iese prin coșul de evacuare sau prin supapa de siguranță secundară nu trebuie să afecteze direct incintele, alte vehicule, sistemele montate la exterior cu admisie de aer (ex., sisteme de aer condiționat), admisiile la motor sau eșapamentul motorului. În cazul rezervoarelor duble, orificiile de ieșire ale supapei de siguranță primară ale fiecărui rezervor pot fi racordate la un coș de evacuare comun.

25 L 166/ Conducte rigide și flexibile de combustibil Conductele flexibile de combustibil GNC trebuie să fie fabricate din materiale nesudate: fie oțel inoxidabil, fie oțel cu acoperire rezistentă la coroziune Conductele rigide de combustibil GNL trebuie să fie fabricate din oțel inoxidabil sau cupru austenitic, fie fără sudură, fie sudate Conducta rigidă de combustibil GNC poate fi înlocuită cu o conductă flexibilă de combustibil în cazul utilizării în clasa 0, 1 sau Conducta rigidă de combustibil GNL poate fi înlocuită cu o conductă flexibilă de combustibil în cazul utilizării în clasa Conductele flexibile de combustibil GNC și GNL trebuie să îndeplinească cerințele relevante din anexa 4B la prezentul regulament Conductele rigide de combustibil trebuie să fie fixate astfel încât să nu fie supuse vibrațiilor sau tensiunilor Conductele flexibile de combustibil GNC și/sau GNL trebuie să fie fixate astfel încât să nu fie supuse vibrațiilor sau tensiunilor La punctul de fixare, conducta rigidă sau flexibilă trebuie să fie astfel fixată încât să nu existe contacte metal cu metal Conducta de gaze rigidă și flexibilă nu trebuie să fie situată în punctele de ridicare cu cricul La zonele de pasaj, conductele de combustibil trebuie să fie echipate cu material de protecție Conducta de combustibil GNL trebuie să fie izolată sau protejată în acele zone în care temperatura joasă poate deteriora alte componente și/sau poate vătăma persoane Garniturile sau racordurile de gaz dintre componente Pentru GNC, nu se permit îmbinările prin lipire și îmbinările prin suprapunere cu strângere. Pentru GNL, nu se permit îmbinările prin suprapunere cu strângere Tuburile din oțel inoxidabil trebuie să fie îmbinate doar cu garnituri din oțel inoxidabil Blocurile de distribuție pentru GNC trebuie să fie fabricate din material rezistent la coroziune Conductele rigide de combustibil se conectează cu îmbinări corespunzătoare, de exemplu, îmbinări prin strângerea a două piese la tuburile din oțel și îmbinările în formă de măsline subțiate progresiv pe ambele laturi Numărul de îmbinări trebuie să fie limitat la minim Toate îmbinările trebuie să fie făcute în locuri accesibile în vederea inspecției Conductele de combustibil care traversează un compartiment de pasageri sau un portbagaj închis nu trebuie să depășească lungimea necesară și trebuie să fie protejate în orice caz printr-o carcasă etanșă la gaze Dispozițiile de la punctul nu se aplică vehiculelor din categoria M 2 sau M 3 în cazul în care conductele de combustibil și racordurile sunt echipate cu un manșon rezistent la GNC și care este în legătură deschisă cu atmosfera Supapă automată Pentru sistemele GNC, o supapă automată adițională se poate instala în conducta de combustibil, cât mai aproape posibil de regulatorul de presiune O supapă automată trebuie să fie instalată cât mai aproape posibil după vaporizatorul din sistemul GNL.

26 L 166/ Unitate de umplere sau receptacul Unitatea de umplere trebuie să fie fixată astfel încât să nu se poată roti și să fie protejată de murdărie și apă În cazul în care recipientul sau rezervorul GNC/GNL este instalat în compartimentul de pasageri sau într-un compartiment închis (de bagaje), unitatea de umplere trebuie să fie situată în afara vehiculului sau în compartimentul motorului Pentru vehicule din clasele M 1 și N 1 unitatea de umplere GNC (receptaculul) trebuie să fie conformă specificațiilor din desenul prezentat în figura 1 din anexa 4F Pentru vehiculele din categoriile M 2, M 3, N 2 și N 3, unitatea de umplere GNC (receptaculul) trebuie să fie conformă specificațiilor din desenul prezentat în figura 1 sau figura 2 din anexa 4F sau specificațiilor din desenul prezentat în figura 1 din anexa 4F doar pentru GNC Sistem de selecție a combustibilului și sistem electric Componentele electrice ale sistemului GNC/GNL trebuie să fie protejate de suprasarcini Vehiculele cu mai multe sisteme de alimentare cu combustibil trebuie să aibă un sistem de selecție a combustibilului care să prevină intrarea atât a unui flux de combustibil gazos în rezervorul de benzină sau de motorină, cât și a unui flux de benzină sau de motorină în rezervorul de combustibil gazos, chiar și atunci când există o defecțiune a sistemului de selecție a combustibilului Măsurile trebuie demonstrate în cursul omologării de tip Racordurile și componentele electrice din carcasa etanșă la gaze trebuie să fie astfel construite încât să nu producă scântei Sistemul GNL trebuie să fie proiectat astfel încât să se prevină orice captare a GNL Sistemul GNL din vehiculele de categoria M trebuie să fie echipate cu un detector de gaze naturale și/sau cu o carcasă etanșă la gaze. Sistemul GNL din vehiculele de categoria N poate fi echipat cu un detector de gaze naturale în cazul în care rezervorul de stocare a combustibilului și tubulatura asociată sunt montate la exteriorul vehiculului fără posibilitatea captării gazului (ca la punctul 18.12). În cazul în care rezervorul de stocare a combustibilului este amplasat în interiorul zonei de transport marfă a unui vehicul din categoria N, un detector de gaze naturale și/sau o carcasă etanșă la gaze sunt obligatorii. 19. CONFORMITATEA PDUCȚIEI Procedurile de conformitate a producției trebuie să fie în conformitate cu cele prevăzute în acord, apendicele 2 (E/ECE/324-E/ECE/TRANS/505/Rev.2). 20. SANCȚIUNI PENTRU NECONFORMITATEA PDUCȚIEI Omologarea acordată în ceea ce privește un tip de vehicul în temeiul prezentului regulament se poate retrage în cazul în care cerințele menționate la punctul 18 de mai sus nu sunt respectate În cazul în care o parte la acord care aplică prezentul regulament retrage o omologare acordată anterior, ea trebuie să notifice imediat acest fapt celorlalte părți contractante care aplică prezentul regulament printr-o fișă de comunicare conformă modelului din anexa 2D la prezentul regulament. 21. MODIFICAREA ȘI EXTINDEREA OMOLOGĂRII UNUI TIP DE VEHICUL Orice modificare a instalării componentelor specifice pentru utilizarea gazului natural comprimat și/sau a gazului natural lichefiat în sistemul de propulsie al vehiculului se notifică autorității de omologare de tip care a omologat tipul de vehicul. Ulterior, autoritatea de omologare de tip poate fie: Să considere că este puțin probabil ca modificările realizate să aibă un efect negativ considerabil și că în orice caz vehiculul se conformează în continuare cerințelor; fie

27 L 166/ Să solicite un alt raport de încercare de la serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor Confirmarea sau refuzarea omologării, cu specificarea modificărilor, trebuie să fie comunicată părților la acord care aplică prezentul regulament printr-o fișă conformă modelului din anexa 2D la prezentul regulament Autoritatea de omologare de tip care acordă extinderea omologării atribuie un număr de serie pentru respectiva extindere și informează în acest sens celelalte părți la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conformă modelului din anexa 2D la prezentul regulament. 22. PDUCȚIE OPRITĂ DEFINITIV În cazul în care titularul omologării încetează definitiv să producă un tip de vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament, el trebuie să informeze în acest sens autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea. La primirea comunicării relevante, autoritatea respectivă informează în acest sens celelalte părți la acord care aplică prezentul regulament printr-o fișă de comunicare conformă modelului din anexa 2D la prezentul regulament. 23. DENUMIRILE ȘI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU EFECTUAREA ÎNCERCĂRILOR DE OMOLOGARE, PRECUM ȘI ALE AUTORITĂȚILOR DE OMOLOGARE DE TIP Părțile la acord care aplică prezentul regulament comunică Secretariatului General al Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip care acordă omologarea și cărora trebuie să li se trimită formularele certificatelor de omologare sau de extindere sau de refuz sau de retragere a omologării emise în alte țări. 24. DISPOZIȚII TRANZITORII Începând cu data oficială a intrării în vigoare a seriei 01 de amendamente a prezentului regulament, nicio parte contractantă care aplică prezentul regulament nu refuză acordarea omologării în temeiul prezentului regulament, modificat prin seria 01 de amendamente După 12 luni de la data intrării în vigoare a seriei 01 de amendamente la prezentul regulament, părțile contractante care aplică prezentul regulament acordă omologări numai dacă tipul de componente de omologat îndeplinește cerințele din partea I a prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 01 de amendamente la prezentul regulament Omologările de tip ale altor componente decât rampa de alimentare, astfel cum sunt definite la punctul 4.72, acordate în conformitate cu versiunea originală a prezentului regulament, rămân valabile și sunt acceptate pentru instalarea lor pe vehicule După 18 luni de la data intrării în vigoare a seriei 01 de amendamente la prezentul regulament, părțile contractante care aplică prezentul regulament acordă omologări numai dacă tipul de vehicul de omologat îndeplinește cerințele din partea II a prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 01 de amendamente la prezentul regulament În cele 12 luni de la data intrării în vigoare a seriei 01 de amendamente la prezentul regulament, părțile contractante care aplică prezentul regulament pot continua să acorde omologări de tip pentru tipul de componente pe baza versiunii originale a prezentului regulament, fără a se ține cont de dispozițiile seriei 01 de amendamente În cele 18 luni de la data intrării în vigoare a seriei 01 de amendamente la prezentul regulament, părțile contractante care aplică prezentul regulament pot continua să acorde omologări de tip pentru tipul de vehicul pe baza versiunii originale a prezentului regulament, fără a se ține cont de dispozițiile seriei 01 de amendamente În pofida dispozițiilor de la punctele 24.5 și 24.6, părțile contractante care aplică prezentul regulament nu refuză acordarea de extinderi pentru omologările de tip pentru tipurile existente de componente sau de vehicule care au fost acordate în conformitate cu prezentul regulament fără a se ține cont de dispozițiile din seria 01 de amendamente la prezentul regulament.

28 L 166/ ANEXA 1A CARACTERISTICI ESENȚIALE ALE COMPONENTELOR GNC/GNL 1. (Nealocat) Descrierea sistemului: Regulatorul/regulatoarele de presiune GNC: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Schițe: Numărul punctelor principale de reglare Descrierea principiului de reglare prin punctele principale de reglare: Numărul de puncte de reglare a ralantiului: Descrierea principiilor de reglare prin punctele de reglare a ralantiului: Alte posibilități de reglare: dacă este cazul și care sunt acestea (descriere și schițe): Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... kpa Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Amestecător gaz/aer GNC: da/nu ( 1 ) Număr: Marcă (mărci): Tip (tipuri): Schițe: Posibilități de reglare: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... kpa Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Regulatorul debitului de gaz GNC: da/nu ( 1 ) Număr: Marcă (mărci): Tip (tipuri): Schițe: Posibilități de reglare (descriere): Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... kpa

29 L 166/ Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Injector/injectoare de gaze GNC: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Identificare: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... kpa Schițe de instalare: Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Unitate de control electronic (GNC și/sau GNL): da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Posibilități de reglare: Principii de bază ale software-urilor: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Recipient/recipiente sau butelie/butelii GNC: da/nu ( 1 ) Rezervor/rezervoare sau vas/vase GNL: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip/tipuri (inclusiv schițe): Capacitate:... litri Schițe de instalare a recipientului/rezervorului: Dimensiuni: Material: Accesorii recipient GNC/rezervor GNL Indicator de presiune: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Principiu de funcționare: flotor/altul ( 1 ) (inclusiv descriere sau schițe) Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Supapă de siguranță (supapă de evacuare): da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri):...

30 L 166/ Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Supapă automată a buteliei Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Supapă limitatoare de debit: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Carcasă etanșă la gaze: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Supapă manuală: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Schițe: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Dispozitiv de siguranță (cu declanșare termică): da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere și schițe: Temperatură de activare ( 2 ):... C Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C

31 L 166/ Unitate de umplere sau receptacul: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... MPa Descriere și schițe: Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Conducte flexibile de combustibil: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... kpa Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Senzor/senzori de presiune și temperatură: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... kpa Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Filtru/filtre GNC: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... kpa Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Supapă/supape antiretur sau supapă/supape de control: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... kpa Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C

32 L 166/ Conectare la sistemul GNC/GNL pentru sistemul de încălzire: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere și schițe de instalare: DS (cu declanșare manometrică): da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere și schițe: Presiune de activare ( 2 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Rampă de alimentare: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune de lucru ( 2 ):... kpa Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Schimbător de căldură/vaporizator: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Schițe: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Detectorul de gaze naturale: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Schițe: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Valori stabilite Receptacul/receptacule de umplere GNL: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri):...

33 L 166/ Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... kpa Material: Regulator/regulatoare de control al presiunii GNL: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... kpa Material: Senzor/senzori de presiune și/sau de temperatură GNL: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... kpa Material: Supapă/supape manuală/manuale GNL: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... kpa Material: Supapă/supape automată/automate GNL: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... kpa Material: Supapă/supape antiretur GNL: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... kpa Material: Supapă/supape de siguranță GNL: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci):...

34 L 166/ Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... kpa Material: Supapă/supape limitatoare de debit GNL: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... kpa Material: Pompă/pompe de combustibil GNL: da/nu ( 1 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 2 ):... kpa Localizare în interiorul/exteriorul rezervorului GNL ( 1 ): Temperaturi de funcționare ( 2 ):... C Sistem de răcire: (lichid/aer) ( 1 ) Descriere/schițe ale sistemului în ceea ce privește sistemul GNC/GNL:... ( 1 ) A se elimina ceea ce nu se aplică. ( 2 ) A se specifica toleranța.

35 L 166/35 ANEXA 1B CARACTERISTICI ESENȚIALE ALE VEHICULULUI, ALE MOTORULUI ȘI ALE SISTEMULUI GNC/GNL 0. Descrierea vehiculului/vehiculelor 0.1. Marca: Tip (tipuri): Denumirea și adresa producătorului: Tipul/tipurile de motor și numărul/numerele de omologare: Descrierea motorului/motoarelor 1.1. Producător: Codul/codurile de motor al/ale producătorului (astfel cum sunt marcate pe motor sau pe alte mijloace de identificare): Motor cu ardere internă (Nealocat) (Nealocat) Regulator/regulatoare de presiune: Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... kpa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Amestecător gaz/aer: da/nu ( 2 ) Număr: Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... kpa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Regulator al debitului de gaz: da/nu ( 2 ) Număr: Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... kpa Material:...

36 L 166/ Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Injector/injectoare de gaze: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... kpa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Unitate de control electronic: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Principii de bază ale software-urilor: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Recipient/recipiente sau butelie/butelii GNC: da/nu ( 2 ) Rezervor/rezervoare sau vas/vase GNL: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Capacitate:... litri Numărul de omologare: Dimensiuni: Material: Accesorii recipient GNC/accesorii rezervor GNL Indicator de presiune: Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Supapă de siguranță (supapă de evacuare): da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune de lucru ( 1 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Supapă/supape automate: Marcă (mărci):...

37 L 166/ Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Supapă limitatoare de debit: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Carcasă etanșă la gaze: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Supapă manuală: Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Dispozitiv de siguranță (cu declanșare termică): da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Temperatură de activare ( 1 ):... C Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Unitate de umplere sau receptacul: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Conducte flexibile de combustibil: da/nu ( 2 )

38 L 166/ Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... kpa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Senzor/senzori de presiune și temperatură: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... kpa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Filtru GNC: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... kpa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Supapă/supape antiretur sau supapă/supape de control: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... kpa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Conectare la sistemul GNC/GNL pentru sistemul de încălzire: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere și schițe de instalare: DS (cu declanșare manometrică): da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Presiune de activare ( 1 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Rampă de alimentare: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci):...

39 L 166/ Tip (tipuri): Presiune de lucru ( 1 ):... kpa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Schimbător de căldură/vaporizator: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Schițe: Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Detectorul de gaze naturale: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Schițe: Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Temperaturi de funcționare ( 1 ):... C Valori stabilite Receptacul/receptacule de umplere GNL: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... kpa Material: Regulator/regulatoare de control al presiunii GNL: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... kpa Material: Senzor/senzori de presiune și/sau de temperatură GNL: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere:...

40 L 166/ Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... kpa Material: Supapă/supape manuală/manuale GNL: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... kpa Material: Supapă/supape automată/automate GNL: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... kpa Material: Supapă/supape antiretur GNL: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... kpa Material: Supapă/supape de siguranță GNL: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... kpa Material: Supapă/supape limitatoare de debit GNL: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri): Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... kpa Material: Pompă/pompe de combustibil GNL: da/nu ( 2 ) Marcă (mărci): Tip (tipuri):...

41 L 166/ Descriere: Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... kpa Localizare în interiorul/exteriorul rezervorului GNL ( 2 ) Temperaturi de funcționare ( 1 ): Documentație suplimentară: Descrierea sistemului GNC/GNL ( 2 ) Configurația sistemului (conexiuni electrice, conexiuni vid, furtunuri de compensare, etc.): Desenul simbolului: Date privind reglarea: Certificatului vehiculului alimentat cu benzină, în cazul în care este deja acordat: Sistem de răcire: (lichid/aer) ( 2 ) ( 1 ) A se specifica toleranța. ( 2 ) A se elimina ceea ce nu se aplică.

42 L 166/ ANEXA 2A DISPUNEREA MĂRCII DE OMOLOGARE DE TIP A COMPONENTEI GNC/GNL (a se vedea punctul 7.2 din prezentul regulament) a 8 mm Marca de omologare de mai sus aplicată pe componenta GNC și/sau GNL indică omologarea componentei în Italia (E 3), în temeiul Regulamentului nr. 110, cu numărul de omologare Primele două cifre ale numărului de omologare indică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerințele Regulamentului nr. 110, astfel cum a fost modificat prin seria 01 de amendamente. Litera L indică faptul că produsul este adecvat pentru a fi utilizat cu GNL. Litera M indică faptul că produsul este adecvat pentru a fi utilizat la temperaturi moderate. Litera C indică faptul că produsul este adecvat pentru a fi utilizat la temperaturi mici.

43 L 166/43 ANEXA 2B

44 L 166/

45 L 166/45 Addendum 1. Informații suplimentare cu privire la omologarea de tip a unui tip de componentă GNC/GNL în temeiul Regulamentului nr Sistem de depozitare a gazelor naturale Recipient/recipiente sau butelie/butelii (pentru sistemul GNC) Dimensiuni: Material: Rezervor/rezervoare sau vas/vase (pentru sistemul GNL) Capacitate: Material: Indicator de presiune Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Supapă de siguranță (supapă de evacuare) Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Supapă/supape automate Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Supapă limitatoare de debit Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Carcasă etanșă la gaze Presiune/presiuni de lucru:... MPa Material: Regulator/regulatoare de presiune Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Supapă/supape antiretur sau supapă/supape de control Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Dispozitiv de siguranță (cu declanșare termică) Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material:...

46 L 166/ Supapă manuală Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Conducte flexibile de combustibil Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Unitate de umplere sau receptacul Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Injector/injectoare de gaze Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Regulator pentru debitul de gaze Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Amestecător gaz/aer Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Unitate de control electronic Principii de bază ale software-urilor: Senzor/senzori de presiune și de temperatură Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Filtru/filtre GNC Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: DS (cu declanșare manometrică) Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Rampă de alimentare Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Schimbător/schimbătoare de căldură/vaporizator/vaporizatoare Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa

47 L 166/ Material: Detector/detectoare de gaze naturale Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material Receptacul/receptacule de umplere GNL Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Regulator/regulatoare de control al presiunii GNL Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Senzor/senzori de presiune și temperatură GNL Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Supapă/supape manuală/manuale GNL Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Supapă/supape automată/automate GNL Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Supapă/supape antiretur GNL Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Supapă/supape de siguranță GNL Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Supapă/supape limitatoare de debit GNL Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material: Pompă/pompe de combustibil GNL Presiune/presiuni de lucru ( 1 ):... MPa Material:... ( 1 ) A se specifica toleranța.

48 L 166/ ANEXA 2C DISPUNEREA MĂRCILOR DE OMOLOGARE MODELUL A (a se vedea punctul 17.2 din prezentul regulament) a 8 mm Marca de omologare de mai sus aplicată pe un vehicul indică faptul că vehiculul, în ceea ce privește instalarea sistemului GNC/GNL pentru utilizarea gazului natural pentru propulsie, a fost omologat în Italia (E3), în temeiul Regulamentului nr. 110, cu numărul de omologare Primele două cifre ale numărului de omologare indică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerințele Regulamentului nr. 110, astfel cum a fost modificat prin seria 01 de amendamente. Litera L indică faptul că produsul este adecvat pentru a fi utilizat cu GNL. Litera M indică faptul că produsul este adecvat pentru a fi utilizat la temperaturi moderate. Litera C indică faptul că produsul este adecvat pentru a fi utilizat la temperaturi mici. MODELUL B (a se vedea punctul 17.2 din prezentul regulament) a 8 mm Marca de omologare de mai sus aplicată pe un vehicul indică faptul că vehiculul, în ceea ce privește instalarea sistemului GNC/GNL pentru utilizarea gazului natural pentru propulsie, a fost omologat în Italia (E3), în temeiul Regulamentului nr. 110, cu numărul de omologare Primele două cifre ale numărului de omologare indică faptul că la data acordării omologarea a fost în conformitate cu cerințele Regulamentului nr. 110 astfel cum a fost modificat prin seria 01 de amendamente și că Regulamentul nr. 83 includea seria 05 de amendamente. Litera L indică faptul că produsul este adecvat pentru a fi utilizat cu GNL. Litera M indică faptul că produsul este adecvat pentru a fi utilizat la temperaturi moderate. Litera C indică faptul că produsul este adecvat pentru a fi utilizat la temperaturi mici.

49 L 166/49 ANEXA 2D

50 L 166/ ANEXA 3 STOCAREA LA BORD A GAZULUI NATURAL UTILIZAT DREPT COMBUSTIBIL PENTRU AUTOVEHICULE 1. DOMENIU DE APLICARE 1.1. Anexa 3A stabilește cerințele minime pentru butelii de gaz reîncărcabile, ușoare. Buteliile sunt destinate numai pentru stocarea la bord a gazului natural comprimat la presiune înaltă, utilizat drept combustibil pentru autovehiculele la care sunt fixate buteliile. Acestea pot fi fabricate din oțel, aluminiu sau materiale nemetalice, cu o proiectare sau metodă de fabricație corespunzătoare condițiilor de funcționare specificate. Prezenta anexă se referă, de asemenea, la căptușeli metalice din oțel inoxidabil nesudate sau sudate Anexa 3B stabilește cerințele minime pentru rezervoarele de combustibil reîncărcabile cu gaz natural lichefiat (GNL) utilizate în vehicule, precum și metodele de încercare necesare.

51 L 166/51 ANEXA 3A BUTELII DE GAZ BUTELIE CU PRESIUNE ÎNALTĂ PENTRU STOCAREA LA BORD A GAZULUI NATURAL COMPRIMAT GNC UTILIZAT DREPT COMBUSTIBIL PENTRU AUTOVEHICULE 1. DOMENIU DE APLICARE Buteliile care fac obiectul prezentei anexe sunt clasificate în clasa 0, conform punctului 3 din prezentul regulament, ele fiind: GNC-1 Metal GNC-2 Căptușeală metalică ranforsată cu filament continuu impregnat cu rășină (înfășurat circular) GNC-3 Căptușeală metalică ranforsată cu filament continuu impregnat cu rășină (înfășurat complet) GNC-4 Filament continuu impregnat cu rășină cu căptușeală nemetalică (integral din materiale compozite). Condițiile de funcționare la care vor fi supuse buteliile sunt prezentate în detaliu la punctul 4 din prezenta anexă. În prezenta anexă se ia în calcul o presiune de lucru pentru gazul natural utilizat drept combustibil de 20 MPa stabilizată la 15 C cu o presiune maximă de umplere de 26 MPa. Alte presiuni de lucru pot fi adaptate reglând presiunea cu un coeficient (raport) corespunzător. De exemplu, un sistem cu presiune de lucru de 25 MPa necesită ca presiunile să fie multiplicate cu 1,25. Durata de viață a buteliei este definită de producător și poate varia în funcție de aplicații. Definirea duratei de viață are la bază alimentarea buteliilor de de ori pe an, cu un minim de de alimentări. Durata maximă de viață este de 20 de ani. În cazul buteliilor metalice și al celor cu căptușeală metalică, durata de viață este în funcție de viteza de propagare a fisurilor de oboseală. Inspecția cu ultrasunete, sau printr-o metodă echivalentă, a fiecărei butelii sau căptușeli este necesară pentru a se asigura absența defectelor care depășesc dimensiunea maximă admisibilă. Această abordare permite proiectarea și fabricarea optimizată a buteliilor ușoare pentru utilizare la vehiculele care funcționează cu gaz natural. În cazul buteliilor integral compozite cu căptușeli nemetalice și neportante de sarcină, durata de viață în condiții de siguranță este demonstrată prin verificarea proiectării corecte, prin încercarea de calificare a proiectului și prin controale ale fabricării. 2. REFERINȚE (A SE VEDEA PUNCTUL 2 AL PREZENTULUI REGULAMENT) 3. DEFINIȚII (A SE VEDEA PUNCTUL 4 AL PREZENTULUI REGULAMENT) 4. CONDIȚII DE FUNCȚIONARE 4.1. Generalități Condiții standard de funcționare Condițiile standard de funcționare specificate în prezenta secțiune sunt date ca bază pentru proiectarea, fabricarea, inspecția, încercarea și omologarea buteliilor care urmează să fie montate definitiv pe vehicule și utilizate pentru a stoca gaz natural la temperaturi ambiante în scopul utilizării drept combustibil pentru vehicule Utilizarea buteliilor Condițiile de funcționare specificate au de asemenea scopul de a furniza informații cu privire la folosirea în siguranță a buteliilor fabricate în conformitate cu prezentul regulament, la: (a) producătorii buteliilor; (b) proprietarii buteliilor; (c) proiectanții sau contractanții responsabili cu instalarea buteliilor;

52 L 166/ (d) proiectanții sau proprietarii de echipamente utilizate pentru a reumple buteliile vehiculului; (e) furnizorii de gaz natural; și (f) autoritățile de reglementare care au jurisdicție asupra utilizării buteliei Durata de viață Durata de viață în cursul căreia buteliile sunt sigure se specifică de către proiectantul buteliei pe baza utilizării în condițiile de funcționare specificate în prezentul regulament. Durata maximă de viață este de 20 de ani Recalificare periodică Recomandările privind recalificarea periodică prin inspecție vizuală sau încercare pe durata de viață trebuie să fie puse la dispoziție de producătorul buteliei în baza utilizării în condițiile de funcționare specificate în prezentul regulament. Fiecare butelie trebuie să fie inspectată vizual cel puțin o data la 48 de luni de la data intrării sale în exploatare pe vehicul (înmatricularea vehiculului) și în momentul oricărei reinstalări, pentru a se detecta avarierile și deteriorările exterioare, inclusiv sub chingile de suport. Examinarea vizuală trebuie să fie efectuată de o agenție competentă, autorizată sau recunoscută de autoritatea de reglementare, în conformitate cu specificațiile producătorului. Buteliile cu etichete care nu conțin informațiile obligatorii sau cu etichete care conțin informații obligatorii ilizibile în orice mod se scot din folosință. Dacă butelia poate fi identificată sigur pe baza producătorului și a numărului de serie, se poate aplica o etichetă înlocuitoare, permițând buteliei să rămână în exploatare Buteliile implicate în coliziuni Buteliile care au fost implicate într-o coliziune a vehiculului trebuie să fie reinspectate de o agenție autorizată de producător, cu excepția cazului în care autoritatea care deține jurisdicția stabilește altfel. Buteliile care nu au suferit nicio avariere la impact în urma unei coliziuni pot reintra în folosință, în caz contrar, ele sunt restituite producătorului în vederea evaluării Buteliile implicate în incendii Buteliile care au fost expuse la foc trebuie reinspectate de o agenție autorizată de producător sau trebuie considerate necorespunzătoare și scoase din folosință Presiuni maxime Presiunea buteliei se limitează la următoarele: (a) o presiune care se stabilizează la 20 MPa la o temperatură stabilizată de 15 C; (b) 26 MPa, imediat după umplere, indiferent de temperatură Numărul maxim de cicluri de umplere Buteliile sunt proiectate pentru a fi umplute până la o presiune stabilizată de 20 MPa (200 bar) la o temperatură stabilizată a gazului de 15 C de până la ori pe an de funcționare Intervalul de temperatură Temperatura stabilizată a gazului Temperatura stabilizată a gazului din butelii poate varia de la minim 40 C, până la maxim 65 C Temperatura buteliei Temperatura materialelor buteliei poate varia de la minim de 40 C până la maxim + 82 C.

53 L 166/53 Temperaturile de peste + 65 C pot fi suficient de locale sau de durată suficient de scurtă pentru ca temperatura gazului din butelie să nu depășească niciodată + 65 C, cu excepția condițiilor de la punctul de mai jos Temperaturi tranzitorii Temperaturile gazului dezvoltate în timpul umplerii și evacuării pot varia în afara limitelor de la punctul de mai sus Compoziția gazului Metanolul și/sau glicolul nu se adaugă în mod intenționat în gazul natural. Buteliile trebuie să fie proiectate pentru a tolera umplerea cu gaz natural îndeplinind oricare dintre următoarele trei condiții: (a) SAE J1616 (b) Gaz uscat Vaporii de apă se limitează în mod normal la mai puțin de 32 mg/m 3 la punctul de condensare de 9 C la presiunea de 20 MPa. Nu există limite pentru constituenții gazului uscat, cu excepția următoarelor: hidrogen sulfurat și alte sulfuri solubile: 23 mg/m 3 oxigen: 1 % în volum Hidrogenul este limitat la 2 % în volum dacă buteliile sunt fabricate dintr-un oțel cu rezistența extremă la tracțiune mai mare de 950 MPa; (c) Gaz umed Gazul care conține apă mai mult decât valoarea de la litera (b) respectă în mod normal următoarele limite pentru constituenți: hidrogen sulfurat și alte sulfuri solubile: 23 mg/m 3 oxigen: 1 % în volum dioxid de carbon: 4 % în volum hidrogen: 0,1 % în volum În condiții de gaz umed, cel puțin 1 mg de ulei de compresor per kg de gaz este necesar pentru a proteja buteliile și căptușelile metalice Suprafețe exterioare Buteliile nu sunt proiectate pentru expunerea continuă la atacuri mecanice și chimice, de exemplu scurgeri din mărfurile care pot fi transportate în vehicule sau avarierea severă prin abraziune cauzată de condițiile rutiere, și trebuie să respecte standardele de instalare recunoscute. Totuși, suprafețele externe ale buteliei pot fi expuse neintenționat la: (a) apă, fie prin imersiune intermitentă, fie prin stropire în condiții rutiere; (b) sare, din cauza funcționării vehiculului în apropierea oceanului sau unde se utilizează sare pentru topirea gheții; (c) radiații ultraviolete ale soarelui; (d) impactul pietricelelor; (e) dizolvanți, substanțe acide și alcaline, îngrășăminte; și (f) fluide auto, inclusiv benzină, fluide hidraulice, glicol și uleiuri Permeație sau scurgere de gaz Buteliile pot fi situate în spații închise timp îndelungat. În proiectare se iau în considerare permeația gazelor prin peretele buteliei sau scurgerea de gaze printre conexiunile de la capăt și căptușeală.

54 L 166/ OMOLOGAREA PIECTULUI 5.1. Generalități Proiectantul buteliei trebuie să prezinte autorității de omologare de tip următoarele informații împreună cu o cerere de omologare: (a) declarația de funcționare (punctul 5.2); (b) datele de proiectare (punctul 5.3); (c) datele de fabricație (punctul 5.4); (d) sistemul de calitate (punctul 5.5); (e) Rezistența la rupere și dimensiunea defectului END (examinare nedistructivă) (punctul 5.6); (f) fișa tehnică (punctul 5.7); (g) date suplimentare în sprijinul cererii (punctul 5.8). În cazul buteliilor proiectate în conformitate cu ISO 9809 nu este necesară furnizarea raportului de analiză a tensiunilor de la punctul sau a informațiilor de la punctul Declarația de funcționare Declarația de funcționare are scopul de a ghida utilizatorii și instalatorii buteliilor, precum și de a informa autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea sau reprezentantul lor autorizat. Declarația de funcționare trebuie să includă: (a) o declarație că proiectul buteliei este adecvat utilizării în condițiile de funcționare definite la punctul 4 pentru durata de viață a buteliei; (b) durata de viață; (c) cerințele minime privind încercările și/sau inspecțiile în cursul funcționării; (d) dispozitivele de siguranță și/sau izolațiile necesare; (e) metodele de suport, acoperirile protectoare etc., necesare însă nefurnizate; (f) o descriere a proiectului buteliei; (g) orice alte informații necesare pentru a asigura utilizarea sigură și inspecția buteliei Date de proiectare Schițe Schițele trebuie să indice cel puțin următoarele: (a) titlul, numărul de referință, data emiterii și numerele reviziilor cu datele emiterii, dacă este cazul; (b) trimiterea la prezentul regulament și tipul de butelie; (c) toate dimensiunile, completate cu toleranțe, inclusiv detalii cu privire la formele închiderilor cu grosimile minime și la orificii; (d) masa buteliilor, completată cu toleranța; (e) Specificații cu privire la materiale, completate cu proprietățile mecanice și chimice minime sau gamele de toleranță, iar în cazul buteliilor sau al căptușelilor metalice, gama de duritate specificată; (f) alte date, cum sunt gama de presiune a autofretajului, presiunea minimă de încercare, detalii cu privire la sistemul de protecție împotriva incendiilor și acoperirea exterioară protectoare.

55 L 166/ Raport de analiză a tensiunilor Se furnizează o analiză a tensiunilor pentru elementul finit sau altă analiză a tensiunilor. Trebuie furnizat un tabel care să sintetizeze tensiunile calculate în raport Date privind încercarea materialelor Trebuie furnizată o descriere detaliată a materialelor și a toleranțelor cu privire la proprietățile materialelor utilizate în cadrul proiectului. Se prezintă de asemenea datele privind încercările care caracterizează proprietățile mecanice și adecvarea materialelor pentru funcționare în condițiile specificate la punctul 4 de mai sus Date privind încercarea de calificare a proiectului Trebuie să se asigure că materialul, proiectul, fabricația și examinarea buteliei sunt adecvate funcționării preconizate, respectând cerințele încercărilor necesare pentru proiectul specific al buteliei, încercat în conformitate cu metodele relevante de încercare detaliate în apendicele A la prezenta anexă. Datele privind încercările trebuie să conțină, de asemenea, informații cu privire la dimensiunile, grosimea peretelui și greutatea fiecărei butelii încercate Protecția împotriva incendiilor Se specifică dispunerea dispozitivelor de siguranță care vor proteja butelia de rupere bruscă în timpul expunerii la condițiile de foc de la punctul A.15 din apendicele A la prezenta anexă. Datele de încercare trebuie să dovedească eficacitatea sistemului specificat de protecție împotriva incendiilor Suporturi pentru butelii Detaliile referitoare la suporturile buteliei sau cerințele cu privire la suporturi se furnizează în conformitate cu punctul 6.11 din prezenta anexă Date de fabricație Se furnizează detalii cu privire la toate procesele de fabricație, examinările nedistructive, încercările de producție și încercările pe loturi; se specifică toleranțele pentru toate procesele de producție, precum tratamentul termic, finisarea, raportul amestecului de rășină, tensiunea și viteza de înfășurarea a filamentului, temperaturile și perioadele de tratare și procedurile de autofretaj. De asemenea, se specifică finisarea suprafeței, detalii cu privire la filet, criterii de acceptare pentru scanarea cu ultrasunete (sau echivalentă) și dimensiunile maxime ale lotului pentru încercările pe loturi (Nealocat) 5.6. Rezistența la rupere și dimensiunea defectului END Rezistența la rupere Producătorul trebuie să demonstreze rezistența la scurgere înainte de rupere, conform punctului Dimensiunea defectului END Utilizând metoda descrisă la punctul , producătorul stabilește dimensiunea maximă a defectului pentru examinarea nedistructivă care va împiedica defectarea buteliei pe perioada duratei de viață din cauza oboselii sau defectarea buteliei prin rupere.

56 L 166/ Fișa tehnică Pentru fiecare proiect de butelie se furnizează o fișă tehnică ce conține un rezumat al documentelor care să conțină informațiile necesare în baza punctului 5.1 de mai sus. Se indică titlul, numărul de referință, numerele reviziilor și datele emiterii inițiale și ale versiunilor fiecărui document. Toate documentele trebuie să fie semnate sau parafate de emitent. Fișei tehnice i se atribuie un număr, precum și numere de revizie dacă este cazul, care pot fi utilizate pentru a desemna proiectul buteliei, și este semnată de inginerul responsabil cu proiectul. Pe fișa tehnică se păstrează un loc pentru o ștampilă care indică înregistrarea proiectului Date justificative suplimentare Dacă este cazul, se indică date suplimentare care susțin cererea, precum istoricul de funcționare a materialului propus pentru utilizare sau utilizarea unui proiect specific de butelie în alte condiții de funcționare Omologarea și certificarea Inspectare și încercare Evaluarea conformității trebuie realizată în conformitate cu dispozițiile de la punctul 9 din prezentul regulament. Pentru a se asigura faptul că buteliile sunt în conformitate cu prezentul regulament internațional, ele trebuie să fie supuse inspecției în conformitate cu punctele 6.13 și 6.14 de mai jos, efectuată de autoritatea de omologare de tip Certificatul de încercare În cazul în care rezultatele încercării prototipului în conformitate cu punctul 6.13 sunt satisfăcătoare, autoritatea de omologare de tip emite un certificat de încercare. În apendicele D la prezenta anexă este prezentat un exemplu de certificat de încercare Certificat de acceptare a lotului Autoritatea de omologare de tip trebuie să pregătească un certificat de acceptare, conform celui din apendicele D la prezenta anexă. 6. CERINȚE APLICABILE TUTUR TIPURILOR DE BUTELIE 6.1. Generalități Următoarele cerințe sunt aplicate în general tuturor tipurilor de butelii specificate la punctele 7-10 din prezenta anexă. Proiectul buteliilor trebuie să includă toate aspectele relevante necesare pentru a asigura faptul că fiecare butelie produsă conform proiectului este adecvată scopului preconizat pentru durata de viață specificată; Buteliile din oțel de tip GNC-1 proiectate în conformitate cu ISO 9809 și respectând toate cerințele acestuia trebuie să respecte doar cerințele de la punctele și de mai jos Proiect Prezentul regulament nu prezintă formule de proiectare, nici tensiuni sau solicitări admisibile, ci necesită un caracter adecvat al proiectului care să fie stabilit prin calcule corespunzătoare și demonstrat prin butelii capabile să treacă toate încercările cu privire la materiale, calificarea proiectului, producție și loturi, specificate în prezentul regulament. Toate proiectele trebuie să asigure un mod de deficiență a scurgerii înainte de rupere în condițiile unei degradări fezabile a pieselor supuse presiunilor în timpul funcționării normale. În cazul în care apar scurgeri la nivelul buteliilor sau al căptușelilor metalice, singurul motiv acceptabil este propagarea fisurilor de oboseală Materiale Materialele utilizate trebuie să corespundă condițiilor de funcționare specificate la punctul 4 din prezenta anexă. Proiectul nu trebuie să implice contact între materiale incompatibile. Încercările de calificare a proiectului în ceea ce privește materialele sunt sintetizate în tabelul 6.1.

57 L 166/ Oțel Compoziție Oțelul trebuie să fie calmat cu aluminiu și/sau siliciu și produs în mod predominant în granulație fină. Se declară compoziția chimică a tuturor oțelurilor, care trebuie să fie definită cel puțin prin: (a) conținuturile de carbon, mangan, aluminiu și siliciu în toate cazurile; (b) conținuturile de nichel, crom, molibden, bor și vanadiu, și prin orice alte elemente din aliaj adăugate intenționat. Nu trebuie să se depășească următoarele limite la analiza pieselor turnate: Rezistență la tracțiune < 950 MPa 950 MPa Sulf 0,020 % 0,010 % Fosfor 0,020 % 0,020 % Sulf și fosfor 0,030 % 0,025 % În cazul în care se utilizează oțel cu carbon-bor, se efectuează o încercare de călibilitate în conformitate cu ISO 642 asupra primului și ultimului lingou sau brame a fiecărei șarje de oțel. Duritatea măsurată la o distanță de 7,9 mm de capătul călit trebuie să fie în intervalul HRC sau HV și trebuie să fie certificată de producătorul materialului; Proprietăți de tracțiune Proprietățile mecanice ale oțelului din butelia sau căptușeala finită se determină în conformitate cu punctul A.1 (apendicele A la prezenta anexă). Alungirea pentru oțel trebuie să fie de cel puțin 14 %; Proprietăți de impact Proprietățile la impact ale oțelului din butelia sau căptușeala finită se determină în conformitate cu punctul A.2 (apendicele A la prezenta anexă). Valorile la impact nu trebuie să fie mai mici decât cele indicate în tabelul 6.2 din prezenta anexă; Proprietăți de îndoire Proprietățile de îndoire ale oțelului inoxidabil sudat din căptușelile finite se determină în conformitate cu punctul A.3 (apendicele A la prezenta anexă) Examinarea macroscopică a sudurii Se efectuează o examinare macroscopică pentru fiecare tip de procedeu de sudură. Ea trebuie să indice o sudură completă și trebuie să nu aibă defecte de asamblare sau defecte inacceptabile, astfel cum se specifică pentru nivelul C în standardul EN ISO Rezistența la fisurare sub acțiunea sulfurilor În cazul în care limita superioară a rezistenței la tracțiune specificate pentru oțel depășește 950 MPa, oțelul dintr-o butelie finită trebuie să fie supus unei încercări de rezistență la fisurare sub acțiunea sulfurilor în conformitate cu apendicele A la prezenta anexă, punctul A.3 și să îndeplinească cerințele respective Aluminiu Compoziție Aliajele din aluminiu trebuie să fie menționate în conformitate cu practicile Asociației Aluminiului pentru un anumit sistem de aliaj. Limitele impurităților pentru plumbul și bismutul din orice aliaj de aluminiu nu trebuie să depășească 0,003 %;

58 L 166/ Încercări la coroziune Aliajele din aluminiu trebuie să îndeplinească cerințele încercărilor la coroziune efectuate în conformitate cu punctul A.4 (apendicele A la prezenta anexă); Fisurare în sarcină constantă Aliajele din aluminiu trebuie să îndeplinească cerințele încercărilor de fisurare în sarcină constantă efectuate în conformitate cu punctul A.5 (apendicele A la prezenta anexă); Proprietăți de tracțiune Proprietățile mecanice ale aliajului din aluminiu din butelia finită se determină în conformitate cu punctul A.1 (apendicele A la prezenta anexă). Alungirea pentru aluminiu trebuie să fie de cel puțin 12 % Rășini Generalități Materialul pentru impregnare poate fi din rășini termorigide sau termoplastice. Exemple de materiale de matrice adecvate sunt materiale plastice termorigide epoxidice, epoxidice modificate, poliesterice și vinilesterice, precum și materiale termoplastice polietilenice și poliamidice Rezistența la forfecare Materialele rășinice trebuie să fie încercate în conformitate cu punctul A.26 (apendicele A la prezenta anexă) și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv; Temperatura de tranziție vitroasă Temperatura de tranziție vitroasă a materialului rășinic trebuie să fie determinată în conformitate cu ASTM D Fibre Tipurile de material de filament pentru întărire structurală trebuie să fie reprezentat de fibre de sticlă, fibre de aramidă sau fibre de carbon. În cazul în care se folosește ranforsare cu fibre de carbon, proiectul trebuie să includă mijloacele de prevenire a coroziunii galvanice a componentelor metalice ale buteliei. Producătorul trebuie să păstreze la dosar specificațiile publicate pentru materiale compozite, recomandările producătorului materialului în ceea ce privește stocarea, condițiile de utilizare și durata de viață și certificarea realizată de producătorul materialului, conform căreia fiecare expediere respectă cerințele menționate cu privire la specificații. Producătorul de fibre trebuie să certifice faptul că proprietățile materialelor din care sunt fabricate fibrele se conformează specificațiilor producătorului cu privire la produs Căptușeli din plastic Rezistența la fluaj prin tracțiune și alungirea extremă se determină în conformitate cu punctual A.22 (apendicele A la prezenta anexă). Încercările trebuie să demonstreze proprietățile ductile ale materialului plastic al căptușelii la temperaturi de 50 C sau mai mici, respectând valorile specificate de producător; materialul polimeric trebuie să fie compatibil cu condițiile de funcționare specificate la punctul 4 din prezenta anexă. În conformitate cu metoda descrisă la punctul A.23 (apendicele A la prezenta anexă), temperatura de înmuiere trebuie să fie de cel puțin 90 C, iar cea de topire de cel puțin 100 C Presiunea de încercare Presiunea minimă de încercare utilizată la fabricare trebuie să fie de 30 MPa.

59 L 166/ Presiuni de plesnire și raporturile tensiunilor fibrelor Presiunea minimă efectivă de plesnire pentru toate tipurile de butelii nu trebuie să fie mai mică decât valorile indicate în tabelul 6.3 din prezenta anexă. Pentru proiectele de tip GNC-2, GNC-3 și GNC-4, învelișul exterior compozit trebuie să fie proiectat astfel încât să existe fiabilitate mare la sarcină constantă și ciclică. Fiabilitatea se obține prin respectarea sau depășirea valorilor raporturilor tensiunilor ranforsărilor compozite indicate în tabelul 6.3 din prezenta anexă. Raportul tensiunilor este definit ca fiind tensiunea din fibră la presiunea minimă de plesnire specificată împărțită la tensiunea din fibră la presiunea de lucru. Raportul de plesnire este definit ca presiunea efectivă de plesnire a buteliei, împărțită la presiunea de lucru. Pentru proiectele de tip GNC-4, raportul tensiunilor este egal cu raportul de plesnire. Pentru proiectele de tip GNC-2 șignc-3 (căptușeală metalică, înveliș exterior compozit), calculele raporturilor tensiunilor includ: (a) o metodă de analiză cu capacitate pentru alte materiale decât căptușeala (program informatic special sau program de analiză a elementului finit); (b) curbele tensiune-solicitare elastic-plastic pentru materialul căptușelii trebuie să fie cunoscute și modelate corect; (c) proprietățile mecanice ale materialelor compozite trebuie să fie corect modelate; (d) calculele trebuie efectuate pentru: autofretaj, zero după autofretaj, presiunea de lucru și presiunea minimă de plesnire; (e) pretensionările din tensiunea de înfășurare trebuie să fie incluse în analiză; (f) trebuie să se aleagă presiunea minimă de plesnire astfel încât tensiunea calculată la presiunea minimă de plesnire împărțită la tensiunea calculată la presiunea de lucru să îndeplinească cerințele cu privire la raporturile tensiunilor pentru fibrele utilizate; (g) la analizarea buteliilor cu ranforsare hibridă (două sau mai multe tipuri diferite de fibre), împărțirea sarcinii între diferitele fibre trebuie să fie luată în considerare în funcție de modulele elastice diferite ale fibrelor. Cerințele cu privire la raportul tensiunilor pentru fiecare tip individual de fibră trebuie să fie în conformitate cu valorile indicate în tabelul 6.3. din prezenta anexă. Verificarea raporturilor tensiunilor se poate de asemenea efectua prin utilizarea tensometrelor. În apendicele informativ E la prezenta anexă este schițată o metodă acceptabilă Analiza tensiunilor Trebuie efectuată o analiză a tensiunilor pentru a justifica grosimile minime de proiectare ale pereților. Pentru proiectele compozite, ea trebuie să includă determinarea tensiunilor în căptușeli și în fibre Evaluarea scurgerii înainte de rupere (LBB leak-before-break) Buteliile de tip GNC-1, GNC-2 și GNC-3 trebuie să demonstreze rezistență la scurgere înainte de rupere (LBB). Încercarea rezistenței la LBB trebuie să fie efectuată în conformitate cu punctul A.6 (apendicele A la prezenta anexă). Demonstrarea rezistenței la LBB nu este necesară pentru proiectele de butelii care asigură o rezistență la oboseală ce depășește de cicluri de presiune atunci când sunt încercate în conformitate cu punctul A.13 (apendicele A la prezenta anexă). Două metode de evaluare a LBB sunt incluse în scop informativ în apendicele F la prezenta anexă Inspectare și încercare Inspecția de fabricație trebuie să specifice programele și procedurile pentru: (a) inspecția de fabricație, criteriile de încercare și de acceptare; și (b) inspecția periodică în cursul funcționării, criteriile de încercare și de acceptare. Intervalul reinspecției vizuale a suprafețelor exterioare ale buteliei trebuie să fie în conformitate cu punctul din prezenta anexă, cu excepția cazului în care autoritatea de omologare de tip îl modifică. Producătorul trebuie să stabilească criteriile de respingere la reinspecția vizuală, în funcție de rezultatele încercărilor la cicluri de presiune efectuate asupra buteliilor cu defecțiuni. Un ghid cu instrucțiunile producătorului privind manevrarea, utilizarea și inspecția este pus la dispoziție în apendicele G la prezenta anexă.

60 L 166/ Protecția împotriva incendiilor Toate buteliile trebuie să fie protejate de incendii prin dispozitivele de siguranță. Butelia, materialele sale, dispozitivele de siguranță și orice alte izolații sau materiale de protecție adăugate trebuie să fie proiectate în comun, pentru a asigura siguranța corespunzătoare în timpul condițiilor de foc din încercarea menționată la punctul A.15 (apendicele A la prezenta anexă). Dispozitivele de siguranță trebuie să fie încercate în conformitate cu punctul A.24 (apendicele A la prezenta anexă) Orificii Generalități Orificiile sunt admise numai la capete. Linia centrală a orificiilor trebuie să coincidă cu axa longitudinală a buteliei. Filetele trebuie să fie tăiate precis, neted, fără discontinuități ale suprafeței și adecvate calibrelor Suporturi pentru butelii Producătorul trebuie să specifice mijloacele de suport ale buteliilor pentru instalarea în vehicule. De asemenea, producătorul trebuie să pună la dispoziție instrucțiuni de instalare a suporților, inclusiv forța de strângere și cuplul de torsiune, pentru a oferi forța necesară fixării, fără însă a cauza tensiuni inacceptabile în butelie sau defecțiuni ale suprafeței buteliei Protecția exteriorului în ceea ce privește mediul Exteriorul buteliilor trebuie să respecte cerințele cu privire la condițiile de încercare de mediu de la punctul A.14 (apendicele A la prezenta anexă). Protecția exterioară poate fi asigurată prin utilizarea oricărora dintre următoarele: (a) o finisare a suprafeței care oferă protecție adecvată (de exemplu metal pulverizat pe aluminiu, acoperire anodică); fie (b) utilizarea unui material corespunzător pentru fibră și matrice (de exemplu, fibre de carbon în rășină); fie (c) o acoperire protectoare (de exemplu, acoperire organică, vopsea) care trebuie să respecte cerințele de la punctul A.9 (apendicele A la prezenta anexă). Orice acoperiri aplicate pe butelii trebuie să fie astfel încât procesul de aplicare să nu influențeze nefavorabil proprietățile mecanice ale buteliei. Acoperirea trebuie să fie concepută pentru a facilita inspecțiile ulterioare în cursul funcționării, iar producătorul trebuie să ofere indicații cu privire la tratamentul acoperirii în timpul inspecției, pentru a asigura continua integritate a buteliei. Producătorii sunt înștiințați că apendicele informativ H la prezenta anexă conține o încercare privind performanțele de mediu care evaluează caracterul corespunzător al sistemelor de acoperire Încercări de calificare a proiectului Pentru omologarea fiecărui tip de butelie trebuie să se demonstreze că materialul, proiectul, fabricația și examinarea corespund scopului prevăzut, respectând cerințele adecvate ale încercărilor de calificare a materialelor, rezumate în tabelul 6.1 din prezenta anexă, și ale încercărilor de calificare a buteliilor, rezumate în tabelul 6.4 din prezenta anexă, toate încercările fiind în conformitate cu metodele relevante de încercare descrise în apendicele A la prezenta anexă. Se selectează buteliile sau căptușelile de încercare, iar încercările se desfășoară în prezența autorității competente. Dacă sunt supuse încercărilor mai multe butelii sau căptușeli decât ar fi necesar conform prezentei anexe, toate rezultatele trebuie documentate Încercări pe loturi Încercările pe loturi specificate în prezenta anexă pentru fiecare tip de butelie trebuie efectuate pe butelii sau pe căptușeli din fiecare lot de butelii sau de căptușeli finite. De asemenea, se pot folosi epruvete tratate termic dovedite că sunt reprezentative pentru buteliile sau pentru căptușelile finite. Încercările pe loturi necesare pentru fiecare tip de butelie sunt specificate în tabelul 6.5 din prezenta anexă.

61 L 166/ Examinări și încercări de producție Generalități Examinările și încercările de producție trebuie să se efectueze pe toate buteliile produse într-un lot. Fiecare butelie trebuie examinată în cursul fabricării și după finalizare, prin următoarele mijloace: (a) scanare cu ultrasunete (sau un mijloc echivalent demonstrat) a căptușelilor și a buteliilor metalice în conformitate cu BS 5045, Partea 1, anexa B, sau o metodă echivalentă demonstrată, pentru a confirma că dimensiunea maximă a defectului prezent este mai mică decât dimensiunea specificată în proiect; (b) verificare a faptului că dimensiunile și masa critice ale buteliei finite și ale oricărei căptușeli și oricărui înveliș exterior sunt în limita toleranțelor din proiect; (c) verificarea conformității cu finisarea specificată a suprafeței, acordându-se o atenție deosebită suprafețelor ambutisate adânc și pliurilor sau suprapunerilor de la gâtul sau gulerul incintelor sau orificiilor extremităților obținute prin forjare sau prin filare; (d) verificarea marcajelor; (e) încercările de duritate a căptușelilor și a buteliilor metalice în conformitate cu punctul A.8 (apendicele A la prezenta anexă) se realizează după tratamentul termic final, iar valorile astfel obținute trebuie să se înscrie în intervalul specificat pentru proiectul respectiv; (f) încercarea de rezistență hidrostatică în conformitate cu punctul A.11 (apendicele A la prezenta anexă). Tabelul 6.6 din prezenta anexă conține un rezumat al cerințelor esențiale privind controlul producției care trebuie efectuate pe fiecare butelie Dimensiunea maximă a defectului În cazul proiectelor de tip GNC-1, GNC-2 și GNC-3, trebuie determinată dimensiunea maximă a defectului în orice loc al căptușelii metalice sau al buteliei metalice, care nu va crește până la o dimensiune critică în timpul duratei de funcționare specificate. Dimensiunea critică a defectului este definită ca fiind defectul restrictiv de grosime a peretelui (butelie sau căptușeală) care ar permite ca gazul stocat să fie evacuat fără ca butelia să se rupă. Dimensiunile defectului pentru criteriile de respingere în cazul scanării cu ultrasunete sau al unei metode echivalente trebuie să fie mai mici decât dimensiunile maxime admisibile ale defectului. Pentru proiectele tip GNC-2 și GNC-3 se presupune că nu trebuie să existe nicio deteriorare a compozitului din cauza oricărui mecanism dependent de timp; dimensiunea tolerabilă a defectului END trebuie determinată printr-o metodă adecvată. În apendicele informativ F la prezenta anexă sunt schițate două astfel de metode Nerespectarea cerințelor încercărilor În caz de nerespectare a cerințelor încercărilor, reîncercarea sau tratamentul termic și reîncercarea se realizează după cum urmează: (a) dacă există dovezi ale unei deficiențe în realizarea încercării sau ale unei erori de măsurare, se efectuează o altă încercare. Dacă rezultatul acestei încercări este satisfăcător, prima încercare se ignoră; (b) dacă încercarea a fost realizată în mod satisfăcător, trebuie să se identifice cauza eșecului încercării. Dacă se consideră că eșecul se datorează tratamentului termic aplicat, producătorul poate supune toate buteliile din lot unui nou tratament termic. Dacă eșecul nu se datorează tratamentului termic aplicat, toate buteliile cu defecte identificate se resping sau se repară printr-o metodă omologată. Buteliile care nu au fost respinse sunt considerate ca făcând parte dintr-un nou lot. În ambele cazuri, se reîncearcă noul lot. Se repetă toate încercările relevante de prototip sau pe loturi, necesare pentru a dovedi caracterul acceptabil al noului lot. Dacă una sau mai multe încercări se dovedesc a fi chiar și parțial nesatisfăcătoare, toate buteliile din lotul respectiv se resping.

62 L 166/ Modificarea proiectului O modificare a proiectului este orice modificare privind alegerea materialelor structurale sau o modificare de dimensiuni care nu poate fi atribuită toleranțelor normale de fabricație. Se permite ca modificările minore ale proiectului să fie calificate printr-un program redus de încercare. Modificările proiectului specificate în tabelul 6.7 de mai jos necesită încercările de calificare a proiectului precizate în tabel. Tabelul 6.1 Încercarea de calificare a proiectului pentru materiale Punct relevant din prezenta anexă Oțel Aluminiu Rășini Fibre Căptușeli din plastic Proprietăți de tracțiune Proprietăți de impact Proprietăți de îndoire Examinarea sudurii Rezistența la fisurare sub acțiunea sulfurilor Rezistența la fisurare sub sarcină constantă Fisurare sub acțiunea coroziunii Rezistența la forfecare Temperatura de tranziție vitroasă Temperatura de înmuiere/topire Mecanica ruperii (*) (*) Nu este necesar dacă se folosește metoda de încercare pentru butelii cu defecte prezentată la punctul A.7 din apendicele A la prezenta anexă. Tabelul 6.2 Valori acceptabile ale încercării la impact Diametrul buteliei D [mm] > Direcția de încercare transversală longitudinală Lățimea epruvetei [mm] 3-5 > 5-7,5 > 7,5-10 de la 3 la 5 Temperatura de încercare [ C] Rezistența la impact [J/cm 2 ] Media a 3 epruvete Epruvetă individuală

63 L 166/63 Tabelul 6.3 Valorile minime efective de plesnire și raportul tensiunilor CNG-1 Integral din metal CNG-2 Înveliș exterior cu înfășurare circulară CNG-3 Înveliș exterior cu înfășurare completă CNG-4 Integral din materiale compozite Presiune de plesnire [MPa] Raportul tensiunilor [MPa] Presiune de plesnire [MPa] Raportul tensiunilor [MPa] Presiune de plesnire [MPa] Raportul tensiunilor [MPa] Presiune de plesnire [MPa] Integral din metal 45 Sticlă 2,75 50 (1) 3,65 70 (1) 3,65 73 Aramidă 2, ,10 60 (1) 3,1 62 Carbon 2, , ,35 47 Hibrid (2) (2) (2) Nota (1) : Presiunea minimă efectivă de plesnire. În plus, calculele trebuie să fie efectuate în conformitate cu punctul 6.5 din prezenta anexă, pentru a se confirma că cerințele minime privind raportul tensiunilor sunt de asemenea îndeplinite. Nota (2) : Raporturile tensiunilor și presiunile de plesnire se calculează în conformitate cu punctul 6.5 din prezenta anexă. Tabelul 6.4 Încercări de calificare a proiectului buteliei Încercare și referința din anexă Tip de butelie GNC-1 GNC-2 GNC-3 GNC-4 A.12. Plesnire X * X X X A.13. Temperatură ambiantă/ciclu X * X X X A.14. Încercare în mediu acid X X X A.15. Foc deschis X X X A.16. Pătrundere X X X X A.17. Toleranța la defecte X X X X A.18. Fluaj la temperatură înaltă X X X A.19. Rupere la tensiune X X X A.20. Încercare la cădere X X A.21. Permeație X A.24. Rezistența DS X X X A.25. Încercare de torsiune asupra butucului A.27. Umplere ciclică cu de gaz natural X X X

64 L 166/ Încercare și referința din anexă Tip de butelie GNC-1 GNC-2 GNC-3 GNC-4 A.6. Evaluarea LBB X X A.7. Temperatură extremă/ciclu X X X X X = obligatoriu * = Nu este necesar în cazul buteliilor proiectate în conformitate cu ISO 9809 (ISO 9809 prevede deja aceste încercări). Tabelul 6.5 Încercări pe loturi Încercare și referința din anexă Tip de butelie GNC-1 GNC-2 GNC-3 GNC-4 A.12. Plesnire X X X X A.13. Temperatură ambiantă/ciclu X X X X A.1. Tracțiune X X X A.2. Impact (oțel) X X X A.9.2. Acoperire * X X X X X = obligatoriu * = Cu excepția cazului în care nu se utilizează nicio acoperire protectoare = Încercări pe materialul căptușelii Tabelul 6.6 Cerințe esențiale privind controlul producției Tip Tip de butelie Cerințe privind controalele GNC-1 GNC-2 GNC-3 GNC-4 Dimensiuni critice X X X X Finisarea suprafeței X X X X Defecte (ultrasunete sau echivalent) X X X Duritatea buteliilor metalice și a căptușelilor metalice X X X Încercare de rezistență hidrostatică X X X X Încercare de scurgere X Marcaje X X X X X = obligatoriu

65 L 166/65 Tabelul 6.7 Modificarea proiectului Tipul încercării Modificare a proiectului Plesnire hidrostatică A.12 Umplere ciclică la temperatură ambiantă: A.13 Mediu A.14 Foc deschis A.15 Pătrundere A.16 Toleranță la defecte A.17 Temp. înaltă: Fluaj A.18 Rupere la tensiune A.19 Încercare la cădere A.20 Permeație A.21 GNC Încercare de torsiune asupra butucului A.25 Umplere ciclică A.27 Rezistența DS A.24 Producător fibre X X X * X Material metalic pentru căptușeală sau butelie Material de căptușeală din plastic X X X * X X * X X * X X X Materiale din fibre X X X X X X X X Materiale din rășină X X X X Modificare diametru 20 % X X Modificare diametru > 20 % Modificare lungime 50 % Modificare lungime > 50 % X X X X * X X X X X X Modificare presiune X X de lucru 20 Forma calotei X X X Dimensiunea deschiderii X X Modificarea acoperirii X Proiect butuc capăt X Modificare în procesul de fabricație X X Dispozitiv de siguranță X X X = obligatoriu * Încercarea nu este necesară pentru proiectele metalice (GNC-1) Încercare necesară numai pentru proiectele integral din materiale compozite (GNC-4) Încercare necesară numai atunci când lungimea Numai în cazul în care grosimea se modifică proporțional cu modificarea diametrului și/sau a presiunii

66 L 166/ BUTELII METALICE DE TIP GNC Generalități Proiectul trebuie să identifice dimensiunea maximă a unui defect tolerabil în orice punct din butelie care nu va ajunge la o dimensiune critică în timpul perioadei de reîncercare specificate (ori a duratei de funcționare dacă nu se specifică nicio reîncercare) a unei butelii care funcționează la presiunea de lucru. Determinarea rezistenței la scurgere înainte de rupere (LBB) se face în conformitate cu procedurile corespunzătoare definite la punctul A.6 (apendicele A la prezenta anexă). Dimensiunea tolerabilă a defectului trebuie determinată în conformitate cu punctul de mai sus. Buteliile proiectate în conformitate cu ISO 9809 care îndeplinesc toate cerințele standardului respectiv trebuie să îndeplinească numai cerințele de încercare a materialelor de la punctul de mai sus și cerințele privind încercarea de calificare a proiectului de la punctul 7.5, cu excepția punctelor și de mai jos Analiza tensiunilor Tensiunile din butelie trebuie calculate pentru 2 MPa, 20 MPa, presiunea de încercare și presiunea de plesnire conform proiectului. Calculele trebuie să folosească tehnici potrivite de analiză, utilizând teoria învelișurilor subțiri care ia în considerare îndoirea învelișului în afara planului pentru a stabili distribuția tensiunilor la gât, în regiunile de tranziție și în partea cilindrică a buteliei Cerințe privind încercarea de fabricație și de producție Generalități Capetele buteliilor din aluminiu nu trebuie să fie închise printr-un proces de formare. Capetele de la baza buteliilor din oțel care au fost închise prin formare, cu excepția buteliilor proiectate în conformitate cu ISO 9809, trebuie să fie inspectate prin END sau o metodă echivalentă. Nu trebuie adăugat metal în procesul de închidere a capetelor. Înainte de operațiunile de formare a capetelor, trebuie controlată grosimea și finisarea suprafeței fiecărei butelii. După formarea capetelor, buteliile trebuie tratate termic la intervalul de duritate menționat pentru proiect. Nu este permis tratamentul termic localizat. Dacă sunt prevăzute ca elemente de suport un inel de gât, un inel de picior sau dispozitive de fixare, acestea trebuie să fie din materiale compatibile cu cel al buteliei și trebuie să fie fixate în mod sigur prin altă metodă decât sudură, lipire cu material greu fuzibil sau lipire moale Examinare nedestructivă Trebuie realizate următoarele încercări asupra fiecărei butelii metalice: (a) încercarea de duritate în conformitate cu punctul A.8 (apendicele A la prezenta anexă); (b) încercarea ultrasonică, în conformitate cu BS 5045, partea 1, anexa I, sau o metodă echivalentă demonstrată de IND, pentru a se asigura faptul că dimensiunea maximă a defectului nu depășește dimensiunea specificată în proiect, astfel cum este determinat în conformitate cu punctul de mai sus Încercarea de presiune hidrostatică Fiecare butelie finită trebuie încercată în ceea ce privește presiunea hidrostatică, în conformitate cu punctul A.11 (apendicele A la prezenta anexă) Încercări pe loturi de butelii Încercarea pe loturi trebuie realizată pe butelii finite care sunt reprezentative pentru producția normală și poartă mărci de identificare. Se selectează aleatoriu două butelii din fiecare lot. Dacă se selectează mai multe butelii decât se cere în prezenta anexă, toate rezultatele trebuie documentate. Pe acestea trebuie realizate cel puțin următoarele încercări: (a) Încercări ale materialelor lotului. O butelie sau o epruvetă tratată termic reprezentativă pentru o butelie finită trebuie supusă următoarelor încercări: (i) dimensiuni critice verificate în comparație cu proiectul;

67 L 166/67 (ii) o încercare la tracțiune în conformitate cu punctul A.1 (apendicele A la prezenta anexă) și îndeplinirea cerințelor proiectului; (iii) Pentru buteliile din oțel, trei încercări la impact în conformitate cu punctul A.2 (apendicele A la prezenta anexă) și îndeplinirea cerințelor de la punctul de mai sus; (iv) în cazul în care o acoperire protectoare face parte din proiect, acoperirea trebuie încercată în conformitate cu punctul A.9.2 (apendicele A la prezenta anexă). Toate buteliile care sunt reprezentate de o încercare pe lot și care nu respectă cerințele menționate trebuie să urmeze procedurile menționate la punctul 6.16 de mai sus. În cazul în care acoperirea nu îndeplinește cerințele de la punctul A.9.2 (apendicele A la prezenta anexă), lotul trebuie inspectat în proporție de 100 % pentru a elimina buteliile cu defecte similare. Acoperirea de pe toate buteliile cu defecte poate fi îndepărtată și înlocuită. Încercarea acoperirii pe lot trebuie apoi repetată; (b) Încercarea de plesnire pe loturi. O butelie trebuie plasată sub presiune hidrostatică pentru a plesni în conformitate cu punctul A.12 (apendicele A la prezenta anexă). Dacă presiunea de plesnire este mai mică decât presiunea de plesnire minimă calculată, trebuie urmate procedurile menționate la punctul 6.16 de mai sus. (c) Încercare periodică la cicluri de presiune. Buteliile finite trebuie supuse unor cicluri de presiune în conformitate cu punctul A.13 (apendicele A la prezenta anexă), cu o frecvență de încercare definită după cum urmează: (i) o butelie din fiecare lot trebuie supusă unor cicluri de presiune reprezentând în total de de ori durata de viață specificată în ani, cu un minim de de cicluri; (ii) la 10 loturi de producție secvențiale dintr-o familie de proiect (adică cu materiale și procese similare), dacă la niciuna dintre buteliile supuse unor cicluri de presiune de la punctul (i) de mai sus nu apar scurgeri sau rupturi în mai puțin de de cicluri înmulțite cu durata de viață specificată în ani (minim de cicluri), atunci încercarea la cicluri de presiune poate fi redusă la o butelie din fiecare grup de 5 loturi de producție; (iii) la 10 loturi de producție secvențiale dintr-o familie de proiect, dacă la niciuna dintre buteliile supuse unor cicluri de presiune de la punctul (i) de mai sus nu apar scurgeri sau rupturi în mai puțin de de cicluri înmulțite cu durata de viață specificată în ani (minim de cicluri), atunci încercarea la cicluri de presiune poate fi redusă la o butelie din fiecare grup de 10 loturi de producție; (iv) dacă au trecut mai mult de 6 luni de la ultimul lot de producție, atunci o butelie din următorul lot de producție trebuie suspusă unei încercări la ciclu de presiune pentru a menține frecvența redusă a încercării pe loturi de la punctul (ii) sau (iii) de mai sus; (v) dacă orice butelie supusă unei încercări la cicluri de presiune cu frecvență redusă de la punctul (ii) sau (iii) de mai sus nu îndeplinește numărul cerut de cicluri de presiune (minim , respectiv de cicluri de presiune), atunci este necesară repetarea frecvenței de încercare la cicluri de presiune pe loturi de la punctul (i) pe minim 10 loturi de producție, pentru a restabili frecvența redusă a încercării la cicluri de presiune pe loturi de la punctul (ii) sau (iii) de mai sus; (vi) dacă orice butelie de la punctul (i), (ii) sau (iii) de mai sus nu îndeplinește cerința minimă privind numărul de cicluri necesare, și anume de cicluri înmulțite cu durata de viață specificată în ani (minim de cicluri), atunci cauza eșecului trebuie determinată și corectată urmând procedurile de la punctul 6.16 din prezenta anexă. Încercarea la ciclu de presiune se repetă apoi pe trei butelii suplimentare din același lot. Dacă oricare din cele trei butelii suplimentare nu îndeplinește cerințele minime privind numărul de cicluri de presiune de de cicluri înmulțite cu durata de funcționare specificată în ani, atunci lotul trebuie respins Încercări de calificare a proiectului buteliei Generalități Încercarea de calificare trebuie realizată pe butelii finite care sunt reprezentative pentru o producție normală și poartă mărci de identificare. Selectarea, controlarea și documentarea rezultatelor trebuie să se facă în conformitate cu punctul 6.13 de mai sus.

68 L 166/ Încercarea de plesnire la presiune hidrostatică Trei butelii reprezentative trebuie presurizate hidrostatic până cedează, în conformitate cu punctul A.12 (apendicele A la prezenta anexă). Presiunile de plesnire a buteliei trebuie să depășească presiunea minimă de plesnire calculată prin analiza tensiunilor pentru proiect și trebuie să fie de cel puțin 45 MPa Încercare la cicluri de presiune la temperatură ambiantă. Două butelii finite trebuie supuse unor cicluri de presiune la temperatură ambiantă în conformitate cu punctul A.13 (apendicele A la prezenta anexă) până cedează sau până la un număr minim de de cicluri. Buteliile nu trebuie să cedeze înainte de a atinge durata de funcționare specificată în ani înmulțită cu de cicluri. Buteliile care depășesc de cicluri înmulțite cu durata de funcționare specificată în ani trebuie să cedeze prin scurgere și nu prin rupere. Buteliile care nu cedează după de cicluri trebuie distruse fie prin continuarea ciclurilor până când cedează, fie prin presurizare hidrostatică până la plesnire. Numărul de cicluri până la cedare și locul unde cedează trebuie înregistrate Încercare la foc deschis Încercările se fac în conformitate cu punctul A.15 (apendicele A la prezenta anexă) și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv Încercare de pătrundere Încercarea se face în conformitate cu punctul A.16 (apendicele A la prezenta anexă) și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv Rezistența la LBB Pentru proiectele de butelii care nu depășesc de cicluri în cazul încercării menționate la punctul de mai sus, încercările de rezistență la LBB trebuie realizate în conformitate cu punctul A.6 din apendicele A la prezenta anexă și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv. 8. BUTELII CU ÎNVELIȘ EXTERIOR CU ÎNFĂȘURARE CIRCULARĂ, DE TIP GNC Generalități Pe parcursul presurizării, acest tip de proiect de butelie are un comportament în care deplasările învelișului exterior compozit și ale căptușelii metalice se suprapun liniar. Datorită diferitelor tehnici de fabricație, prezenta anexă nu oferă o metodă anume pentru proiect. Determinarea rezistenței la scurgere înainte de rupere (LBB) trebuie realizată în conformitate cu procedurile corespunzătoare definite la punctul A.6 (apendicele A la prezenta anexă). Dimensiunea tolerabilă a defectului trebuie determinată în conformitate cu punctul de mai sus Cerințe privind proiectul Căptușeala metalică Căptușeala metalică trebuie să aibă o presiune minimă efectivă de plesnire de 26 MPa Învelișul exterior din material compozit Tensiunea fibrelor la tracțiune trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul 6.5 de mai sus Analiza tensiunilor Trebuie calculate tensiunile din compozit și din căptușeală după pretensionare. Presiunile folosite pentru aceste calcule trebuie să fie zero, 2 MPa, 20 MPa, presiunea de încercare și presiunea de plesnire conform proiectului. Calculele trebuie să folosească tehnici de analiză corespunzătoare, utilizând teoria învelișurilor subțiri care ia în considerare comportamentul neliniar al materialului căptușelii pentru a stabili distribuția tensiunilor la gât, în regiunile de tranziție și în partea cilindrică a căptușelii.

69 L 166/69 În cazul proiectelor care folosesc autofretajul pentru pretensionare, trebuie calculate limitele între care trebuie să se înscrie presiunea de autofretaj. În cazul proiectelor care folosesc înfășurare la tensiune controlată pentru a realiza o pretensionare, trebuie calculată temperatura la care se realizează acesta, tensiunea necesară în fiecare strat de compozit și pretensiunea rezultată în căptușeală Cerințe privind fabricația Generalități Butelia din compozit trebuie fabricată dintr-o căptușeală învelită la exterior cu înfășurări din filament continuu. Operațiunile de înfășurare a filamentului trebuie controlate pe computer sau mecanic. Filamentele se aplică sub tensiune controlată pe parcursul înfășurării. După ce înfășurarea este completă, rășinile termorigide se întăresc prin încălzire, folosind un profil timp-temperatură predeterminat și controlat Căptușeala Fabricarea unei căptușeli metalice trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul 7.3 de mai sus pentru tipul potrivit de construcție a căptușelii Învelișul exterior Buteliile trebuie fabricate într-o mașină de înfășurare a filamentelor. Pe parcursul înfășurării, variabilele semnificative trebuie monitorizate în cadrul toleranțele specificate și trebuie documentate într-un registru conținând date despre procesul de înfășurare. Aceste variabile pot include (fără a se limita la): (a) tipul fibrei, inclusiv dimensionarea; (b) modalitatea de impregnare; (c) tensiunea de înfășurare; (d) viteza de înfășurare; (e) numărul de semitorturi; (f) lățimea benzii; (g) tipul și compoziția rășinii; (h) temperatura rășinii; (i) temperatura căptușelii Întărirea rășinilor termorigide Dacă se folosește o rășină termorigidă, rășina trebuie întărită după înfășurarea filamentului. Pe parcursul întăririi, ciclul de întărire (adică istoricul timp-temperatură) trebuie documentat. Temperatura de întărire trebuie controlată și trebuie să nu afecteze proprietățile materiale ale căptușelii. Temperatura maximă de întărire pentru butelii cu căptușeli de aluminiu este de 177 C Autofretaj Autofretajul, dacă se folosește, trebuie realizat înaintea încercării de presiune hidrostatică. Presiunea de autofretaj trebuie să se înscrie între limitele stabilite la punctul de mai sus, iar producătorul trebuie să stabilească metoda de verificare a presiunii corespunzătoare.

70 L 166/ Cerințe privind încercarea producției Examinare nedestructivă Examinările nedestructive trebuie realizate în conformitate cu un standard ISO recunoscut sau cu un standard echivalent. Asupra fiecărei căptușeli metalice trebuie realizate următoarele încercări: (a) încercarea de duritate în conformitate cu punctul A.8 (apendicele A la prezenta anexă); (b) examinarea ultrasonică, în conformitate cu BS 5045, partea 1, anexa 1B, sau o metodă echivalentă demonstrată de IND, pentru a se asigura faptul că dimensiunea maximă a defectului nu depășește dimensiunea specificată în proiect Încercarea de presiune hidrostatică Fiecare butelie finită trebuie încercată în ceea ce privește presiunea hidrostatică, în conformitate cu punctul A.11 (apendicele A la prezenta anexă). Producătorul trebuie să definească limita corespunzătoare a expansiunii volumetrice permanente pentru presiunea de încercare folosită, însă expansiunea permanentă nu trebuie să depășească în niciun caz 5 % din expansiunea volumetrică totală la presiunea de încercare. Orice butelie care nu îndeplinește limita de respingere definită trebuie respinsă și fie distrusă, fie folosită la încercările pe loturi Încercări pe loturi de butelii Generalități Încercarea pe loturi trebuie realizată pe butelii finite care sunt reprezentative pentru producția normală și poartă mărci de identificare. Din fiecare lot trebuie selectate aleatoriu două butelii sau o butelie și o căptușeală, după caz. Dacă se selectează mai multe butelii decât se cere în prezenta anexă, toate rezultatele trebuie documentate. Pe acestea trebuie realizate cel puțin următoarele încercări: În cazul în care se detectează defecte în învelișul exterior înainte de orice autofretaj sau încercare de presiune hidrostatică, învelișul exterior poate fi îndepărtat complet și înlocuit; (a) Încercări ale materialelor lotului. O butelie, o căptușeală sau o epruvetă tratată termic care este reprezentativă pentru o butelie finită trebuie supusă următoarelor încercări: (i) verificarea dimensiunilor în raport cu proiectul; (ii) o încercare la tracțiune în conformitate cu punctul A.1 (apendicele A la prezenta anexă) și îndeplinirea cerințelor proiectului; (iii) pentru căptușelile din oțel, trei încercări la impact în conformitate cu punctul A.2 (apendicele A la prezenta anexă) și îndeplinirea cerințelor proiectului; (iv) în cazul în care o acoperire protectoare face parte din proiect, acoperirea trebuie încercată în conformitate cu punctul A.9.2 (apendicele A la prezenta anexă) și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv. Toate buteliile sau căptușelile reprezentate de o încercare pe lot care nu îndeplinesc cerințele specificate trebuie să urmeze procedurile menționate la punctul 6.16 de mai sus. În cazul în care acoperirea nu îndeplinește cerințele de la punctul A.9.2 (apendicele A la prezenta anexă), lotul trebuie inspectat în proporție de 100 % pentru a elimina buteliile cu defecte similare. Acoperirea de pe toate buteliile cu defecte poate fi îndepărtată, folosind o metodă care nu afectează integritatea învelișului compozit, și apoi înlocuită. Încercarea acoperirii pe lot trebuie apoi repetată; (b) Încercarea de plesnire pe loturi. Trebuie încercată o butelie, în conformitate cu cerințele de la punctul 7.4 litera (b) de mai sus; (c) Încercare periodică la cicluri de presiune. În conformitate cu cerințele de la punctul 7.4 litera (c) de mai sus.

71 L 166/ Încercări de calificare a proiectului buteliei Generalități Încercarea de calificare trebuie realizată pe butelii care sunt reprezentative pentru producția normală și poartă mărci de identificare. Selectarea, controlarea și documentarea rezultatelor trebuie să respecte punctul 6.13 de mai sus Încercarea de plesnire la presiune hidrostatică (a) o căptușeală trebuie supusă la plesnire prin presiune hidrostatică în conformitate cu punctul A.12 (apendicele A la prezenta anexă). Presiunea de plesnire trebuie să depășească presiunea minimă de plesnire specificată pentru proiectul căptușelii; (b) trei butelii trebuie supuse la plesnire prin presiune hidrostatică în conformitate cu punctul A.12 (apendicele A la prezenta anexă). Presiunile de plesnire a buteliilor trebuie să depășească presiunea minimă de plesnire specificată, stabilită prin analiza tensiunilor pentru proiect, în conformitate cu tabelul 6.3, și în niciun caz nu trebuie să fie mai mici decât valoarea necesară pentru a îndeplini cerințele referitoare la raportul tensiunilor de la punctul 6.5 de mai sus Încercare la cicluri de presiune la temperatură ambiantă Două butelii finite trebuie supuse unei încercări de ciclu de presiune la temperatură ambiantă în conformitate cu punctul A.13 (apendicele A la prezenta anexă) până cedează sau până la un număr minim de de cicluri. Buteliile nu trebuie să cedeze înainte de a atinge durata de funcționare specificată în ani înmulțită cu de cicluri. Buteliile care depășesc de cicluri înmulțite cu durata de funcționare specificată în ani trebuie să cedeze prin scurgere și nu prin rupere. Buteliile care nu cedează după de cicluri trebuie distruse fie prin continuarea ciclurilor până când cedează, fie prin presurizare hidrostatică până la plesnire. Buteliile care depășesc de cicluri pot ceda prin rupere. Numărul de cicluri până la cedare și locul unde cedează trebuie înregistrate Încercare în mediu acid O butelie trebuie încercată în conformitate cu punctul A.14 (apendicele A la prezenta anexă) și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv. O încercare de mediu opțională este inclusă în apendicele H informativ la prezenta anexă Încercare la foc deschis Buteliile finite trebuie încercate în conformitate cu punctul A.15 (apendicele A la prezenta anexă) și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv Încercare de pătrundere O butelie finită trebuie încercată în conformitate cu punctul A.16 (apendicele A la prezenta anexă) și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv Încercări de toleranță la defecte O butelie finită trebuie încercată în conformitate cu punctul A.17 (apendicele A la prezenta anexă) și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv Încercare de fluaj la temperatură înaltă În proiectele în care temperatura de tranziție vitroasă a rășinii nu depășește temperatura maximă a materialului din proiect cu cel puțin 20 C, o butelie trebuie încercată în conformitate cu punctul A.18 (apendicele A la prezenta anexă) și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv.

72 L 166/ Încercare de plesnire la tensiune accelerată O butelie finită trebuie încercată în conformitate cu punctul A.19 (apendicele A la prezenta anexă) și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv Rezistența la LBB Pentru proiectele de butelii care nu depășesc de cicluri în cazul încercării menționate la punctul de mai sus, încercările de rezistență la LBB trebuie realizate în conformitate cu punctul A.6 din apendicele A la prezenta anexă și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv Încercare la cicluri de presiune la temperatură extremă O butelie finită trebuie încercată în conformitate cu punctul A.7 (apendicele A la prezenta anexă) și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv. 9. BUTELII CU ÎNVELIȘ EXTERIOR CU ÎNFĂȘURARE COMPLETĂ DE TIP GNC Generalități Pe parcursul presurizării, acest tip de butelie are un comportament în care deplasările învelișului exterior compozit și ale căptușelii se suprapun liniar. Datorită diferitelor tehnici de fabricație, prezenta anexă nu oferă o anumită metodă pentru proiect; determinarea rezistenței la scurgere înainte de rupere (LBB) trebuie realizată în conformitate cu procedurile corespunzătoare definite la punctul A.6 (apendicele A la prezenta anexă). Dimensiunea tolerabilă a defectului trebuie determinată în conformitate cu punctul de mai sus Cerințe privind proiectul Căptușeala metalică Tensiunea compresivă din căptușeală la presiunea zero și la 15 C nu trebuie să determine bombarea sau încrețirea căptușelii Învelișul exterior din material compozit Tensiunea fibrelor la tracțiune trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul 6.5 de mai sus Analiza tensiunilor Se calculează tensiunile în direcția tangențială și longitudinală a buteliei în compozit și în căptușeală după presiune. Presiunea folosită pentru aceste calcule trebuie să fie zero, presiunea de lucru, 10 % din presiunea de lucru, presiunea de încercare și presiunea de plesnire conform proiectului. Se calculează limitele în care trebuie să se încadreze presiunea de autofretaj. Calculele trebuie să folosească tehnici de analiză corespunzătoare, utilizând teoria învelișurilor subțiri care ia în considerare comportamentul neliniar al materialului căptușelii pentru a stabili distribuția tensiunilor la gât, în regiunile de tranziție și în partea cilindrică a căptușelii Cerințe privind fabricația Cerințele privind fabricația trebuie să fie în conformitate cu punctul 8.3 de mai sus, cu excepția faptului că învelișul exterior trebuie să includă, de asemenea, filamente înfășurate elicoidal Cerințe privind încercarea producției Cerințele privind încercarea producției trebuie să fie în conformitate cu cerințele de la punctul 8.4 de mai sus.

73 L 166/ Încercări pe loturi de butelii Încercările pe loturi trebuie să fie în conformitate cu cerințele de la punctul 8.5 de mai sus Încercări de calificare a proiectului buteliei Încercările de calificare a proiectului buteliei trebuie să fie în conformitate cu cerințele de la punctul 8.6 de mai sus și de la punctul de mai jos, cu excepția faptului că nu este necesară plesnirea căptușelii menționată la punctul 8.6 de mai sus Încercare la cădere Una sau mai multe butelii finite trebuie încercate la cădere în conformitate cu punctul A.30 (apendicele A la prezenta anexă). 10. BUTELII INTEGRAL DIN MATERIALE COMPOZITE, DE TIP GNC Generalități Prezenta anexă nu oferă o metodă anume pentru proiectul buteliilor cu căptușeli polimerice, din cauza varietății proiectelor posibile de butelii Cerințe privind proiectul Calculele proiectului trebuie folosite pentru justificarea caracterului adecvat al proiectului. Tensiunile de tracțiune din fibre trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul 6.5 de mai sus. La butucii metalici de la capete trebuie folosite filete drepte și subțiate progresiv, în conformitate cu punctul sau de mai sus. Butucii metalici de la capete cu deschizături filetate trebuie să poată suporta forța unui cuplu de torsiune de 500 Nm, fără a aduce atingere integrității conexiunii cu căptușeala nemetalică. Butucii metalici de la capete conectați la căptușeala nemetalică trebuie să fie dintr-un material compatibil cu condițiile de funcționare menționate la punctul 4 din prezenta anexă Analiza tensiunilor Se calculează tensiunile în direcția tangențială și longitudinală a buteliei în compozit și în căptușeală. Presiunile folosite pentru aceste calcule trebuie să fie zero, presiunea de lucru, presiunea de încercare și presiunea de plesnire conform proiectului. Calculele trebuie să folosească tehnici de analiză corespunzătoare pentru a stabili distribuția tensiunilor în întreaga butelie Cerințe privind fabricația Cerințele privind fabricația trebuie să fie în conformitate cu punctul 8.3 de mai sus, cu excepția faptului că temperatura de întărire pentru rășinile termorigide trebuie să fie cu cel puțin 10 C sub temperatura de înmuiere a căptușelii din plastic Cerințe privind încercarea producției Încercarea de presiune hidrostatică Fiecare butelie finită trebuie încercată în ceea ce privește presiunea hidrostatică, în conformitate cu punctul A.11 (apendicele A la prezenta anexă). Producătorul trebuie să definească limita corespunzătoare a expansiunii elastice pentru presiunea de încercare utilizată, însă expansiunea elastică a oricărei butelii nu trebuie în niciun caz să depășească valoarea medie a lotului cu mai mult de 10 %. Orice butelii care nu respectă limita de respingere definită trebuie respinse și trebuie fie distruse, fie folosite la încercările pe loturi.

74 L 166/ Încercarea de scurgere Fiecare butelie finită trebuie încercată în ceea ce privește scurgerea, în conformitate cu punctul A.10 (apendicele A la prezenta anexă) și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv Încercări pe loturi de butelii Generalități Încercarea pe loturi trebuie realizată pe butelii finite care sunt reprezentative pentru producția normală și poartă mărci de identificare. Se selectează aleatoriu o butelie din fiecare lot. Dacă se supun încercărilor mai multe butelii decât impune prezenta anexă, toate rezultatele trebuie documentate. Pe aceste butelii trebuie realizate cel puțin următoarele încercări: (a) Încercări ale materialelor lotului O butelie, o căptușeală sau o epruvetă de căptușeală care este reprezentativă pentru o butelie finită trebuie supusă următoarelor încercări: (i) verificarea dimensiunilor în raport cu proiectul; (ii) o încercare la tracțiune a căptușelii din plastic în conformitate cu punctul A.22 (apendicele A la prezenta anexă) și îndeplinirea cerințelor proiectului; (iii) temperatura de topire a căptușelii din plastic trebuie încercată în conformitate cu punctul A.23 (apendicele A la prezenta anexă) și trebuie să îndeplinească cerințele proiectului; (iv) în cazul în care o acoperire protectoare face parte din proiect, acoperirea trebuie încercată în conformitate cu punctul A.9.2 (apendicele A la prezenta anexă). În cazul în care acoperirea nu îndeplinește cerințele de la punctul A.9.2 (apendicele A la prezenta anexă), lotul trebuie inspectat în proporție de 100 % pentru a elimina buteliile cu defecte similare. Acoperirea de pe toate buteliile cu defecte poate fi îndepărtată, folosind o metodă care nu afectează integritatea învelișului compozit, și apoi înlocuită. Încercarea acoperirii pe lot trebuie apoi repetată; (b) Încercarea de plesnire pe loturi Trebuie încercată o butelie, în conformitate cu cerințele de la punctul 7.4 litera (b) de mai sus; (c) Încercare periodică la cicluri de presiune Pe o butelie, butucul de la capăt se încearcă la un cuplu de torsiune de 500 Nm în conformitate cu metoda de încercare de la punctul A.25 (apendicele A la prezenta anexă). Butelia este apoi supusă unei încercări la ciclu de presiune în conformitate cu procedurile menționate la punctul 7.4 litera (c) de mai sus. După supunerea la ciclul de presiune necesar, butelia trebuie încercată privind scurgerea în conformitate cu metoda descrisă la punctul A.10 (apendicele A la prezenta anexă) și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv Încercări de calificare a proiectului buteliei Generalități Încercările de calificare a proiectului buteliei trebuie să fie în conformitate cu cerințele de la punctele 8.6, , și din prezenta anexă, cu excepția faptului că rezistența la LBB de la punctul de mai sus nu este necesară Încercare de torsiune asupra butucului O butelie trebuie încercată în conformitate cu punctul A.25 (apendicele A la prezenta anexă) Încercare de permeație O butelie trebuie încercată în ceea ce privește permeația, în conformitate cu punctul A.21 (apendicele A la prezenta anexă) și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv.

75 L 166/ Încercare la umplere ciclică cu gaz natural O butelie finită trebuie încercată în conformitate cu punctul A.27 (apendicele A la prezenta anexă) și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv. 11. MARCAJE Dispoziții privind marcajele Pe fiecare butelie, producătorul trebuie să includă marcaje clare și permanente de minim 6 mm înălțime. Marcarea se face prin etichete încorporate în acoperirile de rășină, prin etichete lipite cu adezivi, prin poansoane cu tensiune mică aplicate pe capetele îngroșate ale proiectelor de tip GNC-1 și GNC-2 sau prin orice combinații ale celor menționate mai sus. Etichetele adezive și aplicarea lor trebuie să respecte ISO 7225 sau un standard echivalent. Sunt permise mai multe etichete, acestea trebuind să fie poziționate astfel încât să nu fie mascate de suporturile de montare. Fiecare butelie care îndeplinește cerințele prezentei anexe trebuie marcată după cum urmează: (a) Informații obligatorii: (i) DOAR GNC ; (ii) A NU SE UTILIZA DUPĂ XX/XXXX, unde XX/XXXX identifică luna și anul expirării; ( 1 ) (iii) (iv) (v) (vi) identificarea producătorului; datele de identificare a buteliei (numărul de referință aplicabil și un număr de serie unic pentru fiecare butelie); temperatura și presiunea de lucru; numărul regulamentului CEE, împreună cu tipul buteliei și numărul certificatului de înregistrare; (vii) supapele și/sau dispozitivele de siguranță care sunt calificate pentru a fi utilizate cu butelia, sau mijloacele prin care se pot obține informații cu privire la sistemele calificate de protecție împotriva incendiilor; (viii) când se folosesc etichete, toate buteliile trebuie să aibă un număr unic de identificare imprimat pe o suprafață metalică vizibilă, pentru a permite trasarea în cazul distrugerii etichetei. (b) Informații facultative: Pe o etichetă separată (sau pe mai multe etichete separate) se pot furniza următoarele informații facultative: (i) intervalul de temperatură a gazului, de exemplu de la 40 C la 65 C; (ii) capacitatea (în apă) nominală a buteliei până la două cifre semnificative, de exemplu 120 de litri; (iii) data primei încercări de presiune (luna și anul). Marcajele trebuie poziționate în ordinea dată, însă aranjarea specifică poate varia pentru a se încadra în spațiul disponibil. Un exemplu acceptat de informații obligatorii este următorul: DOAR GNC A NU SE UTILIZA DUPĂ /. Producător/Număr referință/număr serie 20 MPa/15 C R CEE 110 GNC-2 (nr. înregistrare ) A se utiliza numai dispozitive de siguranță aprobate de producător ( 1 ) Data expirării nu poate depăși durata de funcționare specificată. Data expirării poate fi aplicată pe butelie în momentul expedierii, cu condiția ca buteliile să fi fost depozitate într-un loc uscat, fără presiune interioară.

76 L 166/ PREGĂTIREA PENTRU EXPEDIERE Înaintea expedierii din atelierul producătorului, fiecare butelie trebuie curățată și uscată pe interior. Buteliile care nu se închid imediat prin fixarea unei supape și, dacă este cazul, a unor dispozitive de siguranță trebuie să aibă la toate deschiderile dopuri, care previn infiltrarea umidității și protejează filetele. Înainte de expediere se pulverizează un inhibator de coroziune (de exemplu unul care conține ulei) în toate buteliile și căptușelile din oțel. Cumpărătorului i se pun la dispoziție declarația de funcționare a producătorului și toate informațiile necesare pentru asigurarea unei manevrări, a unei utilizări și a unei inspecții corecte a buteliei în cursul funcționării. Declarația trebuie să fie în conformitate cu apendicele D la prezenta anexă.

77 L 166/77 Apendicele A METODE DE ÎNCERCARE A.1. ÎNCERCĂRI LA TRACȚIUNE, OȚEL ȘI ALUMINIU O încercare la tracțiune trebuie realizată pe material prelevat de la partea cilindrică a buteliei finite, folosind o piesă de încercare rectangulară realizată în conformitate cu metoda descrisă în ISO 9809 pentru oțel și în ISO 7866 pentru aluminiu. Pentru buteliile cu căptușeli din oțel inoxidabil sudat, încercările la tracțiune se efectuează și pe material prelevat de la punctele de sudură, în conformitate cu metoda descrisă la punctul 8.4 din standardul EN Cele două fețe ale pieselor de încercare reprezentând suprafața interioară și cea exterioară ale buteliei trebuie să nu fie prelucrate mecanic. Încercarea la tracțiune trebuie realizată în conformitate cu ISO Notă: Se atrage atenția asupra metodei de măsurare a alungirii descrise în ISO 6892, în special în cazurile în care piesa de încercare la tracțiune se subțiază progresiv, rezultând un punct de rupere departe de mijlocul lungimii instrumentului de măsură. A.2. ÎNCERCAREA LA IMPACT, BUTELII DIN OȚEL ȘI CĂPTUȘELI DIN OȚEL Încercarea la impact trebuie realizată pe material prelevat de la partea cilindrică a buteliei finite, pe trei piese de încercare, în conformitate cu ISO 148. Piesele de încercare la impact trebuie luate în ordinea de la peretele buteliei prevăzută în tabelul 6.2 din anexa 3A. Pentru buteliile cu căptușeli din oțel inoxidabil sudat, încercările la impact se efectuează și pe material prelevat de la punctele de sudură, în conformitate cu metoda descrisă la punctul 8.6 din standardul EN Orificiul trebuie să fie perpendicular pe fața peretelui buteliei. Pentru încercările longitudinale, piesele de încercare trebuie prelucrate mecanic pe toată suprafața (pe șase fețe); dacă grosimea peretelui nu permite o piesă de încercare finală de 10 mm lățime, atunci lățimea trebuie să fie cât mai aproape posibil de grosimea nominală a peretelui buteliei. Piesele de încercare luate în direcție transversală trebuie prelucrate mecanic doar pe patru fețe, fața interioară și fața exterioară ale peretelui buteliei rămânând neprelucrate mecanic. A.3. ÎNCERCARE DE FISURARE SUB ACȚIUNEA SULFURILOR, PENTRU OȚEL Cu excepția celor descrise în continuare, încercarea trebuie realizată în conformitate cu metoda A-NACE Proceduri standard de încercare la tracțiune, astfel cum sunt descrise în standardul NACE TM Încercările trebuie realizate pe cel puțin trei epruvete de tracțiune cu diametrul calibrului de 3,81 mm (0,150 țoli), prelucrate mecanic din peretele unei căptușeli sau butelii finite. Epruvetele se plasează sub o sarcină de tracțiune constantă egală cu 60 % din limita minimă de elasticitate specificată a oțelului, se scufundă într-o soluție de apă distilată tamponată cu 0,5 % (fracție masică) acetat de sodiu trihidrat și readusă la un ph 4.0 inițial cu ajutorul acidului acetic. Soluția trebuie să fie în permanență saturată la temperatura camerei și presurizată cu 0,414 kpa (0,06 psia) hidrogen sulfurat (bilanț azot). Epruvetele încercate nu trebuie să cedeze în timpul unei perioade de încercare de 144 de ore. A.4. ÎNCERCĂRI DE COZIUNE, ALUMINIU Încercările de coroziune pentru aliajele de aluminiu trebuie realizate în conformitate cu anexa A la ISO/DIS 7866 și trebuie să îndeplinească cerințele acesteia. A.5. ÎNCERCĂRI DE FISURARE LA SARCINI CONSTANTE, ALUMINIU Încercările de rezistență la fisurare în cazul sarcinilor constante trebuie realizate în conformitate cu anexa D la ISO/DIS 7866 și trebuie să îndeplinească cerințele acesteia. A.6. ÎNCERCAREA REZISTENȚEI LA SCURGERE ÎNAINTE DE RUPERE (LBB) Trei butelii finite trebuie supuse unor cicluri de presiune cuprinse între cel mult 2 MPa și cel puțin 30 MPa, la o frecvență care să nu depășească 10 cicluri pe minut. Toate buteliile trebuie să cedeze prin scurgere.

78 L 166/ A.7. CICLURI DE PRESIUNE LA TEMPERATURĂ EXTREMĂ Buteliile finite, cu învelișul compozit lipsit de orice acoperire protectoare, se supun încercării la cicluri fără a prezenta vreun semn de rupere, de scurgere sau de deșirarea a fibrelor, după cum urmează: (a) condiția pentru 48 de ore la presiune zero, 65 C sau mai mare și umiditate relativă de cel puțin 95 %. Intenția prezentei cerințe trebuie considerată îndeplinită prin pulverizarea cu un spray fin sau cu vapori de apă într-o cameră menținută la 65 C; (b) presurizare hidrostatică timp de 500 de cicluri înmulțite cu durata de viață specificată în ani, la o presiune de cel mult 2 MPa și de cel puțin 26 MPa, la 65 C sau mai mare și la o umiditate de 95 %; (c) stabilizare la presiune zero și temperatură ambiantă; (d) apoi, presurizare de la cel mult 2 MPa la cel puțin 20 MPa timp de 500 de cicluri înmulțite cu durata de viață specificată în ani, la 40 C sau mai mică. Frecvența ciclurilor de presiune de la litera (b) nu trebuie să depășească 10 cicluri pe minut. Frecvența ciclurilor de presiune de la litera (d) nu trebuie să depășească 3 cicluri pe minut, cu excepția cazului în care un transductor de presiune este instalat direct în butelie. Trebuie puse la dispoziție instrumente de înregistrare adecvate care să asigure faptul că temperatura minimă a fluidului este menținută pe durata ciclurilor la temperaturi joase. După ciclurile de presiune la temperaturi extreme, buteliile trebuie presurizate hidrostatic până când cedează, în conformitate cu cerințele încercării de plesnire prin presiune hidrostatică, și trebuie să atingă o presiune de plesnire minimă de 85 % din presiunea minimă de plesnire conform proiectului. Pentru proiectele de tip GNC-4, înainte de încercarea de plesnire prin presiune hidrostatică butelia trebuie supusă încercării de scurgere în conformitate cu punctul A.10 de mai jos. A.8. ÎNCERCARE DE DURITATE BRINELL Încercările de duritate trebuie realizate pe peretele paralel, în centru și la un capăt bombat al fiecărei butelii sau căptușeli în conformitate cu ISO Încercarea trebuie realizată după tratamentul termic final, iar valorile determinate ale durității trebuie să se înscrie în intervalul specificat pentru proiect. A.9. ÎNCERCĂRI ALE ACOPERIRILOR [OBLIGATORII DACĂ SE UTILIZEAZĂ PUNCTUL 6.12 LITERA (c) DIN ANEXA 3A] A.9.1. Încercări de rezistență a acoperirii Acoperirile se evaluează prin utilizarea următoarelor metode de încercare sau prin utilizarea unor standarde naționale echivalente. (a) încercare a aderenței în conformitate cu ISO 4624, folosind Metoda A sau B, după caz. Acoperirea trebuie să prezinte un calificativ de aderență 4A sau 4B, după caz; (b) flexibilitate în conformitate cu ASTM D522 Încercarea la îndoire pe dorn a acoperirilor organice, folosind metoda de încercare B cu un dorn de 12,7 mm (0,5 țoli) la grosimea specificată, la temperatura de 20 C. Epruvetele pentru încercarea de flexibilitate trebuie pregătite în conformitate cu standardul ASTM D522. Nu trebuie să existe fisuri vizibile; (c) rezistență la impact în conformitate cu ASTM D2794 Metodă de încercare a rezistenței acoperirilor organice la efectele deformării rapide (șoc). Acoperirea la temperatura ambiantă trebuie să treacă o încercare la impact frontal de 18 J (160 in-lbs); (d) rezistența chimică, atunci când este încercată în conformitate generală cu ASTM D1308 Efectul produselor chimice de uz casnic asupra finisajelor organice pigmentate și clare. Încercările se realizează folosind metoda de încercare în picătură deschisă (Open Spot Test) și o expunere timp de 100 de ore la o soluție de acid sulfuric de 30 % (acid de baterie cu o densitate specifică de 1,219), precum și o expunere de 24 de ore la un glicol polialchilenic (ex. lichidul de frână). Nu trebuie să existe nicio urmă de ridicare, de brobonare sau de înmuiere a acoperirii. Aderența trebuie să primească un calificativ 3 atunci când este încercată în conformitate cu ASTM D3359; (e) expunere minimă de de ore în conformitate cu ASTM G53 Practici standard pentru expunerea la lumină și apă Aparatură (tip condensare și fluorescență UV) pentru expunerea materialelor nemetalice. Nu trebuie să existe nicio urmă de brobonare, iar aderența trebuie să primească un calificativ 3 atunci când este încercată în conformitate cu ISO Pierderea de luciu maximă tolerată este de 20 %;

79 L 166/79 (f) expunere minimă de 500 de ore în conformitate cu ASTM B117 Metodă de încercare în ceață salină. Diminuarea grosimii inferioare nu trebuie să depășească 3 mm la marca trasată, nu trebuie să existe nicio urmă de brobonare, iar aderența trebuie să primească un calificativ 3 atunci când este încercată în conformitate cu ASTM D3359; (g) rezistența la zgâriere la temperatura camerei, folosind ASTM D3170 Rezistența la zgâriere a acoperirilor. Acoperirea trebuie să aibă un calificativ 7A sau mai bun și nu trebuie să existe nicio expunere a substratului. A.9.2. Încercări pe loturi ale acoperirilor (a) Grosimea acoperirii Grosimea acoperirii trebuie să îndeplinească cerințele proiectului atunci când este încercată în conformitate cu ISO 2808; (b) Aderența acoperirii Rezistența aderenței acoperirii trebuie măsurată în conformitate cu ISO 4624 și trebuie să aibă cel puțin un calificativ 4 atunci când este măsurată folosind metoda de încercare A sau B, după caz. A.10. A.11. ÎNCERCARE DE SCURGERE Proiectele de tip GNC-4 trebuie încercate la scurgere prin utilizarea următoarei proceduri (sau a unei alternative acceptabile): (a) buteliile trebuie să fie perfect uscate și presurizate la presiunea de lucru cu azot sau cu aer uscat și trebuie să conțină un gaz detectabil, precum heliul; (b) orice scurgere măsurată la orice punct care depășește standardul de 0,004 cm 3 /h constituie un motiv de respingere. ÎNCERCAREA HIDRAULICĂ Se utilizează una dintre următoarele două opțiuni: Opțiunea 1: Încercare la manta de apă (a) butelia trebuie încercată hidrostatic la o presiune de cel puțin 1,5 ori decât presiunea de lucru. Presiunea de încercare nu poate depăși în niciun caz presiunea de autofretaj; (b) presiunea se menține pe o perioadă de timp suficient de lungă (cel puțin 30 de secunde) pentru a asigura o expansiune completă. Orice presiune internă aplicată după autofretaj și înainte de încercarea hidrostatică nu trebuie să depășească 90 % din presiunea de încercare hidrostatică. Dacă presiunea de încercare nu poate fi menținută din cauza unei erori a aparatului de încercare, se permite repetarea încercării la o presiune mărită cu 700 kpa. Nu sunt permise mai mult de 2 asemenea repetări ale încercării; (c) producătorul trebuie să definească limita corespunzătoare a expansiunii volumetrice permanente pentru presiunea de încercare folosită, însă expansiunea permanentă nu trebuie să depășească în niciun caz 5 % din expansiunea volumetrică totală măsurată la presiunea de încercare. Pentru proiectele de tip GNC-4, expansiunea elastică este stabilită de producător. Orice butelii care nu respectă limita de respingere definită trebuie respinse și trebuie fie distruse, fie folosite la încercările pe loturi. Opțiunea 2: Încercare de etanșeitate la presiune Presiunea hidrostatică din butelie trebuie crescută în mod treptat și regulat până în momentul în care se atinge presiunea de încercare, care este de cel puțin 1,5 ori mai mare decât presiunea de lucru. Presiunea de încercare a buteliei trebuie menținută pe o perioadă suficient de lungă (cel puțin 30 de secunde) pentru a se stabili că nu există nicio tendință ca presiunea să scadă și că închiderea ermetică este garantată; A.12. ÎNCERCAREA DE PLESNIRE LA PRESIUNE HIDSTATICĂ (a) ritmul presurizării nu trebuie să depășească 1,4 MPa pe secundă (200 psi/secundă) la presiuni mai mari de 80 % din presiunea de plesnire conform proiectului. Dacă ritmul presurizării la presiuni mai mari de 80 % din presiunea de plesnire conform proiectului depășește 350 kpa/secundă (50 psi/secundă), atunci fie butelia trebuie situată schematic între sursa de presiune și dispozitivul de măsurare a presiunii, fie trebuie să existe un moment de pauză de 5 secunde la presiunea minimă de plesnire conform proiectului;

80 L 166/ (b) presiunea de plesnire minimă necesară (calculată) trebuie să fie de cel puțin 45 MPa și în niciun caz mai mică decât valoarea necesară pentru a îndeplini cerințele privind raportul tensiunilor. Presiunea efectivă de plesnire se înregistrează. Poate avea loc o plesnire fie în regiunea cilindrică, fie în regiunea bombată a buteliei. A.13. CICLURI DE PRESIUNE LA TEMPERATURĂ AMBIANTĂ Ciclurile de presiune trebuie realizate în conformitate cu următoarea procedură: (a) se umple butelia care urmează a fi încercată cu un fluid necoroziv, ca de exemplu ulei, soluție caustică diluată sau glicol; (b) se supune butelia la cicluri de presiune între cel mult 2 MPa și cel puțin 26 MPa, cu o frecvență care nu depășește 10 cicluri pe minut. Se raportează numărul de cicluri până la cedare, împreună cu locul și descrierea originii cedării. A.14. A.15. A ÎNCERCARE ÎN MEDIU ACID Pe o butelie finită se aplică următoarea procedură de încercare: (a) se expune o zonă cu diametrul de 150 mm de pe suprafața buteliei timp de 100 de ore la o soluție de acid sulfuric de 30 % (acid de baterie cu o densitate specifică de 1,219) în timp ce butelia este menținută la 26 MPa; (b) butelia este ulterior supusă încercării de plesnire în conformitate cu procedura descrisă la punctul A.12 de mai sus și se aplică o presiune de plesnire care să depășească 85 % din presiunea minimă de plesnire conform proiectului. ÎNCERCARE LA FOC DESCHIS Generalități Încercările la foc deschis sunt concepute să demonstreze faptul că buteliile finite echipate cu sistemul de protecție împotriva incendiilor (supapă de butelie, dispozitive de siguranță și/sau izolație termică integrală) specificat în proiect nu vor plesni atunci când sunt încercate în condițiile de incendiu specificate. Trebuie acționat cu foarte mare atenție în timpul încercărilor la incendiu, în eventualitatea în care se produc ruperi ale buteliilor; A Instalarea buteliei Buteliile trebuie plasate orizontal, cu partea de jos a buteliei la aproximativ 100 mm deasupra sursei de foc. Se folosește un scut metalic pentru a preveni impactul direct al flăcărilor asupra supapelor, garniturilor și/sau dispozitivelor de siguranță ale buteliei. Scutul metalic nu trebuie să fie în contact direct cu sistemul de protecție împotriva incendiilor specificat (dispozitivele de siguranță sau supapa buteliei). Orice defectare survenită în timpul încercării unei supape, a unei garnituri sau a unui furtun care nu face parte din sistemul de protecție avut în vedere pentru proiect conduce la invalidarea rezultatului. A Sursa focului O sursă uniformă de foc cu o lungime de 1,65 m trebuie să cauzeze atingerea directă de către flăcări a suprafeței buteliei, pe întregul său diametru. Ca sursă de foc se poate folosi orice combustibil, cu condiția să furnizeze o căldură uniformă suficientă pentru a menține temperaturile de încercare specificate până în momentul în care butelia este evacuată. La alegerea combustibilului ar trebui să se ia în considerare aspectele legate de poluarea aerului. Dispunerea focului trebuie înregistrată suficient de detaliat pentru a asigura reproducerea frecvenței de intrare a căldurii către butelie. Orice defectare sau neconcordanță în ceea ce privește sursa de foc în timpul unei încercări conduce la invalidarea rezultatului. A Măsurarea temperaturii și a presiunii Temperaturile de la suprafață trebuie monitorizate de cel puțin trei termocupluri situate de-a lungul părții de jos a buteliei, la o distanță de cel mult 0,75 m unul de altul. Trebuie folosit un scut metalic pentru a preveni atingerea directă a termocuplurilor de către flăcări. În mod alternativ, termocuplurile se pot introduce în blocuri de metal care măsoară mai puțin de 25 mm 2.

81 L 166/81 Presiunea în interiorul buteliei se măsoară cu un senzor de presiune fără modificarea configurației sistemului supus încercării. Temperaturile date de termocupluri și presiunea buteliei se înregistrează pe durata încercării la intervale de 30 de secunde sau mai puțin. A Cerințe generale privind încercările Buteliile trebuie să fie presurizate cu gaz natural și încercate în poziție orizontală în ambele situații de mai jos: (a) presiunea de lucru; (b) 25 % din presiunea de lucru. Imediat după aprindere, focul trebuie să producă o atingere a flăcării pe suprafața buteliei pe lungimea de 1,65 m a sursei de foc și pe întreg diametrul buteliei. La 5 minute după aprindere, cel puțin un termocuplu trebuie să indice o temperatură de minim 590 C. Această temperatură minimă trebui menținută pe toată durata restantă a încercării. A Butelii de 1,65 m lungime sau mai puțin Centrul buteliei trebuie poziționat peste centrul sursei de foc. A Butelii mai mari de 1,65 m lungime Dacă butelia este prevăzută cu un dispozitiv de siguranță la un capăt, sursa de foc trebuie să pornească de la capătul opus al buteliei. Dacă butelia este prevăzută cu dispozitive de siguranță la ambele capete sau în mai mult de un loc de-a lungul lungimii buteliei, centrul sursei de foc este poziționat în mijlocul distanței dintre dispozitivele de siguranță care sunt separate de cea mai lungă distanță orizontală. Dacă butelia este protejată suplimentar printr-o izolație termică, atunci se vor realiza două încercări de incendiu la presiunea de lucru, una cu focul centrat la mijlocul lungimii buteliei și alta cu focul pornind de la unul din capetele buteliei. A Rezultate acceptabile Butelia trebuie să se evacueze printr-un dispozitiv de siguranță. A.16. ÎNCERCĂRI DE PĂTRUNDERE O butelie presurizată la 20 MPa ± 1 MPa cu gaz comprimat trebuie pătrunsă de un glonte perforant cu diametrul de 7,62 mm sau mai mare. Glontele trebuie să penetreze complet cel puțin un perete lateral al buteliei. Pentru proiectele de tip GNC-2, GNC-3 și GNC-4, glontele trebuie să lovească peretele lateral la un unghi de aproximativ 45. Butelia nu trebuie să prezinte niciun semn de cedare prin fragmentare. Pierderea unor bucăți mici de material, fiecare cântărind sub 45 de grame, nu constituie un eșec al încercării. Se înregistrează dimensiunea aproximativă a orificiilor de intrare și de ieșire, precum și locul acestora. A.17. ÎNCERCĂRI DE TOLERANȚĂ A DEFECTELOR COMPOZITULUI Doar pentru proiectele de tip GNC-2, GNC-3 și GNC-4, o butelie finită, cu acoperire protectoare, trebuie să prezinte defecte în tăietura pe direcție longitudinală în materialul compozit. Defectele trebuie să fie mai mari decât limitele pentru inspecția vizuală specificate de producător. Butelia defectă este supusă apoi unor cicluri de presiune de la cel mult 2 MPa la cel puțin 26 MPa timp de de cicluri, urmate de încă de cicluri la temperatura ambiantă; butelia trebuie să nu prezinte nicio scurgere și nicio ruptură în decursul primelor de cicluri, dar poate ceda prin scurgere în decursul ultimelor de cicluri. Toate buteliile care trec această încercare trebuie distruse.

82 L 166/ A.18. A.19. ÎNCERCARE DE FLUAJ LA TEMPERATURĂ ÎNALTĂ Această încercare este necesară pentru toate proiectele de tip GNC-4 și pentru toate proiectele de tip GNC-2 și GNC-3 în care temperatura de tranziție vitroasă a matricei de rășină nu depășește temperatura maximă proiectată a materialului dată la punctul din anexa 3A cu cel puțin 20 C. O butelie finită trebuie încercată după cum urmează: (a) butelia trebuie presurizată la 26 MPa și menținută la o temperatură de 100 C timp de cel puțin 200 de ore; (b) după încercare, butelia trebuie să îndeplinească cerințele încercării de expansiune hidrostatică A.11, ale încercării de scurgere A.10 și ale încercării de plesnire A.12 de mai sus. ÎNCERCARE DE PLESNIRE LA TENSIUNE ACCELERATĂ Doar pentru proiectele de tip GNC-2, GNC-3 și GNC-4, o butelie fără acoperire protectoare trebuie presurizată hidrostatic la 26 MPa în timp ce este scufundată în apă la 65 C. Butelia se menține la această temperatură și presiune timp de de ore. Butelia este ulterior presurizată până la plesnire în conformitate cu procedura definită la punctul A.12 de mai sus, cu excepția faptului că presiunea de plesnire trebuie să depășească 85 % din presiunea minimă de plesnire conform proiectului. A.20. ÎNCERCARE DE DETERIORARE LA IMPACT Una sau mai multe butelii finite trebuie încercate la cădere la temperatura ambiantă, fără presurizare interioară sau supape atașate. Suprafața pe care sunt lăsate să cadă buteliile trebuie să fie o podea sau o platformă netedă și orizontală din beton. O butelie este lăsată să cadă în poziție orizontală, cu capătul de jos la 1,8 m deasupra suprafeței pe care este lăsată să cadă. O butelie este lăsată să cadă vertical pe fiecare capăt, de la o înălțime suficientă deasupra podelei sau platformei pentru ca energia potențială să fie de 488 J, dar în niciun caz nu trebuie ca înălțimea la care se află capătul de jos să fie mai mare de 1,8 m. O butelie este lăsată să cadă la un unghi de 45 pe o calotă a buteliei, de la o asemenea înălțime încât centrul de greutate să fie la 1,8 m; cu toate acestea, în cazul în care capătul de jos este la o distanță de podea mai mică de 0,6 m, unghiul de cădere trebuie schimbat pentru a menține o înălțime minimă de 0,6 m și un centru de greutate de 1,8 m. După impactul în urma căderii, buteliile sunt supuse unor cicluri de presiune cuprinse între cel mult 2 MPa și cel puțin 26 MPa timp de de cicluri înmulțite cu durata de funcționare specificată în ani. În timpul efectuării ciclurilor, buteliile pot prezenta scurgeri, dar nu rupturi. Toate buteliile care trec această încercare la cicluri trebuie distruse. A.21. ÎNCERCARE DE PERMEAȚIE Această încercare este necesară doar pentru proiectele de tip GNC-4. O butelie finită este umplută cu gaz natural comprimat sau cu un amestec de 90 % azot și 10 % heliu la presiunea de lucru, este plasată într-o cameră închisă și sigilată, la temperatură ambiantă, și monitorizată în vederea observării scurgerilor pe o durată suficientă pentru a putea stabili un ritm de permeație stabil. Ritmul de permeație trebuie să fie mai mic de 0,25 ml gaz natural sau heliu pe oră per capacitatea (în apă) a buteliei în litri. A.22. PPRIETĂȚILE DE TRACȚIUNE ALE PLASTICELOR Limita de elasticitate la tracțiune și alungirea extremă a materialului căptușelii din plastic trebuie determinate la 50 C utilizând ISO 3628 și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul din anexa 3A. A.23. TEMPERATURA DE TOPIRE A PLASTICELOR Materialele polimerice ale căptușelilor finite trebuie încercate în conformitate cu metoda descrisă în ISO 306 și trebuie să îndeplinească cerințele punctului din anexa 3A. A.24. CERINȚE PRIVIND DISPOZITIVELE DE SIGURANȚĂ Trebuie să se demonstreze că dispozitivele de siguranță specificate de producător sunt compatibile cu condițiile de funcționare enumerate la punctul 4 din anexa 3A și prin intermediul următoarelor încercări de calificare: (a) o epruvetă se menține la o temperatură controlată de cel puțin 95 C și la o presiune cel puțin egală cu presiunea de încercare (30 MPa), timp de 24 de ore. La sfârșitul acestei încercări nu trebuie să existe nicio scurgere sau nicio urmă vizibilă de extrudare a oricărui metal fuzibil folosit în cadrul proiectului;

83 L 166/83 (b) o epruvetă este supusă unei încercări la oboseală la o frecvență a ciclurilor de presiune care nu depășește 4 cicluri pe minut, după cum urmează: (i) menținere la 82 C, cu presurizare timp de de cicluri între 2 MPa și 26 MPa; (ii) menținere la 40 C, cu presurizare timp de de cicluri între 2 MPa și 20 MPa. La sfârșitul acestei încercări nu trebuie să existe nicio scurgere sau nicio urmă vizibilă de extrudare a oricărui metal fuzibil folosit în cadrul proiectului. (c) componentele din alamă expuse care rețin presiunea ale dispozitivelor de siguranță trebuie să reziste, fără fisurare sub acțiunea coroziunii, la o încercare cu azotat de mercur astfel cum este descrisă în ASTM B154. Dispozitivul de siguranță trebuie scufundat timp de 30 de minute într-o soluție apoasă de azotat de mercur conținând 10 g de azotat de mercur și 10 ml de acid azotic la un litru de soluție. După scufundare, dispozitivul de siguranță trebuie încercat la scurgere prin aplicarea unei presiuni aerostatice de 26 MPa timp de un minut, timp în care componenta este verificată pentru scurgeri externe; nicio scurgere nu trebuie să depășească 200 cm 3 /h; (d) componentele din oțel inoxidabil expuse care rețin presiunea ale dispozitivelor de siguranță trebuie să fie fabricate dintr-un tip de aliaj rezistent la fisurarea sub acțiunea coroziunii indusă de cloruri. A.25. ÎNCERCARE DE TORSIUNE ASUPRA BUTUCULUI Corpul buteliei trebuie fixat astfel încât să nu se rotească și la fiecare butuc de la capetele buteliei trebuie aplicat un cuplu de torsiune de 500 Nm, prima dată în direcția de înfiletare, apoi în direcția inversă și apoi din nou in direcția de înfiletare. A.26. REZISTENȚA LA FORFECARE A RĂȘINII Materialele din rășină trebuie încercate pe un cupon de probă reprezentativ pentru învelișul exterior din material compozit, în conformitate cu ASTM D2344 sau cu un standard național echivalent. După o fierbere de 24 de ore în apă, materialul compozit trebuie să prezinte o rezistență minimă la forfecare de 13,8 MPa. A.27. ÎNCERCARE LA UMPLERE CICLICĂ CU GAZ NATURAL O butelie finită trebuie supusă unor cicluri de presiune folosind gaz natural comprimat, de la mai puțin de 2 Mpa până la presiunea de lucru, timp de 300 de cicluri. Fiecare ciclu, care constă în umplerea și în evacuarea buteliei, nu trebuie să depășească o oră. Butelia trebuie încercată pentru scurgere în conformitate cu punctul A.10 de mai sus și trebuie să îndeplinească cerințele acestuia. După încheierea efectuării ciclurilor cu gaz natural, butelia trebuie secționată și interfața căptușeală/butuc trebuie inspectată pentru a se stabili dacă s-a produs vreo deteriorare, precum o fisură de oboseală sau o descărcare electrostatică. Notă: trebuie să se acorde o atenție specială siguranței pe durata efectuării acestei încercări. Înainte de efectuarea acestei încercări, buteliile aferente acestui proiect trebuie să fi îndeplinit în prealabil cerințele de încercare de la punctul A.12 de mai sus (încercare de plesnire prin presiune hidrostatică) de la punctul din anexa 3A (încercare la cicluri de presiune la temperatură ambiantă) de la punctul A.21 de mai sus (încercare de permeație). Înainte de efectuarea acestei încercări, buteliile specifice care urmează să fie încercate trebuie să îndeplinească cerințele de încercare de la punctul A.10 de mai sus (încercare de scurgere). A.28. ÎNCERCAREA LA ÎNDOIRE, CĂPTUȘELI DIN OȚEL INOXIDABIL SUDATE Încercările la îndoire se efectuează pe material prelevat de la partea cilindrică a căptușelii din oțel inoxidabil sudate, în conformitate cu metoda descrisă la punctul 8.5 din EN Piesa de încercare trebuie să nu se fisureze atunci când este îndoită către interior în jurul unui șablon până când distanța dintre marginile interioare nu este mai mare decât diametrul șablonului.

84 L 166/ Apendicele B (Nealocat) Apendicele C (Nealocat)

85 L 166/85 Apendicele D FORMULARE PENTRU RAPOARTE Notă: Prezentul apendice nu este o parte obligatorie a prezentei anexe. Ar trebui utilizate următoarele formulare: 1. Raport privind fabricarea și certificatul de conformitate trebuie să fie clar, lizibil și în formatul prevăzut în formularul Raport ( 1 ) privind analiza chimică a materialelor pentru butelii, căptușeli sau butuci metalici elemente esențiale obligatorii, identificare etc. 3. Raport ( 1 ) privind proprietățile mecanice ale materialelor pentru butelii și căptușeli metalice trebuie să se raporteze toate încercările necesare în temeiul prezentului regulament. 4. Raport ( 1 ) privind proprietățile fizice și mecanice ale materialelor pentru butelii și căptușeli nemetalice trebuie să se raporteze toate încercările și informațiile necesare în temeiul prezentului regulament. 5. Raport ( 1 ) privind analiza materialelor compozite trebuie să se raporteze toate încercările și datele necesare în temeiul prezentului regulament. 6. Raport privind încercările hidrostatice, încercările periodice la cicluri de presiune și încercările de plesnire trebuie să se raporteze încercările și datele necesare în temeiul prezentului regulament. Formularul 1: Raportul producătorului și certificatul de conformitate Produs de: Situat la: Număr de înregistrare în scopuri de reglementare: Marca și numărul producătorului: Număr de serie: de la... la... inclusiv... Descrierea buteliei: DIMENSIUNE: Diametrul exterior:... mm; Lungimea:... mm; Marcajele imprimate pe gulerul sau pe etichetele buteliei sunt: (a) Doar GNC :... (b) A NU SE UTILIZA DUPĂ :... (c) Marca producătorului :... (d) Numărul de referință și numărul de serie:... (e) Presiunea de lucru în MPa:... (f) Regulament:... (g) Tipul de protecție împotriva incendiilor:... (h) Data încercării inițiale (luna și anul):... (i) Tara buteliei goale (în kg):... (j) Marca organismului autorizat sau a inspectorilor:... (k) Capacitatea (în apă) în l:... ( 1 ) Formularele pentru rapoartele 2-6 trebuie elaborate de producător și trebuie să identifice integral buteliile și cerințele. Fiecare raport trebuie semnat de autoritatea de omologare de tip și de producător.

86 L 166/ (l) Încercare de presiune în MPa:... (m) Instrucțiuni speciale:... Fiecare butelie a fost fabricată respectând cerințele Regulamentului nr. și în conformitate cu descrierea buteliei de mai sus. Rapoartele obligatorii privind rezultatele încercărilor sunt incluse. Prin prezenta certific faptul că toate aceste rezultate ale încercărilor s-au dovedit satisfăcătoare sub toate aspectele și sunt în conformitate cu cerințele pentru tipul de butelie menționat mai sus. Comentarii:... Autoritatea de omologare de tip:... Semnătura inspectorului:... Semnătura producătorului:... Locul, data:...

87 L 166/87 Apendicele E VERIFICAREA RAPORTURILOR TENSIUNILOR CU AJUTORUL TENSOMETRELOR 1. Relația tensiune-solicitare pentru fibre este întotdeauna elastică, prin urmare raportul tensiunilor și raportul solicitărilor sunt egale. 2. Sunt necesare tensometre pentru alungire mare. 3. Tensometrele ar trebui orientate în direcția fibrelor pe care sunt montate (și anume, în cazul fibrelor înfășurate circular în exteriorul buteliei, tensometrul se montează în direcția circulară). 4. Metoda 1 (se aplică în cazul buteliilor care nu folosesc înfășurare la tensiune mare) (a) înainte de autofretaj, se aplică tensometrele și se calibrează; (b) măsurătorile solicitărilor la autofretaj, la presiunea zero după autofretaj, la presiunea de lucru și la presiunea minimă de plesnire au fost respectate; (c) confirmați că solicitarea la presiunea de plesnire împărțită la solicitarea la presiunea de lucru respectă cerințele privind raportul tensiunilor. Pentru o construcție hibridă, solicitarea la presiunea de lucru este comparată cu solicitarea de rupere a buteliilor ranforsate cu un singur tip de fibră. 5. Metoda 2 (se aplică tuturor buteliilor) (a) la presiunea zero după înfășurare și autofretaj, se aplică tensometrele și se calibrează; (b) se măsoară solicitarea la presiunea zero, la presiunea de lucru și la presiunea minimă de plesnire; (c) la presiunea zero, după ce s-au făcut măsurătorile solicitării la presiunea de lucru și la presiunea minimă de plesnire, și monitorizând tensometrele, se taie secțiunea de butelie astfel încât regiunea care conține tensometrul să aibă o lungime de aproximativ cinci țoli. Se îndepărtează căptușeala fără a deteriora materialul compozit. Se măsoară solicitările după îndepărtarea căptușelii; (d) se ajustează citirile solicitării la presiunea zero, la presiunea de lucru și la presiunea minimă de plesnire cu valoarea solicitării măsurate la presiunea zero, cu și fără căptușeală. (e) confirmați că solicitarea la presiunea de plesnire împărțită la solicitarea la presiunea de lucru respectă cerințele privind raportul tensiunilor. Pentru o construcție hibridă, solicitarea la presiunea de lucru este comparată cu solicitarea de rupere a buteliilor ranforsate cu un singur tip de fibră.

88 L 166/ Apendicele F METODE DE DETERMINARE A REZISTENȚEI LA RUPERE F.1. IDENTIFICAREA PUNCTELOR SENSIBILE LA OBOSEALĂ Localizarea și orientarea defectelor de oboseală la nivelul buteliilor trebuie determinate printr-o analiză corespunzătoare a tensiunilor sau prin încercări complete la oboseală pe butelii finite, astfel cum este necesar în cadrul încercărilor de calificare a proiectului pentru fiecare tip de proiect. Dacă se folosește analiza tensiunilor unui element finit, punctul sensibil la oboseală trebuie identificat pe baza locului și a orientării celei mai înalte concentrații a tensiunii principale la tracțiune în peretele buteliei sau în căptușeală, la presiunea de lucru. F.2. SCURGERE ÎNAINTE DE RUPERE (LBB) F.2.1. Evaluare tehnologică critică Această analiză poate fi efectuată pentru a stabili dacă butelia finită va prezenta scurgeri în eventualitatea în care un defect din butelie sau din căptușeală crește și se transformă într-o fisură a peretelui. O evaluare a scurgerii înainte de rupere trebuie efectuată pe peretele lateral al buteliei. Daca punctul sensibil la oboseală este în afara peretelui lateral, o evaluare a scurgerii înainte de rupere trebuie efectuată în acel punct folosind o metodă de nivel II prezentată în BS PD6493. Evaluarea ar trebui să cuprindă următoarele etape: (a) se măsoară lungimea maximă (adică axa majoră) a fisurilor suprafeței rezultate care trece prin perete (de obicei de formă eliptică) ale celor trei butelii supuse încercării la cicluri în cadrul încercărilor de calificare a proiectului (în conformitate cu punctele A.13 și A.14 din apendicele A la prezenta anexă), pentru fiecare tip de proiect. Folosiți în cadrul analizei cea mai mare lungime de fisură de la cele trei butelii. Modelați o fisură transparietală, de formă semieliptică, cu o axă majoră care să fie dublă față de axa majoră cea mai lungă și cu o axă minoră care să fie egală cu 0,9 din grosimea peretelui. Fisura semi-eliptică trebuie modelată în punctele specificate la punctul F.1 de mai sus. Fisura trebuie orientată astfel încât cea mai mare tensiune principală la tracțiune să antreneze fisura; (b) la evaluare trebuie folosite nivelurile tensiunilor din perete/căptușeală la 26 MPa care au fost obținute în urma analizei tensiunilor prezentate la punctul 6.6 din anexa 3A. Trebuie calculate forțele de antrenare adecvate a fisurii, folosind fie secțiunea 9.2, fie secțiunea 9.3 din BS PD6493; (c) tenacitatea la rupere a buteliei finite sau a căptușelii unei butelii finite, determinată la temperatura camerei pentru aluminiu și la o temperatură de 40 C pentru oțel, trebuie stabilită folosind o tehnică standardizată de încercare (fie ISO/DIS 12737, fie ASTM , fie BS 7448) în conformitate cu secțiunile 8.4 și 8.5 din BS PD 6493; (d) raportul colapsului plasticului trebuie calculat în conformitate cu secțiunea 9.4 din BS PD ; (e) defectul modelat trebuie să fie acceptabil în conformitate cu secțiunea 11.2 din BS PD F.2.2. LBB prin plesnirea buteliei defecte Trebuie efectuată o încercare de rupere pe peretele lateral al buteliei. În cazul în care punctele sensibile la oboseală, determinate la punctul F.1 de mai sus, se află în afara peretelui lateral, încercarea de rupere trebuie de asemenea efectuată în punctul respectiv. Procedura de încercare se desfășoară după cum urmează: (a) Determinarea lungimii defectului de scurgere înainte de rupere Lungimea defectului LBB la punctul sensibil la oboseală trebuie să fie egală cu de două ori lungimea maximă măsurată a fisurii de suprafață transparietală rezultate de la cele trei butelii încercate prin cicluri până la cedare în cadrul încercărilor de calificare a proiectului pentru fiecare tip de proiect; (b) Defectele buteliilor În cazul proiectelor de tip GNC-1 care au un punct sensibil la oboseală în partea cilindrică, pe direcția axială, defectele externe trebuie să fie prelucrate mecanic longitudinal, la aproximativ jumătatea lungimii părții cilindrice a buteliei. Defectele trebuie să se situeze la grosimea minimă a peretelui din partea centrală, pe baza măsurărilor grosimii în patru puncte din jurul buteliei. În cazul proiectelor de tip GNC-1care au un punct sensibil la oboseală în afara părții cilindrice, defectul LBB trebuie introdus pe suprafața internă a buteliei, de-a lungul direcției sensibile la oboseală. În cazul proiectelor de tip GNC-2 și GNC-3, defectul LBB trebuie introdus în căptușeala metalică.

89 L 166/89 Pentru încercarea defectelor prin presiune monotonă, cutterul trebuie să aibă aproximativ 12,5 mm grosime, cu un unghi de 45 și raza extremității de maxim 0,25 mm. Diametrul cutterului trebuie să fie de 50 mm pentru o butelie cu diametrul exterior mai mic de 140 mm și de mm pentru buteliile cu diametrul exterior mai mare de 140 mm (se recomandă folosirea unui cutter standard CVN). Notă: Cutterul trebuie ascuțit cu regularitate, pentru a asigura faptul că raza extremității respectă specificațiile. Adâncimea defectului poate fi ajustată pentru a se obține o scurgere prin hidropresurizare monotonă. Fisura nu trebuie să se propage cu mai mult de 10 % în afara defectului prelucrat mecanic, măsurat pe suprafața exterioară; (c) Procedura de încercare Încercarea trebuie efectuată prin presurizare monotonă sau prin presurizare ciclică, conform indicațiilor de mai jos: (i) Presurizare monotonă până la plesnire Butelia trebuie presurizată hidrostatic până când presiunea scapă din butelie la locul defectului. Presurizarea trebuie efectuată conform dispozițiilor de la punctul A.12 (apendicele A la prezenta anexă); (ii) Presiune ciclică Procedura de încercare trebuie să fie în conformitate cu cerințele de la punctul A.13 din apendicele A la prezenta anexă; (d) Criteriile de acceptare pentru încercarea buteliei cu defecte Butelia trece încercările dacă îndeplinește următoarele condiții: (i) pentru încercarea de plesnire prin presurizare monotonă, presiunea de cedare trebuie să fie egală sau mai mare decât 26 MPa. Pentru încercarea de rupere prin presurizare monotonă, se tolerează o fisură totală cu lungimea, măsurată pe suprafața exterioară, de 1,1 ori mai mare decât lungimea inițială prelucrată mecanic; (ii) în cazul buteliilor supuse încercării prin cicluri, se tolerează propagarea fisurilor de oboseală dincolo de lungimea inițială defectului prelucrat mecanic. Cu toate acestea, modul de cedare trebuie să fie o scurgere. Propagarea defectului prin oboseală ar trebui să apară pe cel puțin 90 % din lungimea defectului inițial prelucrat mecanic. Notă: În cazul neîndeplinirii acestor cerințe (cedarea survine la sub 26 MPa, chiar dacă cedarea este prin scurgere), se poate efectua o nouă încercare cu un defect mai puțin adânc. De asemenea, în cazul în care apare o cedare de tip ruptură la o presiune mai mare de 26 MPa și adâncimea defectului este superficială, se poate efectua o nouă încercare cu un defect mai adânc. F.3. DIMENSIUNEA DEFECTULUI PRIN EXAMINARE NEDESTRUCTIVĂ (END) F.3.1. Dimensiunea defectului END prin evaluare tehnologică critică Calculele trebuie efectuate în conformitate cu standardul britanic (BS) PD 6493, secțiunea 3, prin următorii pași: (a) trebuie modelate fisuri de oboseală la punctul de tensiune înaltă din perete/căptușeală, ca defecte planare; (b) gama de tensiuni aplicate în punctul sensibil la oboseală, datorată unei presiuni între 2 MPa și 20 MPa, se stabilește pe baza analizei tensiunilor prezentate la punctul F.1 din prezentul apendice; (c) componentele supuse îndoirii și tensiunii de membrana se pot folosi separat; (d) numărul minim de cicluri de presiune este de ; (e) datele privind propagarea fisurilor la oboseală trebuie determinate în aer, în conformitate cu ASTM E647. Orientarea planului fisurilor trebuie să fie în direcția C-L (adică planul fisurilor trebuie să fie perpendicular pe circumferințe și de-a lungul axei buteliei), astfel cum se arată în ASTM E399. Viteza se determină ca medie a încercării pe 3 epruvete. În cazul în care pentru material și pentru condiția de funcționare sunt disponibile date privind propagarea fisurilor de oboseală, acestea pot fi folosite la evaluare;

90 L 166/ (f) nivelul propagării fisurilor în direcția grosimii și în direcția lungimii per ciclu de presiune se determină în conformitate cu etapele prezentate în secțiunea 14.2 din standardul BS PD , prin integrarea relației dintre viteza de propagare a fisurilor de oboseală, conform literei (e) de mai sus, și gama forței de antrenare a fisurilor, corespunzătoare ciclului de presiune aplicat; (g) utilizând etapele de mai sus, se calculează adâncimea și lungimea maximă tolerabile ale defectului care nu trebuie să provoace cedarea buteliei în decursul duratei de viață proiectate, fie din cauza oboselii, fie prin rupere. Dimensiunea defectului prin END trebuie să fie egală sau mai mică decât dimensiunea maximă tolerabilă calculată a defectului pentru proiect. F.3.2. Dimensiunea defectului END prin supunerea buteliilor cu defecte la cicluri În cazul proiectelor de tip GNC-1, GNC-2 și GNC-3, trei butelii cu defecte artificiale care depășesc capacitatea de detectare a lungimii și a adâncimii defectului aferentă metodei de inspecție END conform punctului 6.15 din anexa 3A trebuie supuse unor cicluri de presiune până la cedare, în conformitate cu metoda de încercare de la punctul A.13 (apendicele A la prezenta anexă). În cazul proiectelor de tip GNC-1 care au un punct sensibil la oboseală în partea cilindrică, trebuie introduse defecte externe în peretele lateral. În cazul proiectelor de tip GNC-1 care au punctul sensibil la oboseală în afara peretelui lateral, precum și în cazul proiectelor de tip GNC-2 și GNC-3, trebuie introduse defecte interne. Defectele interne pot fi prelucrate mecanic înainte de tratamentul termic și de închiderea capătului buteliei. Buteliile nu trebuie să prezinte scurgeri sau rupturi pe parcursul a mai puțin de cicluri. Dimensiunea tolerabilă a defectului prin END trebuie să fie egală sau mai mică decât dimensiunea defectului artificial din punctul respectiv.

91 L 166/91 Apendicele G INSTRUCȚIUNILE FURNIZATE DE PDUCĂTORUL RECIPIENTULUI CU PRIVIRE LA MANEVRAREA, UTILIZAREA ȘI INSPECTAREA BUTELIILOR G.1. GENERALITĂȚI Funcția principală a prezentului apendice este să îndrume cumpărătorul, distribuitorul, instalatorul și utilizatorul buteliei în vederea utilizării sigure a buteliei pe durata sa prevăzută de funcționare. G.2. DISTRIBUȚIE Producătorul îl informează pe cumpărător că se vor furniza instrucțiuni tuturor părților implicate în distribuirea, manevrarea, instalarea și utilizarea buteliilor; Documentul poate fi reprodus pentru a pune la dispoziție exemplare suficiente în acest scop; cu toate acestea, el trebuie marcat pentru a face referire la buteliile livrate; G.3. TRIMITERE LA CODURILE, LA STANDARDELE ȘI LA REGULAMENTELE EXISTENTE Se pot formula instrucțiuni specifice cu trimitere la codurile, la standardele și la regulamentele naționale sau recunoscute. G.4. MANEVRAREA BUTELIEI Trebuie să se pună la dispoziție proceduri de manevrarea pentru a se asigura faptul că buteliile nu vor suferi deteriorări sau contaminări neacceptabile în cursul manevrării. G.5. INSTALARE Trebuie puse la dispoziție instrucțiuni de instalare pentru a se asigura faptul că buteliile nu vor suferi deteriorări inacceptabile la instalare și în timpul funcționării normale pe parcursul duratei prevăzute de funcționare. În cazul în care montarea este specificată de producător, instrucțiunile trebuie să conțină, acolo unde este relevant, detalii precum schița de montare, utilizarea de materiale rezistente pentru garnituri, cuplurile corecte de strângere și evitarea expunerii directe a buteliei la un mediu în care ar putea avea loc contacte chimice și mecanice. În cazul în care montarea nu este specificată de producător, acesta trebuie să atragă atenția cumpărătorului asupra posibilului impact pe termen lung al sistemului de montare în vehicul, de exemplu: mișcări ale caroseriei vehiculului și expansiunea/contracția buteliei în condițiile de presiune și de temperatură de funcționare Acolo unde este cazul, se atrage atenția cumpărătorului asupra necesității de instalare astfel încât să nu se poată aduna lichide sau solide care să provoace deteriorarea materială a buteliei. Se specifică dispozitivul corect de siguranță care trebuie montat. G.6. UTILIZAREA BUTELIILOR Producătorul trebuie să atragă atenția cumpărătorului asupra condițiilor preconizate de funcționare specificate în prezentul regulament, în special în ceea ce privește numărul tolerabil de cicluri de presiune pentru butelie, durata de funcționare în ani, limitele de calitate a gazului și presiunile maxime tolerabile. G.7. INSPECȚIA ÎN CURSUL FUNCȚIONĂRII Producătorul trebuie să specifice în mod clar obligația utilizatorului de a respecta cerințele necesare cu privire la inspectarea buteliei (de exemplu intervalul de reinspectare, de către personal autorizat). Aceste informații trebuie să fie în acord cu cerințele de omologare a proiectului.

92 L 166/ Apendicele H ÎNCERCAREA DE MEDIU H.1. DOMENIU DE APLICARE Încercarea de mediu are scopul de a demonstra că buteliile GNC pot rezista unei expuneri la mediul de sub caroseria vehiculului și la expunerea ocazională la alte fluide. Această încercare a fost creată de industria automobilelor din SUA, ca reacție la cedarea buteliilor provocată de fisurarea sub acțiunea coroziunii a învelișului din compozite. H.2. REZUMATUL METODEI DE ÎNCERCARE Butelia se precondiționează mai întâi printr-o combinație de impacturi cu pietriș și cu pendul, pentru a simula posibilele condiții de sub caroserie. Apoi butelia este supusă unei secvențe de scufundări într-o soluție simulată de ploaie acidă/sare pentru topirea zăpezii, expuneri la alte fluide, cicluri de presiune și expuneri la temperaturi înalte și joase. La încheierea secvenței de încercare, butelia va fi presurizată hidraulic până la distrugere. Rezistența reziduală la plesnire a buteliei nu trebuie să fie mai mică de 85 % din rezistența minimă de plesnire conform proiectului. H.3. CONFIGURAREA ȘI PREGĂTIREA BUTELIEI Butelia trebuie încercată în condiții reprezentative pentru geometria instalată, inclusiv acoperirea (dacă este cazul), brățările și garniturile de etanșare, precum și garniturile de presiune, utilizând aceeași configurație de etanșare (de exemplu garnitură inelară) ca cea folosită în cursul funcționării. Punctele de ancorare pot fi vopsite sau placate înainte de instalarea în încercarea de scufundare, dacă sunt vopsite sau placate înainte de instalarea pe vehicul. Buteliile se încearcă în poziție orizontală și nominală, fiind împărțite în secțiuni superioare și inferioare de-a lungul liniei lor mediane orizontale. Secțiunea inferioară a buteliei se scufundă alternativ în mediul de ploaie acidă/ sare pentru topirea zăpezii și în aer încălzit sau răcit. Secțiunea superioară se împarte în 5 zone distincte, marcate pentru precondiționare și pentru expunerea la fluide. Zonele trebuie să aibă un diametru nominal de 100 mm. Zonele nu trebuie să se suprapună pe suprafața buteliei. Deși este convenabil pentru încercare, nu este necesar ca zonele să fie orientate de-a lungul unei linii unice, dar nu trebuie să se suprapună cu secțiunea scufundată a buteliei. Cu toate că precondiționarea și expunerea la fluide se efectuează pe secțiunea cilindrică a buteliei, toată butelia, inclusiv secțiunile bombate, ar trebui să fie la fel de rezistente la mediile de expunere ca și zonele expuse. Figura H.1 Orientarea buteliei și dispunerea zonelor de expunere Alte fluide Zone de expunere Zonă de scufundare (Treimea de jos)

93 L 166/93 H.4. APARATE DE PRECONDIȚIONARE Următoarele aparate sunt necesare pentru precondiționarea buteliei de încercare prin impact cu pendul sau cu pietriș. (a) Impact cu pendul Organul de impact trebuie să fie din oțel și să aibă forma unei piramide cu fețe triunghiulare echilaterale și cu baza pătrată, vârful și marginile fiind rotunjite cu o rază de 3 mm. Centrul de percuție al pendulului trebuie să coincidă cu centrul de greutate al piramidei; distanța sa de la axul de rotație al pendulului trebuie să fie de 1 m. Masa totală a pendulului în raport cu centrul său de percuție trebuie să fie de 15 kg Energia pendulului la momentul impactului nu trebuie să fie mai mică de 30 Nm și trebuie să fie cât mai aproape de această valoare posibil. În timpul impactului pendulului, butelia trebuie fixată în poziție de butucii de la capăt sau de suporturile de montare avute în vedere. (b) Impact cu pietriș Aparat construit în conformitate cu specificațiile de proiect ilustrate în figura H.2. Această procedură de operare a echipamentului trebuie să urmeze celei descrise în ASTM D3170, metoda standard de încercare pentru rezistența la zgâriere a acoperirilor, cu excepția cazului în care butelia ar putea fi la temperatura ambiantă în cursul impactului cu pietriș; (c) Pietriș Pietriș aluvial folosit la drumuri care trece printr-o sită de 16 mm dar nu printr-o sită de 9,5 mm. Fiecare aplicație trebuie să constea în 550 ml de pietriș sortat (aproximativ de pietre). Figura H.2 Încercarea la impact cu pietriș H.5. MEDIILE DE EXPUNERE (a) Mediu de scufundare În etapa specifică din secvența de încercare (tabelul 1) butelia va fi orientată orizontal cu treimea de jos a diametrului buteliei scufundată într-o soluție simulată de ploaie acidă/sare pentru topirea zăpezii. Soluția va fi formată din următorii compuși: Apă deionizată; Clorură de sodiu: 2,5 % în greutate ± 0,1 %;

94 L 166/ Clorură de calciu: 2,5 % în greutate ± 0,1 %; Acid sulfuric: suficient pentru ca soluția să aibă un ph de 4,0 ± 0,2; Nivelul și ph-ul soluției trebuie ajustate înainte de fiecare etapă a încercării care folosește acest lichid. Temperatura băii trebuie să fie de 21 ± 5 C. În timpul scufundării, secțiunea nescufundată a buteliei trebuie să fie în aerul înconjurător. (b) Expunerea la alte fluide În etapa corespunzătoare din secvența de încercare (tabelul 1), fiecare zonă marcată trebuie expusă la una din cinci soluții, timp de 30 de minute. Același mediu trebuie folosit pentru fiecare loc pe parcursul întregii încercări. Soluțiile sunt: Acid sulfuric: 19 % soluție în volum în apă; Hidroxid de sodiu: 25 % soluție în greutate în apă; Metanol/benzină: concentrații de 30/70 %; Azotat de amoniu: 28 % soluție în greutate în apă; Fluid de spălare a parbrizului Când este expusă, epruveta trebuie orientată cu zona de expunere în partea cea mai de sus. Pe zona de expunere trebuie plasată o bucată de vată de sticlă de grosimea unui strat (aproximativ 0,5 mm), tăiată la dimensiunile corespunzătoare. Folosind o pipetă, aplicați 5 ml din fluidul de încercare pe zona de expunere. Îndepărtați bucata de tifon după presurizarea buteliei timp de 30 de minute. H.6. CONDIȚIILE DE ÎNCERCARE (a) Cicluri de presiune După cum s-a definit în secvența de încercare, butelia trebuie fie supusă unor cicluri de presiune hidraulică la între cel puțin 2 MPa și cel mult 26 MPa. Ciclul total trebuie să fie de cel puțin 66 de secunde și va include o pauză minimă de 60 de secunde la 26 MPa. Procesul ciclic nominal va fi: Creștere de la 2 MPa la 26 MPa; Pauză la 26 MPa timp de minim 60 de secunde; Coborâre de la 26 MPa la 2 MPa; Durata totală minimă a ciclului trebuie să fie de 66 de secunde; (b) Presiunea în timpul expunerii la alte fluide După aplicarea altor fluide, butelia trebuie presurizată la cel puțin 26 MPa timp de minim 30 de minute; (c) Expunerea la temperatură înaltă și joasă După cum s-a definit în secvența de încercare, toată butelia trebuie expusă la aer cu temperatură înaltă sau joasă în contact cu suprafața exterioară. Aerul cu temperatură joasă trebuie să aibă 40 C sau mai puțin, iar aerul cu temperatură înaltă trebuie să aibă 82 C ± 5 C. Pentru expunerea la temperatură joasă, temperatura fluidului buteliilor de tip GNC-1 trebuie monitorizată cu ajutorul unui termocuplu instalat în butelie, pentru a se asigura că această temperatură se menține la 40 C sau mai puțin. H.7. PCEDURA DE ÎNCERCARE (a) Precondiționarea buteliei Fiecare din cele cinci zone marcate pentru expunerea la alte fluide pe secțiunea superioară a buteliei trebuie să fie precondiționată de un singur impact provocat de vârful corpului pendulului în centrul său geometric. După impact, cele cinci zone trebuie condiționate în continuare prin aplicarea de impact cu pietriș.

95 L 166/95 Secțiunea centrală a porțiunii de jos a buteliei care va fi scufundată trebuie precondiționată printr-un impact al provocat de vârful corpului pendulului în trei locuri aflate la aproximativ 150 mm distanță unul de altul. După impact, aceeași secțiune centrală care a suferit impactul trebuie condiționată în continuare prin aplicarea de impact cu pietriș. Butelia trebuie să nu fie presurizată pe parcursul precondiționării. (b) Secvența și ciclurile de încercare Secvența expunerii la mediu, ciclurile de presiune și temperatura necesară sunt definite în tabelul 1. Suprafața buteliei nu trebuie spălată sau ștearsă între etape. H.8. REZULTATE ACCEPTABILE După realizarea secvenței de încercare de mai sus, butelia trebuie supusă unei încercări hidraulice până la distrugere în conformitate cu procedura de la punctul A.12 din apendicele A la prezenta anexă. Presiunea de plesnire a buteliei trebuie să fie de cel puțin 85 % din presiunea minimă de plesnire conform proiectului. Tabelul 1 Secvență și condiții de încercare Etapele încercării Mediile de expunere Număr de cicluri de presiune Temperatură 1 Alte fluide Ambiantă 2 Scufundare Ambiantă 3 Aer Înaltă 4 Alte fluide Ambiantă 5 Scufundare Ambiantă 6 Aer Joasă 7 Alte fluide Ambiantă 8 Scufundare Ambiantă 9 Aer Înaltă 10 Alte fluide Ambiantă 11 Scufundare Ambiantă

96 L 166/ ANEXA 3B Rezervoare pentru lichide Recipiente izolate la vid pentru stocarea la bord a gazului natural, drept combustibil pentru autovehicule 1. DOMENIU DE APLICARE Prezenta anexă stabilește condițiile minime privind rezervoarele reîncărcabile pentru lichide. Rezervoarele sunt concepute doar pentru stocarea la bord a gazului natural lichid, drept combustibil pentru autovehiculele pe care urmează să fie instalate rezervoarele. Rezervoarele trebuie să fie făcute din orice material de oțel inoxidabil austenitic și să aibă o concepție sau o metodă de fabricație adecvată pentru condițiile de funcționare specificate. Rezervoarele pentru GNL care fac obiectul prezentei anexe sunt clasificate în clasa 5. Condițiile de funcționare la care vor fi supuse rezervoarele sunt prezentate în detaliu la punctul 2 de mai jos. Prezenta anexă are la bază o presiune de lucru mai mică de 26 MPa. Presiunile de lucru (PL) pot fi adaptate prin ajustarea presiunii de încercare cu factorul (raportul) corespunzător, utilizând următoarea formulă: P încercare = 1,3 (WP + 0,1) [MPa] Durata de funcționare a rezervoarelor este definită de producător și poate varia în funcție de aplicații. 2. CONDIȚII DE FUNCȚIONARE 2.1 Generalități Condiții standard de funcționare Condițiile standard de funcționare specificate în prezenta secțiune sunt date ca bază pentru proiectarea, fabricarea, inspecția, încercarea și omologarea rezervoarelor care urmează să fie montate definitiv pe vehicule și utilizate pentru a stoca gaz natural la temperaturi criogenice în scopul utilizării drept combustibil pentru vehicule Utilizarea rezervoarelor Condițiile de funcționare specificate au de asemenea scopul de a furniza informații cu privire la folosirea în siguranță a rezervoarelor fabricate în conformitate cu prezentul regulament, la: (a) producătorii de rezervoare; (b) proprietarii de rezervoare; (c) proiectanții sau contractanții responsabili cu instalarea rezervoarelor; (d) proiectanții sau proprietarii de echipamente utilizate pentru reumplerea rezervoarelor vehiculului; (e) furnizorii de gaz natural; și (f) autoritățile de reglementare care au jurisdicție asupra utilizării rezervoarelor Recalificare periodică Recomandări privind recalificarea periodică prin inspecție vizuală sau prin încercare pe durata de funcționare trebuie puse la dispoziție de producătorul rezervorului, pe baza utilizării în condițiile de funcționare specificate în prezentul document. Fiecare rezervor trebuie să fie inspectat vizual cel puțin o data la fiecare 120 de luni de la data dării sale în exploatare pe vehicul (înmatricularea vehiculului) și în momentul oricărei reinstalări, pentru a se detecta avarierile și deteriorările exterioare, inclusiv sub chingile de suport. Inspecția vizuală trebuie să fie efectuată de un serviciu tehnic desemnat sau recunoscut de autoritatea de omologare de tip, în conformitate cu specificațiile producătorului: rezervoarele fără etichete cu informațiile obligatorii sau cu etichete care conțin informații obligatorii ilizibile în orice mod se scot din folosință. Dacă rezervorul poate fi identificat sigur pe baza producătorului și a numărului de serie, se poate aplica o etichetă înlocuitoare, permițând rezervorului să rămână în exploatare.

97 L 166/ Rezervoare implicate în coliziuni Rezervoarele care au fost implicate într-o coliziune a vehiculului trebuie reinspectate de o agenție autorizată de producător, cu excepția cazului în care autoritatea competentă care deține jurisdicția stabilește alte dispoziții. Rezervoarele care nu au suferit nici o avariere la impact în urma coliziunii pot fi repuse în funcțiune; în caz contrar, rezervorul este restituit producătorului pentru evaluare Rezervoare implicate în incendii Rezervoarele care au fost expuse la foc trebuie reinspectate de o agenție autorizată de producător sau trebuie considerate necorespunzătoare și scoase din funcțiune Presiunea maximă Presiunea de lucru maximă tolerabilă trebuie definită de producător și trebuie să corespundă setării nominale a supapei de siguranță primare. Presiunea de lucru maximă tolerabilă trebuie să fie mai mică de 26 MPa Intervalul de temperatură Temperatura lichidului din rezervoare poate varia de la minim 195 C la maxim 65 C Compoziția gazului Hidrogenul este limitat la 2 % în volum dacă rezervoarele sunt fabricate dintr-un oțel cu rezistența extremă la tracțiune mai mare de 950 MPa Suprafețe exterioare Rezervoarele nu sunt concepute pentru expunerea continuă la atacuri mecanice sau chimice, de exemplu scurgeri de la mărfurile care ar putea fi transportate în vehicule sau deteriorări severe prin abraziune cauzate de condițiile rutiere, și trebuie să respecte standardele recunoscute privind instalarea. Cu toate acestea, suprafețele exterioare ale rezervoarelor pot fi expuse în mod accidental la: (a) dizolvanți, substanțe acide și alcaline, îngrășăminte; și (b) fluide auto, inclusiv benzină, fluide hidraulice, glicol și uleiuri Scurgeri și evacuări În cazul în care rezervoarele pentru GNL sunt situate în spații închise pe perioade lungi de timp (de exemplu pentru service), scurgerile și evacuările gazului natural (sau ale altor alte substanțe inflamabile) din rezervor trebuie să fie tratate în mod corespunzător pentru a se evita pericolele cauzate de eliberarea de substanțe inflamabile în spații închise Rezervorul (rezervoarele) pentru GNL de pe vehicule trebuie să aibă o durată proiectată de reținere (acumulare fără descărcare) minimă de 5 de zile după umplerea la capacitatea netă completă și la cel mai înalt punct din intervalul de temperatură/presiune de umplere proiectat. 3. OMOLOGAREA PIECTULUI 3.1. Generalități Proiectantul sau producătorul rezervorului trebuie să prezinte următoarele informații împreună cu cererea de omologare adresată autorității de omologare de tip: (a) declarația de funcționare (punctul 3.2); (b) datele de proiectare (punctul 3.3); (c) datele de fabricație (punctul 3.3.7); (d) fișa tehnică (punctul 3.3.8); (e) date suplimentare de sprijin (punctul ).

98 L 166/ Declarația de funcționare Declarația de funcționare are scopul de a ghida utilizatorii și instalatorii rezervoarelor, precum și de a informa autoritatea de omologare de tip sau reprezentantul autorizat al acesteia. Declarația de funcționare trebuie să includă: (a) o declarație că proiectul rezervorului este adecvat pentru utilizare în condițiile de funcționare definite la punctul 4 pe întreaga durată de viață a rezervorului; (b) durata de viață; (c) cerințele minime privind încercările și/sau inspecțiile în cursul funcționării; (d) dispozitivele de siguranță necesare; (e) metodele de suport etc., care sunt necesare dar nu sunt furnizate; (f) o descriere a proiectului rezervorului; (g) durata de reținere proiectată; (h) orice alte informații necesare pentru a asigura inspectarea și utilizarea în siguranță a rezervorului Date de proiectare Schițe Schițele trebuie să indice cel puțin următoarele: (a) titlul, numărul de referință, data emiterii și numerele reviziilor cu datele emiterii, dacă este cazul; (b) trimiterea la prezentul regulament și tipul de rezervor; (c) toate dimensiunile vasului sub presiune completate cu toleranțele, inclusiv detalii privind forma închiderilor de la capete cu grosimile minime și ale deschiderilor; (d) masa rezervoarelor, inclusiv toleranțele; (e) specificații privind materialele, împreună cu proprietățile mecanice și chimice minime sau cu marjele de toleranță; (f) alte date, precum presiunea de încercare minimă Raport de analiză a tensiunilor Trebuie furnizată o analiză a tensiunilor. Metodele de calcul acceptabile includ: (a) elemente finite; (b) diferențe finite; (c) elemente marginale; (d) altă metodă consacrată. Trebuie furnizat un tabel care să sintetizeze tensiunile calculate în raport Date privind materialele Trebuie furnizată o descriere detaliată a materialelor și a toleranțelor cu privire la proprietățile materialelor utilizate în cadrul proiectului Date privind încercarea de calificare a proiectului Trebuie să se demonstreze că materialul, proiectul, fabricarea și examinarea rezervorului sunt adecvate funcționării prevăzute, respectând cerințele încercărilor obligatorii pentru acel proiect specific de rezervor, atunci când este încercat în conformitate cu metodele relevante de încercare detaliate în apendicele A la prezenta anexă. Datele de încercare trebuie de asemenea să conțină informații privind dimensiunile, grosimile peretelui și greutățile fiecărui rezervor de încercare.

99 L 166/ Protecția împotriva incendiilor Trebuie precizată dispunerea dispozitivelor de siguranță care vor proteja rezervorul împotriva unei rupturi bruște în timpul expunerii la condițiile de foc de la punctul A.1 din apendicele A la prezenta anexă. Datele de încercare trebuie să dovedească eficacitatea sistemului specificat de protecție împotriva incendiilor Suporți pentru rezervor Trebuie furnizate detalii referitoare la suporții rezervorului sau cerințele cu privire la suporți, în conformitate cu punctul Date de fabricație Trebuie furnizată o descriere a proceselor de fabricație și a încercărilor de producție. Următoarele trebuie să fie în conformitate cu EN (2000): (a) sistemul de calitate; (b) tăierea; (c) formarea la rece; (d) formarea la cald; (e) toleranțele de fabricație; (f) sudarea; (g) îmbinări nesudate Fișa tehnică Fiecare proiect de rezervor trebuie să aibă o fișă tehnică ce conține un rezumat al documentelor care oferă informațiile obligatorii de la punctul 5.1. Se indică titlul, numărul de referință, numerele reviziilor și datele emiterii inițiale și ale versiunilor fiecărui document. Toate documentele trebuie să fie semnate sau parafate de emitent. Fișei tehnice i se atribuie un număr, precum și numere de revizie, dacă este cazul, care pot fi utilizate pentru a desemna proiectul de rezervor, și trebuie să poarte semnătura inginerului responsabil pentru proiect. Pe fișa tehnică se păstrează un loc pentru o ștampilă care indică înregistrarea proiectului Date justificative suplimentare Acolo unde este cazul, se prezintă date suplimentare care vin în sprijinul cererii, precum istoricul de funcționare al materialului propus pentru utilizare sau utilizarea unui anumit proiect de rezervor în alte condiții de funcționare Omologarea și certificarea Inspectare și încercarea Evaluarea conformității trebuie realizată în conformitate cu dispozițiile de la punctul 11 din prezentul regulament. Pentru a asigura faptul că rezervoarele sunt conforme cu prezentul regulament, acestea trebuie supuse unei inspecții efectuate de autoritate, în conformitate cu punctul Certificatul de încercare Dacă rezultatele încercării de prototip în conformitate cu punctul 4.10 sunt satisfăcătoare, autoritatea competentă eliberează un certificat de încercare. În apendicele D la prezenta anexă este prezentat un exemplu de certificat de încercare. 4. CERINȚE 4.1. Generalități Proiectul rezervoarelor trebuie să includă toate aspectele relevante necesare pentru a asigura faptul că fiecare rezervor produs conform proiectului corespunde scopului său pe întreaga durată de funcționare specificată.

100 L 166/ Proiect Prezentul regulamentul nu oferă formule de proiectare, ci impune ca adecvarea proiectului să fie stabilită prin calcule corespunzătoare și demonstrată prin faptul că rezervoarele sunt capabile să treacă în mod consecvent încercările materialelor, de calificare a proiectului și ale producției specificate în prezentul regulament Materiale Materialele utilizate trebuie să fie adecvate pentru condițiile de funcționare specificate la punctul 2. Proiectul nu trebuie să implice contact între materiale incompatibile. Încercările de calificare a proiectului în ceea ce privește materialele sunt sintetizate în tabelul 6.1. Materialele rezervorului de combustibil și ale accesoriilor sale trebuie să fie compatibile, după caz, cu: (a) GNL; (b) alte medii și fluide întâlnite într-un vehicul, precum lichide de răcire, lichid de frână și acid de baterie. Materialele utilizate la temperaturi joase trebuie să respecte cerințele de rezistență din ISO (2004). Pentru materiale nemetalice, adecvarea la temperatură joasă trebuie validată printr-o metodă experimentală, ținând seama de condițiile de funcționare. Materialele utilizate pentru mantaua exterioară trebuie să asigure integritatea sistemului de izolare și trebuie să fie realizate din oțel inoxidabil austenitic, iar alungirea lor până la rupere, la temperatura azotului lichid, trebuie să fie de cel puțin 12 %. Pentru recipientul intern, trebuie garantat faptul că materialele vor rezista tuturor sarcinilor de oboseală în cursul funcționării. Nu trebuie adăugată o toleranță de coroziune în cazul recipientului intern. Nu trebuie adăugată o toleranță de coroziune la alte suprafețe, dacă acestea sunt protejate împotriva coroziunii. Pentru recipientele sudate, sudurile trebuie să prezinte proprietăți echivalente cu cele specificate pentru materialul de bază, pentru toate temperaturile cu care s-ar putea confrunta materialul Compoziție Compoziția chimică a tuturor oțelurilor trebuie declarată și definită, cel puțin în ceea ce privește conținutul în carbon, în mangan, în siliciu, în nichel, în crom și în molibden, precum și orice alte elemente de aliaj adăugate intenționat Încercare la tracțiune Proprietățile la tracțiune ale oțelului sudat din recipientul intern trebuie încercate în conformitate cu EN 895:1995 și cu EN : Încercare la impact Proprietățile la impact ale oțelului sudat din recipientul intern trebuie încercate în conformitate cu EN :2000 și cu EN : Încercare la îndoire Proprietățile la îndoire ale oțelului sudat din recipientul intern trebuie încercate în conformitate cu EN 910: Examinarea sudurii Controlul radiografic al oțelului sudat din recipientul intern trebuie realizat în conformitate cu EN :2000 și cu EN 1435:1997.

101 L 166/ Presiunea de încercare La fabricație trebuie utilizată următoarea presiune de încercare minimă pentru recipientul intern: P încercare = 1,3 (WP + 0,1) [MPa] unde: PL este exprimată în MPa Analiza tensiunilor Trebuie efectuată o analiză a tensiunilor pentru a justifica grosimile minime de proiectare ale pereților. Trebuie efectuată o analiză a tensiunilor pentru a justifica proiectarea elementului de suport intern atunci când este expus la accelerațiile descrise la punctul din prezentul regulament. Tensiunea nu trebuie să depășească rezistența extremă la tracțiune minimă a materialului atunci când este calculată conform unui model de tensiune liniar. Este posibil ca tensiunea tolerabilă în elementele de suport interne să nu trebuiască să fie calculată, dacă se poate demonstra că rezervorul de combustibil suportă accelerațiile indicate la punctul fără nicio deteriorare a structurii rezervorului intern sau a suporților acestuia Inspectare și încercarea Inspecția de fabricație trebuie să specifice programele și procedurile pentru: (a) inspecția de fabricație, criteriile de încercare și de acceptare; și (b) criteriile de acceptare, încercările și inspecțiile periodice în exploatare. Intervalul de reinspectare vizuală a suprafețelor exterioare ale rezervorului trebuie să fie în conformitate cu punctul din prezenta anexă. Un ghid cu instrucțiunile producătorului privind manevrarea, utilizarea și inspectarea este pus la dispoziție în apendicele B la prezenta anexă Protecția împotriva incendiilor Toate rezervoarele trebuie să fie protejate împotriva incendiilor prin dispozitive de siguranță. Rezervorul, materialele sale, dispozitivele de siguranță și orice izolații sau materiale de protecție adăugate trebuie proiectate pentru a asigura împreună siguranța corespunzătoare în timpul condițiilor de incendiu, în cadrul încercării specificate la punctul A.1 (anexa 3B, apendicele A). Dispozitivele de siguranță trebuie să fie încercate în conformitate cu punctul A.1 (anexa 3B, apendicele A) (Rezervat) 4.9. Suporți pentru rezervor Producătorul trebuie să specifice mijloacele de suport ale rezervorului (rezervoarelor) la instalarea pe vehicule. De asemenea, producătorul trebuie să pună la dispoziție instrucțiuni de instalare, inclusiv forța de strângere și cuplul de torsiune maxime pentru a nu cauza o tensiune inacceptabilă în rezervor sau deteriorări ale suprafeței rezervorului Încercări de calificare a proiectului Pentru omologarea fiecărui tip de rezervor trebuie să se demonstreze că materialul, proiectul, fabricarea și examinarea corespund scopului prevăzut, respectând cerințele adecvate ale încercărilor de calificare a materialelor sintetizate în tabelul 6.1 din prezenta anexă și ale încercărilor de calificare a rezervoarelor sintetizate în tabelul 6.2 din prezenta anexă, toate încercările fiind în conformitate cu metodele relevante de încercare descrise în apendicele A la prezenta anexă. Se selectează rezervorul de încercare, iar încercările se desfășoară în prezența autorității competente. Dacă se selectează mai multe rezervoare decât se cere în prezenta anexă, toate rezultatele trebuie documentate Examinări și încercări de producție Trebuie furnizată o descriere a încercărilor și a examinărilor producției. Următoarele trebuie să fie în conformitate cu EN : (a) etapele inspecției; (b) planurile de încercare de control în cursul producției;

102 L 166/ (c) încercarea nedestructivă; (d) rectificarea; (e) încercarea la presiune Nerespectarea cerințelor încercărilor În caz de nerespectare a cerințelor încercărilor, reîncercarea se realizează după cum urmează: (a) dacă există dovezi ale unei deficiențe în realizarea încercării sau ale unei erori de măsurare, se efectuează o altă încercare. Dacă rezultatul acestei încercări este satisfăcător, prima încercare se ignoră; (b) dacă încercarea a fost realizată în mod satisfăcător, trebuie să se identifice cauza eșecului încercării. Dacă eșecul este constatat în timpul încercărilor nedestructive, toate rezervoarele cu defecte identificate se resping sau se repară printr-o metodă omologată. Rezervoarele care nu au fost respinse sunt considerate ca făcând parte dintr-un nou lot. Toate încercările relevante de prototip sau pe loturi trebuie să demonstreze caracterul acceptabil al noului lot și trebuie efectuate din nou. Dacă una sau mai multe încercări se dovedesc a fi chiar și parțial nesatisfăcătoare, atunci toate rezervoarele din lotul respectiv se resping Modificarea proiectului O modificare a proiectului este orice modificare privind alegerea materialelor structurale sau o modificare de dimensiuni care nu poate fi atribuită toleranțelor normale de fabricație. Se permite ca modificările minore ale proiectului să fie calificate printr-un program redus de încercare. Modificările proiectului specificate în tabelul 6.4 necesită încercarea de calificare a proiectului precizată. Tabelul 6.1 Încercări de calificare a proiectului pentru materiale Materialul recipientului intern Punctul relevant din prezenta anexă Încercare la tracțiune Încercare la impact Încercare la îndoire Examinarea sudurii Tabelul 6.2 Încercări de calificare a proiectului rezervorului Încercare și referința din anexă Încercare la foc deschis Anexa 3B, apendicele A. punctul A.1 Încercare la cădere Anexa 3B, apendicele A. punctul A.2 Încercare privind durata de reținere Anexa 3B, apendicele A. punctul A.3

103 L 166/103 Tabelul 6.3 Cerințe esențiale privind controlul producției Controlul calității Plăci de încercare pentru controlul producției Încercare nedestructivă Încercare la presiune Tabelul 6.4 Modificarea proiectului Tipul încercării Modificare a proiectului A.1 Foc deschis A.2 Cădere A.3 Durata de reținere Diametru > 20 % X X X Lungime > 50 % X X X Presiune de lucru > 20 % X X X Metodă/material de izolare X X Încercare la presiune Fiecare rezervor finit trebuie încercat în ceea ce privește presiunea, în conformitate cu punctul A.4 (anexa 3B, apendicele A) Încercări de calificare a proiectului rezervorului Generalități Încercarea de calificare trebuie realizată pe rezervoare finite care sunt reprezentative pentru o producție normală și poartă mărci de identificare. Selectarea, controlarea și documentarea rezultatelor trebuie să se facă în conformitate cu punctul 4.11 de mai sus Încercare la foc deschis Încercările trebuie realizate în conformitate cu punctul A.1 (anexa 3A, apendicele A) și trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul respectiv. 5. MARCAJE 5.1. Pe fiecare rezervor, producătorul trebuie să includă marcaje clare și permanente de minim 6 mm înălțime. Marcajele se efectuează fie cu etichete lipite cu adeziv, fie cu plăcuțe atașate prin sudură. Etichetele adezive și aplicarea lor trebuie să respecte ISO 7225 sau un standard echivalent. Sunt permise mai multe etichete sau plăcuțe, acestea trebuind să fie poziționate astfel încât să nu fie mascate de suporturile de montare. Fiecare rezervor care îndeplinește cerințele prezentei anexe trebuie marcat după cum urmează: (a) Informații obligatorii: (i) (ii) DOAR GNL ; identificarea producătorului; (iii) datele de identificare a rezervorului (numărul de referință aplicabil și un număr de serie unic pentru fiecare butelie); (iv) temperatura și presiunea de lucru; (v) numărul regulamentului, împreună cu tipul rezervorului și cu numărul certificatului de înregistrare;

104 L 166/ (vi) supapele și/sau dispozitivele de siguranță care sunt calificate pentru a fi utilizate cu rezervorul sau mijloacele prin care se pot obține informații cu privire la sistemele calificate de protecție împotriva incendiilor; (vii) când se folosesc etichete, toate rezervoarele trebuie să aibă un număr unic de identificare imprimat pe o suprafață metalică vizibilă, pentru a permite trasarea în cazul distrugerii etichetei. (b) Informații facultative: Pe o etichetă separată (sau pe mai multe etichete separate) se pot furniza următoarele informații facultative: (i) intervalul de temperatură a gazului, de exemplu de la 195 C la 65 C; (ii) capacitatea (în apă) nominală a rezervorului până la două cifre semnificative, de exemplu 120 de litri; (iii) data primei încercări de presiune (luna și anul). Marcajele trebuie poziționate în ordinea dată, însă aranjarea specifică poate varia pentru a se încadra în spațiul disponibil. Un exemplu acceptat de informații obligatorii este următorul: DOAR GNL Producător/Număr referință/număr serie 1,6 MPa (16 bari)/ 160 C R CEE 110 GNL (nr. înregistrare ) A se utiliza numai dispozitive de siguranță aprobate de producător 6. PREGĂTIRI PENTRU EXPEDIERE Înaintea expedierii din atelierul producătorului, fiecare rezervor trebuie să fie curat pe interior. Rezervoarele care nu se închid imediat prin fixarea unei supape și, dacă este cazul, a unor dispozitive de siguranță trebuie să aibă la toate deschiderile dopuri, care previn infiltrarea umidității și protejează filetele. Cumpărătorului i se pun la dispoziție declarația de funcționare a producătorului și toate informațiile necesare pentru asigurarea unei manevrări, a unei utilizări și a unei inspecții corecte a rezervoarelor în cursul funcționării. Declarația trebuie să fie în conformitate cu apendicele D la prezenta anexă.

105 L 166/105 Apendicele A METODE DE ÎNCERCARE A.1. ÎNCERCARE LA FOC DESCHIS A.1.1. Generalități Încercările la foc deschis sunt concepute să demonstreze faptul că rezervoarele finite echipate cu sistemul de protecție împotriva incendiilor (supapă de rezervor, supape de siguranță și/sau izolație termică integrală) specificat în proiect nu vor plesni atunci când sunt încercate în condițiile de incendiu specificate. Trebuie acționat cu foarte mare atenție în timpul încercărilor la incendiu, în eventualitatea în care se produc ruperi ale rezervoarelor. A.1.2. Configurarea rezervorului Rezervorul intern trebuie să fie la aceeași temperatură ca temperatura GNL. Această cerință se consideră îndeplinită dacă, în decursul ultimelor 24 de ore, rezervorul de combustibil a conținut un volum de GNL lichid cel puțin egal cu jumătate din volumul rezervorului intern. Rezervorul de combustibil trebuie umplut cu GNL, astfel încât cantitatea de GNL măsurată de sistemul de măsurare a masei să se înscrie într-o marjă de 10 % din cantitatea netă maximă tolerată care poate fi conținută în rezervorul intern. A.1.3. Sursa focului Lungimea și lățimea focului trebuie să depășească dimensiunile în plan ale rezervorului de combustibil cu 0,1 m. ISO conține îndrumări pentru producerea unei încercări la incendiu adecvate. Temperatura medie trebuie să se mențină la peste 590 C pe durata încercării. Ca sursă de foc se poate folosi orice combustibil, cu condiția să furnizeze o căldură uniformă suficientă pentru a menține temperaturile de încercare specificate până în momentul în care rezervorul este evacuat. La alegerea combustibilului ar trebui să se ia în considerare aspectele legate de poluarea aerului. Dispunerea focului trebuie înregistrată suficient de detaliat pentru a asigura reproducerea frecvenței de intrare a căldurii către rezervor. Orice defectare sau neconcordanță în ceea ce privește sursa de foc în timpul unei încercări conduce la invalidarea rezultatului. A.1.4. Măsurarea temperaturii și a presiunii Temperatura medie din spațiul aflat la 10 mm sub rezervorul de combustibil, măsurată de două sau mai multe termocupluri, trebuie să fie de cel puțin 590 C. Temperaturile date de termocupluri și presiunea rezervorului se înregistrează pe durata încercării la intervale de 30 de secunde sau mai puțin. A.1.5. Cerințe generale privind încercările Presiunea din rezervorul de combustibil la începutul încercării trebuie să se înscrie într-o marjă de 0,1 MPa a presiunii de saturație a GNL din rezervorul intern. Trebuie măsurat timpul care trece din momentul în care temperatura medie ajunge pentru prima oară la 590 C și până la deschiderea supapei de siguranță primare. Odată ce supapa de siguranță se deschide, încercarea continuă până când evacuarea prin supapa de siguranță este completă. A.1.6. Rezultate acceptabile Durata de reținere a rezervorului de combustibil, și anume timpul scurs până la deschiderea supapei de siguranță, nu trebuie să fie mai mică de 5 de minute în condiții de incendiu exterior. Rezervorul de combustibil nu trebuie să plesnească, iar presiunea din rezervorul intern nu trebuie să depășească intervalul de eroare admisibil al rezervorului intern. Supapa de presiune secundară trebuie să limiteze presiunea din interiorul rezervorului intern la presiunea de încercare specificată la punctul 4.4 din anexa 3B.

106 L 166/ A.2. ÎNCERCARE LA CĂDERE Fiecare familie de rezervoare de combustibil trebuie supusă încercării de cădere pentru a verifica integritatea rezervorului. Încercările la cădere trebuie să includă o încercare la cădere de la 9 m a rezervorului de combustibil pe suprafața cea mai critică a rezervorului (alta decât tuburile de la capăt) și o încercare la cădere de la 3 m pe tuburile de la capăt. Rezervorul trebuie să conțină o greutate totală echivalentă de azot lichid saturat la jumătate din presiunea de lucru. Nu trebuie să existe pierderi de produs timp de o oră după încercarea la cădere, cu excepția funcționării supapei de siguranță și a prezenței vaporilor între gâtul de umplere și supapa de control secundară în cazul unei încercări la cădere care implică gâtul de umplere. Pierderea de vid, crestarea recipientului, a tubulaturii și a protecției tubulaturii, precum și deteriorarea sistemului structurii de suport sunt acceptabile. Rezervorul trebuie supus unei încercări la cădere verticală, astfel încât să cadă, pe o suprafață orizontală plană, rigidă, nerezistentă și netedă, pe zonele definite mai jos. Pentru a realiza acest lucru, rezervorul este suspendat la o înălțime minimă definită deasupra solului într-un punct diametral opus zonei de impact, astfel încât centrul de greutate să se situeze vertical deasupra. Pompele de combustibil și alte accesorii ale rezervorului trebuie să respecte de asemenea cerințele încercării la cădere pentru rezervor și sunt atașate în timpul încercărilor. A.3. ÎNCERCARE PRIVIND DURATA DE REȚINERE Rezervorul trebuie umplut până la o marjă de 10 % din cantitatea netă maximă tolerată de GNL, la cel mai înalt punct din intervalul de temperatură/presiune de umplere proiectat specificat de producător. Presiunea hidrostatică trebuie înregistrată în fiecare minut, timp de cel puțin 120 de ore, la o temperatură ambiantă de 20 C ± 5 C. Presiunea hidrostatică trebuie să fie stabilă (cu o marjă de 10 kpa) sau în creștere pe întreaga durată a încercării. Greutatea combinată a rezervorului și a conținutului acestuia trebuie măsurată și verificată că este stabilă (cu o marjă de 1 %) pe întreaga durată a încercării; eliberarea oricărui fluid (încercare bule) pe durata încercării este inacceptabilă. Presiunea hidrostatică acceptabilă măsurată la minim 120 de ore trebuie să fie mai mică decât setarea presiunii nominale a supapei de siguranță primare a rezervorului. Dacă presiunea hidrostatică este mai mică decât setarea presiunii nominale a supapei de siguranță primare la 120 de ore, încercarea poate fi continuată până în momentul în care se atinge presiunea respectivă, iar punctul cel mai înalt al intervalului de temperatură/presiune de umplere proiectat specificat de producător poate fi definit ca presiunea hidrostatică înregistrată cu 120 de ore înainte de a se atinge setarea presiunii nominale a supapei de siguranță primare. De asemenea, producătorul poate specifica o perioadă de reținere mai lungă de 120 de ore sau o perioadă de reținere (mai lungă de 120 de ore) în funcție de relația temperatură/presiune de umplere proiectată pe baza istoricului în timp al presiunii hidrostatice înregistrate. A.4. ÎNCERCARE DE PRESIUNE Fiecare recipient intern trebuie examinat la presiunea de încercare definită la punctul 4.4 din anexa 3B, menținută timp de cel puțin 30 de secunde, fără urme de scurgeri, deformare vizibilă sau alt defect.

107 L 166/107 Apendicele B FORMULAR PENTRU RAPORTARE Notă: Prezentul apendice nu este o parte obligatorie a prezentei anexe. Ar trebui utilizate următoarele formulare: 1. descrierea și numărul de serie al recipientului; 2. certificatele de conformitate, precum supape de siguranță, supape manuale, garnituri de umplere etc.; 3. raport de încercare radiografică bavurile de sudură; 4. raport de încercare mecanică încercarea la tracțiune a joantelor, încercări la îndoire, încercări la impact; 5. rapoarte de încercare a materialelor toate componentele din oțel ale recipientului intern.

108 L 166/ Apendicele C INSTRUCȚIUNILE FURNIZATE DE PDUCĂTORUL REZERVORULUI CU PRIVIRE LA MANEVRAREA, UTILIZAREA ȘI INSPECTAREA REZERVOARELOR C.1. GENERALITĂȚI Funcția principală a prezentului apendice este să îndrume cumpărătorul, distribuitorul, instalatorul și utilizatorul rezervorului în vederea utilizării sigure a rezervorului pe durata sa prevăzută de funcționare. C.2. DISTRIBUȚIE Producătorul îl informează pe cumpărător că se vor furniza instrucțiuni tuturor părților implicate în distribuirea, manevrarea, instalarea și utilizarea rezervorului. Documentul poate fi reprodus pentru a pune la dispoziție exemplare suficiente în acest scop; cu toate acestea, el trebuie marcat pentru a face referire la rezervorul livrat. C.3. TRIMITERE LA CODURILE, LA STANDARDELE ȘI LA REGULAMENTELE EXISTENTE Se pot formula instrucțiuni specifice cu trimitere la codurile, la standardele și la regulamentele naționale sau recunoscute. C.4. MANEVRAREA REZERVORULUI Trebuie să se pună la dispoziție proceduri de manevrare pentru a se asigura faptul că rezervorul nu va suferi deteriorări sau contaminări inacceptabile în cursul manevrării. C.5. INSTALARE Trebuie puse la dispoziție instrucțiuni de instalare pentru a se asigura faptul că rezervoarele nu vor suferi deteriorări inacceptabile la instalare și în timpul funcționării normale pe parcursul duratei prevăzute de funcționare. În cazul în care montarea este specificată de producător, instrucțiunile trebuie să conțină, acolo unde este relevant, detalii precum schița de montare, utilizarea de materiale rezistente pentru garnituri, cuplurile corecte de strângere și evitarea expunerii directe a rezervorului la un mediu în care ar putea avea loc contacte chimice și mecanice. În cazul în care montarea nu este specificată de producător, acesta trebuie să atragă atenția cumpărătorului asupra posibilului impact pe termen lung al sistemului de montare în vehicul, de exemplu: mișcări ale caroseriei vehiculului și expansiunea/contracția rezervorului în condițiile de presiune și de temperatură de funcționare. Acolo unde este cazul, se atrage atenția cumpărătorului asupra necesității de instalare astfel încât să nu se poată aduna lichide sau solide care să provoace deteriorarea materială a rezervorului. Se specifică dispozitivul corect de siguranță care trebuie montat. C.6. UTILIZAREA REZERVOARELOR Producătorul trebuie să atragă atenția cumpărătorului asupra condițiilor preconizate de funcționare specificate în prezentul regulament, în special în ceea ce privește presiunile maxime tolerabile pentru rezervor. C.7. INSPECȚIA ÎN CURSUL FUNCȚIONĂRII Producătorul trebuie să specifice în mod clar obligația utilizatorului de a respecta cerințele necesare cu privire la inspectarea rezervorului (de exemplu intervalul de reinspectare, de către personal autorizat). Aceste informații trebuie să fie în acord cu cerințele de omologare a proiectului.

109 L 166/109 Apendicele D FORMULAR PENTRU RAPORTARE 1 Notă: Prezentul apendice nu este o parte obligatorie a prezentei anexe. Ar trebui utilizate următoarele formulare: 1. Formularul 1: Raportul producătorului și certificatul de conformitate 2. Produs de: Situat la: Număr de înregistrare în scopuri de reglementare: Marca și numărul producătorului: Număr de serie: de la... la... inclusiv Descrierea rezervorului: DIMENSIUNE: Diametrul exterior:... mm; Lungimea:... mm; 9. Marcajele imprimate pe gulerul sau pe etichetele rezervorului sunt: (a) Doar GNL... (b) A NU SE UTILIZA DUPĂ :... (c) Marca producătorului :... (d) numărul de referință și numărul de serie:... (e) presiunea de lucru în MPa:... (f) Regulamentul... (g) tipul de protecție împotriva incendiilor:... (h) data încercării inițiale (luna și anul):... (i) tara rezervorului gol (în kg):... (j) marca organismului autorizat sau a inspectorilor:... (k) capacitatea (în apă) în l:... (l) încercare de presiune în MPa:... (m) instrucțiuni suplimentare: Fiecare rezervor a fost fabricat respectând cerințele Regulamentului și în conformitate cu descrierea rezervorului de mai sus. Rapoartele obligatorii privind rezultatele încercărilor sunt incluse. 11. Prin prezenta certific faptul că toate aceste rezultate ale încercărilor s-au dovedit satisfăcătoare sub toate aspectele și sunt în conformitate cu cerințele pentru tipul de butelie menționat mai sus. 12. Comentarii: Autoritatea competentă: Semnătura inspectorului: Semnătura producătorului: Locul, data:...

110 L 166/ ANEXA 4A Dispoziții cu privire la omologarea supapei automate, a supapei antiretur, a supapei de siguranță, a dispozitivului de siguranță (cu declanșare termică), a supapei limitatoare de debit, a supapei manuale și a dispozitivului de siguranță (cu declanșare manometrică) pentru GNC 1. SCOPUL PREZENTEI ANEXE ESTE ACELA DE A STABILI DISPOZIȚIILE PRIVIND OMOLOGAREA SUPAPEI AUTOMATE, A SUPAPEI ANTIRETUR, A SUPAPEI DE SIGURANȚĂ, A DISPOZITIVULUI DE SIGURANȚĂ ȘI A SUPAPEI LIMITATOARE DE DEBIT. 2. SUPAPA AUTOMATĂ GNC 2.1. Materialele din compunerea supapei automate GNC care sunt în contact cu GNC în momentul funcționării trebuie să fie compatibile cu GNC de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexa 5D Specificații de funcționare Supapa automată GNC trebuie astfel proiectată încât să suporte o presiune de 1,5 ori mai mare decât presiunea de lucru (MPa) fără scurgere și deformare Supapa automată GNC trebuie astfel proiectată încât să fie etanșă la o presiune de 1,5 ori mai mare decât presiunea de lucru (MPa) (a se vedea anexa 5B) Supapa automată GNC, fiind în poziția normală de utilizare specificată de producător, este supusă la de operațiuni; apoi este dezactivată. Supapa automată trebuie să rămână etanșă la o presiune de 1,5 ori mai mare decât presiunea de lucru (MPa) (a se vedea anexa 5B) Dacă supapa automată este închisă în timpul fazelor stop comandate, în timpul încercării ea trebuie supusă următoarelor numere de operațiuni în conformitate cu punctul de mai sus: (a) de cicluri (marca H1 ) dacă motorul se oprește automat când vehiculul se oprește; (b) de cicluri (marca H2 ) dacă, în plus față de (a), motorul se oprește automat și atunci când vehiculul se deplasează doar ca urmare a acțiunii motorului electric; (c) de cicluri (marca H3 ) dacă, în plus față de (a) și (b), motorul se oprește automat și atunci când pedala de accelerație este eliberată. În pofida dispozițiilor de mai sus, se consideră că supapa conformă cu (b) satisface (a), iar supapa conformă cu (c) satisface (a) și (b) Supapa automată GNC trebuie astfel proiectată încât să funcționeze la temperaturile menționate în anexa 5O Sistemul electric, dacă există, trebuie să fie izolat de corpul supapei automate. Rezistența de izolație trebuie să fie de > 10 ΜΩ Supapa automată activată de un curent electric trebuie să fie în poziția închis atunci când curentul este întrerupt Supapa automată trebuie să fie conformă la procedurile de încercare pentru componenta clasei determinate în conformitate cu schema din figura 1-1 de la punctul 3 din prezentul regulament. 3. SUPAPA ANTIRETUR 3.1. Materialele din compunerea supapei antiretur care sunt în contact cu GNC în momentul funcționării trebuie să fie compatibile cu GNC de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexa 5D Specificații de funcționare Supapa antiretur trebuie astfel proiectată încât să suporte o presiune de 1,5 ori mai mare decât presiunea de lucru (MPa) fără scurgere și deformare.

111 L 166/ Supapa antiretur trebuie astfel proiectată încât să fie etanșă (extern) la o presiune de 1,5 ori mai mare decât presiunea de lucru (MPa) (a se vedea anexa 5B) Supapa antiretur, fiind în poziția normală de utilizare specificată de producător, este supusă la de operațiuni; apoi este dezactivată. Supapa antiretur trebuie să rămână etanșă (extern) la o presiune de 1,5 mai mare decât presiunea de lucru (MPa) (a se vedea anexa 5B) Supapa antiretur trebuie astfel proiectată încât să funcționeze la temperaturile menționate în anexa 5O Supapa antiretur trebuie să fie conformă la procedurile de încercare pentru componenta clasei determinate în conformitate cu schema din figura 1-1 de la punctul 3 din prezentul regulament. 4. SUPAPA DE SIGURANȚĂ ȘI DISPOZITIVUL DE SIGURANȚĂ 4.1. Materialele din compunerea supapei de siguranță și a dispozitivului de siguranță care sunt în contact cu GNC în momentul funcționării trebuie să fie compatibile cu GNC de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexa 5D Specificații de funcționare Supapa de siguranță și dispozitivul de siguranță de clasă 0 trebuie astfel proiectate încât să suporte o presiune de 1,5 mai mare decât presiunea de lucru (MPa), cu orificiul de ieșire închis Supapa de siguranță și dispozitivul de siguranță de clasă 1 trebuie astfel proiectate încât să fie etanșe la o presiune de 1,5 mai mare decât presiunea de lucru (MPa), cu orificiul de ieșire închis (a se vedea anexa 5B) Supapa de siguranță de clasă 1 și de clasă 2 trebuie astfel proiectate încât să fie etanșe la de două ori presiunea de lucru, cu orificiile de ieșire închise Dispozitivul de siguranță trebuie astfel proiectat încât să deschidă siguranța la o temperatură de 110 ± 10 C Supapa de siguranță de clasă 0 trebuie astfel proiectată încât să funcționeze la temperaturi de la 40 C la 85 C Supapa de siguranță și dispozitivul de siguranță trebuie să fie conforme la procedurile de încercare pentru componenta clasei determinate în conformitate cu schema din figura 1-1 de la punctul 3 din prezentul regulament. 5. SUPAPA LIMITATOARE DE DEBIT 5.1. Materialele din compunerea supapei limitatoare de debit care sunt în contact cu GNC în momentul funcționării trebuie să fie compatibile cu GNC de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexa 5D Specificații de funcționare Supapa limitatoare de debit, dacă nu este integrată în rezervor, trebuie astfel proiectată încât să suporte o presiune de 1,5 ori mai mare decât presiunea de lucru (MPa) Supapa limitatoare de debit trebuie astfel proiectată încât să fie etanșă la o presiune de 1,5 ori mai mare decât presiunea de lucru (MPa) Supapa limitatoare de debit trebuie astfel proiectată încât să funcționeze la temperaturile menționate în anexa 5O Supapa limitatoare de debit trebuie montată în interiorul recipientului Supapa limitatoare de debit trebuie proiectată cu o derivație, pentru a permite egalizarea presiunilor Supapa limitatoare de debit trebuie să se închidă la o diferență de presiune față de cea a supapei de 650 kpa Atunci când supapa limitatoare de debit este în poziția de închidere, debitul derivat prin supapă nu trebuie să depășească 0,05 m 3 normali/minut la o presiune diferențială de kpa.

112 L 166/ Dispozitivul trebuie să fie conform la procedurile de încercare pentru componenta clasei, specificate în schema din figura 1-1 de la punctul 3 din prezentul regulament, cu excepția suprapresiunii, a scurgerii exterioare, a rezistenței la încercarea la căldură uscată, a îmbătrânirii la ozon. 6. SUPAPA MANUALĂ 6.1. Dispozitivul supapă manuală de clasă 0 trebuie proiectat astfel încât să suporte o presiune de 1,5 ori mai mare decât presiunea de lucru Dispozitivul supapă manuală de clasă 0 trebuie proiectat astfel încât să funcționeze la o temperatură de la 40 C la 85 C Cerințe privind dispozitivul supapă manuală O epruvetă este supusă unei încercări la oboseală la o frecvență a ciclurilor de presiune care nu depășește 4 cicluri pe minut, după cum urmează: menținere la 20 C, cu presurizare timp de de cicluri între 2 MPa și 26 MPa. 7. DISPOZITIV DE SIGURANȚĂ (CU DECLANȘARE MANOMETRICĂ) 7.1. Materialele din compunerea DS (cu declanșare manometrică) care sunt în contact cu GNC în momentul funcționării trebuie să fie compatibile cu GNC de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexa 5D Specificații de funcționare DS (cu declanșare manometrică) de clasă 0 trebuie proiectat astfel încât să funcționeze la temperaturile menționate în anexa 5O Presiunea de plesnire trebuie să fie de 34 MPa ± 10 % la temperatura ambiantă și la temperatura de funcționare maximă conform anexei 5O Dispozitivul trebuie să fie conform la procedurile de încercare pentru componentele clasei, specificate în schema din figura 1-1 de la punctul 3 din prezentul regulament, cu excepția suprapresiunii și a scurgerilor interne și externe Cerințe privind DS (cu declanșare manometrică) Funcționare continuă Procedura de încercare Supuneți DS (cu declanșare manometrică), în conformitate cu tabelul 3, unui ciclu de încercare cu apă la presiuni între 10 % și 100 % din presiunea de lucru, la o frecvență ciclică maximă de 10 cicluri pe minut și la o temperatură de 82 C ± 2 C sau 57 C ± 2 C. Tabelul 3 Temperaturi și cicluri de încercare Temperatură [ C] Cicluri Cerințe La terminarea încercării componenta nu trebuie să prezinte scurgeri mai mari de 15 cm 3 /oră, atunci când este supusă la o presiune a gazului egală cu presiunea maximă de lucru la temperatura ambiantă și la temperatura maximă de funcționare indicată în anexa 5O La terminarea încercării, presiunea de plesnire a DS (cu declanșare manometrică) trebuie să fie de 34 MPa ± 10 % la temperatura ambiantă și la temperatura de funcționare maximă conform anexei 5O.

113 L 166/ Încercare de rezistență la coroziune Procedura de încercare Cerințe DS (cu declanșare manometrică) este supus procedurii de încercare descrise în anexa 5E, cu excepția încercării la scurgere La terminarea încercării componenta nu trebuie să prezinte scurgeri mai mari de 15 cm 3 /oră, atunci când este supusă la o presiune a gazului egală cu presiunea maximă de lucru la temperatura ambiantă și la temperatura maximă de funcționare indicată în anexa 5O La terminarea încercării, presiunea de plesnire a DS (cu declanșare manometrică) trebuie să fie de 34 MPa ± 10 % la temperatura ambiantă și la temperatura de funcționare maximă conform anexei 5O.

114 L 166/ ANEXA 4B DISPOZIȚII CU PRIVIRE LA OMOLOGAREA CONDUCTELOR FLEXIBILE SAU A FURTUNURILOR DE COMBUSTIBIL GNC ȘI A FURTUNURILOR PENTRU GNL 0. Scopul prezentei anexe este acela de a determina dispozițiile referitoare la omologarea furtunurilor flexibile pentru utilizarea cu GNC sau cu GNL. Prezenta anexă vizează trei tipuri de furtunuri flexibile pentru GNC (a), (b), (c) și un singur tip de furtun pentru GNL (d): (a) furtunuri pentru presiune înaltă (Clasa 0); (b) furtunuri pentru presiune medie (Clasa 1); (c) furtunuri pentru presiune joasă (Clasa 2); (d) furtunuri GNL (Clasa 5). 1. FURTUNURI DE MARE PRESIUNE, CLASIFICARE CLASA Specificații generale Furtunul trebuie astfel proiectat încât să suporte o presiune maximă de lucru de 1,5 ori mai mare decât presiunea de lucru (MPa) Furtunul trebuie astfel proiectat încât să suporte temperaturile menționate în anexa 5O Diametrul interior trebuie să fie în conformitate cu tabelul 1 din standardul ISO Construcția furtunului Furtunul trebuie să cuprindă un tub cu alezaj fin și un înveliș din material sintetic adecvat, ranforsat cu unul sau mai multe straturi intermediare Stratul (straturile) intermediar(e) de întărire trebuie să fie protejat(e) de un înveliș împotriva coroziunii. În cazul în care pentru stratul (straturile) de întărire este utilizat un material rezistent la coroziune (de exemplu, oțel inoxidabil), învelișul nu este necesar Căptușeala și învelișul trebuie să fie fine și fără pori, găuri sau elemente străine. O perforație intenționată în înveliș nu trebuie considerată o imperfecțiune Învelișul trebuie să fie perforat intenționat pentru a se evita formarea bulelor Atunci când învelișul este perforat, iar stratul intermediar este făcut dintr-un material care nu este rezistent la coroziune, stratul intermediar trebuie protejat împotriva coroziunii Specificații și încercări pentru căptușeală Rezistența la tracțiune și alungirea în cazul materialului din cauciuc și al elastomerilor termoplastici (TPE) Rezistența la tracțiune și alungirea până la rupere în conformitate cu ISO 37. Rezistență la tracțiune de minim 20 MPa și alungire până la rupere de minim 250 % Rezistența la n-pentan în conformitate cu ISO 1817 în următoarele condiții: (a) mediu: n-pentan; (b) temperatură: 23 C (toleranța conform ISO 1817); (c) perioada de scufundare: 72 de ore.

115 L 166/115 Cerințe: (a) variația maximă a volumului 20 %; (b) variația maximă a rezistenței la tracțiune 25 %; (c) variația maximă a alungirii la rupere 30 %. După stocarea în aer liber la o temperatură de 40 C timp de 48 de ore, masa nu trebuie să scadă cu mai mult de 5 % față de valoarea inițială Rezistența la îmbătrânire în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiții: (a) temperatură: 115 C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcționare minus 10 C); (b) perioada de expunere: 24 și 336 de ore. După îmbătrânire, epruvetele trebuie păstrate la 23 C și 50 % umiditate relativă timp de cel puțin 21 de zile înainte de efectuarea încercării la tracțiune conform punctului Cerințe: (a) variația maximă a rezistenței la tracțiune 35 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de rezistența la tracțiune a materialului după 24 de ore de îmbătrânire; (b) variația maximă a alungirii la rupere 25 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de alungirea la rupere a materialului după 24 de ore de îmbătrânire Rezistența la tracțiune și alungirea specifică materialelor termoplastice Rezistența la tracțiune și alungirea la rupere în conformitate cu ISO în următoarele condiții: (a) tip de epruvetă: tip 1 BA; (b) viteza de tracțiune: 20 mm/minut. Materialul trebuie să fie păstrat cel puțin 21 de zile la 23 C și la o umiditate relativă de 50 % înainte de încercare. Cerințe: (a) rezistența la tracțiune de minim 20 MPa; (b) alungirea la rupere de minim 100 % Rezistența la n-pentan în conformitate cu ISO 1817 în următoarele condiții: (a) mediu: n-pentan; (b) temperatură: 23 C (toleranța conform ISO 1817); (c) perioada de scufundare: 72 de ore. Cerințe: (a) variația maximă a volumului 2 %; (b) variația maximă a rezistenței la tracțiune 10 %; (c) variația maximă a alungirii la rupere 10 %. După stocarea în aer liber la o temperatură de 40 C timp de 48 de ore, masa nu trebuie să scadă cu mai mult de 5 % față de valoarea inițială Rezistența la îmbătrânire în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiții: (a) temperatură: 115 C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcționare minus 10 C); (b) perioada de expunere: 24 și 336 de ore.

116 L 166/ După îmbătrânire, epruvetele trebuie păstrate la 23 C și 50 % umiditate relativă timp de cel puțin 21 de zile înainte de efectuarea încercării la tracțiune conform punctului Cerințe: (a) variația maximă a rezistenței la tracțiune 35 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de rezistența la tracțiune a materialului după 24 de ore de îmbătrânire; (b) variația maximă a alungirii la rupere 25 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de alungirea la rupere a materialului după 24 de ore de îmbătrânire Specificații și metode de încercare pentru înveliș Rezistența la tracțiune și alungirea în cazul materialului din cauciuc și al elastomerilor termoplastici (TPE) Rezistența la tracțiune și alungirea până la rupere în conformitate cu ISO 37. Rezistență la tracțiune de minim 10 MPa și alungire până la rupere de minim 250 % Rezistența la n-hexan în conformitate cu ISO 1817 în următoarele condiții: (a) mediu: n-hexan; (b) temperatură: 23 C (toleranța conform ISO 1817); (c) perioada de scufundare: 72 de ore. Cerințe: (a) variația maximă a volumului 30 %; (b) variația maximă a rezistenței la tracțiune 35 %; (c) variația maximă a alungirii la rupere 35 % Rezistența la îmbătrânire în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiții: (a) temperatură: 115 C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcționare minus 10 C); (b) perioada de expunere: 24 și 336 de ore. După îmbătrânire, epruvetele trebuie păstrate la 23 C și 50 % umiditate relativă timp de cel puțin 21 de zile înainte de efectuarea încercării la tracțiune conform punctului Cerințe: (a) variația maximă a rezistenței la tracțiune 35 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de rezistența la tracțiune a materialului după 24 de ore de îmbătrânire; (b) variația maximă a alungirii la rupere 25 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de alungirea la rupere a materialului după 24 de ore de îmbătrânire Rezistența la tracțiune și alungirea specifică materialelor termoplastice Rezistența la tracțiune și alungirea la rupere în conformitate cu ISO în următoarele condiții: (a) tip de epruvetă: tip 1 BA; (b) viteza de tracțiune: 20 mm/minut. Materialul trebuie să fie păstrat cel puțin 21 de zile la 23 C și la o umiditate relativă de 50 % înainte de încercare. Cerințe: (a) rezistența la tracțiune de minim 20 MPa; (b) alungirea la rupere de minim 100 %.

117 L 166/ Rezistența la n-hexan în conformitate cu ISO 1817 în următoarele condiții: (a) mediu: n-hexan; (b) temperatură: 23 C (toleranța conform ISO 1817); (c) perioada de scufundare: 72 de ore. Cerințe: (a) variația maximă a volumului 2 %; (b) variația maximă a rezistenței la tracțiune 10 %; (c) variația maximă a alungirii la rupere 10 %. După stocarea în aer liber la o temperatură de 40 C timp de 48 de ore, masa nu trebuie să scadă cu mai mult de 5 % față de valoarea inițială Rezistența la îmbătrânire în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiții: (a) temperatură: 115 C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcționare minus 10 C); (b) perioada de expunere: 24 și 336 de ore. După îmbătrânire, epruvetele trebuie păstrate la 23 C și 50 % umiditate relativă timp de cel puțin 21 de zile înainte de efectuarea încercării la tracțiune conform punctului Cerințe: (a) variația maximă a rezistenței la tracțiune 20 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de rezistența la tracțiune a materialului după 24 de ore de îmbătrânire; (b) variația maximă a alungirii la rupere 50 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de alungirea la rupere a materialului după 24 de ore de îmbătrânire Rezistența la ozon Încercarea trebuie realizat în conformitate cu Standardul ISO 1431/ Epruvetele, care trebuie alungite până la o alungire de 20 %, se expun timp de 120 de ore la aer la 40 C cu o concentrație de ozon de 50 de părți la o sută de milioane Nu se tolerează nicio fisurare a epruvetelor Specificații pentru furtunurile fără racorduri Etanșeitate (permeabilitate) la gaz Un furtun cu o lungime liberă de 1 m trebuie conectat la un rezervor umplut cu propan lichid, la o temperatură de 23 ± 2 C Încercarea trebuie efectuată în conformitate cu metoda descrisă la standardul ISO Scurgerea prin peretele furtunului nu trebuie să depășească 95 cm 3 pe metru de furtun în 24 de ore Rezistența la temperatură joasă Încercarea trebuie efectuată în conformitate cu metoda descrisă la standardul ISO 4672:-1978 metoda B Temperatură de încercare: 40 C ± 3 C; sau 20 C ± 3 C, după caz Nu se tolerează nicio fisurare sau ruptură.

118 L 166/ Încercare la îndoire Un furtun gol, de o lungime de aproximativ 3,5 m, trebuie să suporte fără ruptură de de ori încercarea la îndoire alternantă descrisă în continuare. După încercare, furtunul trebuie să poată suporta presiunea de încercare menționată la punctul Încercarea trebuie efectuată atât pe furtunul nou, cât și pe furtun după îmbătrânire, conform standardului ISO 188, astfel cum se descrie la punctul și ulterior conform standardului ISO 1817, astfel cum se descrie la punctul de mai sus Figura 1 (doar cu titlu de exemplu) Diametrul interior al furtunului (mm) Raza de îndoire (mm) (figura 1) Distanța dintre axe (mm) (figura 1) Verticală b Orizontală a până la de la 13 la între 16 și Dispozitivul de încercare (figura 1) constă dintr-un cadru de oțel prevăzut cu două roți din lemn, cu o lățime a jantei de aproximativ 130 mm. Circumferința roților trebuie să fie canelată pentru ghidarea furtunului. Raza roților, măsurată până la baza canelurii, trebuie să fie cea indicată la punctul Planurile mediane longitudinale ale celor două roți trebuie să fie pe același plan vertical, iar distanța dintre axele roților trebuie să fie în conformitate cu valorile de la punctul Fiecare roată trebuie să se poată mișca liber în jurul axei sale. Un mecanism de propulsie trage furtunul pe roți la o viteză de patru mișcări complete pe minut Furtunul trebuie să fie instalat sub forma literei S pe roți (a se vedea figura 1). Partea care se rulează pe roata superioară trebuie să aibă la capăt o masă suficientă astfel încât furtunul să se așeze complet pe roți. Partea care se rulează pe roata inferioară este legată de mecanismul de propulsie. Mecanismul trebuie să fie astfel reglat încât furtunul să parcurgă o distanță totală de 1,2 m în ambele direcții Presiunea hidraulică de încercare și determinarea presiunii minime de plesnire Încercarea trebuie efectuată în conformitate cu metoda descrisă la standardul ISO 1402.

119 L 166/ Presiunea de încercare, egală cu 1,5 ori presiunea de lucru (MPa), trebuie aplicată timp de 10 minute, fără să existe scurgeri Presiunea de plesnire nu trebuie să fie mai mică de 45 MPa Racorduri Racordurile trebuie să fie fabricate din oțel sau din alamă, iar suprafața lor trebuie să fie rezistentă la coroziune Racordurile trebuie să fie de tipul celor cu sertizare Piulița neerlandeză trebuie să aibă pas UNF Conul de etanșeizare de tip piuliță neerlandeză trebuie să fie de tipul celui cu semiunghi vertical de 45 o Racordurile pot fi de tip piuliță neerlandeză sau de tip cuple rapide Racordurile tip cuple rapide nu pot fi deconectate fără măsuri specifice sau fără utilizarea unor unelte speciale Ansambluri furtun-racorduri Racordurile trebuie să fie astfel construite încât să nu fie necesară îndepărtarea învelișului, cu excepția cazului în care materialul de ranforsare a furtunului este un material rezistent la coroziune Ansamblul furtun-racorduri trebuie supus unei încercări la impuls în conformitate cu standardul ISO Încercarea trebuie efectuată cu ulei de circulație la o temperatură de 93 C și o presiune minimă de 26 MPa Furtunul trebuie supus la de impulsuri După încercarea la impuls, furtunul trebuie să poată suporta presiunea de încercare menționată la punctul Etanșeitate la gaz Ansamblul furtun-racorduri trebuie să suporte timp de cinci minute, fără nicio scurgere, o presiune a gazului egală cu 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) Marcaje Fiecare furtun trebuie să poarte, la intervale de maxim 0,5 m, următoarele marcaje de identificare perfect lizibile și indelebile, constând din caractere, cifre sau simboluri Denumirea sau marca comercială a producătorului Anul și luna de fabricație Dimensiunea și marcajul de tip Marca de identificare GNC Clasa Fiecare racord trebuie să poarte denumirea sau marca comercială a producătorului care a fabricat ansamblul. 2. FURTUNURI DE PRESIUNE MEDIE, CLASA Specificații generale Furtunul trebuie să fie astfel proiectat încât să suporte o presiune maximă de lucru de 3 MPa.

120 L 166/ Furtunul trebuie astfel proiectat încât să suporte temperaturile menționate în anexa 5O Diametrul interior trebuie să respecte valorile din tabelul 1 din standardul ISO Construcția furtunului Furtunul trebuie să cuprindă un tub cu alezaj fin și un înveliș din material sintetic adecvat, ranforsat cu unul sau mai multe straturi intermediare Stratul (straturile) intermediar(e) de întărire trebuie să fie protejat(e) de un înveliș împotriva coroziunii. În cazul în care pentru stratul (straturile) de întărire este utilizat un material rezistent la coroziune (de exemplu, oțel inoxidabil), învelișul nu este necesar Căptușeala și învelișul trebuie să fie fine și fără pori, găuri sau elemente străine. O perforație intenționată în înveliș nu trebuie considerată o imperfecțiune Specificații și încercări pentru căptușeală Rezistența la tracțiune și alungirea în cazul materialului din cauciuc și al elastomerilor termoplastici (TPE) Rezistența la tracțiune și alungirea la rupere în conformitate cu standardul ISO 37. Rezistență la tracțiune de minim 10 MPa și alungire până la rupere de minim 250 % Rezistența la n-pentan în conformitate cu ISO 1817 în următoarele condiții: (a) mediu: n-pentan; (b) temperatură: 23 C (toleranța conform ISO 1817); (c) perioada de scufundare: 72 de ore. Cerințe: (a) variația maximă a volumului 20 %; (b) variația maximă a rezistenței la tracțiune 25 %; (c) variația maximă a alungirii la rupere 30 %. După stocarea în aer liber la o temperatură de 40 C timp de 48 de ore, masa nu trebuie să scadă cu mai mult de 5 % față de valoarea inițială Rezistența la îmbătrânire în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiții: (a) temperatură: 115 C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcționare minus 10 C); (b) perioada de expunere: 24 și 336 de ore. După îmbătrânire, epruvetele trebuie păstrate la 23 C și 50 % umiditate relativă timp de cel puțin 21 de zile înainte de efectuarea încercării la tracțiune conform punctului Cerințe: (a) variația maximă a rezistenței la tracțiune 35 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de rezistența la tracțiune a materialului după 24 de ore de îmbătrânire; (b) variația maximă a alungirii la rupere 25 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de alungirea la rupere a materialului după 24 de ore de îmbătrânire Rezistența la tracțiune și alungirea specifică materialelor termoplastice Rezistența la tracțiune și alungirea la rupere în conformitate cu ISO în următoarele condiții: (a) tip de epruvetă: tip 1 BA; (b) viteza de tracțiune: 20 mm/minut.

121 L 166/121 Materialul trebuie să fie păstrat cel puțin 21 de zile la 23 C și la o umiditate relativă de 50 % înainte de încercare. Cerințe: (a) rezistența la tracțiune de minim 20 MPa; (b) alungirea la rupere de minim 100 % Rezistența la n-pentan în conformitate cu ISO 1817 în următoarele condiții: (a) mediu: n-pentan; (b) temperatură: 23 C (toleranța conform ISO 1817); (c) perioada de scufundare: 72 de ore. Cerințe: (a) variația maximă a volumului 2 %; (b) variația maximă a rezistenței la tracțiune 10 %; (c) variația maximă a alungirii la rupere 10 %. După stocarea în aer liber la o temperatură de 40 C timp de 48 de ore, masa nu trebuie să scadă cu mai mult de 5 % față de valoarea inițială Rezistența la îmbătrânire în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiții: (a) temperatură: 115 C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcționare minus 10 C); (b) perioada de expunere: 24 și 336 de ore. După îmbătrânire, epruvetele trebuie păstrate la 23 C și 50 % umiditate relativă timp de cel puțin 21 de zile înainte de efectuarea încercării la tracțiune conform punctului Cerințe: (a) variația maximă a rezistenței la tracțiune 35 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de rezistența la tracțiune a materialului după 24 de ore de îmbătrânire; (b) variația maximă a alungirii la rupere 25 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de alungirea la rupere a materialului după 24 de ore de îmbătrânire Specificații și metode de încercare pentru înveliș Rezistența la tracțiune și alungirea în cazul materialului din cauciuc și al elastomerilor termoplastici (TPE) Rezistența la tracțiune și alungirea până la rupere în conformitate cu ISO 37. Rezistență la tracțiune de minim 10 MPa și alungire până la rupere de minim 250 % Rezistența la n-hexan în conformitate cu ISO 1817 în următoarele condiții: (a) mediu: n-hexan; (b) temperatură: 23 C (toleranța conform ISO 1817); (c) perioada de scufundare: 72 de ore. Cerințe: (a) variația maximă a volumului 30 %; (b) variația maximă a rezistenței la tracțiune 35 %; (c) variația maximă a alungirii la rupere 35 %.

122 L 166/ Rezistența la îmbătrânire în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiții: (a) temperatură: 115 C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcționare minus 10 C); (b) perioada de expunere: 24 și 336 de ore. După îmbătrânire, epruvetele trebuie păstrate la 23 C și 50 % umiditate relativă timp de cel puțin 21 de zile înainte de efectuarea încercării la tracțiune conform punctului Cerințe: (a) variația maximă a rezistenței la tracțiune 35 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de rezistența la tracțiune a materialului după 24 de ore de îmbătrânire; (b) variația maximă a alungirii la rupere 25 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de alungirea la rupere a materialului după 24 de ore de îmbătrânire Rezistența la tracțiune și alungirea specifică materialelor termoplastice Rezistența la tracțiune și alungirea la rupere în conformitate cu ISO în următoarele condiții: (a) tip de epruvetă: tip 1 BA; (b) viteza de tracțiune: 20 mm/minut. Materialul trebuie să fie păstrat cel puțin 21 de zile la 23 C și la o umiditate relativă de 50 % înainte de încercare. Cerințe: (a) rezistența la tracțiune de minim 20 MPa; (b) alungirea la rupere de minim 100 % Rezistența la n-hexan în conformitate cu ISO 1817 în următoarele condiții: (a) mediu: n-hexan; (b) temperatură: 23 C (toleranța conform ISO 1817); (c) perioada de scufundare: 72 de ore. Cerințe: (a) variația maximă a volumului 2 %; (b) variația maximă a rezistenței la tracțiune 10 %; (c) variația maximă a alungirii la rupere 10 %. După stocarea în aer liber la o temperatură de 40 C timp de 48 de ore, masa nu trebuie să scadă cu mai mult de 5 % față de valoarea inițială Rezistența la îmbătrânire în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiții: (a) temperatură: 115 C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcționare minus 10 C); (b) perioada de expunere: 24 și 336 de ore. După îmbătrânire, epruvetele trebuie păstrate la 23 C și 50 % umiditate relativă timp de cel puțin 21 de zile înainte de efectuarea încercării la tracțiune conform punctului Cerințe: (a) variația maximă a rezistenței la tracțiune 20 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de rezistența la tracțiune a materialului după 24 de ore de îmbătrânire; (b) variația maximă a alungirii la rupere 50 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de alungirea la rupere a materialului după 24 de ore de îmbătrânire.

123 L 166/ Rezistența la ozon Încercarea trebuie realizat în conformitate cu Standardul ISO 1431/ Epruvetele, care trebuie întinse la o alungire de 20 %, se expun timp de 120 de ore la aer la 40 C, cu o concentrație de ozon de 50 de părți la o sută de milioane Nu se tolerează nicio fisurare a epruvetelor Specificații pentru furtunurile fără racorduri Etanșeitate (permeabilitate) la gaz Un furtun cu o lungime liberă de 1 m trebuie conectat la un rezervor umplut cu propan lichid, la o temperatură de 23 ± 2 C Încercarea trebuie efectuată în conformitate cu metoda descrisă la standardul ISO Scurgerea prin peretele furtunului nu trebuie să depășească 95 cm 3 pe metru de furtun în 24 de ore Rezistența la temperatură joasă Încercarea trebuie efectuată în conformitate cu metoda descrisă la standardul ISO 4672:-1978 metoda B Temperatură de încercare: 40 C ± 3 C; sau 20 C ± 3 C, după caz Nu se tolerează nicio fisurare sau ruptură Încercare la îndoire Un furtun gol, de o lungime de aproximativ 3,5 m, trebuie să suporte fără ruptură de de ori încercarea la îndoire alternantă descrisă în continuare. După încercare, furtunul trebuie să poată suporta presiunea de încercare menționată la punctul de mai jos. Încercarea trebuie efectuată atât pe furtunul nou, cât și pe furtun după îmbătrânire, conform standardului ISO 188, astfel cum se descrie la punctul și ulterior conform standardului ISO 1817, astfel cum se descrie la punctul de mai sus Figura 2 (doar cu titlu de exemplu) Diametrul interior al furtunului (mm) Raza de îndoire (mm) (figura 2) Distanța dintre axe (mm) (figura 2) Verticală b Orizontală a până la de la 13 la între 16 și

124 L 166/ Dispozitivul de încercare (figura 2) constă dintr-un cadru de oțel prevăzut cu două roți din lemn, cu o lățime a jantei de aproximativ 130 mm. Circumferința roților trebuie să fie canelată pentru ghidarea furtunului. Raza roților, măsurată până la baza canelurii, trebuie să fie cea indicată la punctul Planurile mediane longitudinale ale celor două roți trebuie să fie pe același plan vertical, iar distanța dintre axele roților trebuie să fie în conformitate cu valorile de la punctul Fiecare roată trebuie să se poată mișca liber în jurul axei sale. Un mecanism de propulsie trage furtunul pe roți la o viteză de patru mișcări complete pe minut Furtunul trebuie să fie instalat sub forma literei S pe roți (a se vedea figura 2). Partea care se rulează pe roata superioară trebuie să aibă la capăt o masă suficientă astfel încât furtunul să se așeze complet pe roți. Partea care se rulează pe roata inferioară este legată de mecanismul de propulsie. Mecanismul trebuie să fie astfel reglat încât furtunul să parcurgă o distanță totală de 1,2 m în ambele direcții Presiunea hidraulică de încercare Încercarea trebuie efectuată în conformitate cu metoda descrisă la standardul ISO Presiunea de încercare de 3 MPa trebuie aplicată timp de 10 minute, fără să existe scurgeri Racorduri În cazul în care un racord este montat pe furtun, trebuie îndeplinite următoarele condiții Racordurile trebuie să fie fabricate din oțel sau din alamă, iar suprafața lor trebuie să fie rezistentă la coroziune Racordurile trebuie să fie de tipul celor cu sertizare Racordurile pot fi de tip piuliță neerlandeză sau de tip cuple rapide Racordurile tip cuple rapide nu pot fi deconectate fără măsuri specifice sau fără utilizarea unor unelte speciale Ansambluri furtun-racorduri Racordurile trebuie să fie astfel construite încât să nu fie necesară îndepărtarea învelișului, cu excepția cazului în care materialul de ranforsare a furtunului este un material rezistent la coroziune Ansamblul furtun-racorduri trebuie supus unei încercări la impuls în conformitate cu standardul ISO Încercarea trebuie efectuată cu ulei circulant la o temperatură de 93 C și o presiune minimă egală cu 1,5 ori presiunea maximă de lucru Furtunul trebuie supus la de impulsuri După încercarea la impuls, furtunul trebuie să poată suporta presiunea de încercare menționată la punctul Etanșeitate la gaz Ansamblul furtun-racorduri trebuie să suporte timp de cinci minute o presiune a gazului de 3 MPa fără să existe scurgeri.

125 L 166/ Marcaje Fiecare furtun trebuie să poarte, la intervale de maxim 0,5 m, următoarele marcaje de identificare perfect lizibile și indelebile, constând din caractere, cifre sau simboluri Denumirea comercială sau marca comercială a producătorului Anul și luna de fabricație Dimensiunea și marcajul de tip Marca de identificare GNC Clasa Fiecare racord trebuie să poarte denumirea sau marca comercială a producătorului care a fabricat ansamblul. 3. FURTUNURI DE JOASĂ PRESIUNE, CLASA Specificații generale Furtunul trebuie să fie astfel proiectat încât să suporte o presiune maximă de lucru de 450 kpa Furtunul trebuie astfel proiectat încât să suporte temperaturile menționate în anexa 5O Diametrul interior trebuie să respecte valorile din tabelul 1 din standardul ISO (Nealocat) 3.3. Specificații și încercări pentru căptușeală Rezistența la tracțiune și alungirea în cazul materialului din cauciuc și al elastomerilor termoplastici (TPE) Rezistența la tracțiune și alungirea la rupere în conformitate cu standardul ISO 37. Rezistență la tracțiune de minim 10 MPa și alungire până la rupere de minim 250 % Rezistența la n-pentan în conformitate cu standardul ISO 1817 în următoarele condiții: (a) mediu: n-pentan; (b) temperatură: 23 C (toleranța conform ISO 1817); (c) perioada de scufundare: 72 de ore. Cerințe: (a) variația maximă a volumului 20 %; (b) variația maximă a rezistenței la tracțiune 25 %; (c) variația maximă a alungirii la rupere 30 %. După stocarea în aer liber la o temperatură de 40 C timp de 48 de ore, masa nu trebuie să scadă cu mai mult de 5 % față de valoarea inițială Rezistența la îmbătrânire în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiții: (a) temperatură: 115 C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcționare minus 10 C); (b) perioada de expunere: 24 și 336 de ore. După îmbătrânire, epruvetele trebuie păstrate la 23 C și 50 % umiditate relativă timp de cel puțin 21 de zile înainte de efectuarea încercării la tracțiune conform punctului

126 L 166/ Cerințe: (a) variația maximă a rezistenței la tracțiune 35 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de rezistența la tracțiune a materialului după 24 de ore de îmbătrânire; (b) variația maximă a alungirii la rupere 25 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de alungirea la rupere a materialului după 24 de ore de îmbătrânire Rezistența la tracțiune și alungirea specifică materialelor termoplastice Rezistența la tracțiune și alungirea la rupere în conformitate cu ISO în următoarele condiții: (a) tip de epruvetă: tip 1 BA; (b) viteza de tracțiune: 20 mm/minut. Materialul trebuie să fie păstrat cel puțin 21 de zile la 23 C și la o umiditate relativă de 50 % înainte de încercare. Cerințe: (a) rezistența la tracțiune de minim 20 MPa; (b) alungirea la rupere de minim 100 % Rezistența la n-pentan în conformitate cu ISO 1817 în următoarele condiții: (a) mediu: n-pentan; (b) temperatură: 23 C (toleranța conform ISO 1817); (c) perioada de scufundare: 72 de ore. Cerințe: (a) variația maximă a volumului 2 %; (b) variația maximă a rezistenței la tracțiune 10 %; (c) variația maximă a alungirii la rupere 10 %. După stocarea în aer liber la o temperatură de 40 C timp de 48 de ore, masa nu trebuie să scadă cu mai mult de 5 % față de valoarea inițială Rezistența la îmbătrânire în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiții: (a) temperatură 115 C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcționare minus 10 C); (b) perioada de expunere: 24 și 336 de ore. După îmbătrânire, epruvetele trebuie păstrate la 23 C și 50 % umiditate relativă timp de cel puțin 21 de zile înainte de efectuarea încercării la tracțiune conform punctului Cerințe: (a) variația maximă a rezistenței la tracțiune 35 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de rezistența la tracțiune a materialului după 24 de ore de îmbătrânire; (b) variația maximă a alungirii la rupere 25 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de alungirea la rupere a materialului după 24 de ore de îmbătrânire Specificații și metode de încercare pentru înveliș Rezistența la tracțiune și alungirea în cazul materialului din cauciuc și al elastomerilor termoplastici (TPE) Rezistența la tracțiune și alungirea la rupere în conformitate cu ISO 37. Rezistență la tracțiune de minim 10 MPa și alungire până la rupere de minim 250 %.

127 L 166/ Rezistența la n-hexan în conformitate cu ISO 1817 în următoarele condiții: (a) mediu: n-hexan; (b) temperatură: 23 C (toleranța conform ISO 1817); (c) perioada de scufundare: 72 de ore. Cerințe: (a) variația maximă a volumului 30 %; (b) variația maximă a rezistenței la tracțiune 35 %; (c) variația maximă a alungirii la rupere 35 % Rezistența la îmbătrânire în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiții: (a) temperatură: 115 C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcționare minus 10 C); (b) perioada de expunere: 24 și 336 de ore. După îmbătrânire, epruvetele trebuie păstrate la 23 C și 50 % umiditate relativă timp de cel puțin 21 de zile înainte de efectuarea încercării la tracțiune conform punctului Cerințe: (a) variația maximă a rezistenței la tracțiune 35 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de rezistența la tracțiune a materialului după 24 de ore de îmbătrânire; (b) variația maximă a alungirii la rupere 25 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de alungirea la rupere a materialului după 24 de ore de îmbătrânire Rezistența la tracțiune și alungirea specifică materialelor termoplastice Rezistența la tracțiune și alungirea la rupere în conformitate cu ISO în următoarele condiții: (a) tip de epruvetă: tip 1 BA; (b) viteza de tracțiune: 20 mm/minut. Materialul trebuie să fie păstrat cel puțin 21 de zile la 23 C și la o umiditate relativă de 50 % înainte de încercare. Cerințe: (a) rezistența la tracțiune de minim 20 MPa; (b) alungirea la rupere de minim 100 % Rezistența la n-hexan în conformitate cu ISO 1817 în următoarele condiții: (a) mediu: n-hexan; (b) temperatură: 23 C (toleranța conform ISO 1817); (c) perioada de scufundare: 72 de ore. Cerințe: (a) variația maximă a volumului 2 %; (b) variația maximă a rezistenței la tracțiune 10 %; (c) variația maximă a alungirii la rupere 10 %. După stocarea în aer liber la o temperatură de 40 C timp de 48 de ore, masa nu trebuie să scadă cu mai mult de 5 % față de valoarea inițială.

128 L 166/ Rezistența la îmbătrânire în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiții: (a) temperatură: 115 C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcționare minus 10 C); (b) perioada de expunere: 24 și 336 de ore. După îmbătrânire, epruvetele trebuie păstrate la 23 C și 50 % umiditate relativă timp de cel puțin 21 de zile înainte de efectuarea încercării la tracțiune conform punctului Cerințe: (a) variația maximă a rezistenței la tracțiune 20 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de rezistența la tracțiune a materialului după 24 de ore de îmbătrânire; (b) variația maximă a alungirii la rupere 50 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de alungirea la rupere a materialului după 24 de ore de îmbătrânire Rezistența la ozon Încercarea trebuie realizat în conformitate cu Standardul ISO 1431/ Epruvetele, care trebuie întinse la o alungire de 20 %, se expun la aer timp de 120 de ore la 40 C și o umiditate relativă de 50 % ± 10 %, cu o concentrație de ozon de 50 părți la o sută de milioane Nu se tolerează nicio fisurare a epruvetelor Specificații pentru furtunurile fără racorduri Etanșeitate (permeabilitate) la gaz Un furtun cu o lungime liberă de 1 m trebuie conectat la un rezervor umplut cu propan lichid, la o temperatură de 23 ± 2 C Încercarea trebuie efectuată în conformitate cu metoda descrisă la standardul ISO Scurgerea prin peretele furtunului nu trebuie să depășească 95 cm 3 pe metru de furtun în 24 de ore Rezistența la temperatură joasă Încercarea trebuie efectuată în conformitate cu metoda descrisă la standardul ISO 4672 metoda B Temperatură de încercare: 40 C ± 3 C; sau 20 C ± 3 C, după caz Nu se tolerează nicio fisurare sau ruptură Rezistența la temperatură înaltă O bucată de furtun, presurizată la 450 kpa, cu o lungime minimă de 0,5 m, trebuie introdusă într-un cuptor la o temperatură de 120 C ± 2 C timp de 24 de ore. Încercarea trebuie efectuată atât pe furtunul nou, cât și pe furtun după îmbătrânire conform standardului ISO 188, astfel cum este descris la punctul , și ulterior conform standardului ISO 1817, astfel cum este descris la punctul Scurgerea prin peretele furtunului nu trebuie să depășească 95 cm 3 pe metru de furtun în 24 de ore După încercare, furtunul trebuie să suporte presiunea de încercare de 50 kpa timp de 10minute. Scurgerea prin peretele furtunului nu trebuie să depășească 95 cm 3 pe metru de furtun în 24 de ore.

129 L 166/ Încercare la îndoire Un furtun gol, de o lungime de aproximativ 3,5 m, trebuie să suporte fără ruptură de de ori încercarea la îndoire alternantă descrisă în continuare Figura 3 (doar cu titlu de exemplu) (Unde: a = 102 mm; b = 241 mm) Dispozitivul de încercare (figura 3) constă dintr-un cadru de oțel, prevăzut cu două roți din lemn, cu o lățime a jantei de aproximativ 130 mm. Circumferința roților trebuie să fie canelată pentru ghidarea furtunului. Raza roților, măsurată până la baza canelurii, trebuie să fie de 102 mm. Planurile mediane longitudinale ale celor două roți trebuie să fie pe același plan vertical. Distanța dintre axele roților trebuie să fie de 241 mm pe verticală și de 102 mm pe orizontală. Fiecare roată trebuie să se poată mișca liber în jurul axei sale. Un mecanism de propulsie trage furtunul pe roți la o viteză de patru mișcări complete pe minut Furtunul trebuie să fie instalat sub forma literei S pe roți (a se vedea figura 3). Partea care se rulează pe roata superioară trebuie să aibă la capăt o masă suficientă astfel încât furtunul să se așeze complet pe roți. Partea care se rulează pe roata inferioară este legată de mecanismul de propulsie. Mecanismul trebuie să fie astfel reglat încât furtunul să parcurgă o distanță totală de 1,2 m în ambele direcții Marcaje Fiecare furtun trebuie să poarte, la intervale de maxim 0,5 m, următoarele marcaje de identificare perfect lizibile și indelebile, constând din caractere, cifre sau simboluri Denumirea comercială sau marca comercială a producătorului Anul și luna de fabricație Dimensiunea și marcajul de tip Marcajul de identificare GNC clasa Fiecare racord trebuie să poarte denumirea sau marca comercială a producătorului care a fabricat ansamblul.

130 L 166/ FURTUNURI GNL, CLASA Specificații generale Furtunul trebuie să fie astfel proiectat încât să suporte o presiune maximă de lucru egală cu 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) declarată de producător Furtunul trebuie să fie astfel proiectat încât să suporte temperaturile indicate în anexa 5O pentru clasa Diametrul interior trebuie să respecte valorile din tabelul 1 din standardul ISO Construcția furtunului Furtunul trebuie să suporte temperaturile prevăzute pentru clasa Stratul (straturile) intermediar(e) de întărire trebuie să fie protejat(e) de un înveliș împotriva coroziunii. În cazul în care pentru stratul (straturile) de întărire este utilizat un material rezistent la coroziune (de exemplu, oțel inoxidabil), învelișul nu este necesar Căptușeala și învelișul trebuie să fie fine și fără pori, găuri sau elemente străine. O perforație intenționată în înveliș nu trebuie considerată o imperfecțiune Învelișul trebuie să fie perforat intenționat pentru a se evita formarea bulelor Atunci când învelișul este perforat, iar stratul intermediar este făcut dintr-un material care nu este rezistent la coroziune, stratul intermediar trebuie protejat împotriva coroziunii Specificații și încercări pentru căptușeală Rezistența la tracțiune și alungirea în cazul elastomerilor termoplastici (TPE) Rezistența la tracțiune și alungirea până la rupere în conformitate cu ISO 37. Rezistență la tracțiune de minim 20 MPa și alungire până la rupere de minim 250 % Rezistența la n-pentan în conformitate cu ISO 1817 în următoarele condiții: (a) mediu: n-pentan; (b) temperatură: 23 C (toleranța conform ISO 1817); (c) perioada de scufundare: 72 de ore. Cerințe: (a) variația maximă a volumului 20 %; (b) variația maximă a rezistenței la tracțiune 25 %; (c) variația maximă a alungirii la rupere 30 %. După stocarea în aer liber la o temperatură de 40 C timp de 48 de ore, masa nu trebuie să scadă cu mai mult de 5 % față de valoarea inițială Rezistența la îmbătrânire în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiții: (a) temperatură: 115 C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcționare minus 10 C); (b) perioada de expunere: 24 și 336 de ore. După îmbătrânire, epruvetele trebuie păstrate la 23 C și 50 % umiditate relativă timp de cel puțin 21 de zile înainte de efectuarea încercării la tracțiune conform punctului din prezenta anexă.

131 L 166/131 Cerințe: (a) variația maximă a rezistenței la tracțiune 35 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de rezistența la tracțiune a materialului după 24 de ore de îmbătrânire; (b) variația maximă a alungirii la rupere 25 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de alungirea la rupere a materialului după 24 de ore de îmbătrânire Rezistența la tracțiune și alungirea specifică materialelor termoplastice Rezistența la tracțiune și alungirea la rupere în conformitate cu ISO în următoarele condiții: (a) tip de epruvetă: tip 1 BA; (b) viteza de tracțiune: 20 mm/minut. Materialul trebuie să fie păstrat cel puțin 21 de zile la 23 C și la o umiditate relativă de 50 % înainte de încercare. Cerințe: (a) rezistența la tracțiune de minim 20 MPa; (b) alungirea la rupere de minim 100 % Rezistența la n-pentan în conformitate cu ISO 1817 în următoarele condiții: (a) mediu: n-pentan; (b) temperatură: 23 C (toleranța conform ISO 1817); (c) perioada de scufundare: 72 de ore. Cerințe: (a) variația maximă a volumului 2 %; (b) variația maximă a rezistenței la tracțiune 10 %; (c) variația maximă a alungirii la rupere 10 %. După stocarea în aer liber la o temperatură de 40 C timp de 48 de ore, masa nu trebuie să scadă cu mai mult de 5 % față de valoarea inițială Rezistența la îmbătrânire în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiții: (a) temperatură: 115 C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcționare minus 10 C); (b) perioada de expunere: 24 și 336 de ore. După îmbătrânire, epruvetele trebuie păstrate la 23 C și 50 % umiditate relativă timp de cel puțin 21 de zile înainte de efectuarea încercării la tracțiune conform punctului din prezenta anexă. Cerințe: (a) variația maximă a rezistenței la tracțiune 35 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de rezistența la tracțiune a materialului după 24 de ore de îmbătrânire; (b) variația maximă a alungirii la rupere 25 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de alungirea la rupere a materialului după 24 de ore de îmbătrânire Specificații și metode de încercare pentru înveliș Rezistența la tracțiune și alungirea în cazul elastomerilor termoplastici (TPE) Rezistența la tracțiune și alungirea până la rupere în conformitate cu ISO 37. Rezistență la tracțiune de minim 10 MPa și alungire până la rupere de minim 250 %.

132 L 166/ Rezistența la n-hexan în conformitate cu ISO 1817 în următoarele condiții: (a) mediu: n-hexan; (b) temperatură: 23 C (toleranța conform ISO 1817); (c) perioada de scufundare: 72 de ore. Cerințe: (a) variația maximă a volumului 30 %; (b) variația maximă a rezistenței la tracțiune 35 %; (c) variația maximă a alungirii la rupere 35 % Rezistența la îmbătrânire în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiții: (a) temperatură: 115 C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcționare minus 10 C); (b) perioada de expunere: 24 și 336 de ore. După îmbătrânire, epruvetele trebuie păstrate la 23 C și 50 % umiditate relativă timp de cel puțin 21 de zile înainte de efectuarea încercării la tracțiune conform punctului din prezenta anexă. Cerințe: (a) variația maximă a rezistenței la tracțiune 35 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de rezistența la tracțiune a materialului după 24 de ore de îmbătrânire; (b) variația maximă a alungirii la rupere 25 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de alungirea la rupere a materialului după 24 de ore de îmbătrânire Rezistența la tracțiune și alungirea specifică materialelor termoplastice Rezistența la tracțiune și alungirea la rupere în conformitate cu ISO în următoarele condiții: (a) tip de epruvetă: tip 1 BA; (b) viteza de tracțiune: 20 mm/minut. Materialul trebuie să fie păstrat cel puțin 21 de zile la 23 C și la o umiditate relativă de 50 % înainte de încercare. Cerințe: (a) rezistența la tracțiune de minim 20 MPa; (b) alungirea la rupere de minim 100 % Rezistența la n-hexan în conformitate cu ISO 1817 în următoarele condiții: (a) mediu: n-hexan; (b) temperatură: 23 C (toleranța conform ISO 1817); (c) perioada de scufundare: 72 de ore. Cerințe: (a) variația maximă a volumului 2 %; (b) variația maximă a rezistenței la tracțiune 10 %; (c) variația maximă a alungirii la rupere 10 %. După stocarea în aer liber la o temperatură de 40 C timp de 48 de ore, masa nu trebuie să scadă cu mai mult de 5 % față de valoarea inițială.

133 L 166/ Rezistența la îmbătrânire în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiții: (a) temperatură: 115 C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcționare minus 10 C); (b) perioada de expunere: 24 și 336 de ore. După îmbătrânire, epruvetele trebuie păstrate la 23 C și 50 % umiditate relativă timp de cel puțin 21 de zile înainte de efectuarea încercării la tracțiune conform punctului din prezenta anexă. Cerințe: (a) variația maximă a rezistenței la tracțiune 20 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de rezistența la tracțiune a materialului după 24 de ore de îmbătrânire; (b) variația maximă a alungirii la rupere 50 % după o îmbătrânire de 336 de ore față de alungirea la rupere a materialului după 24 de ore de îmbătrânire Rezistența la ozon Încercarea trebuie realizat în conformitate cu Standardul ISO 1431/ Epruvetele, care trebuie întinse la o alungire de 20 %, se expun timp de 120 de ore la aer la 40 C, cu o concentrație de ozon de 50 părți la o sută de milioane Nu se tolerează nicio fisurare a epruvetelor Specificații pentru furtunurile fără racorduri Etanșeitate (permeabilitate) la gaz Un furtun cu o lungime liberă de 1 m trebuie conectat la un rezervor umplut cu propan lichid, la o temperatură de 23 ± 2 C Încercarea trebuie efectuată în conformitate cu metoda descrisă la standardul ISO Scurgerea prin peretele furtunului nu trebuie să depășească 95 cm 3 pe metru de furtun în 24 de ore Rezistența la temperatură joasă Încercarea trebuie efectuată în conformitate cu metoda descrisă la standardul ISO , metoda B Temperatură de încercare: 163 C (valorile echivalente sunt indicate în tabelul din anexa 5O) Nu se tolerează nicio fisurare sau ruptură Încercare la îndoire Încercarea trebuie efectuată în conformitate cu metoda descrisă la standardul ISO : Presiunea hidraulică de încercare și determinarea presiunii minime de plesnire Încercarea trebuie efectuată în conformitate cu metoda descrisă la standardul ISO Temperatură de încercare: 163 C (valorile echivalente sunt indicate în tabelul din anexa 5O) Presiunea de încercare, egală cu o 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) declarată de producător, trebuie aplicată timp de 10 minute fără să existe scurgeri Presiunea de plesnire nu trebuie să fie mai mică de 2,25 ori presiunea de lucru declarată de producător (MPa) Tracțiune Încercarea trebuie efectuată în conformitate cu metoda descrisă la standardul ISO :2012

134 L 166/ Conductivitate electrică Încercarea trebuie efectuată în conformitate cu metoda descrisă la standardul ISO : Vibrație Se montează o extremitate a aparatului de încercare pe suportul static, iar cealaltă extremitate pe capul vibrant, astfel încât furtunul să fie curbat la o rază de îndoire de 180 fără să se îndoaie. Utilizând fluid criogenic, se presurizează epruveta la presiunea de lucru declarată de producător. Temperatură de încercare: 163 C (valorile echivalente sunt indicate în tabelul din anexa 5O). Piesa componentă este pusă să vibreze timp de 30 minute, sub presiune, fiind sigilată în aval de-a lungul fiecăreia dintre cele trei axe ortogonale, la cea mai mare frecvență de rezonanță stabilită după cum urmează: (a) printr-o accelerație de 1,5 g; (b) într-un interval al frecvenței sinusoidale cuprins între 10 Hz și 500 Hz; (c) cu o durată de baleiaj de 10 minute. Dacă frecvența de rezonanță nu se situează în acest interval, încercarea trebuie efectuată la 500 Hz. La terminarea încercării, furtunul nu trebuie să prezinte niciun indiciu de oboseală, de fisuri sau de deteriorări și trebuie să fie încercat la o presiune de încercare egală cu 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) declarată de producător. Această presiune trebuie aplicată timp de 10 minute, fără să existe scurgeri Racorduri Racordurile trebuie să fie fabricate din oțel inoxidabil austenitic Racordurile trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul Ansambluri furtun-racorduri Racordurile trebuie să fie astfel construite încât să nu fie necesară îndepărtarea învelișului, cu excepția cazului în care materialul de ranforsare a furtunului este un material rezistent la coroziune Ansamblul furtun-racorduri trebuie supus unei încercări la impuls în conformitate cu standardul ISO Temperatură de încercare: 163 C (valorile echivalente sunt indicate în tabelul din anexa 5O) Încercarea trebuie efectuată cu un fluid criogenic la temperatura indicată în anexa 5O pentru clasa 5 și la o presiune minimă a presiunii de lucru declarate de producător Furtunul trebuie supus la de impulsuri După încercarea la impuls, furtunul trebuie să poată suporta presiunea de încercare menționată la punctul Etanșeitate la gaz Ansamblul furtun-racorduri trebuie să suporte timp de cinci minute, fără nicio scurgere la temperatură criogenică, o presiune a gazului egală cu 1,5 ori presiunea de lucru (MPa). Temperatură de încercare: 163 C (valorile echivalente sunt indicate în tabelul din anexa 5O) Marcaje Fiecare furtun trebuie să poarte, la intervale de maxim 0,5 m, următoarele marcaje de identificare perfect lizibile și indelebile, constând din caractere, cifre sau simboluri Denumirea comercială sau marca comercială a producătorului.

135 L 166/ Anul și luna de fabricație Dimensiunea și marcajul de tip Marca de identificare GNL Clasa Fiecare racord trebuie să poarte denumirea sau marca comercială a producătorului care a fabricat ansamblul. ANEXA 4C DISPOZIȚII PRIVIND OMOLOGAREA FILTRULUI GNC 1. PREZENTA ANEXĂ STABILEȘTE DISPOZIȚIILE CU PRIVIRE LA OMOLOGAREA FILTRULUI GNC. 2. CONDIȚII DE FUNCȚIONARE 2.1. Filtrul GNC trebuie să fie astfel proiectat încât să funcționeze la temperaturile indicate în anexa 5O Filtrul GNC trebuie clasificat în funcție de presiunea maximă de lucru (a se vedea figura 1-1 de la punctul 3 din prezentul regulament): clasa 0: filtrul GNC trebuie să fie astfel proiectat încât să suporte o presiune egală cu de 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) clasa 1 și clasa 2: filtrul GNC trebuie să fie astfel proiectat încât să suporte o presiune de două ori mai mare decât presiunea de lucru clasa 3: filtrul GNC trebuie să fie astfel proiectat încât să suporte o presiune de două ori mai mare decât presiunea de deschidere a supapei de siguranță, la care este supus Materialele filtrului GNC care intră în contact cu GNC în timpul funcționării trebuie să fie compatibile cu acest tip de gaz (a se vedea anexa 5D) Componenta trebuie să fie conformă la procedurile de încercare pentru componentele clasei, în conformitate cu schema din Figura 1-1 de la punctul 3 din prezentul regulament.

136 L 166/ ANEXA 4D DISPOZIȚII PRIVIND OMOLOGAREA REGULATORULUI DE PRESIUNE GNC 1. PREZENTA ANEXĂ STABILEȘTE DISPOZIȚIILE CU PRIVIRE LA OMOLOGAREA REGULATORULUI DE PRESIUNE. 2. REGULATORUL DE PRESIUNE GNC 2.1. Materialul din care este fabricat regulatorul și care intră în contact cu gazul natural comprimat în timpul funcționării trebuie să fie compatibil cu GNC de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexa 5D Materialele din care este fabricat regulatorul și care intră în contact cu fluidul de transfer de căldură al regulatorului în timpul funcționării trebuie să fie compatibile cu fluidul respectiv Componenta trebuie să fie conformă la procedurile de încercare prevăzute în clasa 0 pentru părțile supuse presiunii înalte și în clasele 1, 2, 3, și 4 pentru părțile supuse presiunii medii și joase Încercare de durabilitate (funcționare continuă) a regulatorului de presiune GNC: Regulatorul trebuie să suporte de cicluri fără a se defecta atunci când este încercat în conformitate cu următoarea procedură. Dacă nivelurile de reglare a presiunii sunt distincte, presiunea de serviciu menționată la literele (a)-(f) se consideră a fi presiunea de lucru din amonte. (a) Se supune regulatorul la 95 % din numărul total de cicluri, la temperatura camerei și la presiunea de serviciu. Fiecare ciclu trebuie să înceapă cu un debit până când se ajunge la o presiune la orificiul de ieșire stabilă, după care, în interval de 1 s, fluxul de gaz este oprit printr-o supapă în aval până când se stabilizează presiunea de închidere în aval. Presiuni la orificiu de ieșire stabilizate înseamnă presiunea stabilită ± 15 % timp de cel puțin 5 s. (b) Se repetă ciclic presiunea la intrare a regulatorului de 1 % ori din numărul total de cicluri la temperatura camerei, de la 100 % până la 50 % din presiunea de serviciu. Durata fiecărui ciclu nu trebuie să fie mai mică de 10 s. (c) Se repetă procedura ciclurilor de la litera (a) la temperatura de 120 C, la presiunea de serviciu, de 1 % ori din numărul total de cicluri. (d) Se repetă procedura ciclurilor de la litera (b) la temperatura de 120 C, la presiunea de serviciu, pentru 1 % din numărul total de cicluri. (e) Se repetă procedura ciclurilor de la litera (a) la temperatura de 40 C sau de 20 C, după caz, la 50 % din presiunea de serviciu, pentru 1 % din numărul total de cicluri. (f) Se repetă procedura ciclurilor de la litera (b) la temperatura de 40 C sau de 20 C, după ca, la 50 % din presiunea de serviciu, pentru 1 % din numărul total de cicluri. (g) La sfârșitul tuturor încercărilor descrise la literele (a), (b), (c), (d), (e) și (f), regulatorul trebuie să fie etanș (a se vedea anexa 5B) la temperaturi de 40 C sau de 20 C, după caz, precum și la temperatura camerei și la temperatura de C. 3. CLASIFICAREA ȘI PRESIUNILE DE ÎNCERCARE 3.1. Componenta regulatorului de presiune care intră în contact cu presiunea rezervorului este considerată ca aparținând clasei Componenta de clasă 0 a regulatorului de presiune trebuie să fie etanșă (a se vedea anexa 5B) la o presiune egală cu până la 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) cu orificiul/orificiile de ieșire a părții respective închis(e) Componenta de clasă 0 a regulatorului de presiune trebuie să suporte o presiune egală cu până la de 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) Componenta de clasă 1 și de clasă 2 a regulatorului de presiune GNC trebuie să fie etanșă (a se vedea anexa 5B) la o presiune de până la de două ori mai mare decât presiunea de lucru.

137 L 166/ Componenta de clasă 1 și de clasă 2 a regulatorului de presiune GNC trebuie să suporte o presiune de până la de două ori mai mare decât presiunea de lucru Componenta de clasă 3 a regulatorului de presiune trebuie să suporte o presiune de până la de două ori mai mare decât presiunea de deschidere a supapei de siguranță, la care este supusă Regulatorul de presiune trebuie să fie astfel proiectat încât să funcționeze la temperaturile indicate în anexa 5O. ANEXA 4E DISPOZIȚII PRIVIND OMOLOGAREA SENZORILOR DE PRESIUNE ȘI DE TEMPERATURĂ GNC 1. PREZENTA ANEXĂ STABILEȘTE DISPOZIȚIILE CU PRIVIRE LA OMOLOGAREA SENZORILOR DE PRESIUNE ȘI DE TEMPERATURĂ GNC. 2. SENZORII DE PRESIUNE ȘI DE TEMPERATURĂ GNC 2.1. Materialul din care sunt fabricate senzorii de presiune și de temperatură și care intră în contact cu GNC în timpul funcționării trebuie să fie compatibil cu GNC de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexa 5D Senzorii de presiune și de temperatură GNC sunt încadrați într-o clasă în conformitate cu schema 1-1 de la punctul 3 din prezentul regulament. 3. CLASIFICAREA ȘI PRESIUNILE DE ÎNCERCARE 3.1. Componenta senzorilor de presiune și de temperatură GNC care intră în contact cu presiunea rezervorului este considerată ca aparținând clasei Componenta de clasă 0 a senzorilor de presiune și de temperatură GNC trebuie să fie etanșă la o presiune de până la 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) (a se vedea anexa 5B) Componenta de clasă 0 a senzorilor de presiune și de temperatură GNC trebuie să suporte o presiune de până la 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) Componenta de clasă 1 și de clasă 2 a senzorilor de presiune și de temperatură GNC trebuie să fie etanșă la o presiune de până la de două ori presiunea de lucru (a se vedea anexa 5B) Componenta de clasă 1 și de clasă 2 a senzorilor de presiune și de temperatură GNC trebuie să suporte o presiune de până la de două ori mai mare decât presiunea de lucru Componenta de clasă 3 a senzorilor de presiune și de temperatură GNC trebuie să suporte o presiune de până la de două ori mai mare decât presiunea de deschidere a supapei de siguranță, la care este supusă Senzorii de presiune și de temperatură GNC trebuie să fie astfel concepuți încât să funcționeze la temperaturile indicate în anexa 5O Sistemul electric, dacă există, trebuie să fie izolat de corpul senzorilor de presiune și de temperatură. Rezistența de izolație trebuie să fie de > 10 ΜΩ.

138 L 166/ ANEXA 4F DISPOZIȚII PRIVIND OMOLOGAREA UNITĂȚII DE UMPLERE GNC (RECEPTACUL) 1. PREZENTA ANEXĂ STABILEȘTE DISPOZIȚIILE CU PRIVIRE LA OMOLOGAREA UNITĂȚII DE UMPLERE GNC. 2. UNITATEA DE UMPLERE GNC 2.1. Unitatea de umplere GNC trebuie să fie conformă cerințelor de la punctul 3 și să aibă dimensiunile indicate la punctul Se consideră că unitățile de umplere GNC proiectate în conformitate cu ISO , prima ediție, din 1 noiembrie 2004 ( 1 ), sau cu ISO : 2007 ( 2 ) care îndeplinesc toate condițiile specificate în aceste standarde îndeplinesc cerințele de la punctele 3 și 4 din prezenta anexă. 3. PCEDURI DE ÎNCERCARE A UNITĂȚII DE UMPLERE GNC 3.1. Unitatea de umplere GNC trebuie să îndeplinească cerințele clasei 0 și să urmeze procedurile de încercare descrise în anexa 5 ținând seama de următoarele cerințe specifice Materialul din care este fabricată unitatea de umplere și care intră în contact cu GNC în cursul funcționării trebuie să fie compatibil cu GNC de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie aplicată procedura descrisă în anexa 5D Unitatea de umplere GNC nu trebuie să aibă scurgeri la o presiune egală cu 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) (a se vedea anexa 5B) Unitatea de umplere GNC trebuie să suporte o presiune de 33 MPa Unitatea de umplere GNC trebuie să fie astfel proiectată încât să funcționeze la temperaturile indicate în anexa 5O Unitatea de umplere GNC trebuie să suporte de cicluri în cadrul încercării de durabilitate menționate în anexa 5L. 4. DIMENSIUNILE UNITĂȚII DE UMPLERE GNC 4.1. Figura 1 arată dimensiunile unității de umplere pentru vehiculele din categoriile M 1 și N 1 ( 3 ) Figura 2 arată dimensiunile unității de umplere pentru vehiculele din categoriile M 2, M 3, N 2 și N 3 ( 3 ) Prezenta anexă se referă la receptaculele proiectate pentru sistemele de stocare a GNC la 20 MPa (200 bar). Receptaculele pentru 25 MPa (250 bar) sunt acceptabile, cu condiția ca toate celelalte cerințe din prezenta anexă să fie îndeplinite la presiuni mai mari, în conformitate cu punctul 1 din anexa 3A la prezentul regulament. În acest caz, dimensiunile se modifică după cum urmează: / 0,1 devine / 0,1 în figura 1, iar / 0,1 devine / 0,1 în figura 2. ( 1 ) Vehicule rutiere conector de realimentare cu gaz natural comprimat GNC Partea 1: conector 20 MPa (200 bar). ( 2 ) Vehicule rutiere conector de realimentare cu gaz natural comprimat GNC Partea 2: conector 20 MPa (200 bar). dimensiunea 2. ( 3 ) Astfel cum sunt definite în Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E. 3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.3, punctul 2

139 L 166/139 Figura 1 Unitatea de umplere (receptaculul) la 20 MPa pentru vehiculele din categoriile M 1 și N 1.

140 L 166/ Figura 2 Unitatea de umplere (receptaculul) dimensiunea 2 la 20 MPa pentru vehiculele din categoriile M 2, M 3, N 2 și N 3. Dimensiuni în milimetri

141 L 166/141 ANEXA 4G DISPOZIȚII PRIVIND OMOLOGAREA REGULATORULUI DEBITULUI DE GAZ ȘI A DISPOZITIVULUI DE AMESTECARE GAZ/AER, A INJECTORULUI DE GAZ SAU A RAMPEI DE ALIMENTARE GNC 1. PREZENTA ANEXĂ STABILEȘTE DISPOZIȚIILE CU PRIVIRE LA OMOLOGAREA REGULATORULUI DEBITULUI DE GAZ ȘI A DISPOZITIVULUI DE AMESTECARE GAZ/AER, A INJECTORULUI DE GAZ SAU A RAMPEI DE ALIMENTARE GNC. 2. DISPOZITIVUL DE AMESTECARE GAZ/AER, INJECTORUL DE GAZ SAU RAMPA DE ALIMENTARE GNC Materialul din care este fabricat dispozitivul de amestecare gaz/aer, injectorul de gaz sau rampa de alimentare GNC care intră în contact cu GNC trebuie să fie compatibil cu GNC. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie aplicată procedura descrisă în anexa 5D Dispozitivul de amestecare gaz/aer, injectorul de gaz sau rampa de alimentare GNC trebuie să fie conforme cu cerințele pentru componentele de clasă 1 sau de clasă 2, în funcție de clasificarea lor Presiunile de încercare Dispozitivul de amestecare gaz/aer, injectorul de gaz sau rampa de alimentare GNC de clasă 2 trebuie să suporte o presiune de două ori mai mare decât presiunea de lucru Dispozitivul de amestecare gaz/aer, injectorul de gaz sau rampa de alimentare GNC de clasă 2 nu trebuie să aibă scurgeri la o presiune de două ori mai mare decât presiunea de lucru Dispozitivul de amestecare gaz/aer, injectorul de gaz sau rampa de alimentare GNC de clasă 1 și de clasă 2 trebuie să fie astfel proiectat(ă) încât să funcționeze la temperaturile indicate în anexa 5O Componentele acționate electric care conțin GNC trebuie să îndeplinească următoarele condiții: (a) trebuie să aibă împământare separată; (b) sistemul electric al componentei trebuie izolat de corp; (c) injectorul de gaz trebuie să fie în poziție închisă atunci când curentul electric este oprit. 3. REGULATORUL DEBITULUI DE GAZ GNC 3.1. Materialul din care este fabricat regulatorul pentru debitul de gaz și care intră în contact cu GNC trebuie să fie compatibil cu GNC. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie aplicată procedura descrisă în anexa 5D Regulatorul debitului de gaz GNC trebuie să fie conform cu cerințele pentru componentele de clasă 1 sau clasă 2, în funcție de clasificarea lor Presiunile de încercare Regulatorul debitului de gaz GNC de clasă 2 trebuie să suporte o presiune de două ori mai mare decât presiunea de lucru Regulatorul debitului de gaz GNC de clasă 2 nu trebuie să aibă scurgeri la o presiune de două ori mai mare decât presiunea de lucru Regulatorul debitului de gaz GNC de clasă 1 și de clasă 2 trebuie să fie astfel proiectat încât să funcționeze la temperaturile indicate în anexa 5O Componentele acționate electric care conțin GNC trebuie să îndeplinească următoarele condiții: (a) trebuie să aibă împământare separată; (b) sistemul electric al componentei trebuie izolat de corp.

142 L 166/ ANEXA 4H DISPOZIȚII PRIVIND OMOLOGAREA UNITĂȚII DE CONTL ELECTNIC 1. PREZENTA ANEXĂ STABILEȘTE DISPOZIȚIILE CU PRIVIRE LA OMOLOGAREA UNITĂȚII DE CONTL ELECTNIC. 2. UNITATE DE CONTL ELECTNIC 2.1. Unitatea de control electronic poate fi orice dispozitiv care controlează cererea de GNC/GNL a motorului și stabilește închiderea supapei automate în cazul opririi motorului sau a ruperii unei conducte de alimentare cu combustibil sau în cazul calării motorului sau în timpul unei coliziuni În pofida dispozițiilor de la punctul 2.1, supapa automată poate să rămână într-o poziție deschisă în cursul fazelor stop comandate Latența închiderii supapei automate după calarea motorului nu trebuie să fie mai mare de 5 secunde Dispozitivul poate fi dotat cu un mecanism automat de reglare a avansului la aprindere, fie încorporat în modulul electronic, fie separat Dispozitivul poate fi integrat cu injectoare false pentru a permite o bună funcționare a unității de control electronic al benzinei în timpul funcționării cu GNC/GNL Unitatea de control electronic trebuie să fie astfel proiectată încât să funcționeze la temperaturile indicate în anexa 5O.

143 L 166/143 ANEXA 4I DISPOZIȚII PRIVIND OMOLOGAREA SCHIMBĂTORULUI DE CĂLDURĂ-VAPORIZATORULUI GNL 1. PREZENTA ANEXĂ STABILEȘTE DISPOZIȚIILE CU PRIVIRE LA OMOLOGAREA SCHIMBĂTORULUI DE CĂLDURĂ VAPORI ZATORULUI GNL. 2. SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ VAPORIZATOR GNL 2.1. Schimbătorul de căldură vaporizatorul GNL poate fi orice dispozitiv fabricat pentru a vaporiza combustibilul lichid criogenic și a-l livra în motor sub formă de gaz la o temperatură a gazului cuprinsă între 40 C și C Materialul din care este fabricat schimbătorul de căldură vaporizatorul GNL și care intră în contact cu GNC în timpul funcționării trebuie să fie compatibil cu GNC de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexa 5D Componenta schimbătorului de căldură vaporizatorului GNL care intră în contact cu rezervorul este considerată ca aparținând clasei Schimbătorul de căldură vaporizatorul GNL trebuie să fie astfel proiectat încât să suporte o presiune egală cu 1,5 ori presiunea de lucru (MPa), fără să existe scurgeri sau deformări Schimbătorul de căldură vaporizatorul GNL trebuie să fie astfel proiectat încât să fie etanș (extern) la o presiune egală cu 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) (a se vedea anexa 5B) Schimbătorul de căldură vaporizatorul GNL trebuie să fie astfel proiectat încât să funcționeze la temperaturile indicate în anexa 5O Schimbătorul de căldură vaporizatorul GNL trebuie să fie conform la procedurile de încercare pentru clasa Schimbătorul de căldură vaporizatorul GNL trebuie să fie conform încercarea la congelare în manta de apă. Se umple o parte din schimbătorul de căldură-vaporizatorul, care conține de regulă o soluție antigel, cu apă la capacitatea normală și se expune la 40 C timp de 24 de ore. Se leagă secțiuni de 1 m de furtun pentru lichid de răcire la orificiul de intrare și la cel de ieșire ale schimbătorului de căldură vaporizatorului. După condiționarea pentru congelare, se realizează o încercare de scurgere externă în conformitate cu anexa 5B, la temperatura camerei. Pentru această încercare poate fi utilizată o epruvetă separată.

144 L 166/ ANEXA 4J DISPOZIȚII PRIVIND OMOLOGAREA RECEPTACULULUI DE UMPLERE GNL 1. PREZENTA ANEXĂ STABILEȘTE DISPOZIȚIILE CU PRIVIRE LA OMOLOGAREA RECEPTACULULUI DE UMPLERE GNL. 2. RECEPTACUL DE UMPLERE GNL 2.1. Receptaculul de umplere GNL trebuie să fie conform cerințelor de la punctul Producătorul receptaculului poate să necesite utilizarea unui tip specific de duză GNL. 3. PCEDURI DE ÎNCERCARE A RECEPTACULULUI DE UMPLERE GNL 3.1. Receptaculul de umplere GNL trebuie să îndeplinească cerințele clasei 5 și să urmeze procedurile de încercare descrise în anexa 5 ținând seama de următoarele cerințe specifice Materialul nemetalic din care este constituit receptaculul de umplere trebuie să fie compatibil cu GNL. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexele 5D, 5F și 5G Receptaculul de umplere GNL nu trebuie să aibă scurgeri la o presiune de 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) (a se vedea anexa 5B) Receptaculul de umplere GNL trebuie să fie astfel proiectat încât să funcționeze la temperaturile indicate în anexa 5O Unitatea de umplere trebuie să reziste la de cicluri în cadrul încercării de durabilitate menționate în anexa 5L, după cum urmează Cicluri la temperaturi joase Componenta trebuie să fie conectată pe parcursul a 96 % din numărul total de cicluri la temperatură criogenică și la presiunea de serviciu nominală. Sursa poate fi azot lichid sau gazos (sau GNL) la sau sub temperatura corespunzătoare presiunii de serviciu nominale a GNL (a se vedea tabelul din anexa 5O). Debitul trebuie stabilit, apoi oprit. În timp ce ciclul este oprit, presiunea din aval a aparatului de încercare trebuie să fie lăsată să scadă la 50 % din presiunea de încercare. La încheierea ciclurilor, componentele trebuie să fie conformă la încercarea de scurgere descrisă în anexa 5B, la temperatură criogenică. Este admisă întreruperea acestei părți a încercării la intervale de 20 % pentru realizarea unor încercări de scurgere Cicluri la temperatura camerei Componenta trebuie să funcționeze pe parcursul a 2 % din numărul total de cicluri, conform descrierii de mai sus, la temperatura camerei specificată și la presiunea de serviciu nominală. La încheierea ciclurilor la temperatura camerei, componenta trebuie să fie conformă la încercarea de scurgere descrisă în anexa 5B Cicluri la temperaturi înalte Componenta trebuie să funcționeze pe parcursul a 2 % din numărul total de cicluri, conform descrierii de mai sus, la temperatura maximă adecvată și la presiunea de serviciu nominală. La încheierea ciclurilor la temperatură înaltă, componenta trebuie să fie conformă la încercarea de scurgere descrisă în anexa 5B, la temperatură înaltă. După repetarea încercărilor la cicluri de presiune și de scurgere, componenta trebuie să poată fi îndepărtată de pe duza de umplere fără să se verse mai mult de 30 cm 3 de GNL Receptaculul de umplere GNL trebuie să fie fabricat din materiale care nu produc scântei și trebuie să fie conform la încercarea de evaluare a inflamabilității descrisă în standardul ISO : Rezistența electrică a receptaculului de umplere GNL și a duzei conectate nu trebuie să depășească 10 Ω atât în starea presurizată, cât și în cea nepresurizată. Încercarea trebuie efectuată înainte și după încercarea la anduranță.

145 L 166/145 ANEXA 4K DISPOZIȚII PRIVIND OMOLOGAREA REGULATORULUI DE PRESIUNE GNL 1. DOMENIU DE APLICARE Prezenta anexă stabilește dispozițiile cu privire la omologarea regulatorului de presiune GNL. 2. REGULATORUL DE PRESIUNE GNL 2.1. Materialul din care este fabricat regulatorul și care intră în contact cu GNL în timpul funcționării trebuie să fie compatibil cu GNL de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexa 5D Regulatorul de control al presiunii GNL trebuie să fie conform la încercările menționate pentru clasa CLASIFICAREA ȘI PRESIUNILE DE ÎNCERCARE 3.1. Regulatorul de presiune care intră în contact cu presiunea GNL este considerat ca aparținând clasei Regulatorul de presiune trebuie să fie etanș (a se vedea anexa 5B), cu orificiul (orificiile) respectiv(e) închis(e) Regulatorul de presiune trebuie să fie astfel proiectat încât să funcționeze la temperaturile indicate în anexa 5O Încercare de durabilitate Se efectuează încercarea de durabilitate menționată în anexa 5L cu următoarele excepții: (a) numărul de cicluri este de 7 000; (b) componenta trebuie să fie conectată la o sursă de fluid criogenic presurizat.

146 L 166/ ANEXA 4L DISPOZIȚII PRIVIND OMOLOGAREA SENZORULUI DE PRESIUNE ȘI/SAU DE TEMPERATURĂ GNL 1. PREZENTA ANEXĂ STABILEȘTE DISPOZIȚIILE CU PRIVIRE LA OMOLOGAREA SENZORULUI DE PRESIUNE ȘI/SAU DE TEMPERATURĂ GNL. 2. SENZORII DE PRESIUNE ȘI DE TEMPERATURĂ GNL 2.1. Senzorii de presiune și de temperatură GNL sunt încadrați în clasa 5 în conformitate cu schema 1-1 de la punctul 3 din prezentul regulament. 3. PCEDURILE DE ÎNCERCARE A SENZORULUI DE PRESIUNE ȘI/SAU DE TEMPERATURĂ GNL 3.1. Procedurile de încercare a senzorului de presiune și/sau de temperatură GNL trebuie să îndeplinească cerințele clasei 5 și să urmeze procedurile de încercare descrise în anexa 5 ținând seama de următoarele cerințe specifice Încercare de rezistență de izolație Această încercare este destinată să verifice prezența unei eventuale defecțiuni a izolării între pinii conectori ai senzorului de presiune și/sau de temperatură GNL și carcasa acestuia. Se aplică V DC între unul dintre pinii conectori și carcasa senzorului de presiune și/sau de temperatură GNL timp de cel puțin 2 secunde. Rezistența minimă tolerabilă trebuie să fie de > 10 ΜΩ Materialul din care sunt fabricați senzorii de presiune și de temperatură GNL și care intră în contact cu GNL în timpul funcționării trebuie să fie compatibil cu GNL de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexa 5D Senzorul de presiune și/sau de temperatură GNL trebuie să fie astfel proiectat încât să funcționeze la temperaturile indicate în anexa 5O Partea încadrată în clasa 5 a senzorilor de presiune și de temperatură GNL trebuie să suporte o presiune egală cu 1,5 ori presiunea de lucru (MPa), la temperatura care corespunde presiunii de serviciu nominale din tabelul din anexa 5O, la temperatura camerei și la temperatura maximă din anexa 5O.

147 L 166/147 ANEXA 4M DISPOZIȚII PRIVIND OMOLOGAREA DETECTORULUI DE GAZE NATURALE 1. PREZENTA ANEXĂ STABILEȘTE DISPOZIȚIILE CU PRIVIRE LA OMOLOGAREA DETECTORULUI DE GAZE NATURALE. 2. DETECTORUL DE GAZE NATURALE Materialul din care este fabricat detectorul de gaze naturale și care intră în contact cu gazul natural în timpul funcționării trebuie să fie compatibil cu gazul de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexa 5D. 3. PCEDURILE DE ÎNCERCARE A DETECTORULUI DE GAZE NATURALE 3.1. Detectorul de gaze naturale trebuie să fie astfel proiectat încât să funcționeze la temperaturile indicate în anexa 5O Încercare de rezistență de izolație Această încercare este destinată să verifice prezența unei eventuale defecțiuni a izolării între pinii conectori și carcasa detectorului de gaze naturale. Se aplică V DC între unul dintre pinii conectori și carcasa detectorului de gaze naturale timp de cel puțin 2 secunde. Rezistența minimă tolerabilă trebuie să fie de > 10 ΜΩ Detectorul de gaze naturale trebuie să fie conform cerințelor relevante privind compatibilitatea electromagnetică (CEM) în conformitate cu Regulamentul nr. 10, seria 03 de amendamente sau cu dispoziții echivalente.

148 L 166/ ANEXA 4N Dispoziții privind omologarea supapei automate, a supapei de control, a supapei de siguranță, a supapei limitatoare de debit, a supapei manuale și a supapei antiretur destinate aplicațiilor GNL 1. PREZENTA ANEXĂ STABILEȘTE DISPOZIȚIILE PRIVIND OMOLOGAREA SUPAPEI AUTOMATE, A SUPAPEI DE CONTL, A SUPAPEI DE SIGURANȚĂ ȘI A SUPAPEI LIMITATOARE DE DEBIT DESTINATE NUMAI APLICAȚIILOR GNL. 2. SUPAPA AUTOMATĂ GNL 2.1. Materialele din care este fabricată supapa automată GNL și care intră în contact cu GNL în timpul funcționării trebuie să fie compatibile cu GNL de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexa 5D Specificații de funcționare Supapa automată GNL trebuie să fie astfel proiectată încât să suporte o presiune egală cu 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) fără să existe scurgeri sau deformări (a se vedea anexa 5A) Supapa automată GNL trebuie să fie astfel proiectată încât să fie etanșă la o presiune egală cu 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) (a se vedea anexa 5B) În poziția normală de utilizare specificată de producător, supapa automată GNL este supusă unui număr de de operațiuni, după care este dezactivată. Supapa automată GNL trebuie să rămână etanșă în conformitate cu anexele 5B și 5C, la o presiune egală cu 1,5 ori presiunea de lucru. Această încercare se efectuează pentru 96 % din numărul total de cicluri la temperaturi criogenice, pentru 2 % la temperatura camerei și pentru 2 % la temperatură înaltă, în conformitate cu tabelul din anexa 5O Supapa automată GNL trebuie să fie astfel proiectată încât să funcționeze la temperaturile indicate în anexa 5O Încercare de rezistență de izolație. Această încercare este destinată să verifice prezența unei eventuale defecțiuni a izolării între ansamblul bobină cu doi pini și carcasa supapei automate GNL. Se aplică V DC între unul dintre pinii conectori și carcasa supapei automate timp de cel puțin 2 secunde. Rezistența minimă tolerabilă trebuie să fie de > 10 ΜΩ. 3. SUPAPA DE CONTL GNL 3.1. Materialele din care este fabricată supapa de control GNL și care intră în contact cu GNL în timpul funcționării trebuie să fie compatibile cu GNL de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexa 5D Specificații de funcționare Supapa de control GNL trebuie să fie astfel proiectată încât să suporte o presiune egală cu 1,5 ori presiunea de lucru (MPa), fără să existe scurgeri sau deformări la temperatură criogenică Supapa de control GNL trebuie să fie astfel proiectată încât să fie etanșă (extern) la o presiune egală cu 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) (a se vedea anexa 5B) la temperaturile indicate în anexa 5O În poziția normală de utilizare specificată de producător, supapa de control GNL este supusă unui număr de de operațiuni la temperatură criogenică (a se vedea anexa 5O), după care este dezactivată. Supapa de control trebuie să rămână etanșă (extern) la o presiune egală cu 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) (a se vedea anexa 5B) Supapa de control GNL trebuie să fie astfel proiectată încât să funcționeze la temperaturile indicate în anexa 5O Supapa de control GNL trebuie să fie conformă la procedurile de încercare pentru componenta de clasă 5.

149 L 166/ SUPAPA DE SIGURANȚĂ GNL 4.1. Materialele din care este fabricată supapa de siguranță și care intră în contact cu GNL în timpul funcționării trebuie să fie compatibile cu GNL de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexa 5D Specificații de funcționare Supapa de siguranță GNL de clasă 5 trebuie să fie astfel proiectată încât să suporte o presiune egală cu 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) la temperatură criogenică, cu orificiul de ieșire închis Supapa de siguranță și dispozitivul de siguranță de clasă 5 trebuie astfel proiectate încât să fie etanșe la o presiune de 1,5 mai mare decât presiunea de lucru (MPa), cu orificiul de ieșire închis (a se vedea anexa 5B) Supapa de siguranță GNL trebuie să fie astfel proiectată încât să funcționeze la temperaturile indicate în anexa 5O Supapa de siguranță GNL trebuie să fie conformă la procedurile de încercare pentru componenta de clasă SUPAPA LIMITATOARE DE DEBIT GNL 5.1. Materialele din care este fabricată supapa limitatoare de debit GNL și care intră în contact cu GNL în timpul funcționării trebuie să fie compatibile cu GNL de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexa 5D Specificații de funcționare Dacă nu este montată în rezervor, supapa limitatoare de debit GNL trebuie să fie astfel proiectată încât să suporte o presiune egală cu 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) la temperatură criogenică Dacă nu este montată în rezervor, supapa limitatoare de debit GNL trebuie să fie astfel proiectată încât să fie etanșă în exterior (anexa 5B) la o presiune egală cu 1,5 ori presiunea de lucru (MPa) Supapa limitatoare de debit GNL trebuie să fie astfel proiectată încât să funcționeze la temperaturile indicate în anexa 5O Supapa limitatoare de debit GNL trebuie să fie echipată cu o conductă de derivație (scurgere spre interior) pentru a permite egalizarea presiunilor O supapă limitatoare de debit trebuie să funcționeze la un debit care să nu fie cu peste 10 % mai mare sau cu peste 20 % mai mic decât debitul de închidere nominal prevăzut de producător Trei epruvete de fiecare dimensiune și model de supapă trebuie supuse încercărilor respective. Supapa GNL destinată exclusiv utilizării cu lichid trebuie supusă încercării cu apă. Sub rezerva dispozițiilor de la punctului 5.4.3, trebuie efectuate încercări separate pentru fiecare epruvetă instalată în pozițiile verticală, orizontală și inversată Încercarea cu apă trebuie efectuată folosind un debitmetru pentru lichid (sau echivalent) instalat într-un sistem de conducte având o presiune suficientă pentru a asigura debitul necesar. Sistemul trebuie să includă un piezometru de intrare sau o conductă cu cel puțin un ordin de mărime mai groasă decât supapa supusă încercării, cu o supapă de control al debitului conectată între debitmetru și piezometru. Un furtun sau o supapă de siguranță hidrostatică sau ambele pot fi utilizate pentru a reduce efectul șocului de presiune care apare la momentul închiderii supapei limitatoare de debit O supapă limitatoare de debit prevăzută a fi instalată într-o singură poziție poate fi încercată doar în poziția respectivă Cu supapa limitatoare de debit GNL în poziție închisă, debitul prin conducta de derivație nu trebuie să depășească un nivel al debitului de aer declarat de producător, măsurat în cm 3 /minut la presiune de serviciu Dispozitivul trebuie să fie conform la procedurile de încercare pentru componentele de clasă 5.

150 L 166/ SUPAPA MANUALĂ GNL 6.1. Materialele din care este fabricată supapa manuală GNL și care intră în contact cu GNL în timpul funcționării trebuie să fie compatibile cu GNL de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexa 5D Specificații de funcționare Dispozitivul supapă manuală GNL de clasă 5 trebuie să fie astfel proiectat încât să suporte o presiune egală cu 1,5 ori presiunea de lucru la temperatură criogenică Dispozitivul supapă manuală GNL de clasă 5 trebuie să fie astfel proiectat încât să funcționeze la o temperatură cuprinsă între 162 C și 85 C Cerințele privind dispozitivul supapă manuală GNL O epruvetă este supusă unei încercări la oboseală la un ciclu de presiuni într-un ritm de maxim 4 cicluri pe minut, după cum urmează: se menține la 162 C sau sub această temperatură și se supune timp de 100 de cicluri la presiuni cuprinse între 0 și presiunea de lucru (WP). Cuplul maxim asupra supapei trebuie să suporte de 2 ori forța indicată în tabelul 5.3 din anexa 5L. După încercare, supapa manuală GNL trebuie să fie conformă la încercarea de scurgere externă descris în anexa 5B. Dacă, în timpul acestei încercări, se formează gheață, supapa manuală GNL poate fi dejivrată și uscată Supapa manuală GNL trebuie să fie conformă la procedurile de încercare pentru componenta de clasă 5.

151 L 166/151 ANEXA 4O DISPOZIȚII PRIVIND OMOLOGAREA POMPEI DE COMBUSTIBIL GNL 1. PREZENTA ANEXĂ STABILEȘTE DISPOZIȚIILE CU PRIVIRE LA OMOLOGAREA POMPEI DE COMBUSTIBIL GNL. 2. CERINȚELE PRIVIND POMPA DE COMBUSTIBIL GNL: 2.1. Materialele din care este fabricată pompa de combustibil GNL și care intră în contact cu GNL în timpul funcționării trebuie să fie compatibile cu GNL de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, trebuie folosită procedura descrisă în anexa 5D Pompa de combustibil GNL de clasă 5 trebuie să fie astfel proiectată încât să funcționeze la o temperatură cuprinsă între 162 C și 85 C Dispozitivul trebuie să fie conform la procedurile de încercare pentru componentele de clasă Pompa de combustibil GNL trebuie să fie astfel fabricată încât să se evite captarea GNL Trebuie să se procedeze astfel încât GNL prezent în pompă atunci când motorul este oprit să fie prelucrat în condiții de siguranță, fără să aibă loc o creștere a presiunii peste limita maximă de presiune de lucru sigură Pompa de combustibil GNL trebuie să fie prevăzută cu un dispozitiv de control al presiunii, pentru a menține presiunea în limitele presiunii de funcționare În locul dispozitivului de control al presiunii poate fi acceptat un mecanism de acționare automată care limitează puterea În locul dispozitivului de control al presiunii poate fi acceptat un sistem de control electronic Dispozitivul de control al presiunii nu trebuie să evacueze gaz natural în atmosferă în timpul funcționării normale Pompa de combustibil GNL trebuie să fie prevăzută cu o supapă de siguranță pentru a limita presiunea la nivelul maxim sigur al presiunii de lucru a pompei Supapa de siguranță a sistemului de alimentare poate fi acceptată în locul supapei de siguranță a pompei dacă, reducând presiunea în sistem, ea reduce presiunea în pompă Pompa de combustibil GNL poate să funcționeze înainte de pornirea motorului, pentru a produce presiunea necesară în sistemul de alimentare. Această funcție trebuie să fie obținută fără a alimenta motorul cu combustibil atunci când motorul este oprit. 3. PCEDURI DE ÎNCERCARE APLICABILE: 3.1. Pompa de combustibil GNL montată în interiorul rezervorului: Încercarea de compatibilitate GNL Rezistență la căldură uscată Îmbătrânire la ozon Încercare la temperatură joasă Anexa 5D Anexa 5F Anexa 5G Anexa 5P 3.2. Pompa de combustibil GNL montată în exteriorul rezervorului: Suprapresiune sau rezistență Scurgere externă Compatibilitate GNL Rezistență la coroziune Rezistență la căldură uscată Îmbătrânire la ozon Anexa 5 A Anexa 5 B Anexa 5D Anexa 5E Anexa 5F Anexa 5G

152 L 166/ Ciclu de temperatură Anexa 5H Rezistență la vibrații Anexa 5 N Încercare la temperatură joasă Anexa 5P

153 L 166/153 ANEXA 5 PCEDURI DE ÎNCERCARE 1. CLASIFICARE 1.1. Componentele GNC destinate utilizării în vehicule se clasifică în funcție de presiunea maximă de lucru și de funcția acestora, în conformitate cu punctul 2 din prezentul regulament. Componentele GPL destinate utilizării în vehicule se clasifică în funcție de temperatura minimă, în conformitate cu punctul 3 din prezentul regulament Clasificarea componentelor stabilește încercările care trebuie efectuate pentru omologarea componentelor sau a părților de componente. 2. PCEDURI DE ÎNCERCARE APLICABILE: În tabelul 5.1 de mai jos sunt prezentate procedurile de încercare aplicabile în funcție de clasificare. Tabelul 5.1 Încercare Clasa 0 Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 Clasa 5 Anexă Suprapresiune sau rezistență X X X X O X 5A Scurgere externă X X X X O X 5 B Scurgere internă A A A A O A 5C Încercări de durabilitate A A A A O A 5L Compatibilitate cu GNC/GNL A A A A A A 5D Rezistență la coroziune X X X X X A 5E Rezistență la căldură uscată A A A A A A 5F Îmbătrânire la ozon A A A A A A 5G Încercări de plesnire/distructive X O O O O A 5M Ciclu de temperatură A A A A O A 5H Cicluri de presiune X O O O O A 5I Rezistență la vibrații A A A A O A 5 N Temperaturi de funcționare X X X X X X 5O Temperatură joasă GNL O O O O O X 5P X O A = Se aplică = Nu se aplică = După caz Observații: (a) scurgere internă: se aplică în cazul în care clasa căreia îi aparține componenta constă din scaune de supapă care sunt, de regulă, închise atunci când motorul este în modul OFF ; (b) încercare de durabilitate: se aplică în cazul în care clasa căreia îi aparține componenta constă din părți integrante care se vor mișca în mod repetat în timpul funcționării motorului;

154 L 166/ (c) compatibilitatea GNC, rezistența la căldură uscată, îmbătrânire la ozon: se aplică în cazul în care clasa căreia îi aparține componenta constă din părți sintetice/nemetalice; (d) încercarea la cicluri de temperatură: se aplică în cazul în care clasa căreia îi aparține componenta constă din părți sintetice/nemetalice; (e) încercarea de rezistență la vibrații: se aplică în cazul în care clasa căreia îi aparține componenta constă din părți integrante care se vor mișca în mod repetat în timpul funcționării motorului. Materialele utilizate pentru fabricarea componentelor trebuie să fie însoțite de specificații scrise conform cărora îndeplinesc cel puțin sau depășesc cerințele referitoare la încercări prevăzute în prezenta anexă cu privire la: (a) temperatură; (b) presiune; (c) compatibilitate GNC/GNL; (d) durabilitate. 3. CERINȚE GENERALE 3.1. Pentru GNC, încercările la scurgere trebuie efectuate cu gaze sub presiune, precum aerul sau azotul. Pentru GNL, trebuie utilizat fluid criogenic Apa sau un alt fluid pot fi utilizate în vederea obținerii presiunii necesare pentru încercarea la rezistență hidrostatică Perioada de încercare pentru încercările la scurgere și la rezistență hidrostatică trebuie să fie de minim 3 minute.

155 L 166/155 ANEXA 5A ÎNCERCARE LA SUPRAPRESIUNE (ÎNCERCARE DE REZISTENȚĂ) 1. O componentă care conține GNC/GNL trebuie să reziste fără urme vizibile de ruptură sau deformare permanentă la o presiune hidraulică egală cu 1,5-2 ori presiunea maximă de lucru timp de cel puțin 3 minute la temperatura camerei, cu orificiul de ieșire al părții de înaltă presiune astupat. Apa sau orice alte fluide hidraulice adecvate pot fi folosite ca mediu de încercare. 2. Epruvetele, supuse în prealabil încercării de durabilitate descrise în anexa 5L, trebuie conectate la o sursă de presiune hidrostatică. Pe conducta de alimentare la presiune hidrostatică se instalează o supapă cu închidere pozitivă și un manometru, având o presiune de minim 1,5 ori până la maxim 2 ori presiunea de încercare. 3. Tabelul 5.2 de mai jos indică presiunea de lucru și presiunea la încercarea de plesnire în funcție de clasificarea de la punctul 2 din prezentul regulament. Tabelul 5.2 Clasificarea componentei Presiunea de lucru [kpa] Suprapresiune [kpa] Clasa < p < ,5 ori presiunea de lucru Clasa < p < ,5 ori presiunea de lucru Clasa 2 20 < p < ori presiunea de lucru Clasa < p < ori presiunea de deschidere Clasa 5 specificată de producător 1,5 ori presiunea de lucru

156 L 166/ ANEXA 5B ÎNCERCARE LA SCURGERE EXTERNĂ 1. O componentă nu trebuie să aibă scurgeri pe la garniturile tijei sau ale corpului sau pe la alte îmbinări și nu trebuie să prezinte urme de porozitate din turnare atunci când este încercată în conformitate cu punctele 2 și 3 din prezenta anexă la orice presiune aerostatică cuprinsă între 0 și presiunea indicată în tabelul 5.2 din anexa 5A. 2. Încercarea trebuie efectuată în următoarele condiții: (a) la temperatura camerei; (b) la temperatura minimă de funcționare; (c) La temperatura maximă de funcționare. Temperaturile maximă și minimă de funcționare sunt indicate în anexa 5O. 3. Pentru GNC În timpul încercării, echipamentul supus încercării (EUT equipment under test) trebuie să fie conectat la o sursă de presiune aerostatică. Pe conducta de alimentare cu presiune trebuie instalate o supapă automată și un manometru având o plajă a presiunilor cuprinsă între minim de 1,5 ori presiunea de încercare și maxim de 2 ori presiunea de încercare. Manometrul trebuie montat între supapa automată și epruveta supusă încercării. Atunci când este supusă presiunii de încercare, epruveta trebuie scufundată în apă pentru a se detecta scurgeri sau se poate utiliza orice altă metodă echivalentă de încercare (măsurarea debitului sau căderea de presiune) Pentru GNL În timpul încercării, orificiul de intrare al componentei este conectată la o sursă de fluid criogenic în conformitate cu tabelul din anexa 5 O sau la o temperatură mai joasă, la presiunea de lucru specificată de producător. Fluxul este menținut timp de 0,5 ore. 4. Scurgerea externă trebuie să fie mai mică decât cea conform cerințelor din anexe sau, în cazul în care nu sunt indicate cerințe, scurgerea externă trebuie să fie mai mică de 15 cm 3 /oră. 5. Încercare la temperatură înaltă Pentru GNC O componentă care conține GNC nu trebuie să aibă o scurgere mai mare de 15 cm 3 /oră cu orificiul de ieșire astupat atunci când este supusă unei presiuni a gazului egale cu presiunea maximă de lucru, la temperatura maximă de funcționare indicată în anexa 5O. Componenta trebuie condiționată timp de cel puțin 8 ore la temperatura respectivă Pentru GNL O componentă care conține GNL nu trebuie să aibă o scurgere mai mare de 15 cm 3 /oră cu fluxul menționat la punctul 3.1, atunci când este expusă unei temperaturi exterioare egale cu temperaturile maxime de funcționare indicate în anexa 5O. 6. Încercare la temperatură joasă Pentru GNC O componentă care conține GNC nu trebuie să aibă o scurgere mai mare de 15 cm 3 /oră cu orificiul de ieșire astupat atunci când este supusă unei presiuni a gazului egale cu presiunea maximă de lucru declarată de producător, la temperatura minimă de funcționare. Componenta trebuie condiționată timp de cel puțin 8 ore la temperatura respectivă.

157 L 166/ Pentru GNL O componentă care conține GNL nu trebuie să aibă o scurgere mai mare de 15 cm 3 /oră cu fluxul menționat la punctul 3.1, atunci când este expusă unei temperaturi exterioare egale cu temperatura minimă de funcționare indicată în anexa 5O.

158 L 166/ ANEXA 5C ÎNCERCARE LA SCURGERE INTERNĂ 1. Următoarele încercări trebuie efectuate pe epruvete de supape sau de unitate de umplere care au fost supuse anterior încercării la scurgere externă descrise în anexa 5B. 2. Scaunul supapelor, atunci când este în poziție închisă, nu trebuie să prezinte scurgeri la orice presiune aerostatică cuprinsă între 0 și 1,5 ori presiunea de lucru (kpa). În cazul componentelor GNL, temperatura utilizată este temperatura criogenică (a se vedea anexa 5O). 3. O supapă antiretur GNC prevăzută cu un scaun elastic, atunci când este în poziție închisă, nu trebuie să prezinte scurgeri atunci când este supusă la orice presiune aerostatică cuprinsă între 0 și 1,5 ori presiunea de lucru (kpa). 4. O supapă antiretur GNC prevăzută cu un scaun metal/metal, atunci când este în poziție închisă, nu trebuie să prezinte scurgeri la un debit mai mare de 0,47 dm 3 /s atunci când este supusă la o diferență de presiune aerostatică de 138 kpa presiune efectivă. 5. Scaunul supapei antiretur superioare GNC utilizate în asamblarea unității de umplere, atunci când este în poziție închisă, nu trebuie să prezinte scurgeri la orice presiune aerostatică cuprinsă între 0 și 1,5 ori presiunea de lucru (kpa). 6. Încercările de scurgere internă trebuie efectuate cu orificiul de intrare al supapei de probă conectat la o sursă de presiune aerostatică, cu supapa în poziție închisă și cu orificiul de ieșire deschis. Pe conducta de alimentare cu presiune trebuie instalate o supapă automată și un manometru având o plajă a presiunilor cuprinsă între minim de 1,5 ori presiunea de încercare și maxim de 2 ori presiunea de încercare. Manometrul trebuie montat între supapa automată și epruveta supusă încercării. În timpul aplicării presiunii de încercare, urmărirea scurgerilor trebuie efectuată cu orificiul de ieșire deschis scufundat în apă, în afara cazului în care se indică altfel. 7. Conformitatea cu punctele 2-5 de mai jos trebuie stabilită prin conectarea unei conducte de o anumită lungime la orificiul de ieșire al supapei. Capătul liber al acestei conducte de ieșire trebuie introdus într-un cilindru inversat, gradat în cm 3. Cilindrul inversat trebuie închis printr-un închizător hidraulic. Aparatul trebuie reglat astfel încât: (a) capătul conductei de ieșire să fie situat la aproximativ 13 mm deasupra nivelului apei din cilindrul inversat gradat; și (b) apa la interiorul și la exteriorul cilindrului gradat să fie la același nivel. După efectuarea acestor reglaje, trebuie înregistrat nivelul apei din cilindrul gradat. Supapa fiind în poziția închisă din timpul funcționării normale, un flux de aer sau de azot la presiunea de încercare specificată trebuie aplicat la orificiul de intrare al supapei pe o perioadă de încercare de minim 2 minute. În acest interval, poziția verticală a cilindrului gradat trebuie reglată, după caz, pentru a menține același nivel al apei la interiorul și la exteriorul acestuia. La sfârșitul perioadei de încercare și cu același nivel al apei la interiorul și la exteriorul cilindrului gradat, se înregistrează din nou nivelul apei din cilindrul gradat. După variația de volum din cilindrul gradat, rata de scurgere trebuie calculată utilizând următoarea formulă: V 1 ¼ V t t T P 101,3 unde: V 1 V t t P = rata de scurgere, centimetri cubi de aer sau de azot pe oră; = creșterea de volum în cilindrul gradat în timpul încercării; = perioada de încercare, în minute; = presiunea barometrică în timpul încercării, în kpa; T = temperatura ambiantă în timpul încercării, în K.

159 L 166/ În locul metodei descrise anterior, scurgerea poate fi măsurată cu ajutorul unui debitmetru instalat pe partea cu orificiul de intrare al supapei încercate. Debitmetrul trebuie să poată indica exact, pentru fluidul de încercare utilizat, debitele maxime de scurgere admise.

160 L 166/ ANEXA 5D ÎNCERCAREA DE COMPATIBILITATE CU GNC/GNL 1. Un element nemetalic aflat în contact cu GNC/GNL nu trebuie să prezinte variații de volum sau pierderi în greutate excesive. Rezistența la n-pentan în conformitate cu ISO 1817 în următoarele condiții: (a) mediu: n-pentan; (b) temperatură: 23 C (toleranța conform ISO 1817); (c) perioada de scufundare: 72 de ore. 2. Cerințe: variația maximă a volumului 20 %; După stocarea în aer liber la o temperatură de 40 C timp de 48 de ore, masa nu trebuie să scadă cu mai mult de 5 % față de valoarea inițială. ANEXA 5E ÎNCERCARE DE REZISTENȚĂ LA COZIUNE Procedurile de încercare a rezistenței la coroziune: 1. o componentă metalică care conține GNC/GNL trebuie să fie conformă la încercările de scurgere descrise în anexele 5B și 5C, după ce a fost supusă timp de 144 de ore la încercarea în ceață salină în conformitate cu ISO , cu toate conexiunile închise; 2. o componentă din cupru sau din alamă care conține GNC/GNL trebuie să fie conformă la încercările de scurgere descrise în anexele 5B și 5C, după ce a fost supusă timp de 24 de ore imersiunii în amoniac în conformitate cu ISO , cu toate conexiunile închise.

161 L 166/161 ANEXA 5F REZISTENȚĂ LA CĂLDURĂ USCATĂ 1. Încercarea trebuie efectuată în conformitate cu ISO 188. Epruveta trebuie expusă la aer la o temperatură egală cu temperatura maximă de funcționare timp de 168 de ore. 2. Variația tolerabilă a rezistenței la tracțiune nu trebuie să depășească + 25 %. Variația tolerabilă a alungirii extreme la rupere nu trebuie să depășească următoarele valori: (a) creștere maximă 10 %; (b) scădere maximă 30 %. ANEXA 5G ÎMBĂTRÂNIRE LA OZON 1. Încercarea trebuie efectuată în conformitate cu standardul ISO 1431/1. Epruveta, care trebuie supusă unei alungiri de 20 %, se expune timp de 72 de ore la aer la 40 C, cu o concentrație de ozon de 50 de părți la o sută de milioane. 2. Nu se tolerează nicio fisurare a epruvetei.

162 L 166/ ANEXA 5H ÎNCERCARE LA CICLURI DE TEMPERATURĂ O componentă nemetalică care conține GNC/GNL trebuie să fie conformă la încercările de scurgere descrise în anexele 5B și 5C, după ce a fost supusă timp de 96 de ore unui ciclu de temperatură constând din varierea temperaturii de la temperatura minimă de funcționare la temperatura maximă de funcționare, la presiunea maximă de lucru, durata ciclului fiind de 120 de minute. ANEXA 5I ÎNCERCARE LA CICLU DE PRESIUNE APLICABILĂ NUMAI BUTELIILOR (a se vedea anexa 3) ANEXELE 5J ȘI 5K Nealocate

163 L 166/163 ANEXA 5L ÎNCERCARE DE DURABILITATE (FUNCȚIONARE CONTINUĂ) 1. METODA DE ÎNCERCARE PENTRU COMPONENTELE GNC 1.1. Componenta trebuie conectată la o sursă de aer sau azot uscat presurizat prin intermediul unei garnituri adecvate și trebuie supusă unui număr de cicluri specificat pentru respectiva componentă specifică. Un ciclu constă dintr-o deschidere și o închidere a componentei într-un interval de cel puțin 10 ± 2 secunde. (a) Cicluri la temperatura camerei Componenta trebuie să funcționeze pe parcursul a 96 % din numărul total de cicluri la temperatura camerei și la presiunea de serviciu nominală. În timp ce ciclul este oprit, presiunea din aval a aparatului de încercare trebuie să poată fi lăsată să scadă la 50 % din presiunea de încercare. Ulterior, componentele trebuie să fie conforme la încercarea de scurgere descrisă în anexa 5B, la temperatura camerei. Este admisă întreruperea acestei părți a încercării la intervale de 20 % pentru realizarea unor încercări de scurgere. (b) Cicluri la temperatură înaltă Componenta trebuie să funcționeze pe parcursul a 2 % din numărul total de cicluri, la temperatura maximă adecvată și la presiunea de serviciu nominală. La încheierea ciclurilor la temperatură înaltă, componenta trebuie să fie conformă la încercarea de scurgere descrisă în anexa 5B la temperatura maximă adecvată. (c) Cicluri la temperatură joasă Componenta trebuie să funcționeze pe parcursul a 2 % din numărul total de cicluri, la temperatura minimă adecvată și la presiunea de serviciu nominală. La încheierea ciclurilor la temperatură joasă, componenta trebuie să fie conformă la încercarea de scurgere descrisă în anexa 5B la temperatura minimă adecvată. După repetarea ciclurilor și a încercării de scurgere, componenta trebuie să poată să se deschidă și să se închidă complet aplicându-se asupra mânerului componentei un cuplu nu mai mare decât cel indicat în tabelul 5.3 de mai jos, în sensul deschiderii sale complete, iar apoi în sens invers. Tabelul 5.3 Dimensiunea orificiului de intrarea al componentei [mm] Cuplu maxim [Nm] 6 1,7 8 sau 10 2,3 12 2, Această încercare trebuie efectuată la temperatura maximă adecvată și trebuie repetată la o temperatură de 40 C Condițiile încercării de durabilitate pentru componentele GNL sunt descrise în anexele specifice 4I-4O, după caz.

164 L 166/ ANEXA 5M ÎNCERCARE DE PLESNIRE/DISTRUCTIVĂ APLICABILĂ DOAR BUTELIILOR GNC (a se vedea anexa 3A) ANEXA 5N ÎNCERCARE DE REZISTENȚĂ LA VIBRAȚII 1. După 6 ore de vibrații în condițiile de încercare descrise în continuare, toate componentele cu părți mobile trebuie să rămână nedeteriorate, să continue să funcționeze și să fie conforme la încercările de scurgere aplicabile componentelor. 2. Metoda de încercare 2.1. Componenta trebuie fixată într-un aparat de încercare și supusă vibrațiilor timp de 2 ore la 17 Hz cu o amplitudine de 1,5 mm (0,06 inch) în fiecare dintre cele trei axe de direcție. După 6 ore de vibrații, componenta trebuie să îndeplinească cerințele din anexa 5C.

165 L 166/165 ANEXA 5O TEMPERATURI DE FUNCȚIONARE Temperaturile de funcționare trebuie să fie: Compartimentul motorului Montare pe motor La bord Moderată (M) de la 20 C până la 105 C de la 20 C până la 120 C de la 20 C până la 85 C Rece (C) de la 40 C până la 105 C de la 40 C până la 120 C de la 40 C până la 85 C GNL (L) de la 162 C până la 105 C de la 162 C până la 120 C de la 162 C până la 85 C Notă: Temperatura GNL (L) este temperatura fluidului din interiorul componentelor. Pentru temperaturi ambiante se utilizează M sau C. Întrucât, pentru GNL, temperatura și presiunea de saturație au o relație directă, conform tabelului de mai jos, trebuie să se permită temperaturi minime mai înalte pentru componentele GNL, pe baza presiunii de încercare descrise. Temperatură [ C] Presiune [barg] 161, , , , , , , , , , , , , , , , , , ,6 18

166 L 166/ Temperatură [ C] Presiune [barg] 107, , , , , ,2 24 Sursă:

167 L 166/167 ANEXA 5P GNL ÎNCERCARE LA TEMPERATURĂ MICĂ 1. Componenta trebuie să funcționeze pe parcursul a 96 % din numărul total de cicluri (indicat în anexa 4 a produsului) la o temperatură mai joasă de 162 C și la presiune de lucru. 2. Componenta trebuie să funcționeze pe parcursul a 4 % din numărul total de cicluri la temperatura maximă adecvată (indicată în anexa 5O) și la presiune de lucru și trebuie să îndeplinească cerințele anexelor 5B și 5C la încheierea ciclurilor de temperatură. 3. Dacă se consideră oportun, această încercare poate fi întreruptă la intervale de 20 % pentru realizarea unor încercări de scurgere. 4. După ciclurilor de încercări, se efectuează încercarea hidrostatică. ANEXA 5Q COMPATIBILITATEA COMPONENTELOR NEMETALICE CU FLUIDELE DE TRANSFER DE CĂLDURĂ 1. Epruvetele se scufundă în mediu schimbător de căldură timp de 168 de ore la 90 C, apoi se usucă timp de 48 de ore la temperatura de 40 C. Compoziția mediului schimbătore de căldură utilizat în încercare este fluid apă/etilen-glicol în proporție de 50 %/50 %. 2. Încercarea este considerată satisfăcătoare dacă variația volumului este mai mică de 20 %, variația masei este mai mică de 5 %, variația rezistenței la tracțiune este mai mică de 25 %, iar variația alungirii la rupere este cuprinsă între 30 % și + 10 %.

168 L 166/ ANEXA 6 DISPOZIȚII PRIVIND MARCA DE IDENTIFICARE GNC PENTRU VEHICULELE DIN CATEGORIILE M 2 ȘI M 3, N 2 ȘI N 3 (punctul din prezentul regulament) Semnul constă dintr-o etichetă autocolantă care trebuie să fie rezistentă la intemperii. Culoarea și dimensiunile etichetei trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: Culori: Fundal: verde Margini: alb sau alb reflectorizant Caractere: alb sau alb reflectorizant Dimensiuni: Lățimea marginii: 4-6 mm Înălțimea caracterelor: 25 mm Grosimea caracterelor: 4 mm Lățimea etichetei: mm Înălțimea etichetei: mm Literele GNC trebuie să fie centrate pe mijlocul etichetei.

169 L 166/169 ANEXA 7 DISPOZIȚII PRIVIND MARCA DE IDENTIFICARE GNL PENTRU VEHICULELE DIN CATEGORIILE M 2 ȘI M 3, N 2 ȘI N 3 (punctul din prezentul regulament) Semnul constă dintr-o etichetă autocolantă care trebuie să fie rezistentă la intemperii. Culoarea și dimensiunile etichetei trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: Culori: Fundal: Margini: Caractere: verde alb sau alb reflectorizant alb sau alb reflectorizant Dimensiuni: Lățimea marginii: Înălțimea caracterelor: Grosimea caracterelor: Lățimea etichetei: Înălțimea etichetei: 4-6 mm 25 mm 4 mm mm mm Literele GNL trebuie să fie centrate pe mijlocul etichetei.