Ararat 16.qxd

Transcriere

1 Periodic al Uniunii Armenilor din România Fondat în 1924 (serie nouå) Pelerinaj la Hagigadar Intrat[ deja ]n tradi\ia Bisericii Apostolice Armene din Rom`nia, s[rb[toarea Sfintei Maria a avut loc =i anul acesta la m[n[stirea Hagigadar din Suceava cu participarea membrilor comunit[\ilor armene din \ar[ =i Diaspora, reuni\i ]ntru reculegere =i pio=enie cre=tineasc[. Hagigadarul este un l[ca= sacru ctitorit de armeni tr[itori pe aceste meleaguri cu rezonan\e istorice, cu multe secole ]n urm[. Cu sprijinul UAR-Bucure=ti, comunitatea armean[ din urbea Tomisului, a fost prezent[ la Sf]nta Liturghie oficiat[ de I.P.S.S. Arhiepiscop Dirayr Mardichian c]t =i de preotul Azad Mandalian =i diaconii Radu Holca, Haig Azarian, care =i de aceast[ dat[ a evocat importan\a evenimentului, a- dres]nd enoria=ilor prezen\i ]ndemnul c[tre dragoste ]ntre oameni, unitatea at]t de necesar[ armenilor pentru p[strarea nealterat[ a credin- \ei ]n Dumnezeu =i a tradi\iilor milenare, a Bisericii Armene. Mica, dar inimoasa delega\ie a Comunit[\ii armene din Constan- \a format[ de 17 persoane, din care 9 copii, absolven\i ai =colii armene din localitate, au putut vedea =i afla lucruri noi, interesante despre trecutul acestor m[n[stiri armene=ti intrate deja ]n aten\ia forurilor interna\ionale, parte aflate sub egida UNESCO. La ceremoniile desf[=urate at]t la biserica din Suceava, c]t =i la m[n[stirile Hagigadar =i Zamca, au participat Excelen\a Sa dl Eghi=e Sarksian, ambasadorul Armeniei la Bucure=ti, dl Varujan Vosganian, pre=edinte UAR, dl deputat Varujan Pambuccian, c]t =i armeni sosi\i din Gala\i, Ia=i, Bucure=ti, Tg. Ocna, Bac[u, Boto=ani =i Diaspora armean[ veni\i din SUA, Siria. La reu=ita acestui eveniment =i-a adus contribu\ia Preotul Paroh Azad Mandalian din Suceava, care a asigurat condi\iile de cazare-transport tuturor participan- \ilor, c[ruia ]i transmitem sincere mul\umiri. Copiii no=tri bucuro=i de cele v[zute, au putut realiza c[ armenii din Rom`nia au dat culturii =i civiliza\iei patriei adoptive l[- ca=uri =i monumente de inestimabil[ valoare istoric[, de care s]ntem m]ndri. Conducerea UAR Constan\a transmite pe aceast[ cale, mul\umiri UAR-Bucure=ti, pentru sus\inerea financiar[ oferit[ la deplasarea delega\iei noastre la Suceava. Arachel MUSAIAN Constan\a * * * +i ]n acest an membrii Comunit[\ii Armene din Gala\i au organizat un pelerinaj ]n Nordul Moldovei particip]nd cu peste 40 persoane la festivit[\ile organizate la M[n[stirea Hagigadar cu ocazia hramului <Adormirea Maicii Domnului> ]n ziua de 17 August. }ncep]nd cu anul 1997, ]n fiecare an organiz[m acest pelerinaj de 3 zile cu autocar ]nchiriat astfel c[ se pot vizita pe l]ng[ Bi- (continuare ]n pagina 3) Anul XIV nr. 16 (277) august 2003 Festivalul Interetnic Sighi=oara 2003 }n zilele august a.c. s-a desf[=urat la Sighi=oara a treia edi\ie a Festivalul Interetnic Pro Etnica. Au devenit tradi\ionale aceste zile ]n care reprezentan\ii celor 18 minorit[\i din Rom`nia se ]nt]lnesc pentru a prezenta c]ntecele, dansurile =i obiceiurile lor. Filiala UAR - Cluj a participat pentru a treia oar[ la acest festival din fermec[torul ora= medieval transilvan. Expozi\ia graficienei Lukáts Mária =i a pictori\ei Azaduhi Varduca-Horenian de la Muzeul de Istorie din localitate s-a bucurat de aten\ia =i aprecierea publicului. La vernisaj a vorbit directoarea Muzeului de Istorie, domna Adriana Antihi dup[ care au luat cuv]ntul autorii expozi\iei. Un deosebit succes, fiind r[spl[tit[ cu ropote de aplauze, a fost momentul artistic sus\inut de Jánky Mária a c[rei voce minunat[ a interpretat c]ntece compuse de marele nostru Komitas. A fost o ac\iune la care a participat un public numeros iar noi, reprezentan\i ai comunit[\ii armene din Cluj, am transmis =i pe aceast[ cale mesajul nostru c[tre celelalte minorit[\i dar =i c[tre to\i cei prezen\i. Cu farmecul lui caracteristic, Mircea Tivadar, a fost prezent la festival cu un stand unde a expus bijuterii realizate din pietre semipre\ioase. Acest festival a fost un nou prilej de a ne cunoa=te, noi cei care s]ntem considera\i minoritari, dar care, indiscutabil ne aducem contribu\ia la cultura poporului rom`n. (A. V.) LA DOU S PT MŒNI de Mihai STEPAN CAZAZIAN {coala Pagina 3 PSALTIREA ªI LUPUL Mircea Tivadar la standul s[u cu bijuterii Slovele negre aduc zile trandafirii spune un vechi proverb armenesc. Cu alte cuvinte ]nv[\atura e grea dar are frumuse\ile ei. Dac[ aplic[m acest proverb =colilor armene din diaspora am putea spune c[ slovele s]nt =i mai grele. Pentru c[, din p[cate, pentru copiii no=tri aceste litere devin pe zi ce trece tot mai pu\in de ]n\eles. Este o realitate de care diaspora armean[ se izbe=te cu putere. Tot mai pu\ini copii armeni cunosc literele mesrobiene =i s]nt din ce ]n ce mai pu\ini cei interesa\i s[ le cunoasc[. +coala armean[ din Bucure=ti, ca =i din alte c]teva ora=e din \ar[ nu face nici ea excep\ie de la aceast[ situa\ie. Tinerii no=tri, din motive de tot felul, nu prea vin pe la cursuri. R[spunz[tori de acest fapt s]nt =i p[rin\ii. Este adev[rat c[ ]n multe din familiile noastre nu se mai vorbe=te armene=te. Deci sentimentul de a fi armean este, astfel puternic redus. Nu s]nt adeptul teoriei conform c[reia dac[ nu cuno=ti limba matern[ nu te po\i considera armean dar nici nu pot accepta ideea c[ nu avem nevoie de armean[ fiindc[ nu ne ajut[ la nimic. Mai ales atunci c]nd ai mijloacele de a o studia. +coala armean[, a=a cum este ea, reprezint[ totu=i un pilon f[r[ de care ne va fi greu ]n viitor s[ ne p[str[m armenitatea. Este un simbol dar care poate fi p[strat numai printr-o participare efectiv[. Dac[ ]n cazul altor valori comunitare implicarea poate fi doar afectiv[, de suflet =i con=tiin\[ ]n cazul =colii nimic nu poate fi construit f[r[ contribu\ia elevilor ei. De aceea este crucial a= spune ca ]n aceast[ toamn[ s[ facem gestul de a ne trimite copiii la =coala armean[. M[car =i pentru faptul c[ s]ntem armeni. Cu a mare de la aip (A). Pagina 8 Pagina 7 Pagina 5 DIN NOU ÎN DISCUºIE RELAºIILE TURCO- ARMENE TREI ROMANE DE CHRIS BOHJALIAN SYBIL Pictori\a Azaduhi Varduca (prima din st]nga) la vernisajul expozi\iei sale PANARMENIAN EXPO 2003 }n zilele de septembrie, la Erevan va avea loc prima conferin\[ de afaceri Armenia-Diaspora. }n cadrul acestei conferin\e va fi organizat[ =i prima expozi\ie comercial[ =i industrial[ cu participarea produc[torilor locali =i din Diaspor[, PANARMENIAN EXPO 2003, patronat[ de Camera de Comer\ =i Industrie a Armeniei. Dup[ cum au informat organizatorii expozi\iei, pentru prima oar[ ]n via\a economic[ armeneasc[, pe perioada t]rgului va func\iona o leg[tur[ Internet ]n regim on-line, prin intermediul c[reia toate pavilioanele expozi\iei vor avea posibilitatea s[-=i prezinte produc\ia =i s[-=i caute parteneri de afaceri. }n interiorul complexului expozi\ional, Camera de Comer\ a Armeniei =i societatea Arminco vor pune la punct o leg[tur[ la Internet care va prezenta ]ntreaga desf[=urare a (continuare ]n pagina 4)

2 2 Actualitate Internet V-a\i g]ndit vreodat[ s[ evada\i de pe plaiurile mioritice c]teva momente pentru a vizita Armenia, dar nu a\i cunoscut niciodat[ detaliile =i riscurile pe care le implic[ o astfel de c[l[torie p]n[ acum? Atunci trebuie neap[rat s[ vede\i acest site: Ce-i drept, nu exceleaz[ prin grafic[, dar informa\iile pe care le g[si\i aici despre geografia locului sau cel mai sigur mod de a c[l[tori la Erevan s]nt inedite =i foarte practice. +tia\i p]n[ acum c[ zborul de la Amsterdam la Erevan dureaz[ cca. 5 ore? Sau c[ din aeroportul Zvartno\ pute\i lua un autobuz p]n[ ]n ora= cu 0.4$? +tia\i c[ nu este nevoie s[ declara\i suma de bani pe care o ave\i la dumneavoastr[ chiar dac[ dep[=e=te $? Nici eu nu =tiam p]n[ am descoperit acest site. Au trecut vremurile monotone c]nd europenii mergeau s[ se recreeze doar pe plaje sau la ski. Acum por\ile Armeniei s-au deschis pentru vizitatori sau pentru c[ut[torii Arcei pierdute Pute\i ajunge ]n Armenia via Amsterdam, Beirut, Dubai, Frankfurt, Istanbul, Moscova, Londra, Zurich (informa\ie preluat[ tot de pe acest site). E adev[rat c[ probabil nu ve\i da nas ]n nas cu vreun star hollywoodian sau vreo specie de mamifer considerat pe cale de dispari\ie. Ceea ce v[ putem promite este o p[rticic[ de istorie at]t de mic[ =i totu=i at]t de valoroas[ pentru mul\i dintre noi. A, da, =i priveli=tea c[tre un munte al c[rui nume ]mi scap[ acum (A. C.) Umor Armenesc! Gata! M[ despart de nevast[-mea. Nu mai vorbe=te cu mine de o jum[tate de an. Ce, ai ]nnebunit? Unde mai g[se=ti a=a o nevast[?! So\ia c[tre so\: De ce n-ai dormit acas[ azi noapte? Of, Doamne! M-am s[turat! De cinci ani ]mi pui aceea=i ]ntrebare ]n fiecare diminea\[^!la bursa locurilor de munc[: Am nevoie urgent[ de un loc de munc[. Am cinci copii. Ce altceva mai =ti\i s[ face\i?^! Ce mai e nou? Nevast[-mea a ars ]n timpul incendiului. Ce nenorocire! Dar n-a fost posibil s-o salvezi? Nu! Dormea a=a de dulce^! Fiule, ]n cur]nd vei termina =coala. Eu =i cu maic[-ta ne-am fi dorit foarte mult s[ te faci medic. Ce tot spui tat[? Doar voi =ti\i c[ nu s]nt ]n stare s[ omor nici m[car o musc[^ Bilunar al Uniunii Armenilor din Rom nia Redactor ef: Mihai STEPAN-CAZAZIAN Redactori: Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN Fotoreporter: Mihai GHEORGHIU Colaboratori: Arachel MUSAIAN (Constanþa) Corespondenþi din str in tate: Edvard JEAMGOCIAN (New York), Anton Lanis AHAZIZIAN (Toronto), Giuseppe MUNARINI (Padova) Difuzare: Drtad BARTUMIAN Tehnoredactare: Mihai H ÞULESCU ziar_ararat@yahoo.com ADRESA REDACÞIEI: Str. Armeneasc 13, Bucure ti ñ 2 Tel. / Fax: , Fax: Tiparul executat la s.r.l. I.S.S.N Potrivit art. 206 Cod penal, responsabilitatea juridic pentru conþinutul articolului aparþine autorului. Œn cazul unor agenþii de pres i personalit þi citate, responsabilitatea juridic le revine acestora. Redacþia nu Ómp rt e te Ón mod obligatoriu punctele de vedere exprimate Ón articolele semnate de colaboratori. Scrisori primite la redacþie Motive bine ]ntemeiate m-au obligat s[ stau dou[ luni ]n Ia=i. Nu mai c[lcasem ]n <dulcele t]rg al Ie=ilor> lui Eminescu, din i acolo, construc\ii noi, sedii de b[nci, vile moderne, multe biserici renovate sau ]n curs de renovare. Centrul, foarte curat. Drumurile mele zilnice erau ]ntre <Casa p[- trat[> (denumire dat[ de localnici Prefecturii) =i Comitetul Jude\ean de Cartografie, Geodezie =i Geografie. C]nd am ajuns prima dat[ la aceast[ institu\ie, am avut o str]ngere de inim[ cu care am r[- mas =i acum, cu toate c[ fac eforturi s[ nu m[ mai g]ndesc. L]ng[ aceast[ institu\ie se afl[ dou[ biserici, una gard ]n gard cu CJCGG, iar cealalt[, cu vreo metri mai retras[ la un col\ de strad[^ Prima, cu hramul <Sf. Sava>, mai avea schele doar la turl[, ]n rest era ca nou[, inclusiv gr[dina plin[ de flori. Cealalt[? Dac[ e=ti o fire c]t de c]t sensibil[, ]\i dau lacrimile f[r[ voia ta: Biserica Armeneasc[! }n col\ul str[zii Armene! La prima vedere crezi c[ a fost lovit[ de vreo bomb[ pus[ de terori=ti, dar realizezi c[ ]nc[ n-avem a=a ceva. Atunci? Imaginea e jalnic[. }n loc de geamuri, placaje sau cartoane. Casa Domnului arat[ ca dup[ un r[zboi. Cea care f[cea odat[ m]ndria unora ca Grigore Trancu-Ia=i, H. Asadurian-Ia=i, fra\ii Missir =i altor armeni ie=eni, arat[ at]t de Chiar nu ne pas[? jalnic ]nc]t, st]nd l]ng[ ea, \i-e ru- =ine s[ te declari etnic armean. +i c]nd te g]nde=ti c[ acolo se afl[ piatra care, prima, atest[ existen- \a Ia=ului! }n armene=te! }\i vine s-o ]nconjori cu lum]n[ri aprinse =i s[-i c]n\i prohodul! Mi se poate replica: <Nu mai s]nt armeni ]n Ia=i>. Fals domnilor! Lua\i cartea de telefoane a ora=ului =i ve\i g[si. Sau se poate lua exemplul d-lui Vosganian tat[l de la Foc=ani (vezi capela ref[cut[). S[ admitem totu=i c[ nu mai s]nt armeni ]n Ia=i, sau s]nt prea pu\ini. La monumentele istorice care ne-au r[mas de la mo=ii =i str[mo=ii no=tri nu e cazul s[ \inem? La un moment dat am vrut s[ provoc o emisiune televizat[, PRO-TV Ia=i fiind chiar acolo, pe strada Armean[. N-am f[cut-o, ca s[ nu fiu obligat s[ critic vreun Italia ñ O nou apariþie editorial }n anul 2002, la Vene\ia a avut loc un curs foarte interesant intitulat <Islamul =i Armenii experien\e de conflict =i convie\uire>. }n cadrul cursului au fost prezentate o serie de referate care ]n cursul acestui an au v[zut lumina tiparului ]ntr-un volum intitulat <Din Caucaz p]n[ ]n Vene\ia armenii ]ntre istorie =i memorie> la Vene\ia, editura Casa di Cristallo, Adle Edizioni, sub coordonarea Pr. Levon Zekian, Antonia Arslan =i Aldo Ferrari. Referatele prezente ]n volum ofer[ informa\ii esen\iale, serios documentate despre o problem[ prea pu\in cunoscut[ dar care reprezint[ un moment crucial al ]nceputului secolului XX. Anume Genocidul armenilor. Dac[ ]ntr-adev[r sec. XX este <secolul ideilor asasine> a=a cum a fost definit de c[tre Robert Conquest, la originea delirului ideologic a fost acest genocid. Primul referat din volum, sub semn[tura pr. Levon Zekian, intitulat <Religia =i cultura ]n identitatea armenilor impactul cu lumea islamic[> parcurge marile etape ale istoriei armenilor =i ofer[ (dup[ citirea textului) clipe de reflexie asupra unor evenimente istorice cruciale cum ar fi c[derea Bizan\ului, r[sp]ndirea Islamului sau Genocidul armenilor. Dup[ pr. Zekian, fundamentalismul islamic nu are totu=i nici o leg[tur[ cu ideologia lui Kemal Atatürk. Eseul pr. Zekian ne ]ndeamn[ s[ combatem superficialitatea cu care uneori privim istoria. Profesoara Antonia cons]ngean. +i ar fi trebuit s[ lovesc ]n prea mul\i. S[ fiu bine ]n- \eles, nu vreau s[ critic pe cei c]\iva armeni inimo=i din Ia=i care ]ncearc[, pe c]t posibil, s[ mai p[streze ceva din trecutul nostru. Adev[r gr[it-a bunicul meu, generalul doctor Mardiros Ciomac, c]nd ]mi spunea c[ diferen\a ]ntre armenii cu =tate vechi =i foarte vechi ]n Rom`nia =i cei sosi\i dup[ oribilul genocid din 1915, este c[ noi, cei vechi, \inem la relicvele noastre^ Atheneul Rom`n a fost construit cu sloganul lui Constantin Exarcu: <Da\i 1 (un) leu pentru Atheneu>. Fac un apel tuturor armenilor din Rom`nia =i din lume (care primesc <Ararat>-ul), cu sloganul: <Da\i 1 (un) EURO pentru Biserica Armean[ din Ia=i!> Cu un efort sus\inut, peste 3-4 ani, ar ar[ta ca nou[ =i ar veni armeni din alte \[ri ]n pelerinaj, a=a cum vin la Ia=i pelerini ortodoc=i =i catolici de pretutindeni. Fra\i armeni, chiar nu ne pas[? Simion CIOMAC P.S. La Ia=i am g[sit =i rom`ni care ar contribui cu bani. Trebuie doar deschis un cont ]n lei =i unul ]n valut[. Poate c[ n-ar strica s[ vorbeasc[ cineva de la UAR la TVR1 la emisiunea dedicat[ minorit[\ilor. Din Caucaz p]n[ ]n Vene\ia Arslan este prezent[ ]n volum cu studiu intitulat <Marele Genocid al armenilor istorie =i actualitate> ]n care define=te clar rolul malefic al nega\ionismului turc chiar =i ast[zi, g[sind un culpabil sprijin =i ]n t[cerea unor \[ri occidentale. <Este u=or scrie Antonia Arslan s[ ]\i imaginezi ce poate s[ ]nsemne, pentru un armean ce a suportat ororile genocidului, s[ se afle ]n fa\a acestui nega\ionism ]nc[p[\]nat, l]ng[ un zid netezit de t[cere =i uitare^> Ultimul capitol a fost preg[tit de c[tre profesorul Aldo Ferrari =i parcurge pe scurt istoria armenilor din Italia renascentist[ =i medieval[, relev]nd rolul c[lug[rilor mechitari=ti =i a altor armeni (ca de exemplu Krikor Ananian sau Giacomo Ciamician unul din p[rin\ii chimiei organice) ce au animat cultura italian[ =i european[. Volumul reprezint[ o m[rturie a culturii armene din Italia unde ace=ti oameni, dar =i al\ii, ]=i continu[ aceast[ l[udabil[ activitate pentru a ilustra aportul armenilor la cultura universal[. Giuseppe MUNARINI Padova

3 Actualitate La desp[r\irea de un prieten al armenilor Binecuv]ntarea P[rintelui Galeriu c[tre armenii din Rom`nia Pelerinaj (continuare din pagina 1) sericile =i M[n[stirile Armene=ti =i cele Ortodoxe. }n acest an am vizitat Biserica Armeneasc[ din Ia=i unde ne-a primit dr. Zareh Nazarian care ne-a dat explica\ii privind vechimea =i importan\a armenilor din Ia=i ]n decursul istoriei de peste 600 de ani. De asemenea, s-a participat la slujba religioas[ =i la preg[tirea <urechiu=elor> pentru masa de la Hagigadar. }n seara zilei de 16 august la Parohia Bisericii Armene din Suceava, au fost convocate personalit[\i invitate la aceast[ mare s[rb[toare, cu care ocazie I.P.S.S. Arhiepiscopul Dirayr Mardichian a ]nm]nat ]n mod festiv insigne reprezent]nd Catedrala Armean[ din Ecimiadzin Armenia. La ]ntoarcere spre Gala\i am mai vizitat M[n[stirile Sih[stria, Agapia, Ciolanu. Ne-am f[cut acest obicei deoarece popula\ia de etnie armean[ r[mas[ ]n Gala\i este format[ 50% din pensionari care nu au beneficiat ]n trecut de posibilitatea cunoa=terii istoriei armenilor din [- rile Rom`ne=ti c]t =i a Bisericii Armene veche pe aceste meleaguri de peste 600 ani. Dac[ ne ajut[ Dumnezeu vom continua aceste ac\iuni pentru a cunoa=te mai multe din edificiile construite de armeni pe aceste meleaguri, precum =i personalit[\i de origine armean[. B. AHARONIAN Gala\i Foto: Mihai Gheorghiu De curînd ne-a p[r[sit, plec]nd din lumea aceasta la Domnul, unul din marii duhovnici ai României, Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu. Pr. Constantin Galeriu s-a n[scut la 23 noiembrie 1918, la R[- c[t[u R[ze=i, jude\ul Bac[u, în familia lui Neculai =i a Elisabetei Galeri. Între 1930 =i 1938 a urmat seminarul Sf. Gheorghe din Roman, apoi, pîn[ în 1942, Facultatea de Teologie din Bucure=ti. Ob\ine Diploma de Licen\[ cu lucrarea Îndumnezeirea omului, sus\inut[ cu profesorul, teologul =i scriitorul Nichifor Crainic =i, în 1973, sus\ine teza de doctorat cu titlul Jertf[ =i R[scump[rare, tip[rit[ în acela=i an, fiind astfel declarat Doctor în Teologie. Între Pr. Galeriu este p[rinte spiritual al Institutului Teologic Universitar Bucure=ti iar din 1977 pîn[ în 1992 este profesor universitar la Facultatea de Teologie Ortodox[ a Universit[\ii Bucure=ti. Din 1993 este numit profesor consultant =i conduc[tor de doctorate la Facultatea de Teologie Ortodox[ a Universit[\ii Bucure=ti =i pred[, de asemenea la Universitatea Valahia din Tîrgovi=te =i la Universitatea Ecologic[ Bucure=ti. Cum men\ioneaz[ însu=i P[rintele, specializarea =i-a f[cut-o numai în \ar[, la Institutul Teologic din Bucure=ti, cu profesorii Teodor M. Popescu, Dumitru St[niloae, Ion Coman, N. Chi\escu, Liviu Stan etc. Hirotonit diacon la 15 mai, =i apoi preot la 16 mai 1943, în biserica Zl[tari, unde era =i cânt[- re\ bisericesc =i secretar de redac\ie al s[pt[mînalului Ortodoxia de sub conducerea Pr. Toma Chiricu\[, P[rintele Galeriu va sluji, între 15 iulie iulie 1947, în parohia Podu V[leni, comuna Poenarii Burchii, din jude\ul Prahova. Între a fost misionar al Arhiepiscopiei Bucure=tiului =i public[ numeroase articole misionare în Ortodoxia. Între 15 iulie 1947 pîn[ la 20 septembrie 1973 sluje=te la biserica Sf. Vasile din Ploie=ti unde duce o st[ruitoare activitate misionar[, subliniat[ în presa vremii ( Glasul Bisericii, 1948). Datorit[ intensit[\ii acestei activit[\i care aducea la Biseric[, îndeosebi la reuniunile de dup[-amiaz[, un num[r impresionant de credincio=i de toate vîrstele, din ora= =i din jude\, a fost arestat la 16 august 1952 =i purtat prin penitenciare =i în lag[rul Peninsula (Canalul Dun[re-Marea Neagr[) pîn[ la 26 octombrie Dup[ eliberare a continuat activitatea pastoral[, unit[ cu studii de doctorat =i publicistic[ religioas[. În 1973 a fost transferat la Institutul Teologic Ortodox din Bucure=ti =i de la l mai 1975 a început s[ slujeasc[ la biserica Sf Silvestru pe care a restaurat-o dup[ cutremurul din La l ianuarie 1990 Pr. Galeriu a fost numit de c[tre P.F. Pr. Patriarh Teoctist vicar al Arhiepiscopiei Bucure=tilor. Între dialogurile spiritual-culturale pe care le-a sus\inut de-a lungul anilor (fiindu-i al[turi mari personalit[\i ale culturii române precum N. Steinhardt, +tefan Neni\escu, Edgar Papu, Gabriel Liiceanu, Sorin Dumitrescu, A. Ple=u, etc.) s-au num[rat =i cele cîteva întîlniri de suflet în care Pr. Galeriu s-a apropiat, cu bun[tatea ce-l caracteriza, de comunitatea armean[ =i de ziarul Ararat. Aducem =i noi omagiul comunit[\ii armene în aceste triste momente rugîndu-l pe Bunul Dumnezeu s[-l primeasc[ =i s[ odihneasc[ sufletul acestui mare teolog =i propov[duitor ortodox. A. Mii de mul\umiri O veste bun[! Dic\ionarul rom`n-armean a fost primit cu foarte mare bucurie de c[tre membri comunit[\ii armene din Bucure=ti. Mult a=teptatul dic\ionar, inversul celui armean-rom`n, editat ]nc[ din 1996, a ap[rut cu ajutorul so\ilor Viky =i Nonu Kricorian =i este dedicat memoriei lui Misak Sinanian. Le mul\umim pe aceast[ cale so\ilor Kricorian pentru sprijinul accordat acestei apari\ii. Dic\ionarul este foarte util, con\in]nd termenii uzuali necesari aprofund[rii limbii armene =i poate fi considerat un punct de plecare pentru o eventual[ reeditare, inser]nd noi termeni, moderniz]ndu-l =i actualiz]ndu-l dar asta bine]nteles, ]ntr-un viitor mai ]ndepartat. Cu aceast[ ocazie mai aducem mul\umirile noastre =i autoarelor celor doua dic\ionare =i anume doamnelor Nadia Horasangian =i Anahid Garabedian precum =i ]ntregului colectiv care =i-a adus contribu\ia la apari\ia lucr[rii. Suntem siguri c[ acest nou dic\ionar le va fi foarte necesar elevilor +colii Armene din Bucure=ti =i cu siguran\[ ]i va ajuta mult ]n scopul dob]ndirii a noi cuno=tin\e de limba armean[, fiecare dintre ace=tia primind la sf]r=it de an =colar dic\ionarul nou ap[rut, pe cel[lalt av]ndu-l ]nc[ de la ]ncheierea unuia din anii =colari preceden\i. S[ nu uit[m c[ domnul Kricorian a fost directorul +colii Armene precum =i dirijorul corului Komitas. Era esen\ial de men\ionat acest lucru pentru ca toat[ lumea s[ =tie c]t de mult s-a implicat ]n activit[\iile comunit[\ii noastre. A=adar s[ le mai mul\umim ]nc[ o dat[ so\ilor Krikorian pentru aceast[ sponsorizare, iar noi s[ sper[m c[ ]n cur]nd vom primi multe alte ve=ti cel pu\in la fel de bune ca aceasta. Laura Ioana URD{REANU PAPAZIAN Nivel mediu de dezvoltare Recent publicatul raport al ONU numit Dezvoltarea Uman[ 2003 prezint[ rezultatele observa\iilor privind nivelul dezvolt[- rii umane din 175 de \[ri. Potrivit acestui raport, Armenia ocup[ pozi\ia a 87-a =i se claseaz[ ]n categoria \[rilor cu un nivel mediu de dezvoltare. Indicatorii principali pe care se bazeaz[ acest raport anual al ONU s]nt durata sau speran\a de via\[, venitul pe cap de locuitor =i nivelul educa\ional. Merit[ amintit faptul c[, din cauza unei prelucr[ri inexacte a datelor, ]n raportul ini\ial Armenia fusese clasat[ pe locul 100, gre=eal[ care a fost ]n cele din urm[ corectat[ =i explicat[ ]n pagina de Internet a Raportului Dezvolt[rii Umane. A. Anunþ im portant Concensionarii locurilor de veci din cimitirul armean din Bucure=ti indiferent de domiciliul stabil, s]nt anun\a\i pe aceast[ cale c[ au obliga\ia, conform dispozi\iilor legale, s[-=i ]ngrijeasc[ mormintele cu bordur[ postament =i cruce ]n termen de un an de la data public[rii acestui anun\. 3 PSALTIREA +I LUPUL Odat[ s-au apucat s[-i citeasc[ lupului psaltirea =i s[-i spun[ cum s[ nu p[c[tuiasc[. Lupul st[tu ce st[tu apoi zise: <termin[ mai repede, c[ uite trece turma pe deal =i pierd oile!> *). Cic[ drept r[spuns la cerin\ele UE de a considera problema Genocidului antiarmean din 1915, (recunoscut de tribunalul de la Bruxelles), Turcia a purces la un vast program educa\ional privind genocidurile antiarmean, antigrec =i antinestorian care au avut loc ]n Turcia ]n anii Periodicul nostru a semnalat mai demult acest lucru relu]nd o =tire publicat[ ]n ziarul constantinopolitan AGOS. Numai c[ lupului, adic[ guvernului turc, nici prin cap nu i-a trecut s[ spun[ adev[rul ci a continuat s[ propage binecunoscutele sale teze nega\ioniste, de data asta prin intermediul manualelor <ex cathedrae>. Congressmanul Frank Pallone, ]ntr-o scrisoare adresat[ primului ministru turc Erdogan, depl]nge m[surile luate de guvernul turc de a obliga =colile elementare =i secundare s[ participe la o campanie politic[ de denigrare a genocidului din O rezolu\ie datat[ 5 iunie a.c. a Parlamentului European depl]nge faptul c[ ]n timp ce se fac eforturi de ]mbun[t[\ire a rela\iilor dintre Armenia =i Turcia, se duce o campanie sus\inut[ prin intermediul =colilor primare =i secundare din Turcia ce ]ncearc[ s[ nege oprimarea minorit[\ilor de-a lungul istoriei Turciei mai cu seam[ a armenilor. Frank Pallone =i-a exprimat nemul\umirea fa\[ de arestarea ]nv[\[toarei Julia Akpiner, din ora=ul Elbaly regiunea Kilis, care la 30 mai a ]ntrebat dac[ este vorba de o recunoa=tere a Genocidului. (Ea a fost apoi eliberat[ pe o cau\iune de 1000 de dolari). Al\i 5 ]nv[\[tori au fost aresta\i =i ei. Procesele s]nt ]n curs de judecare, timp ]n care cadrele didactice puse sub acuzare s]nt suspendate. Ambasadorul turc a r[spuns imediat congressmanului printr-o scrisoare fulminant[ prezent]nd (pentru a c]ta oar[?) tezele nega\ioniste sus\inute de guvernul s[u. Iat[ ]ns[ c[ 170 de organiza\ii europene au cerut energic Uniunii Europene s[ suspende orice ajutor acordat Turciei pe linie de ]nv[\[m]nt. Adic[ 100 milioane dolari pentru perioada Este interesant c[ din aceast[ scrisoare reiese c[ manuale pentru negarea genocidului din 1915 se utilizeaz[ ]n cursul primar =i secundar dar studen\ii fac doar referate =i teme pe problem[. Cred =i eu! Pretutindeni ]n lume studen\ii (chiar =i ]n Turcia!) s]nt destupa\i la cap =i nu vor putea ]nghi\i marfa de m]ntuial[ cusut[ cu a\[ alb[ a serviciilor de propagand[. Pot fi ale=i ]ns[ <studen\i> pe spr]ncean[ care s[ scrie dup[ <indica\ii>. Altfel e cu elevii. Mai peste tot ]n lume ei iau ca <liter[ de evanghelie> cam tot ce scrie prin manuale =i ce le spune profesorul. Campania de negare a genocidului desf[=urat[ ]n =coli are ca efect resuscitarea urii antiarmene la genera\iile tinere =i incitarea genera\iilor tinere la acte de violen\[ viitoare. E un program cu b[taie lung[. El era necesar deoarece guvern[rile militare mai vechi din Turcia interziseser[ orice referire la cuvintele <armean> sau <Armenia> ca =i cum ele nici nu ar fi existat vreodat[. Genera\iile post-genocid nu au =tiut niciodat[ ce au f[cut p[rin\ii sau bunicii lor. Ca urmare orice referire din surse externe la Genocidul din 1915 ar fi fost primit[ cu mefien\[. Iat[ ]ns[ c[ o dat[ cu deschiderea arhivelor tuturor statelor (cu excep\ia Turciei, a\i ghicit!) a reie=it mai mult dec]t clar adev[rul care e simplu: a fost un Genocid premeditat de guvernul de atunci, av]nd ca scop clar purificarea etnic[ ]n vederea cre[rii unui stat turc, pe ruinele Imperiului otoman, din care s[ fie eliminate toate elementele non-turce. Acest lucru nu poate s[ nu ajung[ la con=tiin\a tineretului turc care ar putea avea capacitatea de a c]nt[ri =i judeca liber evenimentele cu toat[ obiectivitatea. S]ntem ]n epoca internetului! +i atunci cercurile nega- \ioniste s-au pus pe treab[, c[ tot aveau banii de la UE pentru educa\ie, =i au fabricat la iu\eal[ manuale =colare <antigenocid> (cite=te <antiarmene ) dup[ vechile re\ete ]ncercate. Pre=edinta EAFJD (European Armenian Federation for Justice and Democracy) D-na Hilda Ciobanian a declarat c[ este inadmisibil ca ajutorul European s[ sus\in[ sistemul educa\ional turcesc ]n timp ce acesta propag[ principii opuse celor europene. Acest lucru ar echivala cu negarea Holocaustului evreiesc sau Apartheidului din Africa de Sud. }n Rom`nia lucrurile stau cu totul altfel. Presa recent[ ne aduce la cuno=tin\[ c[ o comisie de istorici rom`ni =i evrei, coordonat[ de Elie Wiesel, preg[te=te o lucrare consacrat[ Holocaustului, pun]nd la ]ndem]na publicului larg un important instrument de cunoa=tere mai exact[ a acestuia iar Societatea Rom`n[ de Radiodifuziune va difuza sistematic rubrici =i emisiuni pe aceast[ tem[. Copii rom`ni vor ]nv[\a din =coal[ ce a fost Holocaustul. D-l Ministru A.Athanasiu va efectua o vizit[ ]n Israel pentru a discuta, ]n aceast[ toamn[, printre altele =i aceast[ problem[. A=a da! *) apud. Vartan Aigeg\i, ( ). NOR BERD Mormintele p[r[site, ne]ngrijite =i f[r[ concesion[ri vor fi considerate locuri libere =i vor fi trecute sub administra\ia Consiliului parohial. To\i cei interesa\i pot lua leg[tura cu Cancelaria parohial[ la tel sau cu Administra\ia cimitirului la tel Consiliul parohial al Bisericii Armene

4 4 Diaspora Note de c l torie Expozi\ie la Bruxelles Mo=tenirea cultural[ irlandezo-armean[ }n vara aceasta, la Bruxelles a fost prezentat[ o expozi\ie documentar[, intitulat[ <Genocidul armean istorie vie>, fiind o ini\iativ[ a unor membri ai Parlamentului European Jonas Sjostedt, Lennart Sacredens =i a Uniunii Asocia\iilor Armene din Suedia. Expozi\ia a fost conceput[ de c[tre Centrul de Documentare despre Armenia (Berlin), fondat ]n 1985 de Jirayr Kocearian =i de Tessa Hofmann, fiind prezentat[ anterior la Heidelberg, Köln, Frankfurt pe Main =i Londra. Expozi\ia de la Bruxelles a fost planificat[ s[ se deschid[ la sediul Parlamentului European, dar a fost respins[ brusc de c[tre un oficial al Parlamentului European, responsabil cu activit[\ile artistice =i culturale, din cauza <caracterului ei controversat>. Refuzul de a g[zdui expozi\ia ]n cl[direa Parlamentului European, a provocat indignare =i scrisori de protest ale lui Sjostedt, ale membrilor comunit[\ii armene din Belgia, precum =i ale organiza\iei turce Societatea Oponen\ilor Genocidului (din Frankfurt pe Main), Scrisorile au fost trimise d-nei Pat Cox, pre=edinte al Parlamentului European. }n absen\a sprijinului din partea Parlamentului European, organizatorii expozi\iei Sjostedt =i Karo Hakopian, pre=edintele Uniunii Asocia\iilor Armene din Suedia, au decis totu=i s[ expun[ fotografiile. Armeni europeni =i organiza\ii armene din Europa, inclusiv Forumul Asocia\iei Armene din Europa, Campania pentru Recunoa=terea genocidului Armean (Marea Britanie, Centrul Cultural Armean din Riga (Letonia), revista lunar[ <Azad ain> (Vocea Liber[) din Cipru =i centrul cultural =i social <Hayastan> (Grecia) au aplaudat aceast[ ini\iativ[. Expozi\ia de fotografii a fost inaugurat[ la Casa Asocia\iilor Interna\ionale din Bruxelles. Membri ai Parlamentului European, reprezentan\i din partea diferitelor organiza\ii =i membri ai comunit[\ii armene au fost de fa\[ la ceremonia inaugur[rii. Publicul a fost salutat de c[tre Sjostedt =i Hakopian, dr. Tessa Hofmann a f[cut o scurt[ prezentare a istoriei acestei expozi\ii =i a fotografiilor, iar Lennart Sacredeus, membru al Parlamentului European, a subliniat c[ Turcia nu poate avea acces la Uniunea European[ f[r[ s[ recunoasc[ (mai ]nt]i) Genocidul armean. Reprezentantul Consiliului din zona Ixelles (Bruxelles), Breydel de Groeninghe, a salutat aceast[ ini\iativ[ =i =i-a exprimat profunda simpatie fa\[ de foarte speciala =i integrata comunitate armean[. <S]nte\i cu to\ii dragii mei compatrio\i>, a spus el. Cu un minut de reculegere, audien\a a omagiat memoria tuturor armenilor extermina\i la ]nceputul secolului XX de c[tre guvernul turc. Reprezentantul Catolicosului Armean din Europa de Vest, S.S. Kude Naca=ian, a condus o rug[ciune pentru pacea acestora. Expozi\ia a fost urmat[ de conferin\a intitulat[ <Genocidul armean distrugerea =i rena=terea unei na\iuni>, care a reunit speciali=ti ]n problema Genocidului armean, printre care Yves Ternon (istoric, Fran\a), dr. Tessa Hofmann (psiholog =i sociolog, Germania), Claude Moutafian (istoric, Fran- \a), precum =i Claire Dedeyan (scriitor, Fran- \a), Armen Hakhnazarian (arhitect, Germania), Ali Ertem (ap[r[tor turc al drepturilor omului, Germania) =i Hayk Demoyan (expert ]n rela\iile turco-armene, Armenia). Tema principal[ a conferin\ei a fost Genocidul armean =i consecin\ele lui asupra destinului armenilor, c]t =i asupra mo=tenirii culturale universale. La ]ncheierea conferin\ei, delega\ia turc[, incluz]ndu-l pe Ali Ertem, reprezentan\i ai Uniunii Asocia\iilor Armene din Suedia, c]t =i alte persoane au depus flori la monumentul Khacikar dedicat victimelor Genocidului armean ridicat ]n Bruxelles. Preotul Harutiun a \inut o ceremonie religioas[ ]n memoria celor 1,5 milion de victime ale Genocidului armean. (Dup[ <Asbarez Daily>) De mult[ vreme auzisem despre mo=tenirea cultural[ a Irlandei. Era o dorin\[ veche ca, ]ntr-o bun[ zi s[ vizitez neap[rat Irlanda. Nu =tiu de ce =i de unde venea aceast[ dorin\[ imens[. }ntotdeauna am v[- zut o asem[nare, o identitate de caracter ]ntre un armean =i un irlandez. Adeseori m-am ]ntrebat dac[ acest lucru vine cumva dintr-o amar[ experien\[ a trecutului celor dou[ popoare, a destinului lor din realitatea istoric[. }nc[ din zilele studen\iei =tiam c[ irlandezul a avut de suferit din cauza domina- \iei britanice tot at]t de mult ca =i noi din cauza jugului turcesc. Dac[ foametea din sec. al XVIII-lea a avut rolul ei de net[g[- duit ]n emigrarea irlandezului din patria sa, atunci emigrarea armeanului din patria sa ]n secolul trecut, conform planului turcesc, instituie, ]n orizonturi ]ndep[rtate, o ]nfr[- \ire ]ntre cele dou[ popoare ale noastre. Pe vremea =ederii mele la Boston avusesem primul meu contact cu americani de origine irlandez[. Observasem dragostea nutrit[ de ei fa\[ de Irlanda, ]n ciuda unui interval de patru-cinci genera\ii. Tot atunci m[ ]nt]lneam cu tineri armeni din cea de-a treia genera\ie de armeni americani, necunoscu\i mie, la care sim\eam tot at]ta patriotism =i poate chiar mai mult dec]t al nostru, al celor care venisem din Orientul Mijlociu. }n acele zile observam o tr[s[tur[ de caracter comun[ ]ntre noi =i irlandezi. Mai ales cultural[. At]t noi, c]t =i ei aveam un pios respect pentru religia lor, dragoste pentru muzica, literatura, tradi\iile, dansul Trinity College Dublin, Irlanda =i^ buc[t[ria lor tradi\ional[. Asemenea nou[, =i ei ]nt]mpinaser[ zilele cele mai triste cu un spirit pozitiv, cu z]mbet, cu c]ntec. F[r[ s[ se descurajeze. Foarte t]rziu =i-au dob]ndit independen\a. }n Manuscrisul volumului <The Book of Kells> constituie podoaba bibliotecii de la Trinity College din capitala Dublin. A- ceast[ lucrare-manuscris, creat[ de un grup de autori din Irlanda =i din Marea Britanie, ]ncep]nd din secolul al VII-lea p]n[ ]n secolul al X-lea, r[m]ne ne]ndoielnic o capodoper[ artistic[, apar\in]nd acelei =coli. Trebuie spus, de asemenea, c[ via\a monahal[ irlandez[ a fost binecunoscut[ pe teritoriul Europei =i c[, ]n literatur[, contribu\ia clericilor ]=i are valoarea sa specific[. Este sub semnul ]ntreb[rii data real[ a acestei c[r\i din m[n[stirea Kells. Este posibil c[, ]n decursul timpului, s[ i se fi ad[ugat pagini sau s[ i se fi rescris diferite capitole. La jum[tatea secolului al XVII-lea, aceast[ carte excep\ional[ a fost mutat[ definitiv la istorica bibliotec[ a celebrului Trinity College, unde mai exist[ =i manuscrisele volumelor <The Book of Armagh> =i <The Book of Durrow>, dat]nd din secolele de mijloc. Cea mai pre\ioas[ este cartea de la Kells, cu ilustra\ii bogate. Este o ampl[ etalare a culorilor celor ilustrate pe paginile cu diverse portrete umane (^). Cartea de la Kells este expus[ ]ntr-o sal[ special[. Pe pere\i exist[ explica\ii =i h[r\i. Pagin[ din The Book of Kells aflat[ ]n arhivele Trinity College }ntr-o vitrin[ de sticl[ z[resc o cartemanuscris ]n limba armean[, fiind ]nscris =i numele donatorului, cunoscutul armean londonez John Kurkdjian. Exist[ =i urm[- toarea inscrip\ie: <Exemplarul cel mai apropiat =i asem[n[tor al c[r\ii de la Kells aceast[ carte de miniatur[ armean[>. Observ cum vizitatorii privesc cu aten- \ie la cartea de la Kells, se str]ng mai mult ]n fa\a Evangheliei armene, bucur]ndu-se deopotriv[ de frumuse\ea c[r\ii noastre. Un vizitator v]rstnic, cu o barb[ alb[, care amintea de un conferen\iar universitar, ]i spunea doamnei din preajma sa: <}n urm[ cu cincisprezece ani, am vizitat Matenadaranul din Erevan, s[ vezi ce de asemenea c[r\i s]nt expuse acolo, mai frumoase, bogate ]n culori =i mai valoroase. }n compara\ie cu ele, Kells-ul este mai slab!^> Nu te bucuri? Nu vrei s[-i str]ngi m]na acelui vizitator? S[-i spui pur =i simplu mul\umesc; era conferen\iar universitar ]ntr-adev[r, a sim\it c[-i urm[resc convorbirea =i ]ntorc]ndu-se spre mine, mi-a spus: <E=ti armean?> Da. At]t. }ntr-o ampl[ carte bibliografic[ din marea libr[rie a colegiului am citit c[, dup[ date istorice, principalele centre ale miniaturii au fost Alexandria, Roma, Antiohia =i Efes. Miniatura occidental[ s-a folosit de =coala bizantin[, care a mo=tenit forma greco-roman[ a Alexandriei =i cea oriental[, tradi\ional[ asirian[, c[ miniatura irlandezo-saxon[ din secolele VII =i VIII cuprinde ]n ea diferite motive celtice, unele din bazinul Mediteranean =i altele orientale, reproduc]nd figuri de animale =i mai pu\in umane. Linia cea mai specific[ a ilustra\iei este complexul motivelor ]ntortocheate, pagina fiind completat[ de litera majuscul[ ornat[. Monument armenesc la Budionovsk Administra\ia ora=ului Budionovsk, din sudul Rusiei, a decis s[ ]nal\e un monument dedicat fondatorilor =i primilor locuitori ai vechiului s[u cartier Kara-Bagla. Conform ziarului armenesc <Yerkramas> din sudul Rusiei, armenii din Derbent (Daghestan) au primit de la ]mp[ratul rus Pavel I o scrisoare prin care erau ]mputernici\i s[ se instaleze acolo. Monumentul va reprezenta un dom cu cruce, av]nd ]n[l\imea de 16 m., simboliz]nd primul nume al ora=ului Surb Khaci (Sf]nta cruce, ]n arm.). Proiectul va fi finan\at de autorit[\ile locale care vor pl[ti suma de ruble pentru materiale. Schi\a proiectului este gratuit[. Vizit]nd zona din ]mprejurimile Dublinului, ]n zilele urm[toare observ pietre de morm]nt, ]ntru totul asem[n[toare cu khacikar-urile noastre, cu aceea=i fine\e, cu asem[narea apartenen\ei la aceea=i =coal[. M[ plimb prin curtea bisericii ruinate, unde la fiecare pas m[ duc cu g]ndul la Armenia. Parc[ ar fi venit ni=te armeni =i ar fi sculptat aici khacikar-urile noastre, ]n acest loc ]n aer liber de pelerinaj este ]mprimat[ arta noastr[ plastic[. Tr[iesc bucuria de a fi p[rta= al aceleia=i mo=teniri culturale. Irlanda, Occidentul cel mai ]ndep[rtat al Europei =i Armenia, cel mai ]ndep[rtat orient de parc[ reprezint[ o punte cultural[ ]ntre cele dou[ \[ri ale noastre =i popoare cu aceea=i soart[. C]nd ]n cele zece zile ale c[l[toriei vin ]n contact cu poporul irlandez, ]n pub-uri, ]n familii sau ]n parcuri, simt o ]nrudire. Tr[iesc acela=i sentiment ]n felul de a c]nta, de a dansa, de a m]nca =i de a iubi patria. M]ndria fa\[ de patrie a irlandezului este asem[n[toare cu a noastr[. Dintr-o convorbire cu un conduc[tor auto aflu c[, dup[ ce a tr[it treizeci de ani la New York, s-a ]ntors ]n Irlanda. La ]ntrebarea mea <de ce?>, r[spunsul a fost imediat: <Irlanda este \ara mea, aici s]nt mai fericit^ Irlanda este acum o \ar[ din care nu se mai emigreaz[, dimpotriv[ \ara noastr[ este invadat[ de tineri din alte \[ri, vin chiar =i englezi care lucreaz[ la noi>. Conduc[torul ma=inii ]=i laud[ \ara cu m]ndrie. Fie ca, ]ntr-o bun[ zi, =i un =ofer de la Erevan s[ se bucure de aceea=i fericire. Hagop VARTIVARIAN (Dup[ ziarul <Nor Or>, Altadena, Ca.) PANARMENIAN EXPO 2003 (continuare din pagina 1) t]rgului, ]n acest sens purt]ndu-se negocieri cu parteneri americani pentru asigurarea unei leg[turi directe. Aparatura necesar[ lans[rii acestei conexiuni va r[m]ne ]n continuare la dispozi\ia complexului, pentru a fi utilizat ]n continuare. Peste 100 de societ[\i comerciale =i industriale =i-au exprimat inten\ia de a participa la t]rg, printre care uzinele Nairit, A=tarak Kat, Bizon, Mars, Makur Erkat, societ[\ile Hovnanian International, Djermuk Group, Uniunea Industria=ilor =i oamenilor de afaceri armeni, Shen Concern, Fondul de Sprijin al }ntreprinderilor, societatea Masis =.a. La t]rg s]nt invita\i =i circa dou[ mii de oameni de afaceri din Diaspor[, urm]nd ca despre societ[\ile participante s[ fie editat[ o bro=ur[ informativ[.

5 Armenia S]nt deja c]\iva ani de c]nd, ]n mod periodic, se vorbe=te despre o posibil[ ]mbun[t[\ire a rela\iilor turco-armene. Dar de fiecare dat[, c]nd se credea c[ o spargere a ghe\ii devine posibil[, cobora ]n aren[ un ]nalt demnitar de la Ankara care condi\iona ]mbun[t[\irea rela\iilor turco-armene de solu\ionarea ]n favoarea Azerbaidjanului a conflictului din Karabagh. Ast[zi realitatea este c[, ]n ciuda faptului c[ frontiera turco-armean[ r[m]ne ]nchis[, ]ntre cele dou[ \[ri are loc totu=i o circula\ie a m[rfurilor, grani\a comun[ fiind ocolit[ prin Gruzia. Din acest motiv, oamenii de afaceri at]t armeni, c]t =i turci, care s]nt interesa\i de deschiderea frontierei =i de stabilirea leg[turilor comerciale directe, insist[ de mult[ vreme asupra necesit[\ii stabilirii de rela\ii economice bilaterale, ceea ce ar putea pe viitor s[ constituie un factor favorizant pentru stabilirea =i a rela\iilor diplomatice =i politice. Blocada turco-azer[ impus[ Armeniei ]i provoac[ \[rii o pagub[ anual[ de de milioane de dolari, prin reducerea drastic[ a posibilit[\ii circula\iei m[rfurilor =i cre=terea costurilor de transport ]ntre Armenia =i lumea exterioar[, sc[z]nd astfel competitivitatea exporturilor armene=ti pe pia\a extern[ =i reduc]nd volumul acestora. Potrivit calculelor preliminare ale ministerului armean al comer\ului =i dezvolt[rii economice, deschiderea frontierei turco-armene ar putea cre=te Produsul Intern Brut al Armeniei cu circa un miliard de dolari, ]ntruc]t refacerea c[ilor sudice de transport va sc[dea costurile de transport =i va spori volumul exporturilor armene=ti. Dup[ cum a declarat vice-ministrul comer\ului =i dezvolt[rii economice, Tigran Davtian, <deschiderea grani\ei va ]nsemna pentru Armenia accesul la porturile de la Marea Mediteran[ =i dezvoltarea turismului regional>. }n ultima vreme se vorbe=te din ce ]n ce mai des despre ]mbun[t[\irea rela\iilor turco-armene, de aceast[ dat[ nu prin intermediul comisiilor neguvernamentale de reconciliere sau al intelectualilor, ci prin stabilirea unui dialog oficial ]ntre cele dou[ state. +efii diploma\iilor celor dou[ \[ri au avut deja o ]ntrevedere la Madrid, dup[ care ministrul de externe armean, Vartan Oskanian, a declarat c[ Erevanul are numeroase propuneri pentru ]mbun[t[\irea rela\iilor turcoarmene printr-o politic[ a pa=ilor m[run\i. O ]nt]lnire similar[ este prev[zut[ =i pentru luna septembrie, cu ocazia sesiunii adun[- rii generale a ONU. Ministrul de externe Viitorul centralei atomice armean =i-a exprimat speran\a c[, ]n cadrul apropiatei ]nt]lniri cu omologul s[u turc, cele dou[ p[r\i vor reu=i s[ ajung[ la anumite ]n\elegeri. }n acela=i timp, potrivit aceluia=i Vartan Oskanian, ast[zi rela\iile turcoarmene nu mai s]nt condi\ionate ]n aceea=i m[sura ca ]n trecut de rezolvarea conflictului din Karabagh. Dup[ cum a spus ministrul de externe armean, solu\ionarea conflictului din Karabagh ]nc[ r[m]ne ca o condi\ie prealabil[ pe ordinea de zi a negocierilor turco-armene, dar ast[zi ]mbun[t[\irea rela\iilor bilaterale nu mai depinde at]t de mult de aceast[ chestiune. <Aceasta ne determin[ s[ sper[m c[ se va crea posibilitatea concentr[rii exclusiv asupra dep[=irii problemelor =i obstacolelor prezente ]n rela\iile bilaterale>, a declarat ministrul de externe Vartan Oskanian. La r]ndul s[u, secretarul de pres[ al pre- =edintelui armean, A=ot Kocearian, a declarat c[ Armenia este gata s[ continuie dialogul cu Turcia =i sper[ c[ aceste negocieri vor duce la progrese concrete ]n rela\iile dintre cele dou[ \[ri. Potrivit acestuia, autorit[\ile de la Erevan s-au exprimat ]ntotdeauna ]n favoarea normaliz[rii rela\iilor cu Ankara, f[r[ condi\ii prealabile. Nu trebuie s[ se cread[ c[ <dialogul> armeano-turc care se contureaz[ ast[zi este un rezultat spontan datorat disponibilit[\ii celor dou[ p[r\i. Dimpotriv[, s-a dovedit c[ acesta este puternic impulsionat de c[tre administra\ia american[ care, pornit[ ]ntr-o campanie f[r[ precedent de remodelare a regiunii ]n interesul Statelor Unite pe fondul interven\iilor din Afganistan, Irak, al atragerii \[rilor din spa\iul sudic al fostei URSS ]n tab[ra american[, vede ]n reconcilierea armeano-turc[ un element esen- \ial al stabiliz[rii =i, mai apoi, al pacific[rii regiunii transcaucaziene. }ncerc[rile de pacificare americane nu s]nt noi, s[ ne reamintim numai de negocierile de la Key West. Dar poate c[ unul dintre motivele e=ecului negocierilor de la Key West a fost tocmai tensiunea din rela\iile turco-armene, lucru pe care probabil c[ l-a constatat dup[ aceea =i diploma\ia american[. Dup[ cum a declarat ambasadorul american la Erevan, John Ordwey, chestiunea sprijinirii redeschiderii frontierei turco-armene =i a ]mbun[t[\irii Potrivit declara\iei reprezentantului Comisiei Europene, Michael Lynn, dac[ guvernul de la Erevan va ]nchide centrala atomoelectric[ de la Me\amor, Uniunea European[ va finan\a proiectul de creare a surselor alternative de energie pentru Armenia. Demnitarul european a spus c[ at]t Uniunea European[, c]t =i Armenia ]mp[rt[=esc p[rerea c[, mai devreme sau mai t]rziu, centrala atomic[ armean[ trebuie ]nchis[, \in]ndu-se cont mai ales de riscul ridicat pe care ]l prezint[ a=ezarea ei ]ntr-o zon[ seismic[. Michael Lynn a informat c[ problema ]nlocuirii capacit[\ii centralei atomice cu surse de energie alternative a fost deja supus[ spre dezbaterea Uniunii Europene, care va finan\a realizarea proiectului. Uniunea European[ a anun\at deja crearea unui fond de 100 de milioane de euro destinat cre[rii surselor de energie alternative ]n cazul ]nchiderii centralei de la Me\amor. Mai devreme, Uniunea European[ alocase un fond de 11 milioane de euro pentru ridicarea nivelului de securitate al centralei atomice armene=ti, dar ]n cursul acestui an programul a fost oprit. De cealalt[ parte, =eful direc\iei armene pentru supravegherea energiei atomice, A=ot Martirosian, a declarat c[ centrala atomic[ de la Me\amor poate fi exploatat[ ]n condi\ii de siguran\[ ]nc[ 14 ani. Potrivit acestuia, centrala atomic[ armean[ corespunde tuturor standardelor de securitate interna\ionale dar, ca toate centralele din genera\ia sa, are nevoie de o ]mbun[t[\ire ne]ntrerupt[ a condi\iilor de exploatare. A=ot Martirosian a mai informat c[ ]nc[ nu exist[ un calendar precis al ]nchiderii centralei atomice de la Me\amor, ]n ciuda faptului c[, din considerente de securitate, exper\ii Uniunii Europene au cerut ]n repetate r]nduri ]nchiderea centralei ]n anul Pozi\ia autorit[\ilor de la Erevan este aceea c[ centrala atomic[ trebuie s[ func\ioneze at]ta timp c]t \ara ]nc[ nu este asigurat[ cu surse alternative de energie. DIN NOU }N DISCU IE RELA IILE TURCO-ARMENE Apelul OSCE OSCE a adoptat raportul final privind alegerile parlamentare desf[=urate pe 25 mai ]n Armenia, raport ce ]ndeamn[ guvernan\ii de la Erevan s[ fac[ tot ce le st[ ]n putin\[ pentru refacerea ]ncrederii populare fa\[ de autorit[\i pierdute dup[ incidentele provocate de alegerile preziden\iale =i cele parlamentare. Raportul men\ioneaz[ c[, pentru o mai bun[ desf[=urare a alegerilor democratice viitoare, este necesar[ reformarea legisla- \iei electorale a \[rii. Documentul subliniaz[ c[ nereguli masive s-au observat ]n special ]n timpul num[- r[rii voturilor =i atrage aten\ia asupra faptului c[, ]n ciuda eforturilor de prevenire a neregulilor f[- cute de autorit[\i, cei care au comis totu=i nereguli nu au fost tra=i la r[spundere. <Autorit[\ile Armeniei trebuie s[ depun[ toate eforturile pentru risipirea atmosferei de impunitate, prin aceasta confirm]nd voin\a lor de a organiza pe viitor alegeri cu adev[rat democratice>, spune raportul OSCE. }n acela=i timp, ]n raport se men\ioneaz[ faptul c[ alegerile parlamentare au marcat un progres real fa\[ de cele preziden\iale, mai ales ]n ceea ce prive=te impar\ialitatea reflect[rii campaniei electorale. rela\iilor dintre Erevan =i Ankara se afl[ pe agenda politicii externe a Washingtonului. Potrivit ambasadorului Ordwey, de=i este ]nc[ devreme s[ se vorbeasc[ despre un calendar concret al redeschiderii grani\ei turco-armene, chestiunea redeschiderii frontierei este ]n mod regulat discutat[ ]n cadrul ]nt]lnirilor dintre oficialit[\ile americane =i cele turce=ti, negocierile ]n acest sens fiind ]n plin[ desf[=urare. Pe de alt[ parte, potrivit lui Paul Kelly, adjunct al secretarului de stat american, ]n cadrul ultimei ]nt]lniri avute cu ministrul de externe turc, Abdullah Gül, secretarul de stat Collin Powel =i adjunctul s[u Marc Grossman <au dat o aten\ie deosebit[ chestiunii deschiderii frontierei terestre turco-armeneƒ>. Potrivit lui Paul Kelly, Abdullah Gül i-a transmis p[r\ii americane aprecierile sale pozitive ]n leg[tur[ cu rezultatele discu- \iilor avute cu omologul s[u armean la Madrid. }n ceea ce prive=te pozi- \ia for\elor politice din Armenia fa\[ de timidul proces de normalizare a rela\iilor turco-armene, trebuie men- \ionate dou[ abord[ri diametral opuse existente chiar ]n interiorul coali\iei de la putere. Prima pozi\ie, cea favorabil[, o exprim[ partidul majoritar din coali\ia de guvernare, Partidul Republican din Armenia (PRA), care sus\ine ideea stabilirii rela\iilor bilaterale cu Turcia f[r[ condi\ii prealabile. Acest lucru l-a declarat liderul partidului, primul ministru Andranik Markarian, potrivit c[- ruia PRA nu leag[ chestiunea stabilirii rela- \iilor turco-armene de cea a recunoa=terii interna\ionale a genocidului armean. Primul ministru a subliniat c[ ]n mod independent de faptul stabilirii rela\iilor cu Turcia, PRA va urm[ri ]n mod consecvent recunoa=terea interna\ional[ a genocidului. Andranik Markarian apreciaz[ c[ de recunoa=terea genocidului are nevoie ]n primul r]nd nu Armenia, ci comunitatea interna\ional[. Cea de-a doua pozi\ie, cea exclusiv negativ[, este exprimat[ de c[tre Federa\ia Armenia ]n frunte Armenia ocup[ locul frunta= ]n Caucazul de Sud ]n problema atingerii <scopurile de dezvoltare ale mileniului>. Acest lucru l-a declarat Lis Christy Grande, reprezentant al Programului de Dezvoltare =i ambasador coordonator al programelor ONU din Armenia. Cele opt scopuri de dezvoltare ale mileniului, proclamate cu ocazia Summitului Mileniului al ONU din anul 2000, s]nt lichidarea s[r[- ciei, asigurarea ]nv[\[m]ntului general, l[rgirea drepturilor femeilor, sprijinirea egalit[\ii ]ntre sexe, ]mbun[t[\irea st[rii de s[n[tate a mamelor, lupta ]mpotriva SIDA, a malariei =i a altor maladii, protec\ia mediului ]nconjur[tor, precum =i crearea condi\iilor pentru cooperarea mondial[. Vorbind despre situa\ia din Armenia legat[ de aceste probleme, reprezentantul ONU a men\ionat c[, datorit[ cre=terii economice, ]n ultimii ani procentul de s[r[cie ]n r]ndul popula\iei armene=ti s-a redus de la 55% la 50%, ]n timp ce acest indicator este mult mai grav ]n Gruzia =i Azerbaidjanul vecin. }n acela=i timp, Armenia dispune de servicii medicale pentru popula\iei mult mai bune, ceea ce u=ureaz[ mult lupta ]mpotriva SIDA =i a 5 Revolu\ionar[ Armean[ (FRA) Da=nak\utiun. Dup[ cum a declarat Vahan Hovhannisian, membru ]n biroul de conducere al FRA Da=nak\utiun =i vicepre=edinte al Adun[rii Na\ionale de la Erevan, pentru Armenia nu s]nt prioritare rela\iile cu Turcia, <cu at]t mai mult deschiderea grani\elor>. Liderul da=nak sus\ine c[ Armenia are destule resurse interne (cum s]nt lupta ]mpotriva corup\iei =i reformarea sistemului politic) care s[-i permit[ atingerea unui ritm rapid de dezvoltare =i f[r[ deschiderea frontierei. Potrivit lui Hovhannisian, ]n lumina situa\iei din prezent, deschiderea frontierei turco-armene =i condi\iile avansate pentru aceasta vor pune ]n pericol interesele Armeniei. Ca urmare a deschiderii grani- \ei, pia\a de consum armeneasc[ va fi inundat[ de produsele turce=ti ieftine, cu care produc\ia armeneasc[ nu va putea concura. C]=tigul p[r\ii turce de pe urma deschiderii R]ul Ahurian (grani\a turco-armean[) ]n dreptul capitalei medievale Ani frontierei va fi mult mai mare dec]t cel al p[r\ii armene, ]ntruc]t Turcia ]=i va dezvolta =i regiunile r[s[ritene, mai ]napoiate, pe seama profitului ob\inut pe pia\a armean[. Aceast[ situa\ie ar putea fi evitat[ doar dac[ Armenia ar deveni nu numai o simpl[ sta\ie terminus pentru exporturile turce=ti, ci o \ar[ de tranzit pentru circula\ia regional[ a m[rfurilor, inclusiv pentru m[rfurile de export turce=ti. De=i nu trebuie avute speran\e exagerate, merit[ observat faptul c[, de aceast[ dat[, eforturile diplomatice par mai serioase dec]t ]n trecut. Principalul c]=tig de p]n[ acum al procesului de dialog din ultimul timp este acela c[ ]mbun[t[\irea rela\iilor turco-armene, deschiderea grani\ei =i chiar stabilirea leg[turilor diplomatice bilaterale nu mai par chiar at]t de nerealiste. (V.M.) tiri " tiri " tiri " tiri " tiri " tiri " tiri " tiri " tiri " tiri malariei. }n afar[ de aceasta, potrivit lui Lis Grande, ]n Armenia nu exist[ discriminare ]mpotriva femeilor, inegalitatea existent[ ]ntre sexe fiind condi\ionat[ de procese obiective, cum s]nt s[r[cia, analfabetismul par\ial al popula- \iei sau conflictul din Karabagh. Totu=i, crede reprezentantul ONU, un fapt pozitiv poate fi considerat acela c[, ]n ciuda existen\ei conflictelor din Transcaucazia, Armenia s-a exprimat ]ntotdeauna ]n favoarea cooper[rii cu toate statele vecine. Sc[derea riscului economic Dup[ cum a declarat Johannes Linn, fost vicepre=edinte al B[ncii Mondiale responsabil pe probleme ale Europei =i Asiei Centrale, situa\ia legat[ de riscul economic este mult mai bun[ ]n Armenia =i Azerbaidjan, dec]t ]n Gruzia vecin[. Potrivit acestuia, ]n ciuda piedicilor comerciale impuse Armeniei de anumite state vecine, ]n ultima perioad[ \ara a ]nregistrat ]ntr-adev[r o cre=tere economic[ rapid[. +tiri preluate dup[ PanARMENIAN.News

6 6 Restituiri Manuscrise vechi armene=ti din antichitate =i evul mediu # Filozofi medievali # Coduri =i tratate # Date despre vechimea poporului rom`n Cultura antic[ armean[ purta urmele influen\ei asiro-babiloniene =i irano-urartiene, dar ]n fa\a ei s-a deschis un orizont nou =i roditor, atunci c]nd elenismul s-a ]ntins spre R[s[rit ]n sec. IV-III ].e.n. Odat[ cu crearea alfabetului armean, ]n anul 405 =i dezvoltarea unei literaturi na\ionale originale, precum =i ]ntemeierea, pentru prima dat[ ]n antichitate, a unei =coli de traduc[tori care a tradus sistematic din literarura universal[ ]ntre secolele V =i VIII, filozofia =i =tiin\a Eladei antice au p[truns cu mai mult[ for\[ ]n regatul Armeniei. Manuscrisele vechi armene=ti s-au dovedit de o mare importan\[ pentru istoria g]ndirii =i =tiin\ei din antichitate cu at]t mai mult cu c]t o seam[ de opere ale unor autori celebri din epoca aceea s-au pierdut, ori ne-au parvenit fragmentar, ele fiind reconstituite, ]n unele cazuri, cu ajutorul traducerilor ]n limba armean[. Din cele circa de manuscrise armene=ti p[strate azi ]n lume, (11000 integrale =i 2500 fragmente =i suluri) se g[sesc ]n Matenadaran (Biblioteca de manuscrise) din Erevan, aproape 4000 la Ierusalim, circa 4000 la Vene\ia, 1200 la Viena, iar restul ]n Fran\a, Anglia, Turcia, SUA =i alte \[ri. Cele aflate la Erevan fac ]n prezent obiectul unor studii aprofundate =i nu lipsite de surprize. }n domeniul filozofiei, dintre operele celor peste 30 de filozofi armeni p[strate aici, atrag aten\ia cele trei opere ale lui David Anhaght (Invincibilul), un remarcabil filozof din sec. V-VI: <Defini\ia filozofiei>, tradus[ ]n mai multe limbi, printre care =i ]n limba rom`n[, <Analiz[ a Introducerii lui Porfir> =i <Interpretarea Analiticii lui Aristotel>. David enumer[ cinci trepte succesive ale cunoa=terii, ]ncep]nd cu sim\urile =i termin]nd cu ra\iunea. Un alt filozof armean din sec. al V-lea Eznik Kohba\i, creeaz[ de fapt prima lucrare filozofic[ ]n limba armean[, intitulat[ <Respingerea sectelor>, ]n care critic[ gnosticismul =i combate zoroastrismul (religia vechilor per=i), maniheismul (concep\ie religioas[ ce a luat na=tere ]n Iran ]n sec. III e.n. =i s-a r[sp]ndit ]n Orientul Apropiat =i Europa), precum =i credin\a p[g]n[ a vechilor armeni =i greci. Filozofii medievali armeni ap[r[ teze ]naintate ]n leg[tur[ cu existen- \a real[ a lucrurilor perceptibile =i rolul secundar al sim\urilor, contradic\iile fenomenelor naturii, concep- \ia despre timp =i spa\iu, originea =i perisabilitatea materiei exprim]nd, ]n analiza acestor probleme, elemente de g]ndire dialectic[. Astfel, de pild[, marele matematician, astronom, geograf =i g]nditor armean din sec. al VII-lea, Anania +iraka\i, prive=te lumea ]n schimbarea =i evolu\ia sa. Omul de =tiin\[ Hovhannes Sarkavag din sec. al XII-lea acord[ o importan\[ deosebit[ experimentului ]n procesul de cunoa=tere. Un alt g]nditor =i om de =tiin\[ armean din sec. al XIII-lea Hovhannes Erz]nka\i, afirma c[ <Orice se afl[ sub cer se mi=c[ =i se transform[. Elementele apar legic =i se distrug legic> Schimb[rile se produc <]n func\ie de timp =i materie>. Filozoful, teologul =i enciclopedistul Vardan Arevel\i ]n lucrarea sa enciclopedic[ cunoscut[ sub numele de J[ghlank, exprim[ idei ]naintate pentru epoca sa, ar[t]nd ]n analiza sa despre natur[ c[ aceasta este ]n mi=care permanent[, odihn[ =i transformare. }n tezaurul acestei biblioteci renumite se g[sesc =i o seam[ de lucr[ri de drept =i coduri, fie ]n traduceri din autori antici, fie opere na\ionale originale. Primele coduri armene=ti dateaz[ din sec. al V-lea, autori fiind Sahak Partev, Elizeu, Hovhan Mandakuni =i al\ii. }n sec. al VIII-lea, Hovhan Odzne\i scria <Codul de canoane>, dar cel mai important jurist =i reprezentant al g]ndirii sociologice din Armenia ]n evul mediu r[m]ne M[hitar Go= ( ), care a scris <Datastanaghirk> (Cod de judecat[), con- \in]nd elemente de drept constitu\ional, precum =i un cod civil =i un cod penal. Este important num[rul mare de manuscrise pe teme de istorie =i geografie ce ne-au parvenit peste secole de evenimente zbuciumate. Numai la Matenadaran se g[sesc valoroase manuscrise ale unei pleiade de istorici celebri din secolul al V-lea ca Movses Horena\i, Eghi=e (Elizeu), Agatanghelos, Lazar Parpe\i, Faust Buzan\, Koriun =i al\ii. Operele acestor istorici ca =i ale celor din secolele urm[toare cap[t[ dimensiuni ce dep[=esc interesul local, na\ional, ]ntruc]t relateaz[, de multe ori, evenimente =i situa\ii din alte \[ri, ]n perioade c]nd izvoarele istorice din \[rile respective erau fie absente, fie nesigure, sau lucr[rile autorilor autohtoni referitoare la anumite evenimente s-au pierdut ]n decursul veacurilor. Astfel Movses Horena\i care folose=te ]n opera sa mai multe izvoare istorice (na\ionale =i str[ine), inscrip\ii, cronici, materiale de arhiv[, materiale etnografice epopeile populare verbale, face o confruntare critic[ a surselor aflate la dispozi\ia sa. Rezultatul cercet[rilor sale s-a concretizat ]n opera monumental[ <Istoria Armenilor> din care s-au p[strat la Matenadaran 31 de copii manuscrise, iar dup[ descoperirea tiparului a ap[rut ]n 40 de edi\ii ]n limba armean[, ]n Italia =i ]n principalele limbi moderne europene, fiind cea mai important[ surs[ =tiin\ific[ pentru studiul istoriei Armeniei antice, p]n[ ]n anul 428 e.n. }n aceast[ lucrare se dau, de asemenea, informa\ii valoroase despre \[ri vecine sau ]ndep[rtate ca: Georgia, Albania (din Caucaz), Asiria =i Babilonul, India, Siria, Egipt, Grecia, Bizan\, Iran =i chiar China. Printre manuscrisele armene=ti se ]nt]lnesc =i importante opere de geografie. Dintre acestea atrag aten\ia <Geografia universal[>, din secolul al VII-lea, a marelui matematician, astronom =i geograf armean Anania +iraka\i, pentru care au fost folosite 15 surse diferite din vechime (inclusiv Geografia lui Ptolomeu). Este demn de remarcat c[, ]ntr-o variant[ a acestei lucr[ri, se men\ioneaz[ existen\a rom`nilor, sub denumirea de <balac> (valah) ]n regiunea Carpa\ilor =i a Dun[rii. Despre valahi vorbe=te =i geograful Vardan din secolul al XIIIlea ]n lucrarea sa <Geografia>. Tigran GRIGORIAN Serial Ararat Fratele Bedrosov II CUM DE S-A N{SCUT VERA ÎN ODESSA Datorit[ îndelungatei lor amici\ii, Lena recuno=tea am[nun\it =i cu pl[cere povestea privitoare la Eduard, pe care noi ne preg[team s-o ascult[m pentru înt]ia oar[, deoarece o auzise în repetate r]nduri anterior. Z]mbetul îi era pierdut în ad]ncul fiin\ei puternic feminine, demonstr]nd c[ între ea =i imaginea lui Erik, tot reistorisindu-i-se p[\ania, se legase o intimitate inaccesibil[ nou[ celorlal\i. Avea un sur]s chem[tor =i concentrat. Familia Verei, originar[ din Turcia, se refugiase la Odessa înainte de etnocidul cunoscut nou[ tuturora, din timpul primului r[zboi mondial 1915, cu prilejul unuia dintre genocidele anterioare, posibil acela din 1895, nu mai pu\in cumplite chiar dac[ s]nt mai pu\in cunoscute. Nu fusese o alegere înt]mpl[toare. Faptul c[ Odessa era un port dezvoltat înlesnea comer\ul, ceea ce se v[dea atr[g[tor pentru ni=te negu\[tori înn[scu\i cum erau armenii. Deasemeni, existen\a centrului administrativ al Ucrainei în localitatea numit[ slujea aceluia=i scop, deloc indiferent unor armeni harnici =i pu=i pe treab[. Odessa mai avea avantajul de a se g[si la aproximativ 31 km. de Nistru, va s[ zic[ de Basarabia, deci de România. Pe acest teritoriu s-a desf[=urat, din cele mai vechi timpuri, o intens[ activitate uman[, îns[ istoria o consemneaz[ numai odat[ cu înal\area cet[\ii t[tare Khazhibey, în veacul al XIV-lea. De cea din urm[ este legat[ tradi\ia negu\[toreasc[ a zonei, introdus[ de t[tarii Crimeii. Lituanienii =i polonezii, iar din 1764 înainte, timp de vreo treizeci de ani, otomanii, au fost st[p]nii ei pe r]nd; p]n[ în 1791, c]nd turcii o cedar[ Rusiei. În se cl[di o nou[ cetate =i peste un an i se al[tur[ un chei =i un debarcader pentru cor[biile timpului, transformate în portul numit Odessa, în 1795, în amintirea coloniei grece=ti Odessos fiin\]nd pe acele meleaguri odinioar[. Mijlocind calea sa ferat[, construit[ de timpuriu (1866) treptat ea îl va lega =i de România, portul deveni cel mai de seam[ al Ucrainei =i al doilea, ca importan\[, dup[ Leningrad, pentru întreaga Uniune Sovietic[. Iat[ ra\iunea preschimb[rii lui în centrul revolu\iei din 1905, c]nd au avut loc incidentele de pe cruci=[torul Potemkin. O via\[ cultural[ neab[tut[ =i valoroas[ nu a fost ultimul lucru ce s[ atrag[ familia armean[ în intimitatea c[reia ne introducea Vera, o via\[ cultural[ ispititoare, dimpreun[ cu o clim[ cald[, nu prea deosebit[ de a \inutului de unde proveneau membrii familiei sale, b[rba\ii, cu soa\ele, fiii =i fiicele lor, fra\ii, surorile, verii =i veri=oarele, nepo\ii =i nepoatele. Odessa are oper[ =i balet înc[ din anul 1809, teatre, muzee =i un înv[\[m]nt de calitate, toate acestea oferind ni=te perspective la care imigran\ii cumin\i se cuvine s[ se g]ndeasc[ din timp. Serob Serghei, cum îi spuneau ucrainienii, tata, ne explic[ Vera, se angajase în comer\ul cu m[rfuri orientale. Acesta l-a purtat într-o bun[ zi =i în Basarabia, la Cetatea Alb[ Akermann, cum îi ziceau turcii. Aici s-a amorezat de o armeanc[, Elisabeta. A cerut-o =i, dup[ nunt[, a adus-o la Odessa, unde locuia el. Au avut =apte copii, dintre care doi s-au pr[p[dit de mici. Era un b[rbat rasat, cu o fire meditativ[, iubind singur[tatea, taciturn =i recunoscut ca un în\elept, define=te ea conving[tor, serios. Recunosc în inflexiunile glasului s[u respectul pe care dore=te s[ ni-l impun[ =i nou[, ascult[torii ei. Nu v[d de ce m-a= opune acestui sentiment ce a =i p[truns în pieptul meu: este firesc s[-i stim[m pe genitorii prietenilor no=tri în aceea=i m[sur[ în care s]nt pre\ui\i de copii lor în=i=i. L-am =i proiectat pe ecranul min\ii pe Serob, închiz]ndu-se într-o odaie men\inut[ anume în semiîntuneric, pentru nevoia sa permanent[ de retragere departe de nesf]r=itele strig[te entuziaste, victorioase, s[lbatice, ale puzderiei de tr[pa=i în rochi\e =i pantalona=i scur\i, ce r[sturnau casa pe dos cu prilejul fiec[rei cavalcade desf[=urate între patru pere\i. Se z[vora acolo, ocrotit de dragostea ostenit[ a Elisabetei, nevasta sa, se încuia pentru a putea reface a mia oar[ socotelile pierderilor =i beneficiilor de pe urma c[rora hr[nea întreag[ oastea lui Papuc, acum rev[rsat[, îngere=te, din Rai, peste nevoia sa de pu\in[, fie =i firav[, t[cere. Ambii auziser[ de ororile s[v]r=ite de turci =i kurzi împotriva neamului nostru sau chiar fuseser[ martori ai unora dintre ele. Eu, din p[cate, nu =tiu istorie; nu am f[cut dec]t dou[ clase la =coala armean[, a=a c[ nu pot s[ l[muresc lucrurile astea..., se jena Vera. +i unul =i cel[lalt urm[riser[, stupefia\i, f[\[rnicia cu care kurzii fuseser[ «pu=i la punct» de c[tre st[p]nii \[rii, turcii. Mussa bey, de exemplu, c[petenia de t]lhari care lua cu asalt, pr[d]ndu-le, sat armenesc dup[ sat armenesc, viola fecioarele g[site în ele, ba =i femeile m[ritate, dac[ erau tinere =i frumoase, chiar =i copiii, fete sau b[ie\i, indiferent ce, ca, p]n[ la sf]r=it, s[ dea foc tuturor caselor comunit[\ii cre=tine. Proteste venite de pretutindeni, de la cei m[run\i =i neînsemna\i p]n[ la ierarhii Bisericii Armene, mi s-a spus, au mobilizat, în cele din urm[, justi\ia. +i ce crede\i c[ au f[cut Junii Turci? L-au achitat pe Mussa bey!, cic[. În continuare, turcii fur[ aceia care trecur[ prin foc =i sabie cet[\enii din Sassun, ceea ce îi r[scul[ pe locuitorii din Zeitun, unde luptele \inur[ patruzeci =i cinci de zile. Vera din nou î=i ceru scuze, smerit[ de-\i era mai mare mila c[ o chinuiam solicit]nd s[ povesteasc[ mai departe: V-am zis c[ nu cunosc istoria...! Armenii care se aflau chema\i sub arme fur[ convoca\i de c[tre camarazii lor turci. Li se impuser[ munci for\ate dintre cele mai trudnice. Au fost condu=i pe c[i de ocol departe de orice a=ezare omeneasc[... Mihai R{DULESCU (continuarea ]n num[rul urm[tor)

7 Culturå Trei romane de Chris Bohjalian Chris (Christopher) Bohjalian este unul dintre cei mai proeminen\i prozatori americani de nou[ genera\ie. Autor, pîn[ în prezent, a opt romane publicate în cursul ultimului deceniu: Midwaves, The Law of the Similars, Hangman, Past the Bleachers, A Killing in the Real World, Trans-Sister Radio, Water Witches, The Buffalo Soldier foarte bine primite atît de c[tre publicul larg cît =i de c[tre critica de specialitate, laureat al New England Book Award, Bohjalian stabilit în prezent la Vermont a fost considerat de unii comentatori drept un nou William Saroyan. Compara\ia nu se sus\ine îns[ în plan tipologic =i tematic: formula fic\ional[ a lui Bohjalian e în pofida unor relative similitudini =i a unui aer de familie diferit[ de cea a lui Saroyan, iar problematica identit[\ii armene este practic absent[ din scrierile sale. Chris Bohjalian este îns[ unul dintre cei mai interesan\i prozatori actuali de etnie armean[ ai unei mari literaturi, iar problema identit[\ii (inclusiv etnice), f[r[ a fi una de prim-plan, apare în forme subtile în unele dintre romanele sale. Pluriperspectivismul narativ, stilul alert =i complex, tensiunea dramatic[, ironia fin[ =i compasiunea fac farmecul acestui romancier sut[ la sut[, interesat în mod special de istoria =i studiul unor cazuri atipice ale familiei americane privite inclusiv =i uneori în mod special dintr-o perspectiv[ medical[. Pentru schi\area profilului s[u de autor ne vom opri, pe scurt, asupra a trei titluri ap[rute în ultimii ani: Midwives, The Law of the Similar =i The Buffallo Soldier. Mul\umim pentru volumele trimise domnului David Gijiriguian din New York. 7 Obstetric[, psihologie =i moral[ Midwives (Moa=e), ap[rut[ în 1997 la Book Oprah Club din New York este, probabil, scrierea cea mai popular[ a lui Chris Bohjalian; a primit în 1997 premiul New England Booksellers Association Discovery Award =i tot atunci a fost plasat[ de c[tre Publishers Weekly pe lista celor mai bune c[r\i ale anului. În acest roman, Bohjalian exploreaz[, cu mijloacele nara\iunii medicale, experien\e psihologice =i dileme morale legate de obstetric[, na=teri dificile =.a. Ca în mai toate c[r\ile sale, intriga romanului se petrece într-o comunitate din Vermont (în cazul de fa\[, într-o comunitate rural[ din Reddington). }n iarna dur[ a lui 1981, experimentata moa=[ Sibyl Danforth ia decizia riscant[ de a salva via\a unui nou-n[scut într-o situa\ie limit[, în plin[ furtun[ de z[pad[ la o ferm[ complet izolat[. Mama copilului moare îns[ în chinurile facerii, iar moa- =a-asistent[ va declara mai tîrziu poli\iei c[ decesul ar fi putut fi preîntîmpinat dac[ na=terea s-ar fi produs prin cezarian[ la ferm[. Povestea a- cestei tragedii împreun[ cu urm[rile ei întortocheate asupra familiei Danforth =i a comunit[\ii (un lung =i complicat proces, între altele) este relatat[ retrospectiv de c[tre fiica lui Sibyll, Connie, devenit[ între timp obstetrician[. Dinamic[, dramatic[ =i dramatizat[, nara\iunea înregistreaz[ cu acuitate confruntarea dintre Sibyll, justi\ie =i ostilitatea obtuz[ a medicilor tradi\ionali, dar =i confrunt[rile nu mai pu\in dramatice ale moa=ei cu propria-i con=tiin\[. În surprinderea resorturilor complicate ale psihologiilor umane Bohjalian d[ dovad[ de mult[ naturale\e =i putere de p[trundere, dovedind, pe de alt[ parte, =i o bun[ informare în materie de obstetric[. De altfel, în fiecare dintre romanele sale medicale, autorul \ine s[ indice într-o not[ final[ bibliografia consultat[... F[r[ false pudori (=i, în acela=i timp, cu o fin[ ironie), personajul central î=i asum[ de la bun început experien\a propriului corp, ca în acest pasaj introductiv pe care nu-l mai traducem I used the word vulva as a child the way some kids said butt or penis or puke. It wasn t a swear exactly, but I knew it had an edge to it that could stop adults cold in their tracks. Vulva was one of those words that in every household but our conveyed emotion and sentiments at the same time it suggested a simple part of a basic human anatomy for one sex or an act like vomiting that was a pretty basic bodily function. Cazul Danforth cu drama sa judiciar[ =i dezbaterea moral[ \in cititorul cu sufletul la gur[ pe întreg parcursul lecturii. Un adev[rat tur de for\[ narativ, nu lipsit dincolo de tensiunea problematic[ de o autentic[ sensibilitate liric[. Sentimente tratate prin homeopatie Ap[rut în 1999 la editura Harmony Books din New York, The Law of the Similars este un roman despre boal[ =i despre dragoste, despre comunicarea interuman[ =i despre virtu\ile curative, nu numai medicale ci =i sentimentale ale homeopatiei. Iat[ într-un hiperconcis rezumat subiectul c[r\ii. La doi ani dup[ moartea nea=teptat[, într-un accident stupid, a so\iei sale, deputatul de Vermont Leland Fowler descoper[ c[ disperarea de a o =ti r[mas[ singur[ pe fiica sa i-a provocat un fel de laringit[ cronic[. Aflat în fa\a unei maladii inexplicabile, pe care medicina conven\ional[ nu o poate diagnostica de fapt cu adev[rat, Leland recurge la serviciile medicinei alternative mai precis, ale homeopatiei, apelînd în acest sens la homeopata Carissa Lake care îi vindec[ durerea de gît =i singur[tatea mergînd la r[d[cina simptomelor... În momentul în care Leland realizeaz[ c[ s-a îndr[gostit de Carissa, prima femeie care îi acordase aten\ie dup[ dispari\ia so\iei sale, întîmplarea face ca unul dintre pacien\ii astmatici ai acesteia s[ intre în com[ în urma unei reac\ii de tip alergic, iar investiga\iile acestuia îl pun pe eroul nara\iunii în fa\a unei dileme morale de propor\ii. Compozi\ia c[r\ii este ingenioas[ în spectaculozitatea ei lipsit[ de ostenta\ie: cele patru sec\iuni mari ale c[r\ii sînt prefa\ate de cîte o hart[ a cerului =i a constela\iilor, aleas[ în func\ie de afinit[\ile =i coresponden\ele misterioase dintre personaje. Fiecare capitol are un motto ales cu umor =i cu tîlc dintr-o lucrare a medicului Samuel Hanemann: Organon of Medicine (1842) sau The Chronic Diseases (1839), Bohjalian m[rturisind într-o not[ final[ =i alte surse medicale consultate. Romanul avanseaz[ urm[- rind sinuozit[\ile sentimentale în paralel cu tratamentul homeopatic, paralel cu înfruntarea dintre =tiin\[ =i miracolele aflate la îndemîna oricui =tie s[ le vad[ =i s[ la simt[, subtilitatea creion[rii personajelor =i, nu în ultimul rînd, atmosfera obsedant[ fac farmecul acestei c[r\i ce vorbe=te, în fond, despre umanitatea care scap[ oric[rui algoritm, oric[rei formule. Finalul terapeutic este unul optimist, o pledoarie pentru tr[irea într-un prezent lipsit de nostalgia trecutului =i de iluziile viitorului: In the meantime, I raise my daugher. I go to work. And though some days it is very hard, i try not to live for the future. And I try not to dream of the past. The Law of the Similars este =i sau, poate, în primul rînd un roman despre lucrurile fragile care îi \in pe oameni împreun[. Probleme de familie american[... Cu un motto din piesa omonim[ a legendarului solist jamaican de muzic[ reggae Bob Marley, The Buffalo Soldier cel mai recent volum al lui Bohjalian, ap[rut anul trecut la editura Vintage Contemporaries din New York este un roman de dimensiuni mai ample decît cele mai sus prezentate =i abordeaz[ un gen de problematic[ f[r[ tangen\e cu medicalul. Avem de-a face de data aceasta cu o carte despre formarea =i istoria unei familii neconven\ionale, despre leg[turile care se stabilesc între membrii s[i =i despre tensiunile care îi despart. (Ar fi, poate, inutil s[ ad[ug[m fapul c[ =i de data asta ac\iunea e plasat[ tot în statul Vermont...) Din nou, foarte pe scurt: la doi ani dup[ ce fiicele lor gemene au pierit într-o catastrof[ natural[, Terry Sheldon, poli\ist din Vermont, =i so\ia sa Laura adopt[ un copil de culoare pe nume Alfred, în vîrst[ de zece ani. În urm[toarele luni, abia remonta\i dup[ =ocul pierderii celor dou[ fiice, Terry =i Laura se confrunt[ cu o criz[ a mariajului lor: Terry se îndr[goste=te de o alt[ femeie, neglijîndu-=i familia, iar Alfred, proasp[t membru al noii sale familii, se apropie de un vecin în vîrst[ al familiei Sheldon, care îi modific[ existen\a povestindu-i istoria unui =ef de culoare al cavaleriei pornite s[ cucereasc[ Vestul S[lbatic de odinioar[ The Buffalo Soldier... Povestea acestuia se împlete=te, de-acum, în roman cu istoria familiei Sheldon, ale c[rei probleme sînt puse între paranteze de evad[rile în imagina\ie ale micului Alfred; capitolele c[r\ii sînt relat[ri din perspectiva personajelor =i poart[ drept titluri numele acestora; unele motto-uri sînt desprinse din lucrarea Buffalo Soldiers and Officers of the Ninth Cavalry, Reg[sim în acest adev[rat portret în mi=care al familiei Sheldon suspense-ul, tensiunea problematic[, stilul dialogic, alert =i fluid al acestui strateg al fic\iunii care este Chris Bohjalian. O carte care se cite=te pe ner[suflate. Iat[ acum rezumat al rezumatului =i ingredientele de baz[ ale romanului, a=a cum sînt ele înregistrate de o manier[ tipic american[ în catalogul Libr[riei Congresului Statelor Unite ale Americii: 1. African-American boys Fiction; 2. Children-Death Fiction; 3. Married people Fiction; 4. Foster parents Fiction; 5. Adultery Fiction; 6. Vermont Fiction... Chris Bohjalian este un prozator de la care mul\i ar avea de înv[\at. Romancier pur-sînge, el demonstreaz[, o dat[ în plus, c[ popularitatea, accesibilitatea nu exclud subtilitatea =i ingeniozitatea narativ[ din contr[, ele se poten\eaz[ reciproc dac[, bineîn\eles, ai talentul de a =ti s[ le îmbini. +i, în finalul acestor sumare prezent[ri, o întrebare: pe cînd un roman de Chris Bohjalian tradus =i în limba român[? Sîntem convin=i c[ autorul ar avea =anse bune s[ se impun[ =i pe pia\a noastr[ de carte. Fiecare dintre cele trei romane mai sus comentate ar putea fi o propunere în acest sens... Florian F. BAICULESCU

8 8 Varia SYBIL TV-HORIZON emite 24 de ore Anul 1863 marca na=terea la Bolis, cartierul Skutari, in familia Hangian a unei fete ce a fost botezat[ Zabel. Ajuns[ la v]rsta =colar[ urmeaz[ cursurile colegiului din cartier av]nd ca dasc[li personalit[\i care au format multe figuri de prestigiu ale intelectualita\ii sec. XIX. Printre ace=ti dasc[li erau Eghi=e Turian, Melkon Ghiurgian =i H.K. M[rm[rian. Poate c[ asta ar explica intrarea lui Zabel ]n arena literar[. De altfel nici nu era prima femeie care se dedica literaturii. Inaintea ei Elpis Kesara\i redactase primul periodic feminin din Bolis Ghitara. Mai ]nainte ]nc[, talentata elev[ a lui Mgrdici Be=ikta=lian, d-ra S[rpuhi Vanhaian, (devenit[ d-na Tiusab) s-a ridicat pe baricadele feminismului =i a scris in numele acestui crez trei romane: Siranu=, Mayta, Araxia. Sybil s-a inscris in linia noii lirici =i proze vest-armene de la sf]r=itul sec. XIX. Ini\ial, c]nd f[cea primii pa=i ]n literatur[ s-a ]nrolat sub steagul ap[r[torilor krabarului public]nd articole incisive sub pseoudonimul <Anahit> pe aceast[ tem[, ]mpotriva ideilor din paginile Aramazd-ului care era redactat de Piuzant Kecian. Acesta era un promotor fervent al a=haraparului, =i avea evident s[ ]nving[ ]n final. Sybil a p[=it ]n arena literar[ ca poet[ =i prozatoare aproape simultan. Dar ea s-a impus mai cu seam[ ]n genul liric. Lirica ei apare reunit[ prima dat[ ]n volum ]n 1902, sub titlul Tzolker (Sc]nteieri), dar poeziile ei s]nt risipite ]n multe periodice ale vremii. Scrie versuri si pentru copii =i face traduceri din lirica francez[. Proza ei este alc[tuit[ din povestiri a ap[rut ]n volumul intitulat Suflete de femei =i din romanele sale din care Inim[ de fat[ ap[rut la 1891 sub pseudonimul <Alis> a fost reeditat de mai multe ori. Dar romanul Banul =i pozi\ia a r[mas inedit. Sybil a scris =i teatru. Astfel piesele R[splata ]n\elepciunii =i Magnetul, au v[zut lumina rampei ca =i piesele pentru copii Orfana, =i Mireasa. LIMBA ARMEAN{ (fragmente) E=ti prima silab[ pe buzele mele, primul glas din sufletul meu, Primul sunet al copil[riei mele curate, Cu care am pl]ns =i am c]ntat dorin\ele, speran\ele, emo\iile, Dulcea mea limb[ matern[, m[rire \ie!. De ani pribegind prin locuri =i ceruri str[ine, Lipsit[ am fost de cei dragi =i de vatr[, De dorul t[u durerea f[r-de leac e inima mea ]ns]ngerat[, O, ie ]\i jertfesc dorin\ele mele toate! Sl[vite fie ale noastre mame care risipite, vai! Cu sufletul =i ruga lor fierbinte, Sub coperi=ul ruinat, cu coaja p]inii lips[, Mi te-au p[strat cu dragoste nestins[. Fie =i eu, vl[star al \[rii mele vitregite, S[-mi aduc pa=ii ]n templul t[u statornic, Din inima-mi r[nit[ dar viteaz[, o sc]nteie Eu slav[-\i voi c]nta din sufletu-mi de tine dornic. Sybil a fost prezent[ =i ]n publicistic[. }ncep]nd din 1881, c]nd se av]nt[ ]n paginile Arevelc-ului ]n lupta ei filologic[, colaboreaz[ pe teme de actualitate =i ]n paginile publica\iilor Manzumey Efkyary, Arevelean Mamul, Azadamard, Hay Ghin, Azdarar, * precum =i la almanahurile acestora. Acad. Prof. B. Heruny =i teoriile sale Nu a fost nici un Big Bang! " Centrale solare pe principii noi. " Karahunci ani! " Alfabetul armean are de ani! Institutul de Radiofizic[ (Erevan) din 850 de angaja\i mai are doar 250. Printre ace=tia se num[r[ Acad. Prof. Boris Heruny. El este cel care a construit cea mai precis[ radioanten[ din lume (nivelul propriu de zgomot numai de 2,6 kelvin). Cu ajutorul acesteia a intreprins studii de metrologie a antenelor =i de radioholografie. Cu aceast[ anten[ care a devenit celebr[ ]n lume, Heruny a descoperit o conflagra\ie pe o stea uria=[ ro=ie, la distan\a de 250 ani lumin[. Marea precizie a antenei a permis m[surarea cu o mai mare exactitate a fondului de radia\ie a universului. Rezultatele ob\inute pun sub semnul ]ntreb[- rii validitatea teoriilor ce au la baz[ Big Bang-ul care se cer astfel fundamental revizuite. Prof. Heruny este ferm: nu a existat nici un Big Bang! Ultimul deceniu a pus ]n centrul aten\iei elaborarea centralelor solare eficiente. Principiul a fost aplicat prima dat[ de Arhimede, care a chemat femeile ]n port cu oglinzile lor ce au fost ]ndreptate concentric spre p]nzele cor[- biilor du=mane. Cor[biile au ars. Prof. Heruny atrage aten\ia c[ armenii cuno=teau acest efect cu 5000 de ani ]n urm[! De ce nu se aplic[ un alt principiu la construirea centralelor solare? Este ceea ce a f[cut el ob\in]nd rezultate remarcabile. Pentru a pune la punct detaliile tehnice nu a reu=it s[ ob- \in[ fondurile necesare. O serie de investitori de ocazie din str[in[- tate au ]ncercat s[-l p[c[leasc[ ]nsu=indu-=i inven\ia dar dup[ un proces interna\ional care a durat doi ani a reu=it s[ i se recunoasc[ toate patentele. Dup[ care a respins toate propunerile de colaborare. Acum ]ns[ a ]nceput o colaborare pe aceast[ tem[ cu Hrand Vardanian, cunoscutul om de afaceri. O singur[ central[ solar[ (CS) care va da 1,5 MW poate fi v]ndut[ cu numai 1 milion de $. Clien\ii poten\iali, \[rile africane =i din Orientul Mijlociu ar aduce anual circa 100 milioane $. < ara care nu are =tiin\[ nu are viitor> spune Heruny. Pasionat de radioastronomie, Prof. Heruny a descoperit situl Karahunci, care este ]n fapt un vechi observator astronomic pierdut ]n negura istoriei, alc[tuit din pietre a=ezate circular dup[ anumite reguli. Cu ajutorul unor procedee moderne de datare a stabilit Situl de la Karahunci vechimea acestei a=ez[ri la 7500 ani. Confirmarea a primit-o de la un profesor din Washington care dateaz[ construc\iile antice cu ajutorul unui program care \ine seama de mi=carea stelelor pe bolta cereasc[ ]n decursul istoriei. Prin urmare Karahunci este mai vechi dec]t Stonehenge cu 3500 de ani, =i cu 3000 de ani mai vechi dec]t piramidele! Dup[ acest[ descoperire Prof. Heruny a ]nceput s[ scrie o carte ]n care repune pe tapet ]ntreaga protoistorie a neamului armenesc, ce va purta titlul <R[d[cinile armenilor> =i ]n care monumentul de la Karahunci va juca un rol primordial. Una din afirma\iile din aceast[ lucrare se refer[ la alfabetul (vechi) armean care ar data de cel pu\in de ani =i ini\ial avea doar 19 litere. }n publicistic[ ea joac[ un rol activ, fiind ]mpreun[ cu Krikor Zohrab =i Hrand Asadur (doi scriitori de marc[) ]n redac\ia cotidianului Arevelk. Aici semneaz[ deseori articolul de fond. Dar Sybil nu s-a limitat la activitatea publicistic[ =i literar[. Preocupat[ de soarta tinerei genera\ii ea public[ o serie de Gramatici Practice pentru limba armean[, pe care la ]nceput le elaboreaz[ singur[ iar apoi cu so\ul ei Hrand Asadur. Tot ea public[ culegeri de texte literare pentru =colari (Tangaran) care contribuie ]n mare m[sur[ la consolidarea =i unificarea limbii literare. Pe aceea=i direc\ie se ]nscrie =i activitatea sa pedagogic[ prin lec\iile predate la =coala Esayan. Dar Sybil nu se mul\ume=te doar cu at]t. Spirit activ =i ]ntreprinz[tor, ea se av]nt[ =i pe t[r]mul social pun]nd bazele societ[\ii Azkan[ver Hayiuhea\ {nkerutiun ( Societatea Patriotic[ a Femeilor Armene) care al[turi de Mia\eal {nkerutiun =i T[- pro\aser {nkerutiun erau chemate s[ trezeasc[ rena=terea ]n satele armene=ti mai ales prin infiin\area de noi =coli ]n provincii. Sybil trece ]n nefiin\[ ]n vara anului 1934, cu sentimentul datoriei ]mplinite. Crezul ei era axat pe rolul destinat femeii in societatea armean[. Ea a demonstrat aceast[ idee prin via\a sa. Ce putem face spre a-i cinsti memoria acum la 140 ani de la na=terea ei? S[ recitim paginile l[sate nou[ de ea mo=tenire. S[ republic[m scrierile sale. Desigur. Dar cel mai binemeritat omagiu este s[-i urm[m exemplul ei luminos. Arpiar SAHAGHIAN *Periodice armene=ti ce apar ]n sec. XIX la Constantinopol. <Presa Oriental[>, <Lupta pentru libertate>, <Femeia armean[>, <Vestitorul>. prelucrare dup[ AZG Dup[ mai multi ani de eforturi perseverente obiectivul \int[ a fost atins. }ncep]nd din prim[vara acestui an func\ioneaz[ =i poate fi vizionat pe ]ntreg continentul american programul armenesc de televiziune HORIZON 24 ore din 24. El se adreseaz[ armenilor de pe teritoriul continental al Americii =i este transmis prin sistemul de sateli\i Globecast Telestar 5 International. Acest sistem mai transmite 15 programe ]n limba arab[, 13 programe ]n limba persan[, precum =i altele (georgian[, rus[, francez[, =i programul EuroNews care este transmis ]n 7 limbi). Serviciul mai include =i emisiuni live de la AYP-FM, un canal audio care emite muzic[ =i =tiri actualizate 24 ore ]n limba armean[. TV-HORIZON ofer[ 24 ore/24 cel mai bun program de =tiri, muzic[, filme, talkshow-uri, programe pentru copii, precum =i alte emisiuni eminamente armene=ti. Destinat s[ r[spund[ cerin\elor comunit[\ii armene din Statele Unite programul se situeaz[ la cele mai exigente standarde de calitate. Programele s]nt produse ]n exclusivitate ]n studiourile proprii. Cu unele programe ]n englez[ iar altele subtitrate ]n englez[ s]nt cuprinse =i genera\iile 2 =i 3. Pe l]ng[ orientarea pe problematica armean[, emisiunile cuprind toate =tirile de pe glob privite ]ns[, acolo unde este cazul, din perspectiv[ armeneasc[. Acest canal dispune de o re\ea exclusiv[ de coresponden\i ]n Armenia, Ar\akh =i Djavagh, precum =i ]n Diaspora, =i are leg[turi cu agen\iile de =tiri de ex. APTN, Reuters TV, =i agen\iile locale. Antrenorul echipei na\ionale de fotbal a Armeniei, Mihai Stochi\[ umbl[ cu Volga prin Erevan Alo, de la Radio Erevan v[ deranj[m^ Hahaha! E bun[! Cum v[ ]n\elege\i cu armenii? Am un translator c[- ruia ]i vorbesc ]n spaniol[. Limba armean[ e foarte dificil[, a=a c[ n-am de g]nd s-o ]nv[\. Ce =tiu armenii despre Rom`nia? Cam tot. P]n[ nu demult veneau ]n Rom`nia autocare pline din fosta URSS. Mul\i dintre turi=tii pe care-i credeam ru=i erau, de fapt, armeni. Ce condi\ii v[ asigur[ federa\ia de fotbal? Stau la un hotel de lux =i merg cu o Volga de culoare neagr[. La ei ]nc[ mai exist[ astfel de automobile^ S]nt mul\umit pentru c[ m-au momit cu destui bani ca s[ le accept oferta. Ave\i vreun obiectiv? Nu, trebuie doar s[ juc[m un fotbal pl[cut. Ei tr[iesc din vremurile ]n care Ararat Erevan era campioana URSS. P]n[ la victoria cu Irlanda de Nord, na\ionala Armeniei nu mai c]=tigase un meci din Am contract pe un an, de=i mi-au propus s[ stau trei ani ]n Armenia. Cum a\i reu=it s[ ]nvinge\i Irlanda de Nord? Am tacticizat un pic jocul. Armenii s]nt foarte tehnici, dar nu s]nt disciplina\i. Jucau mai mult la inspira\ie. }n plus, nord-irlandezii au stilul acela lent, previzibil^ La na\ional[ am juc[tori naturaliza\i din Mali, Argentina, Ucraina, Georgia^ Cum v[ petrece\i timpul liber? Nu m[ plictisesc. Ca =i rom`nii, armenii s]nt oameni petrec[re\i, de=i se tr[ie=te la nivelul Republicii Moldova. }n ce rela\ii v[ afla\i cu presa de-acolo? Ziari=tii vin zilnic s[-mi ia c]te un interviu. Publica\iile de sport apar doar de dou[ ori pe s[pt[m]n[. Din punct de vedere al presei, armenii s]nt ]ntr-o perioad[ romantic[. Daniel CON ESCU Dup[ Evenimentul Zilei