Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 16 februarie 2017 (OR. en) Dosar interinstituțional: 2015/0148 (COD) 6337/17 NOTĂ DE INFORMARE Sursă: Destinatar

Transcriere

1 Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 16 februarie 2017 (OR. en) Dosar interinstituțional: 2015/0148 (COD) 6337/17 NOTĂ DE INFORMARE Sursă: Destinatar: Subiect: I. INTRODUCERE Secretariatul General al Consiliului CODEC 216 CLIMA 39 ENV 140 ENER 47 TRANS 65 IND 40 COMPET 98 MI 134 ECOFIN 98 PE 6 Comitetul Reprezentanților Permanenți / Consiliul a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu - Rezultatul primei lecturi a Parlamentului European (Strasbourg, februarie 2017) Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a prezentat în plen 138 de amendamente (amendamentele 1-80 și ). În plus: Grupul politic ENF a prezentat două amendamente (amendamentele ); Grupul politic PPE a prezentat trei amendamente (amendamentele ); Grupul politic GUE/NGL a prezentat patru amendamente (amendamentele ); 38 sau mai mulți deputați în Parlamentul European au prezentat patru amendamente (amendamentele 149 și ); Grupul politic Verts/ALE a prezentat un amendament (amendamentul 150) și Grupul politic ECR a prezentat trei amendamente (amendamentele și amendamentul ) al comisiei a fost eliminat înaintea votului în plen. ECR a prezentat, dar apoi a retras amendamentele 160 și /17 ot/rig/pp 1 DRI RO

2 II. DEZBATERE Raportorul, Ian Duncan (ECR-UK), a deschis dezbaterea, care a avut loc la 13 februarie 2017, și: a reamintit că, înainte de Crăciun, când un mandat din partea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară era în continuare în faza de plan, și-a exprimat îndoiala că acesta va putea fi obținut. El a vrut chiar să demisioneze la un moment dat, dar demisia sa a fost respinsă de colegii săi din comisie. Prin urmare, a salutat faptul că la nivelul plenului mandatul părea acum să se concretizeze; și-a exprimat speranța că adoptarea raportului său de către plen va face Consiliul să înțeleagă mai bine necesitatea de a se obține rezultate în legătură cu ambițiile UE privind procesul de la Paris; a avertizat împotriva oricărei încercări de a se reveni asupra pachetului de compromis al comisiei, caz în care întregul pachet s-ar prăbuși și a subliniat necesitatea ca acordul să fie neutru din punctul de vedere al Brexitului, dar a lăsat detaliile specifice cu privire la acest aspect pentru etapa propriu-zisă a negocierilor. În numele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, dl Fredrick FEDERLEY (ALDE-SE): a reamintit că, în privința anumitor secțiuni ale propunerii, comisia sa și Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară au competență comună. Peste 80 % dintre membrii Comisiei ITRE au sprijinit raportul. Prin urmare, s-a reușit evitarea unui factor de corecție transsectorial. Marea majoritate a propunerilor comisiei sale au fost preluate în raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și a fost de acord cu raportorul că ar fi o greșeală să se încerce să se revină asupra pachetului de compromis. Comisarul CAÑETE: a solicitat ca UE să conducă prin exemplu și să își înscrie angajamentele într-un cadru clar și obligatoriu; a luat act de faptul că pachetul comisiei ar dubla rata de alimentare a rezervei pentru stabilitatea pieței; 6337/17 ot/rig/pp 2 DRI RO

3 a subliniat necesitatea menținerii competitivității industriei UE și a evitării riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. El a salutat elementele din pachetul comisiei menite să răspundă nevoilor întreprinderilor; a luat act de faptul că pachetul comisiei va păstra arhitectura ratelor forfetare din propunerea Comisiei în ceea ce privește actualizarea criteriilor de referință pentru alocarea cu titlu gratuit și va consolida și mai mult rolul datelor verificate. Prin urmare, va recompensa sectoarele mai rapide prin stabilirea unei contribuții maxime și va asigura faptul că și sectoarele lente vor juca un rol prin solicitarea unei contribuții minime de 0,25 % și a subliniat importanța creșterii puterii de inovare a EU ETS ca factor stimulator pentru investiții în tehnologii cu emisii reduse de carbon. El a luat act de faptul că Parlamentul discută trimiterea unui semnal clar privind necesitatea stimulării Fondului pentru inovare în beneficiul întreprinderilor europene și a asigurării faptului că Fondul pentru modernizare stimulează decarbonizarea în statele membre cu venituri mai scăzute. Este important ca, atunci când se examinează aceste fonduri, să se țină seama de efectele lor asupra veniturilor statelor membre realizate în urma licitațiilor și să se favorizeze elementele care ar întruni acordul atât al Consiliul, cât și Parlamentul European. Luând cuvântul în numele Comisiei pentru dezvoltare, dl Florent MARCELLESI (Verts/ALE-ES): și-a exprimat regretul față de faptul că unele dintre propunerile comisiei sale nu au fost luate în considerare, în speță revizuirea completă a sistemului în 2018 și desemnarea economică specifică pentru Fondul internațional pentru climă, dar a salutat propunerea de eliminare treptată a certificatelor gratuite pentru sectorul cimentului și măsurile privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon. Luând cuvântul în numele Grupului politic PPE, dl Ivo BELET (PPE-BE): și-a exprimat opoziția față de mecanismul de ajustare a dispozițiilor privind carbonul și de faptul că acesta va viza anumite sectoare, precum cel al varului și cimentului. Acest lucru ar afecta producătorii de ciment și var care exportă în afara UE. Mai grav, acesta ar fi pus în aplicare prin intermediul unui act delegat. Prin urmare, și-a arătat sprijinul pentru propunerea moderată a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie. El a reamintit, de asemenea, că sectorul cimentului continuă să intre sub incidența sistemului general, astfel încât certificatele vor fi acordate numai celor mai performante 10 % dintre instalații; 6337/17 ot/rig/pp 3 DRI RO

4 a constatat că propunerea Comisiei referitoare la factorul linear de reducere de 2,2 % este mult mai ambițioasă decât nivelul actual și a luat act de propunerea ambițioasă a Comisiei în ceea ce privește rezerva pentru stabilitatea pieței. Luând cuvântul în numele Grupului politic S&D, dna Jytte GUTELAND (S&D-SE): a susținut că, deși EU ETS este un instrument vital, nimeni nu ar putea pretinde că este perfect; a vorbit despre trei principii-cheie ale grupului său politic: o EU ETS va respecta angajamentele de la Paris; o EU ETS va fi mai echitabil pentru industrie, eliminând dezechilibrele actuale și o participarea lucrătorilor; a solicitat un factor linear de reducere de cel puțin 2,4 %; a solicitat realizarea mai multor investiții în inovare ca modalitate de sprijinire a industriei; a subliniat necesitatea unui fond de adaptare socială și a solicitat susținere pentru pachetul de compromis. Luând cuvântul în numele Grupului politic ECR, dna Julie GIRLING (ECR-UK): a luat act de faptul că statele membre au ultimul cuvânt asupra utilizării veniturilor lor din EU ETS. Pentru a garanta angajamentul lor permanent, ar urma să fie respinse aspectele legate de suveranitatea fiscală; a solicitat o abordare bazată pe date concrete. Parlamentul nu ar trebui să introducă componente noi care nu au făcut obiectul unei evaluări a impactului și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la includerea târzie, fără niciun studiu al efectelor sau costurilor, a unui mecanism de adaptare la frontiere. Grupul său politic nu consideră că acesta este modul prin care se poate preveni relocarea emisiilor de dioxid de carbon. Furnizarea de certificate gratuite pentru sectoarele cele mai expuse la risc constituie cea mai bună cale de urmat. Luând cuvântul în numele Grupului politic ALDE, dl Gerben-Jan GERBRANDY (ALDE-NL): a afirmat că pachetul de la nivelul comisiei nu este suficient de ambițios, deși o factorul linear de reducere ar urma să crească; o certificate în valoare de 800 de milioane ar urma să fie anulate și o s-a găsit o modalitate de a se limita cantitatea de certificate gratuite acordate sectoarelor industriale cu un nivel scăzut de intensitate a schimburilor comerciale fără a pune în pericol competitivitatea internațională a acestora; 6337/17 ot/rig/pp 4 DRI RO

5 a identificat mai multe puncte în care pachetul comisiei ar dilua propunerea Comisiei: o valoarea de referință anuală ar fi redusă; o pragul pentru evaluarea calitativă ar fi redus și o s-a deschis posibilitatea reducerii proporției de certificate scoase la licitație; a atras atenția asupra faptului că obiectivul de limitare a încălzirii globale la doar două grade înseamnă că lumii i-au mai rămas doar douăzeci de ani din emisiile globale actuale. Un obiectiv de 1,5 grade îi lasă doar cinci ani. Luând cuvântul în numele Grupului politic GUE/NGL, dna Kateřina KONEČNÁ (GUE/NGL-CZ) a afirmat că pachetul de compromis conține elemente negative (de exemplu protecția insuficientă a industriei din UE), dar și elemente bune, și a subliniat de asemenea că este necesar ca toate părțile să fie deschise pentru un compromis, astfel încât mandatul de negociere să fie adoptat în ședința plenară cu un sprijin larg. Luând cuvântul în numele Grupului politic Verts/ALE, dl Bas EICKHOUT (Verts/ALE-NL): a afirmat că pachetul de compromis de la nivelul comisiei este ambițios, dar conține și un grad ridicat de protecție suplimentară pentru industrie (de exemplu protejarea sectoarelor îngrășămintelor și oțelului, un fond mai important pentru inovare, criterii de referință noi și un fond de compensare pentru costurile indirecte). Cu toate acestea, pachetul este în continuare atacat - pur și simplu pentru că un sector încă este nemulțumit și a subliniat faptul că scoaterea la licitație este regula. Individualizarea sectoarelor prin acordarea de certificate cu titlu gratuit iese în evidență și ar trebui să fie limitată la acele sectoare care sunt expuse concurenței internaționale. Sectorul cimentului a crescut, de fapt, exporturile din cauza cotelor gratuite și a pus capăt inovării, deoarece depinde de certificate gratuite și trebuie să mențină o producție de ciment cu emisii ridicate de carbon. Sectorul cimentului a avut profituri excepționale de 5 miliarde EUR în ultima fază a ETS. Prin urmare, este important să se abordeze această abordare a sectorului cimentului față de inovare. Nu se vor mai acorda certificate gratuite pentru sectorul cimentului, dar acesta va beneficia de măsura de adaptare la frontiere. De acum înainte certificatele gratuite vor fi acordate numai acelor sectoare care le merită. Luând cuvântul în numele Grupului politic EFDD, dna Eleonara EVI (EFDD-IT) a subliniat necesitatea de a se realiza reduceri ale emisiilor mai degrabă reale decât virtuale. 6337/17 ot/rig/pp 5 DRI RO

6 Luând cuvântul în numele Grupului politic ENF, dna Mireille D'ORNANO (ENF-FR): și-a exprimat opoziția față de reforma EU ETS din motive juridice, dar și din principiu; și-a exprimat opoziția față de consolidarea prerogativelor Comisiei, precum și față de includerea sectorului maritim și a celui al aviației internaționale - cu încălcarea competențelor OMI și OACI; a susținut că noile constrângeri vor aduce beneficii statelor cu venituri reduse, care deseori sunt lipsite de scrupule atunci când este vorba de mediu și a atras atenția asupra faptului că industria siderurgică din China invadează UE, care din 2015 este un importator net. Reforma propusă ar duce la pierderi de locuri de muncă în Franța și în restul UE. Dna Diane JAMES (NI-UK): a condamnat sistemul EU ETS pentru că este o serie rușinoasă de gestiune defectuoasă, subvenții ascunse, putere exercitată de lobbyști, degradare a mediului, pierdere de locuri de muncă, furt și fraudă ; a întrebat ce analiză de risc a fost efectuată și a avertizat că propunerea va duce la creșterea șomajului și va exporta poluare. Dna Esther DE LANGE (PPE-NL): a solicitat sprijin pentru propunerea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie în ceea ce privește alocarea a 5 % de certificate gratuite suplimentare și a luat act de faptul că Grupul politic PPE ar prefera formularea mai amplă și mai echitabilă a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie în ceea ce privește mecanismul de adaptare la frontiere. Dl Edouard MARTIN (S&D-FR): a susținut că reducerile emisiilor nu au fost datorate în primul rând EU ETS, ci mai degrabă încetinirii creșterii economice; a afirmat că există un acord general cu privire la faptul că prețul actual al carbonului este prea scăzut pentru a încuraja investițiile în tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Prin urmare, este necesar să se majoreze factorul linear de reducere la 2,4 % și să se elimine excedentul de certificate în valoare de 800 de milioane de tone; a solicitat un mecanism de adaptare la frontiere pentru sectorul cimentului; 6337/17 ot/rig/pp 6 DRI RO

7 a afirmat că este perfect legitim din partea UE, ca act de solidaritate, să finanțeze un pachet financiar special pentru țările mai puțin avantajate din punct de vedere economic, dar a susținut că este la fel de legitim să se impună ca aceste sume să fie investite în proiecte energetice care sunt conforme cu un plan de rută comun. Noile criterii propuse ar permite tuturor țărilor beneficiare să își modernizeze infrastructura și și-a arătat sprijinul pentru fondul pentru o tranziție echitabilă pentru lucrători. Dl Mark DEMESMAEKER (ECR-BE): a făcut apel la găsirea unui echilibru adecvat între protecția climei și ocuparea forței de muncă; a avertizat că relocarea emisiilor de dioxid de carbon distruge locuri de muncă în UE, fără să facă ceva pentru reducerea schimbărilor climatice și a susținut pachetul de la nivelul comisiei. Dna Sofia SAKORAFA (GUE/NGL-GR) a subliniat importanța industriei cimentului din Grecia. Dna Barbara KAPPEL (ENF-AT) a subliniat necesitatea unor măsuri testate de adaptare la frontiere și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul relocării emisiilor de dioxid de carbon asupra ocupării forței de muncă în UE. Dr. Peter LIESE (PPE-DE): a avertizat cu privire la creșterea sarcinii asupra întreprinderilor care au investit deja masiv în reducerea emisiilor; a afirmat că actele delegate ar putea să nu fie adecvate în toate cazurile și și-a declarat sprijinul pentru amendamentul 144. Dna Miriam DALLI (S&D-MT): a subliniat că industria are nevoie de previzibilitate și stabilitate; a făcut apel la găsirea unui echilibru adecvat între mediu și industrie; a recunoscut necesitatea de a se acorda sprijin sectoarelor care au într-adevăr nevoie de el, dar a afirmat că profiturile excepționale sunt inacceptabile și și-a exprimat sprijinul pentru pachetul de la nivelul comisiei, pe care îl consideră echilibrat. 6337/17 ot/rig/pp 7 DRI RO

8 Dl Giovanni LA VIA (PPE-IT) și-a exprimat sprijinul pentru pachetul de la nivelul comisiei, despre care consideră că este ambițios și că reprezintă o bază solidă pentru negocierile cu Consiliul. Dna Jadwiga WIŚNIEWSKA (ECR-PL): a subliniat că industria are nevoie de prețuri stabile ale emisiilor; a avertizat cu privire la riscul pe care îl prezintă relocarea emisiilor de dioxid de carbon pentru ocuparea forței de muncă și și-a exprimat opoziția față de factorul linear de reducere, pe care îl consideră restrictiv, și față de atacul de neînțeles asupra sectorului cimentului. Dl Jerzy BUZEK (PPE-PL): și-a exprimat opoziția față de creșterea factorului linear de reducere; a subliniat necesitatea unor certificate gratuite pentru sectorul cimentului și a solicitat ca țările beneficiare să păstreze controlul asupra Fondului pentru modernizare, cu consilierea Băncii Europene de Investiții. Dna Christel SCHALDEMOSE (S&D-DK) și-a exprimat sprijinul pentru un factor linear de reducere de 2,4 %. Dl Herbert REUL (PPE-DE) a susținut că sectorul cimentului are rezultate bune în ceea ce privește emisiile și nu trebuie să i se aplice un tratament punitiv. Dl Bendt BENDTSEN (PPE-DK): și-a exprimat opoziția față de orice tentativă de reglementare a emisiilor maritime fără implicarea OMI și a avertizat că mecanismul de adaptare la frontiere ar putea conduce la probleme cu OMC. Dl Krišjānis KARIŅŠ (PPE-LV) a solicitat Comisiei să examineze posibilitatea includerii unei taxe pe carbon în viitoarea sa propunere. Dl Ivica TOLIĆ (PPE-HR): a afirmat că relocarea emisiilor de dioxid de carbon a distrus locuri de muncă din UE; și-a exprimat opoziția față de amendamentele 12 și 84 pe motiv că vor distruge de locuri de muncă în sectorul cimentului din Croația și a afirmat că standardele stabilite pentru sectorul siderurgic sunt imposibil de respectat din punct de vedere tehnic. 6337/17 ot/rig/pp 8 DRI RO

9 Dl Peter van DALEN (ECR-NL) a susținut că sectorul maritim ar trebui să intre în domeniul de aplicare al ETS în viitorul apropiat, având în vedere faptul că 2021 este termenul-limită pentru asigurarea unui acord la nivelul OMI. Dl Nikos ANDROULAKIS (S&D-GR) a atras atenția asupra situației actuale a economiei elene și, pledând pentru utilizarea ca referință mai curând a anilor 2014 și 2015 decât a anului 2013, a solicitat adoptarea amendamentului 49. Dl Seán KELLY (PPE-IE) a salutat reducerea evaluării calitative la 1,2 și și-a exprimat speranța că acest lucru se va putea realiza mai curând la nivelul Prodcom decât la nivelul NACE-4. Comisarul CAÑETE a luat din nou cuvântul și a solicitat o poziție puternică din partea Parlamentului înainte de negocierile cu Consiliul. Raportorul a luat din nou cuvântul și a subliniat că angajamentele de la Paris trebuie respectate. Industria ar trebui să fie protejată într-un mod judicios, dar, în același timp, trebuie să își facă datoria. III. VOT În cadrul votului din 15 februarie 2017, plenul a adoptat 138 de amendamente (amendamentele 1-5, 7-26, 28-39, 41-80, 82-83, , , , 159 și 165) la propunerea de directivă. După o intervenție verbală din partea raportorului, plenul a aprobat cererea acestuia ca propunerea să fie retrimisă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară în vederea inițierii de negocieri interinstituționale. Textul amendamentelor adoptate în plen este prevăzut în anexa la prezentul document. 6337/17 ot/rig/pp 9 DRI RO

10 P8_TA-PROV(2017)0035 ANEXĂ ( ) Rentabilizarea reducerii emisiilor de dioxid de carbon și sporirea investițiilor în acest domeniu ***I Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 15 februarie 2017 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu (COM(2015)0337 C8-0190/ /0148(COD)) 3 (Procedura legislativă ordinară: prima lectură) 1 Considerentul 1 (1) a Parlamentului European și a Consiliului 15 a instituit o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în Uniune pentru a promova reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil și eficient din punct de vedere economic. 15 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, , p. 32). (1) a Parlamentului European și a Consiliului15 a instituit o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în Uniune pentru a promova reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil și eficient din punct de vedere economic, precum și consolidarea durabilă a industriei Uniunii în ceea ce privește riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și a investițiilor. 15 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, , p. 32). 3 Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0003/2017). 6337/17 ot/rig/pp 10

11 2 Considerentul 2 (2) Consiliul European din octombrie 2014 a exprimat angajamentul de a reduce, până în 2030, emisiile globale de gaze cu efect de seră din Uniune cu cel puțin 40 % față de nivelurile din Toate sectoarele economice ar trebui să contribuie la realizarea acestor reduceri ale emisiilor, iar obiectivul va fi îndeplinit în modul cel mai rentabil prin intermediul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), asigurându-se o reducere cu 43 % față de nivelurile din 2005 până în Acest aspect a fost confirmat în cadrul angajamentului de reducere preconizat, stabilit la nivel național, al UE și al statelor sale membre care a fost prezentat Secretariatului Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice la 6 martie , 16 Submission%20Pages/submissions.aspx (2) Consiliul European din octombrie 2014 a exprimat angajamentul de a reduce, până în 2030, emisiile globale de gaze cu efect de seră din Uniune cu cel puțin 40 % față de nivelurile din Toate sectoarele economice ar trebui să contribuie la realizarea reducerilor respective ale emisiilor, iar obiectivul trebuie îndeplinit în modul cel mai rentabil prin intermediul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), asigurându-se o reducere cu 43 % față de nivelurile din 2005 până în Acest aspect a fost confirmat în cadrul angajamentului de reducere preconizat, stabilit la nivel național, al UE și al statelor sale membre care a fost prezentat Secretariatului Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) la 6 martie Sarcina reducerii emisiilor ar trebui să fie partajată în mod echitabil între sectoarele ce fac obiectul EU ETS. 3 Considerentul 2 a (nou) (2a) Deși reprezintă instrumentul principal al Uniunii pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii în 6337/17 ot/rig/pp 11

12 materie de schimbări climatice și energie, este important ca EU ETS să fie completat cu acțiuni suplimentare echivalente realizate în conformitate cu alte acte și instrumente juridice care vizează emisiile de gaze cu efect de seră din sectoarele care nu sunt acoperite de EU ETS, pentru a onora angajamentul luat ca toate sectoarele economiei să contribuie la atingerea obiectivului Uniunii de reducere, până în 2030, a nivelului global de emisii cu efect de seră cu cel puțin 40 % față de nivelurile din Considerentul 2 b (nou) (2b) În conformitate cu acordul adoptat la Paris, cu ocazia celei de a 21-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice din 12 decembrie 2015 (denumit în continuare Acordul de la Paris ), țările sunt obligate să pună în aplicare politici pentru a atinge peste 180 de contribuții preconizate stabilite la nivel național (INDC), care acoperă aproximativ 98 % din emisiile de gaze cu efect de seră. Obiectivul Acordului de la Paris este să limiteze creșterea temperaturii medii globale la mult sub 2 C în raport cu nivelul din perioada preindustrială și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 C în raport cu nivelul din perioada preindustrială. Se așteaptă ca multe dintre aceste politici să implice stabilirea de tarife pentru emisiile de carbon sau măsuri similare și, prin urmare, în prezenta directivă ar trebui să fie prevăzută o clauză de revizuire pentru a permite Comisiei, dacă este cazul, să propună reduceri mai stricte ale emisiilor 6337/17 ot/rig/pp 12

13 după primul exercițiu de evaluare a situației în cadrul Acordului de la Paris, în 2023, o ajustare a dispozițiilor privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon pentru a reflecta evoluția mecanismelor de stabilire a tarifelor pentru emisiile de carbon din afara Uniunii și necesitatea unor măsuri de politică și instrumente suplimentare pentru a consolida angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii și ale statelor sale membre. Clauza de revizuire ar trebui să garanteze că, în termen de șase luni de la dialogul de facilitare în cadrul CCONUSC din 2018, este adoptată o comunicare care evaluează coerența legislației Uniunii în materie de schimbări climatice cu obiectivele Acordului de la Paris. 5 Considerentul 2 c (nou) (2c) În conformitate cu Acordul de la Paris și cu angajamentul exprimat de către colegislatori în Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului 1a și în Decizia 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului 1b, toate sectoarele economiei au obligația să contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO 2 ). În acest scop, Organizația Maritimă Internațională (OMI) depune eforturi pentru limitarea emisiilor maritime internaționale, iar aceste eforturi ar trebui încurajate, în vederea stabilirii unui plan clar de acțiune al OMI pentru măsurile de politică în domeniul climei ce își propun reducerea emisiilor de CO 2 din sectorul transportului maritim la nivel global. Adoptarea unor obiective clare de reducere a emisiilor maritime 6337/17 ot/rig/pp 13

14 internaționale prin intermediul OMI a devenit o chestiune foarte urgentă și reprezintă o condiție fundamentală pentru ca Uniunea să se abțină de la includerea sectorului maritim în EU ETS. În cazul în care nu este încheiat un astfel de acord până la sfârșitul lui 2021, sectorul ar trebui să fie inclus în cadrul EU ETS și ar trebui înființat un fond pentru contribuțiile operatorilor de nave și pentru conformitatea colectivă privind emisiile de dioxid de carbon care fac deja obiectul sistemului de monitorizare, raportare și verificare (MRV) al Uniunii prevăzut în Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului 1c (emisiile eliberate în porturile Uniunii și în timpul călătoriilor la și de la aceste porturi). O parte a veniturilor din licitarea certificatelor către sectorul maritim ar trebui folosită pentru îmbunătățirea eficienței energetice și pentru sprijinirea investițiilor în tehnologii inovatoare, pentru reducerea emisiilor de CO 2 în sectorul maritim, inclusiv în transportul maritim pe distanțe scurte și în porturi. 1a Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătățirii și extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (JO L 140, , p. 63). 1b Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (JO L 140, , p. 136). 1c Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul 6337/17 ot/rig/pp 14

15 maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE (JO L 123, , p. 55). 143 Considerentul 3 (3) Consiliul European a confirmat că principalul instrument european pentru îndeplinirea acestui obiectiv va fi o schemă de comercializare a certificatelor de emisii reformată și funcțională, însoțită de un instrument de stabilizare a pieței, că factorul anual de reducere va fi de 2,2 % începând cu 2021 și că alocarea cu titlu gratuit nu va expira, ci măsurile existente vor continua după 2020 pentru a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon din cauza politicii privind clima, atât timp cât alte economii importante nu depun eforturi comparabile, fără să se reducă proporția certificatelor care urmează să fie scoase la licitație. Proporția certificatelor care urmează să fie scoase la licitație ar trebui să fie exprimată sub formă de procentaj în legislație, pentru a spori certitudinea planificării în ceea ce privește deciziile de investiții, pentru a spori transparența și a face întreaga schemă mai simplă și mai ușor de înțeles. (3) Principalele instrumente europene pentru îndeplinirea acestui obiectiv vor fi o schemă de comercializare a certificatelor de emisii reformată și funcțională, însoțită de un instrument îmbunătățit de stabilizare a pieței, iar factorul anual de reducere va fi de 2,2 % începând cu 2021 și alocarea cu titlu gratuit nu va expira, ci măsurile vor continua după 2020 pentru a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon din cauza politicii privind clima, atât timp cât alte economii importante nu depun eforturi comparabile. Proporția certificatelor care urmează să fie scoase la licitație ar trebui să fie exprimată sub formă de procentaj în legislație, care ar trebui să se reducă la aplicarea unui factor de corecție transsectorial, pentru a spori certitudinea planificării în ceea ce privește deciziile de investiții, pentru a spori transparența și a face întreaga schemă mai simplă și mai ușor de înțeles și pentru a proteja sectoarele expuse unui risc ridicat de relocare a emisiilor de dioxid de carbon de factorul de corecție transsectorial. Aceste dispoziții ar trebui să fie revizuite în conformitate cu Acordul de la Paris și adaptate în consecință, dacă este necesar, 6337/17 ot/rig/pp 15

16 pentru a se îndeplini obligațiile Uniunii în domeniul climei care decurg din acordul în cauză. 7 Considerentul 3 a (nou) (3a) Țările cel mai puțin dezvoltate sunt deosebit de vulnerabile la efectele schimbărilor climatice și nu sunt responsabile decât de o parte foarte mică din emisiile de gaze cu efect de seră. Prin urmare, ar trebui acordată o prioritate deosebită abordării necesităților țărilor cel mai puțin dezvoltate prin utilizarea certificatelor EU ETS pentru a finanța acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, în special cele de adaptare la efectele schimbărilor climatice prin Fondul verde pentru climă al CCONUSC. 8 Considerentul 4 (4) O prioritate esențială a Uniunii o constituie crearea unei uniuni energetice reziliente, care să le furnizeze cetățenilor săi o energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri abordabile. Îndeplinirea acestui obiectiv necesită continuarea măsurilor ambițioase în domeniul climei, cu EU ETS ca piatră de (4) O prioritate esențială a Uniunii o constituie crearea unei uniuni energetice reziliente, care să le furnizeze cetățenilor săi și industriilor sale o energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri abordabile. Îndeplinirea acestui obiectiv necesită continuarea măsurilor ambițioase în domeniul climei, cu EU ETS ca piatră de 6337/17 ot/rig/pp 16

17 temelie a politicii Europei privind clima, precum și progrese legate de celelalte aspecte ale uniunii energetice 17. Punerea în aplicare a măsurilor ambițioase stabilite în cadrul pentru 2030 contribuie la asigurarea unui preț semnificativ al carbonului și continuă să stimuleze reducerile rentabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră. 17 COM(2015)80, care stabilește O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice. temelie a politicii Uniunii privind clima, precum și progrese legate de celelalte aspecte ale uniunii energetice 17. Trebuie să se țină seama de interacțiunea EU ETS cu alte politici ale Uniunii și politici naționale în domeniul climei și energiei care au impact asupra cererii de certificate EU ETS. Punerea în aplicare a măsurilor ambițioase stabilite în cadrul pentru 2030 și abordarea adecvată a progreselor legate de alte aspecte ale uniunii energetice contribuie la asigurarea unui preț semnificativ al carbonului și continuă să stimuleze reducerile rentabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră. 17 COM(2015)0080, care stabilește o strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice. 9 Considerentul 4 a (nou) (4a) Stabilirea de obiective mai ambițioase în ceea ce privește eficientizarea energetică față de obiectivul de 27% adoptat de Consiliu ar trebui să ducă la alocarea cu titlu gratuit a mai multor certificate pentru industriile care se află în pericol de relocare a emisiilor de carbon. 10 Considerentul /17 ot/rig/pp 17

18 (5) La articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se prevede că politica Uniunii se bazează pe principiul poluatorul plătește și, în acest temei, prevede tranziția, în timp, către licitarea integrală a certificatelor. Amânarea unei tranziții complete este justificată de evitarea relocării emisiilor de dioxid de carbon, iar alocarea cu titlu gratuit a certificatelor către industrie este justificată în vederea abordării riscurilor reale de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră în țările terțe în care industria nu este supusă unor restricții comparabile în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon, atât timp cât alte economii importante nu iau măsuri de politică comparabile în domeniul climei. (5) La articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se prevede că politica Uniunii se bazează pe principiul poluatorul plătește și, în acest temei, prevede tranziția, în timp, către licitarea integrală a certificatelor. Amânarea temporară a licitării integrale a certificatelor este justificată de evitarea relocării emisiilor de dioxid de carbon, iar alocarea cu titlu gratuit a certificatelor către industrie este o excepție justificată de la principiul că poluatorul ar trebui să plătească numai atât timp cât nu are loc o supraalocare, în vederea abordării riscurilor reale de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră în țările terțe în care industria nu este supusă unor restricții comparabile în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon, atât timp cât alte economii importante nu iau măsuri de politică comparabile în domeniul climei. În acest scop, procesul de alocare ar trebui să fie mai dinamic, în conformitate cu pragurile prevăzute de prezenta directivă. 11 Considerentul 6 (6) Licitarea certificatelor rămâne regula generală, alocarea cu titlu gratuit fiind o excepție. Prin urmare, astfel cum a confirmat și Consiliul European, proporția de certificate care urmează să fie scoase la licitație, care era de 57 % în perioada , nu ar trebui să fie redusă. Evaluarea impactului efectuată de Comisie 18 oferă detalii cu privire la (6) Licitarea certificatelor rămâne regula generală, alocarea cu titlu gratuit fiind o excepție. Prin urmare, proporția de certificate care urmează să fie scoase la licitație ar trebui să fie de 57 % în perioada și ar trebui să fie redusă aplicându-se factorul de corecție transsectorial pentru a proteja sectoarele expuse unui risc ridicat de relocare a 6337/17 ot/rig/pp 18

19 proporția de certificate care urmează să fie scoase la licitație și precizează că această proporție de 57 % este alcătuită din certificate scoase la licitație în numele statelor membre, inclusiv certificate rezervate pentru instalațiile nou-intrate, dar nealocate, din certificate pentru modernizarea producției de energie electrică în unele state membre și din certificate care urmează să fie scoase la licitație ulterior din cauza plasării acestora în rezerva pentru stabilitatea pieței instituită prin Decizia (UE) 2015/... a Parlamentului European și a Consiliului SEC(2015)XX 19 Decizia (UE) 2015/... a Parlamentului European și a Consiliului din... privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferente schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 2003/87/CE (JO L [...], [...], p. [...]). emisiilor de dioxid de carbon. Evaluarea impactului efectuată de Comisie 18 oferă detalii cu privire la proporția de certificate care urmează să fie scoase la licitație și precizează că această proporție de 57 % este alcătuită din certificate scoase la licitație în numele statelor membre, inclusiv certificate rezervate pentru instalațiile nou-intrate, dar nealocate, din certificate pentru modernizarea producției de energie electrică în unele state membre și din certificate care urmează să fie scoase la licitație ulterior din cauza plasării acestora în rezerva pentru stabilitatea pieței instituită prin Decizia (UE) 2015/1814 a Parlamentului European și a Consiliului 19. Ar trebui să se înființeze un Fond pentru o tranziție echitabilă menit să sprijine regiunile unde există un număr ridicat de lucrători în sectoarele dependente de dioxid de carbon și unde PIB-ul pe cap de locuitor este mult sub nivelul mediei Uniunii. 19 Decizia (UE) 2015/1814 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 octombrie 2015 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferente schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 2003/87/CE (JO L 264, , p. 1). 12 Considerentul 7 (7) Pentru a păstra beneficiul ecologic al reducerii emisiilor în Uniune, în timp ce acțiunile întreprinse de alte țări nu oferă industriei stimulente comparabile să reducă (7) Pentru a păstra beneficiul ecologic al reducerii emisiilor în Uniune, în timp ce acțiunile întreprinse de alte țări nu oferă industriei stimulente comparabile să reducă 6337/17 ot/rig/pp 19

20 emisiile, instalațiile din sectoarele și subsectoarele cu risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ar trebui să beneficieze în continuare de alocarea cu titlu gratuit. Experiența acumulată în cursul funcționării EU ETS a confirmat faptul că sectoarele și subsectoarele sunt expuse în grade diferite riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și că alocarea cu titlu gratuit a împiedicat relocarea emisiilor de dioxid de carbon. În timp ce unele sectoare și subsectoare pot fi considerate ca expuse unui risc mai ridicat de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, altele sunt în măsură să transfere în prețul produselor o parte considerabilă din costurile certificatelor necesare pentru a-și acoperi emisiile, fără a-și pierde din cota de piață, suportând doar partea rămasă din costuri, astfel încât acestea sunt expuse unui risc scăzut de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Comisia ar trebui să stabilească sectoarele relevante și să le diferențieze în funcție de intensitatea schimburilor lor comerciale și de intensitatea emisiilor lor pentru a identifica mai bine sectoarele expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. În cazul în care, pe baza acestor criterii, se depășește pragul stabilit prin luarea în considerare a posibilității sectoarelor și subsectoarelor în cauză de a transfera costurile în prețul produselor, sectorul sau subsectorul respectiv ar trebui considerat ca expus riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Altele ar trebui să fie considerate cu un risc scăzut sau fără niciun risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Luarea în considerare a posibilităților sectoarelor și subsectoarelor din afara producerii energiei electrice de a transfera costurile în prețul produselor ar trebui, de asemenea, să reducă profiturile excepționale. emisiile, instalațiile din sectoarele și subsectoarele cu risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ar trebui să beneficieze în continuare temporar de alocarea cu titlu gratuit. Experiența acumulată în cursul funcționării EU ETS a confirmat faptul că sectoarele și subsectoarele sunt expuse în grade diferite riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și că alocarea cu titlu gratuit a împiedicat relocarea emisiilor de dioxid de carbon. În timp ce unele sectoare și subsectoare pot fi considerate ca expuse unui risc mai ridicat de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, altele sunt în măsură să transfere în prețul produselor o parte considerabilă din costurile certificatelor necesare pentru a-și acoperi emisiile, fără a-și pierde din cota de piață, suportând doar partea rămasă din costuri, astfel încât acestea sunt expuse unui risc scăzut de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Comisia ar trebui să stabilească sectoarele relevante și să le diferențieze în funcție de intensitatea schimburilor lor comerciale și de intensitatea emisiilor lor pentru a identifica mai bine sectoarele expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. În cazul în care, pe baza acestor criterii, se depășește pragul stabilit prin luarea în considerare a posibilității sectoarelor și subsectoarelor în cauză de a transfera costurile în prețul produselor, sectorul sau subsectorul respectiv ar trebui considerat ca expus riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Altele ar trebui să fie considerate cu un risc scăzut sau fără niciun risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Luarea în considerare a posibilităților sectoarelor și subsectoarelor din afara producerii energiei electrice de a transfera costurile în prețul produselor ar trebui, de asemenea, să reducă profiturile excepționale. Riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din sectoarele și subsectoarele pentru care alocarea cu titlu gratuit se calculează pe baza valorilor de referință pentru compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză ar trebui evaluat ținându-se seama de faptul 6337/17 ot/rig/pp 20

21 că aceste produse sunt produse atât în uzine chimice, cât și în rafinării. 13 Considerentul 8 (8) Pentru a reflecta progresele tehnologice din sectoarele în cauză și a le ajusta la perioada relevantă de alocare, este necesar să se prevadă actualizarea, în conformitate cu îmbunătățirea medie constatată, a valorilor criteriilor de referință pentru alocarea cu titlu gratuit către instalații, calculate pe baza datelor din perioada Din motive legate de previzibilitate, aceasta ar trebui realizată prin aplicarea unui factor care reprezintă cea mai bună evaluare a progreselor realizate în toate sectoarele, care ar trebui să țină seama de datele solide, obiective și verificate provenind de la instalații, astfel încât sectoarele a căror rată de îmbunătățire diferă considerabil de acest factor să aibă o valoare de referință mai aproape de rata lor efectivă de îmbunătățire. În cazul în care datele indică o diferență față de factorul de reducere de mai mult de 0,5% din valoarea înregistrată în perioada , în plus sau în minus pe an în perioada relevantă, valoarea de referință aferentă se ajustează cu acest procentaj. Pentru a asigura condiții echitabile pentru producția de compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză în rafinării și uzine chimice, valorile de referință pentru compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză ar trebui să fie aliniate în continuare la valorile de referință ale rafinăriilor. (8) Pentru a reflecta progresele tehnologice din sectoarele în cauză și a le ajusta la perioada relevantă de alocare, este necesar să se prevadă actualizarea, în conformitate cu îmbunătățirea medie constatată, a valorilor criteriilor de referință pentru alocarea cu titlu gratuit către instalații, calculate pe baza datelor din 2007 și Din motive legate de previzibilitate, aceasta ar trebui realizată prin aplicarea unui factor care reprezintă evaluarea reală a progreselor realizate de 10 % dintre cele mai eficiente instalații dintr-un sector, care ar trebui să țină seama de datele solide, obiective și verificate provenind de la instalații, astfel încât sectoarele a căror rată de îmbunătățire diferă considerabil de acest factor să aibă o valoare de referință mai aproape de rata lor efectivă de îmbunătățire. În cazul în care datele indică o diferență față de factorul de reducere de mai mult de 1,75% din valoarea înregistrată în 2007 și 2008 (în plus sau în minus) pe an în perioada relevantă, valoarea de referință aferentă ar trebui să se ajusteze cu procentajul în cauză. În cazul în care totuși datele indică o rată de îmbunătățire de 0,25 sau de mai puțin în perioada relevantă, valoarea de referință aferentă ar trebui să se ajusteze cu procentajul în cauză. Pentru a asigura condiții echitabile pentru producția de compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză în rafinării și uzine chimice, valorile de referință pentru compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză ar trebui să fie aliniate în continuare la 6337/17 ot/rig/pp 21

22 valorile de referință ale rafinăriilor. 14 Considerentul 9 (9) Statele membre ar trebui să compenseze parțial, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, anumite instalații din sectoarele sau subsectoarele despre care s-a stabilit că sunt expuse la un risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor legate de emisiile de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice. Protocolul și deciziile însoțitoare adoptate de Conferința părților la Paris trebuie să prevadă mobilizarea dinamică a finanțării pentru combaterea schimbărilor climatice, transferul de tehnologie și consolidarea capacităților pentru părțile eligibile, în special cele cu capacitățile cele mai reduse. Sectorul public va avea în continuare un rol important în mobilizarea resurselor financiare pentru combaterea schimbărilor climatice după Prin urmare, veniturile obținute din licitații ar trebui utilizate și pentru finanțarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice în țările terțe vulnerabile, inclusiv a măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Cuantumul finanțării combaterii schimbărilor climatice care trebuie să fie mobilizat va depinde, de asemenea, de nivelul de ambiție și calitatea contribuțiilor preconizate stabilite la nivel național (INDC), ale planurilor de investiții ulterioare și ale proceselor naționale de planificare a adaptării. Statele membre ar trebui, de asemenea, să utilizeze veniturile rezultate din licitații pentru a promova formarea de competențe și redistribuirea forței de muncă afectate de tranziția (9) Pentru a realiza obiectivul de a asigura condiții de concurență echitabile, statele membre ar trebui să compenseze parțial, printr-un sistem centralizat la nivelul Uniunii, anumite instalații din sectoarele sau subsectoarele despre care s-a stabilit că sunt expuse la un risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor legate de emisiile de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice. Sectorul public va avea în continuare un rol important în mobilizarea resurselor financiare pentru combaterea schimbărilor climatice după Prin urmare, veniturile obținute din licitații ar trebui utilizate și pentru finanțarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice în țările terțe vulnerabile, inclusiv a măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Cuantumul finanțării combaterii schimbărilor climatice care trebuie să fie mobilizat va depinde, de asemenea, de nivelul de ambiție și calitatea INDC, ale planurilor de investiții ulterioare și ale proceselor naționale de planificare a adaptării. Statele membre ar trebui, de asemenea, să abordeze aspectele sociale ale decarbonizării economiilor lor și să utilizeze veniturile rezultate din licitații pentru a promova formarea de competențe și redistribuirea forței de muncă afectate de tranziția locurilor de muncă într-o economie în curs de decarbonizare. Ar trebui să fie posibil ca statele membre să contribuie la compensarea primită prin sistemul centralizat la nivelul Uniunii. Astfel de măsuri financiare nu ar trebui 6337/17 ot/rig/pp 22

23 locurilor de muncă într-o economie în curs de decarbonizare. să depășească nivelul maxim prevăzut în orientările relevante privind ajutoarele de stat. 15 Considerentul 10 (10) Principalul stimulent pe termen lung oferit de prezenta directivă pentru captarea și stocarea de CO 2 (CSC), pentru noi tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile și pentru inovații revoluționare în domeniul tehnologiilor și proceselor industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon este semnalul pe care îl creează referitor la prețul carbonului și faptul că nu va trebui să se restituie certificatele aferente emisiilor de CO 2 stocate permanent sau evitate. În plus, pentru a suplimenta resursele deja utilizate pentru a accelera demonstrarea instalațiilor comerciale de CSC și a tehnologiilor inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, certificatele din cadrul EU ETS ar trebui să fie utilizate pentru a oferi recompense garantate pentru utilizarea instalațiilor de CSC, a noilor tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile și a inovării industriale în tehnologii și procese cu emisii scăzute de dioxid de carbon în Uniune pentru CO 2 stocat sau evitat la o scară suficientă, cu condiția existenței unui acord privind partajarea cunoștințelor. Cea mai mare parte a acestui sprijin ar trebui să depindă de evitarea verificată a emisiilor de gaze cu efect de seră, deși un anumit sprijin poate fi acordat atunci când sunt atinse anumite obiective prestabilite, ținând seama de tehnologia utilizată. Procentajul maxim din costurile proiectelor pentru care urmează să se acorde sprijin poate varia în funcție de tipul (10) Principalul stimulent pe termen lung oferit de prezenta directivă pentru captarea și stocarea de carbon (CSC) și captarea și utilizarea dioxidului de carbon (CUC), pentru noi tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile și pentru inovații revoluționare în domeniul tehnologiilor și proceselor industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon este semnalul pe care îl creează referitor la prețul carbonului și faptul că nu va trebui să se restituie certificatele aferente emisiilor de CO 2 stocate permanent sau evitate. În plus, pentru a suplimenta resursele deja utilizate pentru a accelera demonstrarea instalațiilor comerciale de CSC și CUC și a tehnologiilor inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, certificatele din cadrul EU ETS ar trebui să fie utilizate pentru a oferi recompense garantate pentru utilizarea instalațiilor de CSC și CUC, a noilor tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile și a inovării industriale în tehnologii și procese cu emisii scăzute de dioxid de carbon în Uniune pentru CO 2 stocat sau evitat la o scară suficientă, cu condiția existenței unui acord privind partajarea cunoștințelor. Cea mai mare parte a acestui sprijin ar trebui să depindă de evitarea verificată a emisiilor de gaze cu efect de seră, deși un anumit sprijin poate fi acordat atunci când sunt atinse anumite obiective prestabilite, ținând seama de tehnologia utilizată. Procentajul maxim din costurile proiectelor pentru care urmează să se acorde sprijin poate varia în funcție de 6337/17 ot/rig/pp 23