Consiliul European Consiliul European în 2014 FEBRUARIE 2015

Transcriere

1 Consiliul European Consiliul European în 2014 FEBRUARIE 2015

2

3 Consiliul European în 2014 FEBRUARIE 2015

4 Această broșură este publicată de Secretariatul General al Consiliului. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2015 ISBN ISSN doi: /33950 Uniunea Europeană, 2015 Reutilizarea este autorizată cu condiția menționării sursei. Printed in Belgium Tipărit pe hârtie ecologică

5 Cuprins Consiliul European în 2014, prezentat de președinții Consiliului European Acceptarea provocării Donald Tusk, în funcție de la 1 decembrie 2014 Simțim că avem un scop 5 Perspective 7 Axarea pe rezultate Herman Van Rompuy, în funcție până la 30 noiembrie 2014 Împreună, stabilind o direcție 9 Consolidarea economiilor noastre 10 Uniunea în lume 13 Lucrări privind schimbările climatice și energia 17 Lideri noi și o agendă strategică în vremuri în schimbare 20 Concluziile Consiliului European și declarații ale șefilor de stat sau de guvern 27 3

6 4 Consiliul European, decembrie 2014

7 Acceptarea provocării Donald Tusk Simțim că avem un scop La 1 decembrie 2014 am venit de la Varșovia la Bruxelles pentru a prelua Președinția Consiliului European. Pentru instituțiile Uniunii a fost actul final al unei perioade de reînnoire politică începute odată cu alegerile europene. Pentru mine personal a fost începutul unei vieți noi, o mare onoare și o provocare enormă. Am fost și sunt în continuare convins că, în această perioadă dificilă, Uniunea Europeană trebuie să reușească, acum mai mult ca oricând. Președinții și prim miniștrii, uniți în cadrul Consiliului European, trebuie să contribuie decisiv la acest succes. Pentru mine, succesul Uniunii astăzi înseamnă patru aspecte. În primul rând, trebuie să ne afirmăm cu fermitate valorile noastre fundamentale: solidaritatea, libertatea și demnitatea umană, inclusiv dreptul la o viață lipsită de teamă. Aceasta înseamnă de asemenea să luptăm cu inamicii acestor valori oricine ar fi aceștia și oriunde s ar afla. În al doilea rând, avem nevoie de fermitate în hotărârea de a pune capăt crizei economice și, mai ales, de a reduce șomajul. Este de asemenea responsabilitatea noastră să creăm o uniune economică și monetară veritabilă o sarcină pe care o iau foarte în serios. Trebuie să ne continuăm lucrările menite să asigure soliditatea monedei noastre comune, euro. În al treilea rând, Uniunea Europeană trebuie să fie puternică pe plan internațional. Îi vom sprijini pe aceia din vecinătatea noastră care ne împărtășesc valorile. Uniunea nu va închide ochii atunci când sunt schimbate prin forță granițe pe continentul nostru. Am fost uniți cu privire la acest aspect și vom fi la fel în continuare. Numai unitatea ne poate aduce rezultate în această direcție. În cele din urmă, relațiile dintre Europa și Statele Unite reprezintă o piatră de temelie a prosperității și libertății noastre. Cred că una dintre cele mai importante provocări este de a realiza progrese în cadrul negocierilor privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții. Europa și America ar trebui să depună toate eforturile pentru a finaliza negocierile până la sfârșitul anului În fiecare dintre aceste demersuri, toate instituțiile europene trebuie să conlucreze pentru binele comun, cu respectarea rolului fiecăreia dintre ele. Numai răspunzând provocărilor cu care ne confruntăm cu energie și optimism le vom putea depăși. În mod sigur, nicio națiune europeană, niciun stat nu poate izbândi pe cont propriu. În ceea ce mă privește, le am promis colegilor să valorific toate aptitudinile pe care le am pentru a menține lucrările Consiliului European orientate spre rezultate și concentrate pe aspectele care contează cu adevărat. Cu toții trebuie să continuăm să simțim cu tărie că avem un scop. Summitul din decembrie Este evident că a urmări totul este echivalent cu a nu urmări nimic. Dacă avem zece priorități, nu avem, de fapt, niciuna. De aceea, cu ocazia reuniunii Consiliului European din 18 decembrie, prima de pe parcursul Președinției mele, am invitat șefii de guverne să se concentreze numai pe două chestiuni de importanță crucială, care necesită atenția noastră imediată. Acestea au fost atragerea de investiții în economia europeană și situația de la frontierele noastre estice cu Ucraina și Rusia. Întrerupând puțin o practică veche, am transformat summitul într un eveniment de o zi. Am reușit, totodată, să menținem concluziile Consiliului European neobișnuit de scurte și foarte la obiect. Pentru mine, concizia încurajează asumarea răspunderii. Am discutat și am convenit asupra planului de a institui un Fond european pentru investiții strategice, pe care președintele Comisiei Juncker îl prezentase la puțin timp după preluarea funcției. În cadrul reuniunii noastre, liderii și au manifestat sprijinul și au stabilit un termen ferm. Între timp, Comisia și a prezentat propunerea legislativă detaliată, iar acum le revine Consiliului și Parlamentului European să se asigure că fondul este gata până în luna iunie. Scopul constă în generarea unui nou val de investiții în economia europeană. Banca Europeană de Investiții poate începe deja să autorizeze primele proiecte începând 5 5

8 din ianuarie Toți liderii sunt, desigur, conștienți că nu există vreo piatră filozofală a economiei care să ofere răspunsul la situația noastră actuală. O redresare reală va necesita lucrări neîntrerupte, idei noi și eforturi pe toate fronturile. În acest sens, planul de investiții completează strategia economică a Uniunii Europene, bazată pe finanțe publice solide și reforme structurale. În ceea ce privește situația din Ucraina și din Rusia, liderii au purtat un schimb de opinii franc și strategic. Cu privire la sancțiuni, am convenit că, pentru moment, cel mai bine este să ne menținem direcția. Vom decide asupra pașilor următori în martie. Între timp, vom sprijini Ucraina și guvernul acesteia, inclusiv la nivel financiar. Membrii Consiliului European sunt cu toții convinși că ajutorul acordat noii Ucraine este benefic și pentru propriul nostru viitor. De aceea am discutat posibilitatea acordării de ajutor financiar suplimentar Ucrainei. La puțin timp după summit, Comisia a propus un împrumut suplimentar de 1,8 miliarde de euro către Ucraina. De asemenea, liderii au salutat intenția de a spori ajutorul umanitar. Ucrainenii trebuie să știe și să vadă că Europa este alături de ei. Donald Tusk în deschiderea reuniunii Consiliului European, decembrie

9 Perspective În anul pe care îl avem înainte economia va rămâne o preocupare principală. Toate țările UE și instituțiile Uniunii trebuie să facă tot ce le stă în putere pentru a accelera redresarea economică. Vom acorda în continuare cea mai mare atenție crizei din interiorul și din jurul Ucrainei, la fel ca și evenimentelor din vecinătatea noastră mai largă, în special din sud. Cu ocazia reuniunii din decembrie am stabilit o agendă clară pentru În februarie, liderii vor discuta modalitățile de a îmbunătăți guvernanța în cadrul uniunii noastre economice și monetare. În martie vom discuta uniunea energetică; de asemenea, vom discuta abordarea noastră față de Rusia și Ucraina și vom pregăti reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului estic din mai, de la Riga. În iunie, vom lua decizii privind piața unică digitală, vom revizui Fondul de investiții și vom analiza din nou chestiunea evaziunii fiscale. Vom pregăti, de asemenea, o serie de reuniuni și summituri internaționale. Între timp, evenimente dramatice și au făcut loc pe agenda politică. Oribilele atacuri de la Paris de la începutul anului 2015 au șocat Franța și întreaga noastră Uniune. În urma consultărilor cu președintele Franței, am decis ca, în cadrul reuniunii din februarie, liderii să abordeze provocarea pe care o constituie aceste atacuri. Vom reveni de asemenea asupra situației din Ucraina. Evenimentele influențează politica în egală măsură cu planurile elaborate dinainte, astfel încât agenda pe care am stabilit o va evolua, cu siguranță, pe parcursul anului Cea mai mare parte a acestei publicații prezintă anul care a trecut. Ca politicieni, nu putem construi calea către viitor fără să știm de unde plecăm. Desigur, atunci când evenimentele politice se succed cu o viteză uluitoare cum se întâmplă acum cu Ucraina sau cum s a întâmplat în trecut cu euro, este esențial să ne reîmprospătăm memoria și să ne păstrăm simțul proporțiilor. Doresc să aduc un omagiu predecesorului meu, Herman Van Rompuy, pentru că a ghidat cu succes Uniunea Europeană într o perioadă de tulburări fără precedent și, de asemenea, pentru tot ceea ce am învățat de la el pe vremea când mă aflam de cealaltă parte a mesei, ca membru al Consiliului European. Îi mulțumesc pentru prezentarea care urmează, în care ne împărtășește, în calitate de președinte în exercițiu până la 30 noiembrie, modul în care a condus activitățile instituției în 2014 și cum a influențat acest lucru provocările cu care ne confruntăm în prezent. DONALD TUSK 7

10 8 Ceremonia de preluare a Președinției de către noul președinte Donald Tusk de la președintele la final de mandat, Herman Van Rompuy

11 Axarea pe rezultate Herman Van Rompuy Împreună, stabilind o direcție Pentru Europa, anul 2014 nu a fost doar un an de reînnoire politică; acesta a însemnat și un test de rezistență și hotărâre. După revenirea la stabilitate financiară la sfârșitul anului 2012, calea către redresarea economică și crearea de locuri de muncă s a dovedit mai lungă decât au sperat sau au estimat mulți dintre noi. Tulburările violente survenite în vecinătatea noastră imediată și la scară mai largă în Orientul Mijlociu ne au forțat să ne revizuim securitatea. În aceste circumstanțe, cetățenii așteaptă o idee clară de direcție. Alături de celelalte instituții ale UE, Consiliul European și a jucat pe deplin rolul de a stabili o nouă direcție comună. Consiliul European în 2014 prezintă activitățile instituției pe parcursul anului trecut. Pe parcursul întregului an, am continuat lucrările privind consolidarea economiilor noastre, punând accentul pe reforme economice, bugete solide și investiții orientate către viitor. Pe lângă alte evoluții la nivel internațional, evenimentele dramatice din Ucraina au fost în prim planul agendei liderilor. De asemenea, am obținut un acord privind clima și energia, am stabilit prioritățile strategice ale Uniunii Europene pentru următorii cinci ani și după alegerile europene din mai 2014 am ales o nouă echipă la conducerea Uniunii. Consiliul European reunește în jurul aceleiași mese liderii de vârf ai Uniunii Europene: cei 28 de șefi de stat sau de guvern, președintele Comisiei și președintele Consiliului European. Împreună, stabilim prioritățile politice și ne asumăm responsabilitatea în situații de criză. Înaltul Reprezentant al UE participă la toate dezbaterile referitoare la afaceri externe, șeful Băncii Centrale Europene ni se alătură de obicei atunci când discutăm chestiuni economice și, în mod excepțional, avem și alți invitați. În 2014, Consiliul European a organizat patru reuniuni oficiale (inclusiv cea din decembrie, prezidată de succesorul meu, Donald Tusk), două reuniuni informale și două reuniuni speciale, plus o reuniune la nivel înalt a zonei euro, în urma reuniunii din octombrie. Pe parcursul anului am urat bun venit unor colegi noi (sau care au revenit) și ne am luat rămas bun de la colegi care au plecat în urma schimbării guvernelor din Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Polonia, Slovenia și Suedia; schimbarea liderilor Comisiei Europene și ai propriei noastre instituții au completat tabloul. Consiliul European este un grup fluid. Șefii de guvern vin și pleacă. Componența variabilă a clubului este foarte diferită față de un guvern național, în care călătoria comună durează patru sau cinci ani cu aceeași echipă. În cei cinci ani pe care i am petrecut ca președinte, am avut în jurul mesei 69 de președinți și prim miniștri diferiți. De aceea, consolidarea încrederii este un proces constant; de la bun început, aceasta a fost pentru mine principala preocupare. Încrederea este o condiție prealabilă pentru adoptarea de decizii comune. Așa cum le am și spus liderilor în discursul meu de bun rămas de la summitul din octombrie, am încercat întotdeauna să acționez în numele interesului european. Acesta înseamnă mai mult decât suma a douăzeci și opt de interese naționale, dar înseamnă, în același timp, și această sumă. De fiecare dată a trebuit să cădem de acord, toți cei douăzeci și opt. Nu întotdeauna din prima și, câteodată, mai trăgând, mai împingând puțin. Însă, împreună, pe parcursul acestor ultimi cinci ani, am demonstrat ceea ce ar putea părea neverosimil: că o Uniune cu douăzeci și opt de țări poate funcționa și chiar funcționează. Primele unsprezece luni din 2014 au oferit numeroase exemple de astfel de decizii ferme, de forță ascunsă a Europei; și, cu Donald Tusk la conducerea instituției noastre, se va întâmpla la fel, fără îndoială, și în anii următori. 9 9

12 Consolidarea economiilor noastre La începutul anului 2014, după criza din anii precedenți, au existat semne de redresare economică, dar aceasta a fost după cum am avut grijă să subliniem public de fiecare dată slabă, fragilă și neuniformă. Toți membrii Consiliului European s au arătat dornici să utilizeze reuniunile noastre pentru a accelera redresarea și consolidarea economiilor noastre. Am făcut acest lucru punând laolaltă toate eforturile naționale și instrumentele Uniunii într o serie de reuniuni (care începuseră deja din 2013) dedicate îmbunătățirii competitivității noastre și stimulării creării de locuri de muncă. Am introdus industria pe ordinea de zi a Consiliului European din martie. Am subliniat faptul că, departe de a fi depășită, industria este un domeniu care se reinventează, și că avem nevoie să reinvestim. Industria reprezintă 25 % din locurile de muncă din sectorul privat și generează mult mai multe în sectorul serviciilor și, astfel cum au subliniat colegii, ar putea fi și ar trebui repatriate în Europa mai multe locuri de muncă din sectorul industriei. În concluziile noastre, am insistat în special asupra unei cooperări mai strânse la nivel european în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor generice esențiale, cum ar fi bateriile pentru automobilele electrice sau biomaterialele inteligente; am insistat de asemenea asupra unei implicări mai puternice a sectorului industrial în educație și în formarea profesională, pentru a aborda deficitele evidente de competențe cheie în domenii precum știința, matematica și ingineria. În martie am reușit, de asemenea, să facem un pas uriaș înainte în combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale. În termeni tehnici, Consiliul European a convenit să adopte directiva revizuită privind impozitarea veniturilor din economii după nu mai puțin de șase ani de negocieri între guvernele statelor membre. În termeni politici, ne am ținut promisiunea făcută în mai 2013 și am demonstrat un angajament puternic și unanim pentru combaterea fraudei fiscale la nivel global. Combaterea fraudei fiscale nu este doar o chestiune de finanțe publice, ci este și o chestiune care ține de echitate și justiție socială. În luna iunie am convenit asupra unei agende strategice pentru următorii cinci ani (mai multe informații sunt prezentate în cele ce urmează) care pune, în ceea ce privește economia, un accent puternic pe crearea de locuri de muncă, creștere economică și competitivitate. În cadrul aceleiași reuniuni, ca parte a ciclului de politici economice anuale, am avut de asemenea un schimb de opinii pe marginea unei bine cunoscute dileme: cum se poate găsi un echilibru între disciplina fiscală și necesitatea de a sprijini creșterea economică? A existat un larg consens privind necesitatea ca țările să continue, simultan, reformele și consolidarea fiscală (într o manieră diferențiată și favorabilă creșterii) și să efectueze investițiile necesare pentru viitor. Ambele aspecte sunt esențiale pentru o economie sănătoasă. Concluzia Consiliului European a fost angajamentul nostru comun, al tuturor, față de Pactul de stabilitate și de creștere și față de faptul că aceasta înseamnă să folosim la maximum flexibilitatea care caracterizează regulile de politică bugetară existente. Depresii de sfârșit de vară În timpul verii, datele economice primite au confirmat că redresarea economică a rămas slabă, inflația extrem de scăzută, iar rata șomajului inacceptabil de ridicată. Acest lucru a fost și este valabil mai ales în zona euro. În cadrul unei reuniuni speciale organizate la 30 august cu privire la alte chestiuni urgente, Consiliul European a profitat de ocazie pentru a impulsiona lucrările în curs la nivel ministerial în domeniul economic. Am decis de asemenea să organizăm o reuniune la nivel înalt a zonei euro în luna octombrie și la inițiativa guvernului italian să ne reunim în cadrul unei conferințe privind șomajul în rândul tinerilor. Pe parcursul toamnei, s a ajuns din ce în ce mai mult la un consens privind necesitatea unor investiții sporite în Europa, un subiect transmis succesorului meu pentru a fi tratat în cadrul Consiliului European din decembrie. 10

13 Discuții în cadrul Consiliului European 11 11

14 Summitul privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor a avut loc la 8 octombrie, la Milano. Desigur, organizarea unei conferințe nu este suficientă în sine pentru a rezolva o problemă, însă ajută la menținerea ritmului în soluționarea acestei probleme. Reuniunea de la Milano a oferit o bună ocazie de a face un bilanț și de a reorienta eforturile în combaterea șomajului. M a impresionat modul în care liderii, indiferent de propriile analize subiacente, au căzut de acord în jurul a trei puncte care s au impus ca necesare pentru abordarea acestei probleme. În primul rând, redirecționarea impozitării, astfel încât aceasta să nu mai fie suportată în special de forța de muncă. Este posibil ca acesta să fie, în sine, cel mai important stimulent pentru ocuparea forței de muncă. Presiunea constantă din partea Consiliului European și a Comisiei pe această temă începe să dea roade. În al doilea rând, flexibilizarea piețelor forței de muncă. Flexibilitate nu înseamnă doar reducerea salariilor sau a numărului de locuri de muncă; flexibilitate înseamnă să se ofere întreprinderilor și lucrătorilor mai multă libertate de a decide care este cea mai bună modalitate de a se adapta la condițiile pieței în conformitate cu modelele noastre sociale. În al treilea rând, depășirea decalajului tot mai mare de pe piața forței de muncă între cei din interiorul sistemului și cei din afară ; cu alte cuvinte, între cei care au un loc de muncă protejat și cei al căror loc de muncă este temporar, neprotejat în principal femeile, tinerii și lucrătorii necalificați migranți. Mai mulți membri ai Consiliului European au pus în aplicare importante reforme în țara lor în acest sens. Finalizarea uniunii monetare În 2014, Consiliul European a urmărit îndeaproape dezvoltarea uniunii economice și monetare, dar nu a fost nevoie să intervină în mod decisiv. După lupta eroică dusă în și după exercițiul prospectiv din , activitatea privind aspectele legate de zona euro a fost mai puțin intensă în acest an. În luna martie, am salutat acordul privind ultimele detalii nerezolvate cu privire la Mecanismul unic de rezoluție, acord la care miniștrii de finanțe au ajuns așa cum se întâmplă adesea atunci când trebuie soluționate probleme dificile cu doar câteva ore înainte de reuniunea liderilor de la Bruxelles. Acesta a fost un pas important către finalizarea uniunii bancare, lansată în mod oficial la 1 noiembrie, odată cu demararea Mecanismului unic de supraveghere. În octombrie, am convenit că îmbunătățirea coordonării politicii economice celălalt element principal nesoluționat trebuie să continue în

15 Uniunea în lume Anul 2014 a adus cea mai mare provocare la adresa securității la frontierele Europei dintr o lungă perioadă de timp. Invadarea și anexarea ulterioară a Crimeei de către Rusia, urmată de evenimentele dramatice din estul Ucrainei (încă în curs la momentul redactării acestei prezentări), au tulburat ordinea în materie de securitate care domnea pe continentul nostru de la sfârșitul Războiului Rece încoace. Abordarea acestei chestiuni le a revenit liderilor. Pe parcursul anului, Consiliul European a ghidat acțiunile Uniunii, atât față de Ucraina, cât și față de Rusia. Dar am abordat și alte probleme grave de politică externă, printre care, nu în ultimul rând, situația din Orientul Mijlociu. După Crimeea La început de an, în 2014, nimeni, de niciuna dintre părți, nu s ar fi așteptat ca protestele populare din Piața Maidan din Kiev să continue săptămâni la rând, în ciuda frigului și a represiunii. Dar au continuat. Când președintele Comisiei și cu mine ne am întâlnit cu președintele Putin la sfârșitul lunii ianuarie la Bruxelles pentru organizarea reuniunii periodice la nivel înalt UE Rusia, au existat tensiuni, dar acestea nu păreau încă insurmontabile. O lună mai târziu, Crimeea a schimbat totul. După invadarea peninsulei, am convocat o reuniune extraordinară a șefilor de stat sau de guvern ai Uniunii Europene, la 6 martie. (A fost doar cel de al doilea astfel de summit de urgență referitor la o criză externă organizat în cursul Președinției mele, după summitul privind Libia din 2011.) În deschiderea reuniunii, prim ministrul Ucrainei Iațeniuk a făcut o descriere puternică, de impact, a situației din țara lui. În timp ce eram în reuniune, au început să sosească primele știri despre intenția de a organiza un referendum în Ucraina, o încălcare clară a constituției ucrainene. Acest lucru a întărit și mai mult hotărârea noastră. În cadrul acestei reuniuni din 6 martie, Consiliul European a condamnat cu fermitate încălcarea gratuită de către Rusia a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și a îndemnat Moscova să își retragă imediat forțele armate. Liderii au stabilit parametrii răspunsului european față de Rusia prin convenirea unei abordări în trei etape. Cuvântul de ordine a fost dezamorsarea. Prima etapă, convenită pe loc, a constat în măsuri politice: suspendarea discuțiilor bilaterale cu Rusia, de exemplu privind accesul la vize; sprijinul pentru decizia membrilor europeni de a și suspenda participarea la summitul G8 (prevăzut pentru luna iunie la Soci). A doua etapă, care urma a fi demarată în cazul în care situația nu se îmbunătățea rapid, consta în măsuri suplimentare, cum ar fi interdicții de călătorie aplicate anumitor persoane, înghețări de active și anularea summitului UE Rusia. Cea de a treia și ultima etapă urma să constea în sancțiuni economice substanțiale ( consecințe suplimentare și cu vaste implicații pentru relațiile dintr o serie largă de domenii economice ); acest tip de răspuns, cel mai categoric, ar fi urmat unor eventuale acțiuni din partea Rusiei menite să destabilizeze și mai mult situația. Aceștia au fost parametrii care au determinat răspunsurile noastre pe tot parcursul anului. Și cu privire la Ucraina, în cadrul reuniunii din 6 martie s a stabilit cursul pe care să îl urmeze răspunsul Europei: am acordat țării sprijinul nostru politic, reiterându ne angajamentul de a semna Acordul de asociere înainte de alegerile ucrainene din 25 mai. Ne am angajat, de asemenea, să acordăm sprijin financiar, contribuind la refacerea stabilității macroeconomice și convenind asupra unor măsuri comerciale speciale de care urma să beneficieze în mod unilateral partea ucraineană aspecte cu privire la care Comisia Europeană a lucrat intens. Pentru a încuraja schimbările democratice, sprijinul nu a fost necondiționat: încă de la început, am subliniat nevoia unor alegeri libere și echitabile, a unei reforme constituționale și a anchetelor privind actele de violență; de asemenea, am subliniat necesitatea ca guvernul să fie deschis către participarea tuturor regiunilor, persoanelor și minorităților, precum și necesitatea combaterii corupției și a lansării reformelor economice la scară mai largă. În toate reuniunile ulterioare ale Consiliului European am discutat despre situația din Ucraina. La reuniunea 13 13

16 noastră periodică de primăvară, după referendumul ilegal din Crimeea, am confirmat intrarea în etapa a doua a sancțiunilor, prin anularea reuniunilor bilaterale la nivel înalt și prin adăugarea a douăsprezece persoane pe lista persoanelor care fac obiectul interdicției de acordare a vizei și al înghețării activelor. Am semnat, de asemenea, dispozițiile politice din Acordul de asociere cu Ucraina. În cadrul reuniunii din iunie, în urma unei discuții cu noul președinte Petro Poroșenco, am sprijinit planul său de pace pentru încheierea ostilităților militare din estul Ucrainei. În cadrul unei ceremonii impresionante, am semnat de asemenea părțile rămase ale Acordului de asociere cu Ucraina, precum și acordurile cu Georgia și Moldova acorduri bilaterale ambițioase cu un puternic impact economic și geopolitic. La 16 iulie, în cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului European convocate pentru alte aspecte, întrucât situația din estul Ucrainei se deteriora, am adoptat sancțiuni mai severe, de exemplu stoparea fluxului de bani publici din UE către Rusia și limitarea suplimentară a investițiilor în Crimeea. O a doua schimbare de curs Doborârea aeronavei malaysiene MH-17 în estul Ucrainei, la 17 iulie, a fost a doua schimbare de curs în această criză, după invadarea Crimeei. Lansarea celei de a treia etape a sancțiunilor în acel moment se impuneau deja sancțiuni economice ample. Dezbaterea din primăvară referitoare la calendarul, amploarea și eficacitatea sancțiunilor era de acum depășită: a devenit neîndoielnic faptul că aveam nevoie de un răspuns mai ferm. În urma unor schimburi intense, toți liderii UE și au însărcinat ambasadorii să ia această decizie, la sfârșitul lunii iulie. Cu toate acestea, situația s a deteriorat și mai mult, odată cu izbucnirea unor lupte intense și a fluxurilor de luptători și de arme din Rusia către estul Ucrainei. În cadrul reuniunii noastre din 30 august am convenit că toate eforturile ar trebui îndreptate către oprirea vărsării de sânge. Un plan de pace a fost semnat la Minsk la 5 septembrie, dar, până în prezent, acesta nu a fost încă pe deplin pus în aplicare, în ciuda repetatelor avertismente adresate liderilor Rusiei. La aproape un an de când a început escaladarea, învățămintele desprinse sunt clare. Așa cum am afirmat cu ocazia Adunării Generale a ONU din septembrie: Atunci când aduci atingere frontierelor, aduci atingere păcii. Summituri Situația de urgență de la estul Uniunii a reprezentat, de asemenea, tema mai multor reuniuni internaționale cu partenerii noștri din întreaga lume. Un eveniment major a avut loc la 4 și 5 iunie, când Uniunea Europeană a găzduit pentru prima dată un summit G7 ca urmare a anulării summitului G8 de la Soci. Aceasta a fost o confirmare importantă a noului statut diplomatic al Uniunii, precum și o reuniune cu adevărat specială. Am acoperit toate aspectele obișnuite (economia globală, comerțul, energia și schimbările climatice, dezvoltarea) și, bineînțeles, Ucraina. Reuniunea a ilustrat foarte bine modul în care membrii G7 și Uniunea Europeană au reacționat unitar la criză, atât în ceea ce privește răspunsul la actele de agresiune rusă, cât și în ceea ce privește elaborarea unei ordini de zi pozitive de dezamorsare și stabilizare. Au existat și alte momente când Bruxelles ul a funcționat ca o platformă diplomatică mondială, nu în ultimul rând în perioada primăverii. La sfârșitul lunii martie ne am întâlnit cu președintele Obama în cadrul reuniunii la nivel înalt organizate periodic între Statele Unite și Uniunea Europeană. O săptămână mai târziu, am găzduit reuniunea la nivel înalt UE Africa, o reuniune productivă și o provocare fără precedent din punct de vedere organizatoric, reunind nu mai puțin de 70 de șefi de stat sau de guvern prezenți în clădirea Consiliului. În aceeași perioadă, președintele chinez a vizitat de asemenea instituțiile UE și, la puțin timp după aceea, am găzduit o reuniune la nivel înalt cu Japonia. În octombrie am organizat reuniunea bianuală la nivel înalt între liderii europeni și cei asiatici (ASEM), la Milano; în marja acesteia a avut loc o reuniune între europeni și președintele Rusiei, cu o largă participare, dar în cadrul căreia care nu s a ajuns la concluzii. 14

17 Summituri și reuniuni cu țări terțe 15

18 În cursul verii, situația a luat o întorsătură negativă și în ceea ce privește Orientul Mijlociu în Libia, în Gaza, dar mai ales în Irak și în Siria. Cu ocazia reuniunii Consiliului European din 30 august, liderii s au declarat consternați de atrocitățile comise de gruparea Statul Islamic (ISIL); aceștia au solicitat miniștrilor de externe să analizeze mijloace pentru a priva ISIL de beneficiile generate de veniturile ilegale obținute din petrol. Preocupat de numărul de tineri și de femei din propriile noastre țări care călătoresc în regiune, liderii au declarat drept prioritate de vârf combaterea radicalizării în plan intern. În consecință, am convenit să accelerăm măsurile menite să oprească fluxul de luptători străini un subiect inclus, de asemenea, pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate al ONU, câteva săptămâni mai târziu, cu ocazia unei reuniuni memorabile prezidate de președintele Obama. Epidemia de Ebola care a lovit Liberia, Sierra Leone și Guineea a fost o altă evoluție dramatică în vecinătate, care a necesitat atenție. În cadrul reuniunii din luna octombrie, am promis un miliard de euro pentru lupta împotriva acestui flagel modern (cuantumul finanțării furnizate de statele membre ale UE și instituțiile Uniunii). Dincolo de finanțare, Europa a convenit să sprijine mai mult țările din Africa de Vest aflate în centrul crizei, contribuind cu know how medical și cu personal de sprijin. Când ne apropiam de începutul anului 2015, situația părea să intre treptat sub control. Vizita efectuată de Herman Van Rompuy în Piața Maidan din Kiev, Ucraina 16

19 Lucrări privind schimbările climatice și energia Energia a ocupat un loc de frunte pe ordinea de zi pe parcursul anului trecut. Aceasta a fost, pe de o parte, o consecință a instabilității din Ucraina și, pe de altă parte, s a datorat faptului că aveam de finalizat un acord european privind schimbările climatice și energia în perspectiva viitoarelor negocieri ale ONU referitoare la încălzirea globală. Acest acord a fost, în opinia mea, una dintre reușitele cruciale ale Uniunii din 2014, confirmând astfel faptul că ne am angajat ferm pe calea către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Chestiunea energiei este întotdeauna în centrul atenției președinților și prim miniștrilor. Prețurile energiei sunt importante pentru consumatori și industrii, energia curată este esențială în lupta împotriva schimbărilor climatice și, în mod clar, energia are și implicații geopolitice. În lipsa unor măsuri decisive, peste douăzeci de ani țările noastre vor depinde de importuri în proporție de până la 80 % din petrolul și gazul pe care le folosim, o mare parte provenind de la un singur furnizor, ceea ce nu contribuie la securitatea noastră. În ultimii ani, Consiliul European a organizat deja o serie de sesiuni dedicate energiei de exemplu, în februarie 2011 și în mai Anul trecut, energia a fost inclusă pe ordinea de zi a trei sesiuni, în martie, iunie și octombrie, pe parcursul cărora o mare parte din lucrările anterioare au produs rezultate. Uniunea energetică În martie, discuția noastră s a concentrat în primul rând asupra modalităților de reducere a dependenței noastre energetice accentuate (o temă care chiar a câștigat în relevanță în contextul situației din Ucraina) și a modului în care să ținem sub control prețurile la energie (o problemă care și a pierdut o parte din importanță, datorită scăderii rapide a prețurilor petrolului). În jurul mesei, a existat un sentiment puternic că avem nevoie de o nouă modalitate de a face afaceri în domeniul energiei, că trebuie să colaborăm mai mult ca o echipă atunci când negociem contracte, să punem la dispoziție mai multe informații și să introducem o transparență sporită în condițiile contractuale. Toate acestea vor crește puterea noastră comună de negociere. După cum am declarat la conferința de presă de la încheierea acelui summit: La început, Europa a fost creată ca o comunitate a cărbunelui și a oțelului. 64 de ani mai târziu și în noi circumstanțe, este clar că trebuie să ne îndreptăm către o uniune a energiei. Cu această nouă determinare de a asigura securitatea energetică, am convenit în iunie cu privire la consolidarea mecanismelor noastre de reacție rapidă planuri de urgență, infrastructura transfrontalieră și capacitatea de depozitare. De asemenea, am intensificat cooperarea cu vecinii noștri din Balcani și din Est. În octombrie, Consiliul European a luat decizii concrete pentru a accelera lucrările privind interconectarea și schimbul de informații, toate acestea în vederea atingerii aceluiași obiectiv. 17

20 Primul semestru al anului 2014, cu Grecia aflată la Președinția prin rotație a Consiliului de miniștri al UE Încheierea unui acord Dar nu ne am oprit nici pe departe aici. Anul trecut am decis, de asemenea, cu privire la un nou cadru privind schimbările climatice și energia pentru perioada până în În cadrul unei discuții inițiale din martie, ne am fixat drept termen pentru un acord la nivelul UE cel târziu în octombrie Spre satisfacția mea și spre surprinderea multor observatori, am respectat această promisiune. Acordul îi permite Europei să dea tonul în următoarea rundă a negocierilor internaționale privind clima, înaintea reuniunii la nivel înalt a ONU de la Paris, la sfârșitul anului Importanța sa nu ar trebui subestimată: acesta este baza pentru o tranziție energetică pe termen lung, în beneficiul rezilienței și securității energetice a Europei. A fost o negociere pregătită cu grijă și uneori extrem de complexă. În octombrie, în ciuda unei incertitudini încordate timp de o oră în cursul ultimei nopți de negocieri, liderii au convenit asupra a patru obiective principale. Toate aceste obiective duc în aceeași direcție: să furnizeze o energie mai ecologică, mai sigură și mai accesibilă din punct de vedere financiar. În primul rând, obiectivul climatic: o reducere internă de cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în Această cifră, care se raportează la nivelurile din 1990, este obligatorie. Aproximativ jumătate din noul efort va fi realizat în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, în sectoarele industrial și energetic. În această privință, ne am asigurat că nici competitivitatea noastră internațională, nici locurile de muncă din Europa nu vor fi periclitate de ambiția noastră ecologică. Cealaltă jumătate a efortului va fi realizată în celelalte sectoare, prin mecanisme care să facă efortul nostru colectiv cât mai eficient din punctul de vedere al costurilor. 18

21 Al doilea semestru al anului 2014, cu Italia aflată la Președinția prin rotație a Consiliului de miniștri al UE Imediat după acest acord privind emisiile de gaze cu efect de seră, Secretarul General al ONU, Ban Ki moon, a salutat menținerea poziției de lider mondial a Uniunii Europene ; obiectivul nostru climatic a fost prezentat ca un exemplu pentru alți actori cheie. Al doilea obiectiv: energia curată. Ne am angajat la un obiectiv de cel puțin 27 % surse regenerabile de energie în Această cifră se referă la o parte din totalul energiei consumate (aproape dublând ponderea actuală a energiei din surse regenerabile) și obiectivul este obligatoriu la nivelul UE. Al treilea obiectiv: conservarea energiei. Ne am angajat să îmbunătățim eficiența energetică cu cel puțin 27 %. Această cifră este orientativă la fel ca în programul anterior și se raportează la previziunile pentru 2030 bazate pe consumul și pe tehnologia actuale. Cifra va fi revizuită până în 2020, cu scopul de a se ajunge la 30 %. Al patrulea și ultimul obiectiv: conectarea rețelelor energetice. Interconexiunile contribuie la corelarea cererii cu oferta la nivel transfrontalier și sunt, de asemenea, o asigurare în caz de perturbări locale. Obiectivul este realizarea de proiecte concrete, în întreaga Europă, pentru a se asigura furnizarea de gaze și a avea interconexiuni electrice în proporție de 15 % din totalul aprovizionării până în Astfel de proiecte concrete reprezintă cea mai bună modalitate de a construi cu adevărat o uniune energetică un proiect despre care știu că este foarte important și pentru succesorul meu

22 Lideri noi și o agendă strategică în vremuri în schimbare În cadrul unei serii de reuniuni la nivel înalt desfășurate între luna mai și luna august, liderii au luat act de alegerile pentru Parlamentul European și au decis cu privire la noua echipă de conducere a UE. De asemenea, am convenit asupra unei agende strategice pentru Uniunea Europeană pentru următorii cinci ani. După alegeri Alegerile europene au avut loc între 22 și 25 mai și am convocat o reuniune extraordinară la 27 mai, în vederea unui prim schimb de opinii cu privire la calea de urmat. Bineînțeles, rezultatele alegerilor au fost diferite în fiecare țară, cu un amestec de continuitate și de schimbare, însă, în ansamblu, alegătorii au transmis un mesaj puternic, care s a aflat în centrul discuțiilor noastre. Prima sarcină a Consiliului European a fost de a propune Parlamentului European un candidat la funcția de președinte al Comisiei, ținând seama de alegeri[...] și după ce a procedat la consultările necesare (după cum se spune în tratat). La reuniunea din luna mai, membrii Consiliului European m au mandatat să mă consult cu liderii grupurilor politice ale Parlamentului. Multe voci parlamentare indicaseră deja din timpul campaniei electorale că nu își pot imagina altceva decât că va fi propus candidatul partidului câștigător Partidul Popular European. La reuniunea noastră ordinară de la sfârșitul lunii iunie, în urma amplelor consultări pe care le am avut între timp, Consiliul European a adoptat decizia de a l propune pe Jean Claude Juncker drept președinte al Comisiei. Am făcut acest lucru după o procedură oficială Inaugurarea monumentului Banca Păcii de către membrii Consiliului European la poarta Menin, în Ypres 20

23 de vot cu majoritate calificată; în afară de Regatul Unit și de Ungaria, toți au votat în favoarea propunerii. Important este faptul că programul electoral al candidatului a fost apropiat de prioritățile politice ale Uniunii pe care Consiliul European le stabilise în seara precedentă (a se vedea în cele ce urmează). Trei săptămâni mai târziu, Parlamentul i a acordat votul de încredere lui Jean Claude Juncker. La 30 august, am soluționat și celelalte nominalizări de la vârf. Am făcut acest lucru după o discuție intermediară la 16 iulie și după ce am discutat de mai multe ori cu fiecare coleg din Consiliul European ca să ne asigurăm că am luat decizia corectă, cu susținerea tuturor părților. Astfel, am fost foarte încântat să pot anunța către presă numele prim ministrului polonez, Donald Tusk, drept președinte al Consiliului European, și pe cel al ministrului italian de externe, Federica Mogherini, ca fiind noul nostru Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Între timp, ei și au preluat noile responsabilități cu multă siguranță și vigoare. La poarta Menin În iunie, ne am reunit în mod excepțional în afara Bruxelles ului, la Ypres, aproape de câmpiile Flandrei unde atâtea mii de soldați au murit în Primul Război Mondial. Înainte de respectiva reuniune, am ținut, la invitația mea, o comemorare la poarta Menin, care a fost chiar mai impresionantă decât mi am imaginat. Emoția și spiritul istoriei au rămas prezente pe parcursul serii, când am identificat și am convenit asupra a cinci priorități care vor configura agenda europeană pentru următorii cinci ani. 21

24 Herman Van Rompuy împreună cu Federica Mogherini și cu Donald Tusk, proaspăt numiți în funcția de Înalt Reprezentant al UE și, respectiv, de președinte al Consiliului European Pe scurt, cele cinci priorități asupra cărora am convenit la primăria orașului Ypres sunt: economii mai puternice, cu mai multe locuri de muncă; societăți capabile să ofere posibilități și protecție pentru toți cetățenii; un viitor sigur din punct de vedere energetic și climatic; un spațiu fiabil al libertăților fundamentale; o acțiune comună eficace pe scena mondială. Cu privire la toate aceste cinci puncte, am indicat acțiuni concrete care ar trebui realizate. Cu toate acestea, obiectivul principal al Consiliului European nu a fost să intre în detalii, ci să stabilească direcția pentru activitatea legislativă în următorii cinci ani; să realizeze ceea ce oamenii se așteaptă ca Europa să facă. Aceste cinci priorități trebuie să orienteze acțiunea și planificarea la nivelul instituțiilor UE în anii care vin și este important ca toate instituțiile să își organizeze activitatea în consecință. Acest exercițiu de planificare a venit într un moment foarte special: nu numai la începutul unui nou ciclu de cinci ani, ci și într o perioadă în care țările noastre sunt pe cale de a ieși încet încet dintr o criză care, pentru multe dintre ele, a fost cea mai gravă criză economică a unei generații, precum și într o perioadă în care deziluzionarea publică legată de politică s a extins. Toți liderii au fost pe deplin conștienți de această dublă dimensiune și dornici să demonstreze că, împreună, ca Uniune, putem oferi rezultate care să conteze pentru oameni. Europa: un spațiu sau un loc? Uneori este important să ne detașăm puțin de procesul de luare a deciziilor și să analizăm elementele fundamentale. Acest lucru este cu siguranță valabil atunci când este vorba despre modul în care cetățenii apreciază activitatea și valoarea Uniunii. Se pare că oamenii văd astăzi în Uniunea Europeană o realitate din cauza căreia se simt neputincioși și fără vreun cuvânt de spus în vreme ce Uniunea a fost construită tocmai pentru a i face mai puternici și a le permite să își recapete controlul asupra propriei istorii. Așa cum am declarat în discursul meu cu ocazia primirii Premiului Charlemagne, în luna mai 2014 la Aachen, un mod de a înțelege mai bine această deziluzionare publică este să înțelegem cum Uniunea noastră este percepută de oameni în primul rând ca un spațiu și aproape niciodată ca un loc. Spațiul și locul nu reprezintă chiar același lucru. Un loc aduce protecție, stabilitate și sentimentul apartenenței. Este un cămin, este acolo unde oamenii se simt acasă. Un spațiu, pe de altă parte, înseamnă deschidere către mișcare și posibilități. Înseamnă direcție, viteză și timp. Ca ființe umane, avem nevoie de ambele. Un spațiu în care să zburăm și un cuib pe care l putem numi al nostru. Oamenii sunt creaturi foarte simple! În cazul Europei, accentul s a pus întotdeauna pe spațiu. Gândiți vă puțin. De la bun început, acțiunea tipică a fost eliminarea frontierelor, pentru bunuri, lucrători, investiții, pentru a permite oamenilor și societăților să circule, să ia inițiative, să profite de oportunități. Chiar și astăzi, în domenii diverse precum energia, telecomunicațiile sau economia digitală, este vorba tot de deschiderea 22

25 Jean Claude Juncker, proaspăt numit în funcția de președinte al Comisiei Europene, și Herman Van Rompuy, iulie 2014 frontierelor, de crearea acestui mare spațiu comun. Însă nu ne am gândit niciodată cu adevărat la Europa ca la un cămin, ca la un adăpost, iar astăzi plătim prețul pentru acest lucru. Timp de decenii a mers bine. Frontierele deschise au adus ocazii uriașe, pentru muncă, pentru comerț, pentru studii în străinătate. Iar impactul întregii deschideri a fost în mare parte amortizat de creșterea economică și de statele sociale, create în paralel. În mod fundamental, diviziunea muncii în toți acești ani a însemnat că Europa s a deschis, iar guvernele naționale au fost în măsură să protejeze. Nimeni nu se aștepta la altceva. Însă lucrurile s au schimbat. Globalizarea a pus statele sociale sub presiune. Criza a forțat instituțiile Uniunii Europene să aibă un nou rol. Rezultatul este o schimbare dramatică și rapidă: în vreme ce timp de decenii Europa a însemnat numai deschidere, eliberare, deblocare, emancipare, abilitare... astăzi este văzută deodată ca intervenind, judecând, prescriind, dictând, corectând, chiar pedepsind. Europa, marele deschizător de oportunități, este astăzi percepută de către mulți ca un intrus nedorit, prietenul libertății și spațiului este văzut drept o amenințare la adresa protecției și a locului. Trebuie să găsim un echilibru. Este esențial ca Uniunea să fie și de partea protecției. Este imperativ ca Uniunea să nu fie văzută ca aducând beneficii numai societăților, ci și angajaților; nu numai celor care circulă, ci și celor care se stabilesc ; nu numai celor cu diplome și competențe lingvistice, ci tuturor cetățenilor; și oamenilor, nu numai în calitate de consumatori care apreciază produsele ieftine și au o alegere largă, ci și ca lucrători care îi pot percepe pe ceilalți drept concurenți pentru locurile lor de muncă. Cum putem găsi un echilibru? Când vine vorba de protecție, oamenii se așteaptă la două lucruri din partea Uniunii Europene. În primul rând, pentru problemele pe care nicio țară în parte, nefiind desigur destul de mare, nu le poate combate de una singură, oamenii se așteaptă ca Uniunea să intervină. În chestiunile globale și transfrontaliere, oamenii doresc cu adevărat ca Europa să le apere interesele și să țină sub control amenințările. În al doilea rând, atunci când autoritățile naționale sunt cel mai bine plasate pentru a oferi asistență, oamenii se așteaptă ca Uniunea să nu intervină. Într adevăr, există cazuri în care, tocmai din cauza dimensiunii sale, Uniunea trebuie să pășească în vârful picioarelor. Nu perturbând, ci respectând locurile familiare de protecție și apartenență de la alegerile naționale în materie socială, trecând prin tradițiile și identitățile regionale, până la brânzeturile locale. 23

26 Din această perspectivă, mesajul cetățeanului către Uniune este clar. După cum a afirmat Consiliul European în concluziile sale din luna iunie: Uniunea trebuie să fie mai puternică în exterior și mai grijulie în interior. În opinia mea, aceasta este una dintre principalele provocări viitoare, și anume protejarea încrederii oamenilor în Uniunea noastră. Și sunt pe deplin încrezător că noua echipă de conducere va aborda fără rețineri această responsabilitate importantă, în 2015 și mai departe. HERMAN VAN ROMPUY Premiul Charlemagne, Aachen 24

27 Din culisele Consiliului European 25

28

29 Concluziile Consiliului European și declarații ale șefilor de stat sau de guvern Reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern privind Ucraina 6 martie Consiliul European 20 și 21 martie Cina informală a șefilor de stat sau de guvern 27 mai Consiliul European 26 și 27 iunie Reuniunea specială a Consiliului European 16 iulie Reuniunea specială a Consiliului European 30 august Consiliul European 23 și 24 octombrie Reuniunea la nivel înalt a zonei euro 24 octombrie Consiliul European 18 decembrie

30

31 REUNIUNEA INFORMALĂ A ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN PRIVIND UCRAINA 6 MARTIE 2014 Declarație 1. Ne am întâlnit astăzi cu prim ministrul Ucrainei, Arseniy Yatseniuk, care ne a informat despre situația din țara sa. Aplaudăm curajul și rezistența de care a dat dovadă poporul ucrainean în aceste ultime luni și săptămâni. 2. Aprobăm concluziile adoptate de Consiliu la 3 martie. Condamnăm cu fermitate încălcarea gratuită a suveranității și integrității teritoriale ucrainene de către Federația Rusă și îndemnăm Federația Rusă să își retragă imediat forțele armate către zonele de staționare permanentă a acestora, în conformitate cu acordurile relevante. Îndemnăm Federația Rusă să permită accesul imediat al unor observatori internaționali. Soluția la criza din Ucraina trebuie să se bazeze pe integritatea teritorială, pe suveranitatea și pe independența Ucrainei, precum și pe aderarea strictă la standardele internaționale. Considerăm că decizia Consiliului Suprem al Republicii Autonome Crimeea de a desfășura un referendum cu privire la viitorul statut al teritoriului este contrară constituției ucrainene și prin urmare ilegală. 3. Uniunea Europeană are relații importante cu Ucraina și cu Federația Rusă și este dispusă să se angajeze într un dialog sincer și deschis cu acestea. UE are o responsabilitate deosebită pentru pacea, stabilitatea și prosperitatea din Europa. Vom urmări aceste obiective prin utilizarea tuturor mijloacelor disponibile și solicităm reprezentanților UE să ia toate inițiativele necesare. Uniunea Europeană va participa de asemenea la mecanismul multilateral (grup de contact/de coordonare) af lat în curs de pregătire în vederea dezamorsării situației, care ar trebui să aibă, între altele, obiectivul consolidării încrederii între părți, al vegherii la respectarea integrității teritoriale și a suveranității țării, al protejării tuturor cetățenilor împotriva intimidărilor, al vegherii la respectarea drepturilor minorităților, al sprijinirii pregătirii unor alegeri libere și echitabile și al monitorizării punerii în aplicare a acordurilor și a angajamentelor. 4. Obiectivul comun al Uniunii Europene și al Federației Ruse de a avea o relație bazată pe interesul reciproc și pe respectarea obligațiilor internaționale trebuie restabilit de urgență. Cazul în care Federația Rusă nu acționează în această direcție și mai ales cazul în care refuză în continuare să participe la un dialog productiv cu Guvernul Ucrainei vor reprezenta motive de regret profund. Astăzi am hotărât să luăm măsuri, inclusiv cele preconizate de Consiliu la 3 martie, în special prin suspendarea convorbirilor bilaterale cu Federația Rusă în materie de vize, precum și a convorbirilor cu Federația Rusă cu privire la noul acord. Susținem decizia membrilor europeni ai G8 și a instituțiilor UE de a și suspenda participarea la pregătirile summitului G8 până la noi dispoziții. 5. Ar trebui să se găsească o soluție pentru criză prin negocieri între guvernul Ucrainei și al Federației Ruse, inclusiv prin eventuale mecanisme multilaterale. Aceste negocieri trebuie să demareze în cursul zilelor următoare și să producă rezultate într o perioadă determinată. În absența unor astfel de rezultate, Uniunea Europeană va decide asupra unor măsuri suplimentare, cum ar fi interdicții de călătorie, înghețări de active și anularea reuniunii la nivel înalt UE Rusia. Comisia și SEAE vor întreprinde lucrări pregătitoare cu privire la măsurile respective. Orice alte măsuri suplimentare din partea Federației Ruse în vederea destabilizării situației din Ucraina ar atrage consecințe suplimentare și cu vaste implicații pentru relațiile dintr o gamă largă de domenii economice dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Federația Rusă, de cealaltă parte. 6. Uniunea Europeană felicită noul guvern ucrainean pentru răspunsul său ponderat de până acum. Încurajăm autoritățile ucrainene să își continue eforturile, printr un proces favorabil incluziunii, pentru a asigura alegeri libere și echitabile, pentru a înregistra progrese în legătură cu reforma constituțională și pentru a ancheta toate actele de violență. Eforturile ar trebui să aibă în continuare efecte în toate regiunile Ucrainei și pentru toate categoriile populației, precum și să asigure protecția deplină a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale, pe baza expertizei Consiliului Europei și a OSCE. 7. Suntem alături de Ucraina și ne angajăm să îi oferim un sprijin financiar important. Salutăm prezentarea de către Comisie a pachetului de asistență cuprinzător și însărcinăm toate organele relevante ale Consiliului să îl examineze cu rapiditate. Sprijinul din partea FMI va fi esențial pentru deblocarea asistenței din partea Uniunii Europene. Redobândirea stabilității macroeconomice prin politici fiscale, monetare și de curs de schimb solide constituie prioritatea imediată. În același timp, adresăm guvernului apelul de a lansa de urgență un set ambițios de reforme structurale, inclusiv în vederea combaterii corupției și a creșterii transparenței. Salutăm decizia Consiliului privind înghețarea și recuperarea activelor aparținând persoanelor identificate ca fiind răspunzătoare de deturnarea fondurilor statului. De asemenea, suntem dispuși să răspundem imediat la solicitările de ajutor umanitar. 8. Uniunea Europeană și Ucraina au luat deja o măsură importantă pentru aprofundarea relației lor prin parafarea acordului de asociere, incluzând o zonă de liber schimb complex și cuprinzător. Reiterăm angajamentul Uniunii Europene de a semna acordul de asociere, incluzând o zonă de liber schimb complex și cuprinzător. Vom 29