Tatiana TIBUIEAC s-a niscut la r5 octombrie ry78 in Chiginiu, Republica Moldova. Absolventi a Liceului,,Iulia Hasdeu" din Chigindu; licenliati a Facul

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Tatiana TIBUIEAC s-a niscut la r5 octombrie ry78 in Chiginiu, Republica Moldova. Absolventi a Liceului,,Iulia Hasdeu" din Chigindu; licenliati a Facul"

Transcriere

1 Tatiana TIBUIEAC s-a niscut la r5 octombrie ry78 in Chiginiu, Republica Moldova. Absolventi a Liceului,,Iulia Hasdeu" din Chigindu; licenliati a Facultilii de urnalism gi Stiinte ale Comunicirii a USM. Devine cunoscutl publicului larg in 1995, cind iniliazd rubrica,,povegti adevdrate" in cotidianul Fl ux. Din ry99 face parte din echipa pro TV Chiginiu in calitate de reporter, editor qi prezentatoare de gtiri. Stabilitd actualmente la Paris, unde lucreazd in domeniul audiovizualului. Debut editorial cu Fabule moderne, Editura Urma Ta, Chiginiu, zot 4; edilia a II-a, Editura Libris Editorial, Bragov, zol:6. Cea de-a doua carte, Vara tn care mama a avut ochii verzi, Cartier, 2017, este distinsd cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2017), Premiul revistei Observator cultural gi Premiul Observator Lyceum (2018). Romanul a apirut qi in traducere francezd,. Grddina de sticld este al doilea roman al Tatianei Tibuleac. Tatianu TibUleaC, Grddina de sticls Romon Rotonda EARTilER

2 1 Mi nasc noaptea, am gapte ani. M-ar lua in brale, imi spune, insi are miinile ocupate. De sus lumineazi o lampi albastril, legati de un copac cu un cablu. Se leagdn6. Las capul pe spate gi o vid mai bine: e rotundi, ca o pdine netiiati. Trecem prin Porli ca printr-o burti de piatri. Aga e la orag, mi gdndesc. Tot intr-o vale, mereu la vale, drumul. Gheala ne cuprinde tilpile, strada se scurteazi. imi intinde buzunarul ei ca si nu lunec. $i sd md uit in jur, si vdd qi eu frumusele! Lumina aceea cernuti. Cerul acela cu stelele fugite. Blocuri, blocuri, blocuri. Niciunul mai inalt de patru. Niciunul mai lat de patru. Bu-, zunarul eiare blan6, unghia ia foc. in geamuri, oameni mici se vid trbind frumos. Mii de pitrate cu miiloc de pari. Unii ldngd allii, unii peste al1ii. Qei de jos ii lin pe umeri gi pe ceilalli. Sunt puternici cei de jos. Un cdine - albastru - se ia dupi noi cu urmele lui mici. La orag totul e patru gi albastru, mi gdndesc. $i si nu rlmdn in urmd, sd nu riman in urmi niciodati. LAngd un gard ne oprim. 3arpoy'I tnasavl sa6y$s ecd'. Nu inleleg nimic, uit totul intr-o secundi. 2 Tamara Pavlovna il nume abdrbatul nostrugi nu a trecut niciodati pe alituri firl a=i vorbi ca unui viu. Lung cat un cintec - gardul nostru Gard. Puterea noastrl, golubcikul" nostru. De el ne lineam cind veneam acasd cu umerii tdiafi qi mdinile pline de scuipat. Sub el ne lisam pe vine, stoarse de api, ca si ne lini$im dintremurat. ' Inchide ochii qi uiti totul. (rr.rs.) 2 Porumbel. (ras.)

3 Acolo am plans noi de cele mai multe ori. Dar am gi ras: tare, din inimi, ca nigte ciori iarna.,,cdt suflet intr-un fier!", spunea ea de fiecare dati, iar ei.r o credeam pe cuvant. Cici nu era lucru in lume pe care Tamara Pavlovna si nu-l fi gtiut cel mai bine. peste ani, cdnd l-am gdsit ros de rugini gi cu barele dezbitute ca niste coaste, am plans ca la mort. Sd ucizi un fier nu e usor, dar daci vrei tare, poti. De pe delusor, ca de pe un Everest al nostru, curtea ni se arlta ca in palmi. Vedeam castanul cu crengile in formi de corabie gi pe Polcoynic printre flori. Vedeam racheta cea rogie cu virfstrilucitor gi avionul cel cu patru locuri, ocupate de capete albe, bucilate. Vedeam cearqafuri alblstrii fblfiind pe sarme, lepene de scrobeald, ca niste foi de ardezie. Pe $urocika la balcon, frecdndu-gi piciorul cu peria pentru covoare. Pe Pavlik cel care nu se juca, ci doar sta. Mai vedeam, impristiate prin ferestre, femei grase in rochii cu colane, neapirat colane, terminand de fiert gi de pr[jit. pe Bella Isaakovna gi pe Roza, cu solduri ca perele, gusotind in mijlocul strdzli. Secrete, mereu secrete. Pe Zahar Antonovici, cu singura mdn[ apdsati pe medalie. Stragnic lucru si pierzi o medalie, dar ce rusine! To!i, to!i, toti erau acolo. Marina urati, Lioncik beat. Ekaterina ca o lun6. Toate vielile noastre sub un capac de sticli. $i in acele secunde, scurte si luminoase, ca un joc de oglinzi, ne simteam fericite pani in miduva oaselor. Pentru toli impreuni gi pentru fiecare in parte. Pentru ei, pentru noi, pentru inci o zi in care am avut unde si ne intoarcem.,,si ai un loc printre oameni nu-i pu{in", spunea Tamara Pavlovna, care stia. $i despre locuri stia, gi despre oameni - mai mult decdt putea duce. De la gard pdnd acasi mai era o vale. Douizeci de pagi de femeie mare si treizeci 9i doi de femeie mici. ii cheltuiam cu griji, firi grabi, mai ales firi grabi. Ca sd nu facem striciciune tocmai atunci. Apoi ne lisam gi noi vizute.,,vin sticliresele!", spuneau evreicele in goapt6, insi auzea, desigur, toati lumea: ce fel de $oapte la evrei? $i gata. Dupd vorbele lor, ah, acele vorbe ca o sentin!6, nu se mai putea face nimic. Ziua noastri scumpd, pe care am fi plitit-o bucuroqi si se intindi, si mai rimanl, se ne incapi, incepea si se topeascl. O priveam cum se zbate caldd, cu tot ce ne implrlise Ei ne adusese, gi o petreceam ca dintr-o gari vrijitd din care se putea doar pleca.,vin sticldresele!" era sfargitul. Noi eram sfirgitul. 3 Nicio alti dimineald nu a fost ca aceea, prima, cand m-am trezit in patul ei. Dormisem exact pe mijloc, ca o umpluturi. Cinci fete ar fi inc5'put lingd mine dacl ne-am fi culcat toate de-a curmeziqul. AEa trdiesc bomboanele, m-am gindit. invelite in straturi fognitoare pani cdnd le mlndnci vreo guri. La internat aveam doar o pituri. A mea mirosea a goareci, dar se putea gi mai r[u. in jurul meu lumina [AEnea din lucruri cum nu mai vizusem. Chiar 9i din scaune, chiar qi din pereli. La geam - o lume nous:. Un ram cu boabe ca mirgelele. Un animal fermecat. Pe cer, amestecate, varfuri de copaci gi pisiri. O voce a pornit spre mine. Tr,r rpochynacb?3 M-a deschis ca o cheie, qi-a glsit loc intre coaste, pe stdnga. M-am ridicat din pat av6'nd mami. Ce mirare si nu mai fiu orfan6, ce frici si ajung din nou intr-o secundi!.ilacro.rkaa, m-a numit Ei aga a inceput si md cheme. Am mancat in trei rdnduri gi s-a ficut amiazd. Ceaiul ei avea miros, pdinea - unt, untul - miere. De la prea mult, a inceput si m[ doari in stdnga. Gazul ardea ca un nufir albastru. La radio se auzea frumos rro6oen, nrc6onr, nro6osr5. Tamara Pavlovna asculta, zimbind sublire, camera se umplea de cald. Mi-a ardtat casa gi s-a ficut seari. Zita aceea o port cu mine in toate ldrile, in toate stdrile. Nu i-am gisit pereche nici in bani, nici in dragoste. Nimeni nu m-a vrut mai mult. Nici chiar voi. Te-aitrezlt? (rus.) Rdndunic[. (ras.) Iubirea, iubirea, iubirea. (rzs.)

4 4 Era luni gi decembrie. De atunci toate lunile mele incep cu luni, iar anii cu decembrie. Ninsese noaptea intreagd, curtea se rotunjise pe la incheieturi. Se inllbiserd si verdele, si negrul. Doar reabinkau ardea rosie pe crengi, iar ochii Morkovkdi striluceau portocalii pe teava de canalizare. Eram frumoasi cum n-am mai fost. $i, dac6 ag fi in{eles asta atunci, daci a9 fi qtiut cum se intdmpld in viafi, as fi pistrat toat[ acea frumusele pentru maitinziu. N-am qtiut insi. Eram copil, chiar daci pe sfdrgite. De foarte mulli bani, Tamara pavlovna imi cumpdrase haine noi. Atdta, dintr-odati, cheltuiau doar mirii sau mortii.,,am luat ce-i mai bun", mi-a spus, si si tin minte. CAnd fac un bine, si nu-l fac cu vechituri. M-am invartit intr-un cilcdi gi a rds mul{umiti. Pentru prima datd in viali am vrut s[ fiu vizut[. Ag fi stat in frig, lurlur m-ag fi ficut, doar ca si md vadi fetele de la internat! Avea palton cu guler, ar fi inceput cele din grupa mare, rele gi visdtoare. Avea cizme cu bland, ar fi continuat cele din grupa micd, triste gi bolnave. in timp, stiu, povestea s-ar fi subliat, ca orice poveste. N,ar mai fi nins, poate. Morkovka ar fi devenit caine, iar eu biiat. Chiar 9i asta insi ar fi fost de ajuns. Chiar gi asta. La internat, am avut un singur vis: o rochie de mireasd strdini. Pe ldngd perete, pe ldngi castan, pe ldngi gridina moarti de frig, ne-am pornit. in mijlocul strizii, un birbat vesel, cu o lopatd noui, impr5gtia sare. Mii de semiluni de sare scdnteietoare!,,la lucru?',, a intrebat-o el pe Tamara Pavlovna.,,La lucru", a rispuns ea gi au dat amdndoi din cap. Semn ci era bine - lucrul qi restul * gi am dat qi eu din cap impreuni cu ei. in fala noastri, oragul a inceput si se migte ca un uriag dupi o belie. Ajunsesem intr-un loc straniu, plin de lucruri, insd fir[ oameni. Invers decdt triisem pdni atunci. prin curti se vedeau masini, dar niciun paznic. La geamuri se vedeau flori, dar niciun om. Aerul - in doul cu benzini. Cdinii - gra;i Ei cuminli. Pe str[zi, arzdnd, sute de ldmpi. Unde era intrerupltorul? Cine lisase lumina aprinsi? Sub un mesteacen, cateva sticle goale, ca 9i uitate. Tamara Pavlovna s-a aplecat gi le-a bigat in plasd. in jur - nimeni, altd minciuni. $tiam, gtiu, orice lucru are un st5,pdn. Orice stipdn are pumni. O capcani! Voia si m5 incerce. Voia si mi incurce. Oraqul nu era un loc, ci o pedeapsd. Venisem s[ iau bltaie pentru to!i. De dupi un co{, un om cit o casi ne-a ieeit in cale 9i m-am oprit speriati. llav.srnnr. Ceprel,r /laso - repolz!'zaflu cd eroii trebuie si sufere, dacl vor si li se ridice monu ment' Lazo a fost ars de viu intr-o locomotivd, dar se putea Ei mai r[u. Frumos, Serghei, eroul. Avea mdna dreapti intins6, de parcl voia s6-i opreasce pe toli din vorbit, gi fa{a tristi, de parci a Etiut de mic ci va fi ars de viu. I-ag fi inciput intr-o palmi, m-am gdndit. Tamara Pavlovna a ras scurt gi m-a impins din spate si mi pornesc. Atunci am obseryat ce mantaua lui de bronz era desflcuti in fa!6. Asta m-a mirat cel mai rnult, afari nu era vdnt deloc. Nu imi erafric6, dar mi intrebam: ce erau orlgenii? 5 O cadd plin[, plini. Am cdntdrit-o din ochi. Nu cheltuisem niciodatl atdta ap6 curat6. Prima apl, o numeam la internat 9i o Iineam la spilat fafa-dedesubtul. Din haine, doar chilolii se spilau cu prima apl. Restul se spila cu'apa a doua, podelele * cu apa a treia. incdlllmintea - cu ce riminea. Rapdnul il turnam la tufele cle miceg ale directoarei. Avea un bdiat directoarea, Ruslancik, care bea doar ceai de micege. Cregtea bine micegul udat de orfani, insi l{uslancik nu prea. Ochii i se mireau, burta i se li}ea. Noi il numeam,,bulbucul" gi scoteam la el limba. Scorusele. (ras.) Un monument. Serghei Lazo - eroul. (rus.) '10 l1

5 Tamara Pavlovna avea baie cu faian{i albastri, cu floare albastrd, cu mijloc albastru. Era mult frumos in jur, mi simteam ca intrun desen. Si nu zgirii cada, si nu imput apa, si mi inmoi cuminte. Cdnd a intrat cu buretele, am sirit in picioare. M-a intors lung pe toate partile, ca pe o rochie noui, cdutdnd defecte. I-am vizut ochii rotunzi si galbeni, fird gene. Urechile subliri, creqtetul albit. Nu era cine stie ce, dar era singura care m-a vrut. $i cu sipun, gi cu sipun. $i pe acolo, qi pe acolo. IJenra?8, m-a intrebat cu jumdtate de gur6 gi i-am simlit degetele aspre intrind in mine. Nu am stiut ce sd-i rispund. Am asteptat un alt cuvint care si mi ldmureasci, dar altul nu a avut. I{enr<a, qe.rrka, qenra?, se intetea durerea iniuntru. Cuvintele ii cldeau din gur[ ca nigte coropiqnile gi se tarau pe mine. Am dat din cap. Degetele au iegit gi s-au mutat la cdlcdie. Si cu sipun, gi cu sipun. Si pe acolo, gi pe acolo. By,qeurl nocnyruhorz, cae/rarc ws re6s..reloeerca.e Stiam ce inseamnd gazete gi tocmai aflasem de unde vin. La orag afli lucruri, m-am gdndit. La internat nu ni se spunea nimic sau ni se spunea prea ttrziu. Ca atunci cdnd Olea a tugit toati iarna, iar in primivarl a fost trimisi cu palton si cizme la tuberculogi. Prea tdrziu, a spus directoarea, prea tdtziu. Pe Olea n-am mai vdzut-o. Am vrut si o intreb ce inseamnd csnnr,.q, insi am auzit imediat ynuqa". Svinia-ulila, am repetat ca si nu uit. Si nu uit niciodati. Sviniaulila. LAng5. un brad 9i-a scos qalinka si mi-a arltat spre varf. ErKa'3, a spus gi a inceput si rad[. Ioolka, am rds eu si am simlit cum pe loc gura mi s-a umplut cu clopotei de argint. Iol-kaa. Tamara Pavlovna vorbea qi vorbea, ardtindu-mi lucruri si locuri noi, invdldndu-mi cuvinte, iar mie imi pirea ci imi cdnt[. Erau frumoase cuvintele ei. Rotunde gi aburinde, iar odati rostite, risunau lung gi departe, de parci cineva spirgea in jurul nostru pahare de cristal. Voiam si vorbesc ca ea, voiam s[ fac totul ca ea. 6 Cdnd qtii despre el trei lucruri, locul nu te mai alungi. I-am scos oase Morkovk[i, am sa]utat prima birbatul cu lopat6. Aveam plasi. in dimineata aceea, orasul nu mai era pustiu. Se simteau oamenii. Deasupra capului am auzit deschizdndu-se un geam, qi un rest de {igari a zburat spre noi. CBuHb_fl!'o, a strigat Tamara Pavlovna in sus, dar nu s-a oprit din mers. Mucul a r[mas si ardi inzdpadd, amintindu-mi scurt de ligdrile lui Rodion Eduardovici. Am grdbit pasul - orice punct rogu mi frigea. intr-o intersecfie, o cdsuli mici gi albi, al cdrei rost nu-l cunogteam, s-a deschis zgomotos in fala noastri, descoperind o jumitate de femeie fdrd cap. Kraocr, ra3erbr", mi-a ldmurit ea, iar eu m-am bucurat foarte tare. 7 in alte zi, cneroqop'4, a spus. Svefator am repetat eu gribiti, luati cu totul pe nepregitite, insi vraja s-a destrimat. Clopo{eii au inceput s[ muleascl, unul dupi altul, pan[ cdnd s-au preficut in f inte. Simleam cu ceafa, ca atunci cind Rodion Eduardovici se auzea noaptea pe coridoare, c[ va urma ceva riu. Tamara Pavlovna m-a privit cu ciudi, ca un om care aflase prea tdrziu un lucru care nu,i pllcea. Ochii i s-au subliat, gura i s-a impufinat, gi aga, strdnsi toati, pirea o cameri in care s-a stins lumina. Gregisem, stiam ci gregisem. Era insd prea lung acel cuvant. Frumos, dar lung. Un trddator. Agteptam si md loveascs, pumnul insd nu venea. Mi ierta sau imi pregitea o altd pedeapsi? Mi-am indreptat spatele gi am impins 8 intreagi; virgini. (ras.) e Daci o sd mil asculti, te voi face om. (rus.) 10 Porc. (rzs.) 11 Chiosc, ziare. (rus.) l'? Stradi. (ras.) rr Brad. (ras.) ra Semafor. (rus.) 13

6 b[rbia in fa!d, aga cum ne-a invitat pe toate Olea. Daci ii arili c[ nu te doare, se opregte, ne-a spus ea intr-o noapte, cand a intrat in dormitor mirosind a carne arsd. Svefato,r; am incercat din nou, Ei iar aiurea. Sve-fa-tor. Tamara Pavlovna a scuipat in zdpadd gi s-a pornit spre cas6. in urma ei, siptimdna a inceput si se impitureasci cu tot ce-mi promisese. Pe ldngi mine, ca niste sicrie minuscule, au trecut ultimele cuvinte ale directoarei, pdinea cu unt mdncatl diminea{i., mantaua desficutd a lui Serghei. Nu mai aveam ce pierde. Am alergat dupi ea, am prins-o de o mani gi i-am aruncat in fafi. Svetofor, svetofor, svetofor, svetofor. De patru ori, ca la orag. ytu pyccrurl, 6es Hero r;'vrkyqals, mi-a spus. $i aqa a rimas. Sd te dd ca44ad aatd, od tt4.faifr ce Cdlto to, (& 6ne. /aa ara q,aad daaaaa? Sd fnaa*gfe fuf ad czot. Sd c/</t/i ce o-ai S, c daad elfe - /i"tdz/ ducu'k - dard a fuu a*not? e,a, de d4ic/./4 ho/ai& od l* * Tizd ea, ad A'u4r4td (ra/44a441 d,* i*? 8 Ar trebui poate si scriu rusegte. Rusegte, altfel se arunjeazd, cuvintele. in romdnegte imi amintesc mai clar. Vreau s6 vi spun totul. inger sau diavol, pe care sdj alegi cand amindoi vaneazi acelaqi lucru? M-aq fi lipit gi de-o lami daci m-ar fi mingaiat si mi-ar fi aruncat piine. in dosul acelei usi strdmte si murdare mi s-a deschis o lume intreagi. Am pigit in ea pe negandite, cu frica unui copil care triise pan[ atunci doar din resturi. De cdnd ajunsesem la Chisiniu, imi insiilasem o viati cu un soare in mijloc - Tamara pavlovna. Strilucea, ardea gi preficea totul in scrum. Era ca o pasire miiastra - 'Iamara mea Pavlovna! Ucigdtoare, dar miloas6. Vicleanl, dar cu clreptate. De gura gi de mintea ei se fereau toti ca de boall, dar tot la ele se intorceau cdnd nu aveau scdpare. Uneori, cand ajungeam noaptea, si ea se despletea de culcare, mi se p5"rea ci pirul i se va preface in pene, iar limba in pari fermecati. in prima zi,mi-a ardtat un col1.,,$ezi gi invafil", gi asa a rirnas. Lucra mereu. Primind sau adunand sticle, amigind belivii Ei lingugind lumea cealaltil. inmullind, rotunjind, construind din copeici imperiul care urma si fie, la sfrrgit, al meu. Cdnd ficea ceva important, mi intreba scurt daci am inleles. Dac[ ag putea, la nevoie, si fac la fel ca ea. O singuri dati i-am rispuns Her.6, si nu i-a pl5"cut. Ea m-a invilat alfabetul, republicile gi banii. Mai ales banii, pentru cd,,numerele gi rublele nu-s totuna". $i progtii stiu si n Lrmere, insi bani nu qtiu s[ adune. Banii usori - icoana ei din piept. ( lredinta ei cea de toate zilele, care, in lipsa alteia, era oare greeit6? Cel mai important totugi era si vorbesc rusegte. in fiecare zi, sii invd! gapte cuvinte. Nici zece, dar nici cinci, gi si le invi! bine. ()ind greseam, gi gregeam mereu, igi fdcea arititorul triunghi gi rni lovea drept in frunte. Ochii ei firi gene se dideau peste cap a ciudi, iar mie imi venea s[ mi bat singur6. 9 Poate vi intercseazl.c6. avefi o nepoatl. Schiloadi si cam urdtd. I )c la boali, cred to1i, urati. Eu insd gtiu: nu de la boali. El e urat. in schimb, degtept, lasi, mi-au spus tofi, si asta m-a convins. Oricum, I'rurmusete nu am avut niciodatd. De ce si-i ceri frumusele unui om, r- ii nd este restul? Cum poate un om, chiar gi frumos, intrece soarele? N-a ajutat ins[. $i degteplii injunghie, doar cl isi cer scuze mai li'urnos. Partea asta insd nu v-o mai povestesc, voi gtifi cel mai bine. 1s invali limba rusd, fdrd ea te vei priry6d,i. (rus.) r" Nu. (rus.) 15

7 ,,Mintea si inima nu,s totuna, Lastocika", a spus Tamara pavlovna pdni aproape de sfirgit. Ziceam ci e nebuni. Ci mintea e mai sus, mai largi. Nu un bo! de carne sub o coastd - un cer! Am numit-o Tamara gi sunt zile in care e soare. Cdnd r[mdne intreagi, parcd v-ag fi iertat. O privesc in ochi, ea simte gi imi zambegte. Sunt insi gi altfel de zile,cdnd parcd v-as fi infeles. Si nu mai fie, vreau atunci. S[ dispar6, sd nu se mai chinuie. 56 nu o mai vdd ficdndu-se cioburi in bralele mele. Lobstein, a spus doctorul, si am stiut dintr-odatd. Romdneste e mai frumos, m-am gdndit.,,intre lobster si Einstein", l-am auzit vorbind aiurea, speriat, crezdnd,ci va trece. Sperdnd ci va trece. Fi, ind invdlat de pirinli ci totul in viali trece. Iar mai apoi, cand a fost clar ca nu va trece, nu l-am mai vizut. Mintea gi inima nu-s totuna. 10 Curtea era plini gi toati lumea aceea se adunase pentru mine. Wgyr, mgyr!'7, a strigat Pavlik cel care nu se juca, ci doar sta, din capitul strbzii. Avea u;ankd,8 9i doar ochiul stdng, pavlikul nostru, iar cand alerga prin zdpad6, semina cu un cifel-pirat. Ochiul drept i-l scoseserl copiii cu o leavi. Straniu lucru - s-au mirat atunci toti - cum ochiul a iegit din orbitl, dar nu cizut. $i nu era vorba de bani. ins5, pani a venit salvarea, pdni maici-sa a strigat la blie{i - Kro?'s, Ypo4u!"o -, ridicina ochiului s-a uscat. Aga au spus doctorii: ridicina s-a uscat, gi au ticut trist. $i aga era jale mare, ce si mai spuni? Iati si Polcovnicul. Polcovnicul era inalt gi bun, cu gdtul gol pe frig, gi mi-a intins pe loc o mandarini. Mi-a strans-o in pumn cu mana lui si mi-a qoptit la ureche:,,tu Etii ce avem noi aici, nuuu gtiii, agteaptd si vini primdvara!". Mirosea a trandafiri, polcovnicul, qi t7 Vin, vin! (rzs.) 18 Ciciuli cu clape. (rus.) te Cine? (rus.) 'zo Monqtrilorl (rus.) m-am mirat. Trandafiri, iarna? De unde era si s,tiu cdt ii plicea lui dulceala de trandafiri si cum o minca el ziua intreagi, cu lingura direct din borcan? Iati gi Ekaterina Andreevna. O poveste in hainl de bland, un mir de aurl Am qtiut pe loc cd niciodat[, dar niciodati, nu voi intalni o fipturi mai frumoasl in intreg Universul.,,Nu se poart[ asta aga", a rds Katiusa de clciula mea gi m-a atins pe obraz. Mi-am lipit fala de pieptul ei, iar dintre al doilea gi al treilea nasture, unde haina i se desflcuse ugor, a liqnit un miros a]b, tanir, ca un norigor de zahin. Aga miros sirbdtorile, m-am gdndit. Iati gi Zahar Antonovici. Mereu cu medaliile, mereu cu medaliile, Zahar Antonovici! De parci un rdzboi abia se sfbrsise, iar altul tocmai incepuse. Dragul de el, bitrdnul nostru scump. Cu buzunarul plin de bomboane, cu gura plini de povegti. Sd mori in casi de frig - nu asta era ultima lupti pe care o agteptase, dar cea de care a avut parte. Iati gi $uuurocika. To{i o iubeau pe Surocika, iar Surocika ii iubea, la rdndul ei, pe to!i. Fiecare curte avea nevoie de un om pe care si-l iubeasci cu turma. Noui ni s-a dat Surocika. E frumugici, spunea lumea. loeopur no -pyccxttt?", intreba, Parci nici nu-i de la internat, se mira. incepuse si ningd, mandarina Polcovnicului imi incdlzea mana ca o flaciri. Daci aq fi avut doar ziua aceea, mi-ar fi fost de ajuns. 4'Az-a h"td nzc: /oanra,, anaznak, {z,aca de tatcttce'za, da44/ de Oka. ir*r-o &/,4d, a4tro4rl de a'4a/4 ie4z d&4 fuzle / M dzac/4/ e aaec &l Vorbeste ruseste? (ras.) 16