FLORIN IONITA FLoRENTTNA sauruanx Limba gi literatura romdnd este de eaaluare a competenlelor de lecturd gi scriere pentruclaselevvi dup d mo delul ers alu drilor int ernafionale
Cuprins Cu<tAntinainte Ctrto a Va in lumea poaeqtilor Testul 1 Testul 3 La scoald Testul L Testul 4 Testul 5 Testul 6 Prietenii mei Testul 1... Testul 4 Plante gi animale Testul L Testul4 Testul 5 loc, joacd, jucdrii Testul l Testul2 7 7 13 17 21, 2l 25 27 29 31 34 39 39 42 44 47 51 51 55 57 62 67 71, 71 74 76
Ctrt, a VIa Cdrtile Testu11 Testul 4 Testul5 Testul6 Testul 7 Anotimpurile Tesful 1,... Testul2 Testul 3 Testul 4 Familia Testul 1 Testul4 Testul5 Testul 6 Sportul Emotii Testul 1...... Testul 3... 85 85 88 90 92 93 95 101 103 103 L06 108 112 115 115 Lt9 121 124 t26. L28 Testul1... 131... 134... 1,36 Testul 4... 139 Testuls... 1,41, 131 145 1.45 L47 151
Cloto qys ln lumea pooegtilor La gcoald Prietenii mei Plante si t animale Ior, joacd, jucdrii
ln lumea pot)egtilor Testul 1 O poveste, maimulte interpretiri in mijlocul cimpului gedea o oal[ risturnati; 9i eraoalaaceea mafemare cit un butoi. Iac[ trece pe acolo un goarece gi vede oala aceea goatd:,,buuun5. casl e asta! igi zice el. A cui o fi?" Casic[su1[! Cine stl aici? Dar nimeni nui rispunse. Se uiti goarecele in toate p[4i1e, se uit[; ins[ nu vede pe nimeni. Numai doud mugte, care veniser[ gi ele dupl mincare acolo, dar goarecele nici nu lea luat in seami.,,ia si mi mut eu aici gi si stau singur!" $i sa a ezlt goarecele in oah. Tiecu pe acolo o broasc[ singurisinguricd. Cas[cisu1[! Cine sti aici] Er, goarecele! Dar tu cine egti? intreb[ goarecele din fundul oalei. Eu sunt broasca. Daci vrei, vino inluntru giom tr[i impreun[. Bun de tot! Iac[ vin gi eu. $i a sirit broasca in oah gi a stat cu goarecele la un loc. Tiece pe cimp un iepure singursingurel. $i vilzdnd namila ceea de oali r[sturnatl, sa oprit pi a intrebat: Casic[su][! Cine st[ aici? Suntem noi: broascabroscufa cu goarecelegoricelul. Dar tu cine egti? Eu sunt fugarul de peste cdmpuri gi vii, iepurele singursingurel. Nu md lisagi gi pe mine s[ stau cu voi? Iacd.,aici nu ploul 9i nici soarele gi nici vintul nu intri.
Clasa a Va 1oc. Bucuros, frate! Vino iniuntru gi om tr[i impreunl, c[ e gi au trlit impreund multe zi1e. $i gia mutat gi iepurele culcugul in oali.tiece intro zi pe [6.ng[ oalacisugi jupdneasa,ulp. gi intreabi gi ea: Casiclsufi! Cine sti aici? Noi st[m: iepureliepuragul cu broascabroscula 9i cu goarecelegoricelul! Dar tu cine egti? Eu sunt surioara voastr[ mai mare, vulpea. Pentru mine no fi loc? Ci vai de capul meu, am rimas frrd, casd! Ba este; intri 9ii vedea, c[ pentru cei buni este loc. $i sa agezatr,ulpea in oali Vine lupul, nu gtiu de unde. Vede oala asta mare; gia inchipuit co fi cineva iniuntru. Casicflsu!5! Cine locuiegte aici? Er, sora vulpe, cu iepureliepura9ul, cu broascabroscufa 9i cu goarecelegoricelul. Dar tu cine egti? Eu sunt un biet lup fbrl adlpost. Oare no fi chip s[ stau gi eu cu voi? Ci bunl casl aveqi! Se poate, cum nu! Neom mai inghesui cu tolii 9i 1iom face loc Ai dumitale. $ia intrat gi lupul in clsull giau triit impreuns.. Nu gtiu de unde a venit gi ursul. $i era mdnios mog Martin 9i ostenit, ci umblase toatl ziua dtpd, mincare. $i cum avilzut oala aceea,nu gia inchipuit ci e o clsuli cu oaspeli iniuntru gi sa agezat pe ea, ca si se odihneasci pulin. Dar cum sa, agez t, oala: pirr! trosc! Sa sfhrimat in buclgi gi ursul... Cea fhcut ursul? Sl ghicigi, copii, si ce so fi intdmplat cu lupul, cu vulpea, cu iepurele, cu broasca gi cu goricelul care erau iniuntru. C,isuSa din oala, poveste popularl
in lumea poaeqtilor Emilia discuti cu Alex Doi colegi, Emilia ;i Alex, au pdreri diferite at6t despre intdmplarea povestits, c6t gi despre scopul povegtii. Emilia: Eu cred c[ a fost vorba despre prietenie. in cisula din oali giau g[sit ad[post animale atit de diferite si care de multe ori se si dusminesc intre ele, dar care au dovedit c[ totugi se Pot intelege cdnd trec prin situatii grele. E adevirat ca pdnd,la urmi ursul a sfxrdmat clsula celor cinci prieteni, dar a fhcuto fdrd.voialui, deoarece nu gia dat seama cd, oala risturnat[ era o c[su]i cu oaspeli in[untru. Eu cred ci din poveste putem invila ci in via![ trebuie si pretuim prietenia 9i buna infelegere, oricdt de diferili am fi. Alex: Este imposibil ca intro oali, oricdt de mare ar fi ea,sd incapi a;a de multe animale. $i apoi, chiar dacl oala x fi. fost atit de mare incit si aibi loc toate animalele, vulpea x fr. mincat cu siguranti 9i goricelul, 9i broscula, si iepuragul, iar lupul ar fi mdncat vulpea gi apoi, sigur, ar fi fugit. Iar ursul, chiar dacd" ar fi sfhrimat oala, nu ar fi avtt ce si piteasci. Aqa ci toatl povestea nu este decit o minciunl gogonati din care nui nimic de invilat. $i, in plus, ii lipsegte finalul! Timp rezervat lecturii ;i inlelegerii textelor: 20 de minute Tu ce pdrere ai despre int6mplarea povestit5? Scrie o compunere, de 810 16nduri, in care seli exprimi acordul sau dezacordul cu pdrerea Emiliei sau a lui Alex. lntegreazd in compunere, al6turi de pdrerea ta, 9i spusele celui pe care il contrazici sau ale celui pe care il aprobi. 30 de puncte
Clasa a Va lntervenlia Mihaelei Mihaela: Cred ci discufia voastri ocolegte tocmai ce este mai important: plicerea lecturii. Eu citesc, pentru c[ imi plac c[4i1e.iar C,isuya din oald mi sa plrut distractivi, desi, poate, cam prea scurti. lie cum!isa pirut povestea? Alege simbolulcare ar putea exprima cel mai bine reaclia la ceea ce aicitit sau, dacd niciunul nu!i se pare potrivit, deseneazd tu unul, in spaliul rezervat. Explicd apoi, in 610 r6nduri, motivele alegerii tale. af' E 30 de puncte E
in lumea pooegtilor Dar finalul? lmagineazsfi gi povesteste, in 810 16nduri, ceafdcut ursul dupd ce oala sa sfdramat in bucali gi ce so fi infimplat cu lupul, cu vulpea, cu iepurele, cu broasca 5i cu goricelul core erau induntru. FoloseSte gi urmitoarele semne ortografice ;i de punctualie: linie de dialog, cratims, semnul exclamirii, semnul intrebirii, doud puncte, punct givirguls, puncte de suspensie. 30 de puncte
Clasa a Va Timp pentru rezolvarea cerinlei:30 de minute 30 p. + 30 p. + 30 p. + 10 p. din oficiu = 100 p.