Ma,rnres ENenp vorbeqte-le despre betilii, regi qi elefanli Traducere din limba {rancezl, Cnrsrr,tx Fura$ Mnrnns Eruano, ndscut in 1 972, studiaze civilizaliile arabe 9i persane gi petrece mult timp pentru cercetare in Orientul Mijlociu. ln prezent predi la Barcelona, traduce din limba arabi gi scrie despre arta islamic6. ln 2003 debuteazd ca scriitor de fictiune cu romanul La Perfection du tir care va fi recompensat cu mai multe premii pentru francofonie. Confirm6 apoi in 2008 cu Zone, un roman scris intr-o singurd frazd lungd de 500 de pagini, pentru care c6stigi nu mai pulin de ;ase premii literare. ln 2010 publici Vorbe;feJe despre bdtdlii, rqi 5i elefanfi un mare succes de critici, pentru care primege premiul Goncourt des lyc6ens. Consacrarea definitivi vine in 2015, c6nd c6gigi prestigiosul premiu Goncourt pentru romanul Eousso/e. NEMIRA
Noaptea nu e unitl anziua.e arsl de ea. in zori,rrcd. p rug. $i odatn cu ea urci pe rug oamenii nopfii, bdutorii, poelii, amanlii. Sunrem un popor de exilaqi, de condamnaqi la moarte. Nu te cunosc. il.,lrror. pe prietenul tiu turc; e unul de-ai nogtri. trr.et-in..t va dispirea din lume, inghilit de umbri 9i de vedeniile lui; suntem fra1i. Nu gtiu ce durere sau ce plicere l-a impins spre noi, spre praful stelelor, poate opiul, poate vinul, (a'p**' [l.b rd^'n***efu"d* er.,a*",-.-:', -.1- \: r+- D, &\.- LLrea poate iubirea; poate vreo rani nestiuta a sufletului, ascunsd bine intre pliurile memoriei. Cau! si ni te alituri. Frica qi nelinigtea re arunci in bragele noastre, incerci si te ghemuiegti, dar corpul tdu dur rdmane prins in incertitudinile tale, indeplrt eazd doringa, r efuzdabandonul. Nu te tnvinuiesc. I +4a ry( o4q 9-_t y Tu treiegti intr-o alti inchisoare, o lume a fo4ei 9i a curajului, una in care crezicl poli fi purtat spre triumf; crezi cd, oblii bunivoinla celor puternici, caugi gloria qi averea. Totugi, la cdderea noptii, tremuri. Nu bei, cici te temi; gtii ci arsura alcoolului re aruncd in slibiciune, in irezistibila nevoie de a regxsi m5nglierile, o tandrele \IORBE$TE.LE DESPRE BATALII, REGI $I ELEFANTI 7
dispiruti, lumea pierduti a copilariei, mulgumirea, calmul in faqa nehotirarii scanteietoare aintunericului. Crezi cd-mi doregti frumuselea, dulceaga pielii, strelucirea surasului, finegea articulafilor, carminul buzelor, dar, in realitate, fera se gtii, tu cauli trergerea fricilor, vindecarea, uniunea, reintoarcerea, uitarea. Aceastd forgi din tine te devoreazd.in singuritate. $i atunci suferi, pierdut intr-un asfin$t infinit, jumitate din tine in zi, jumdtate in noapte. Trei baloli de blenuri de jder gi samur, o suri doudsprezece panni @alo1i) de lani, noud rulouri de satin de Bergamo, tot pe-atltea de velur florentin aurit, cinci butoaie de silitri, doua lezi cu oglinzi qi un mic cufdr cu bijuterii; iatd, ce debarci in urma lui Michelangelo Buonarroti, in portul Constantinopol, joi, 13 mai 1505. Nici nu trisese bine fregata la ldrm, ci sculptorul a qi sirit pe chei. Se clatini un pic, dupl gase zile de naviga-!e grea. Nu cunoagtem numele tilmaciului care-l agteaptl, si-i spunem Manuel; cunoagtem, in schimb, numele negustorului care-i gine tovlrdgie, Giovanni di Francesco Maringhi, florentin stabilit deja de cinci ani in Istanbul. Mlrfurile sunt ale lui. E un om afabil, bucuros de tntalnirea cu sculptorullui Daoid, acesr erou ai Republicii Florentine. Evident,Istanbul era un cu totul alt orag in vremurile acelea; inainte de toate, i se spunea Constantinopol; Sfinta Sofia trona singuri pesre orag, fere Moscheea Albastrd, 15rmul oriental al Bosforului era pustiu, Marele Bazar nuera incl aceasti imensi panzi de piianjen de astizi, tn care turigtii din toatd lumea se rdticesc pentru a fi devoraqi. Imperiul nu mai era roman gi, de ORBE$TE.LE DESPRE BATALII, REGI $I ELEFANTI.'
fapt, nu era incl Imperiu, oragul oscila intre greci, romani, evrei gi latini; sultanul se numea Bairazidl al IIJea, supranumit Cel SfAnt, Cel Pios, Cel Drept. Florentinii gi venelienii ii spuneau Bqazeto, f.rancezri, Bapzet. Era un berbat tnqelept gi discret, care aye^ si domneasci treizecide ani; se desflta cu vinul, poeziagi muzica; nu-i displeceau nici femeile dnere, nici berbaqii tineri; preluia gtiinjele gi artele, astronomia, arhitectura, plecerile rtuboiului, caii iuli gi armele bine asculite. Nu gtim ce il va fi impins sdl invite pe Michelangelo Buonarroti din neamul Buonarroti din Florenpa la Istanbul, chiar dacd, in Italia, sculptorul se bucura deja de un mare renume. Era comparat adesea cu Leonardo da Vinci, mai in varsti decat el cu douizeci de ani. In anula acela Michelangelo a plrisit Roma dintr-un impuls \n z nra de sambete,!7 aprrlie, in ajunul asezdni pietrei de temelie a noii bazilici Sfintul Petru. Mersese la Roma pentru a-l ruga pe Papd, a cincea oard, si binevoiasci si.gi onoreze promisiunea de aj pleti. A fost dat a[a,ri^. Michelangelo ffemuri in mantia lui de lana, primivara e timidd 9i ploioasi. Ajunge la frontiera Republicii Florenla in al doilea ceas al noptii, ne spune Ascanio Condivil, biograful siu. tnnopte azdhtr-whan, la treizsci de leghe de orag. Spumegi impotriva Papei Iulius al Il-lea, carel-atrat:rt atit. de rtru. Michelangelo e orgolios. Michelangelo are conttiinqa valorii sale ca artist. $tiindu-se in sigurangi pe teritoriul florentin, ii trimiten drumul lor pe zbirii pe care papai-apus pe urmele lui, cu porunci sdj aducl la Roma, cu forfa, daci e nevoie. Ajunge la Florenla a doua z inunte de cini. Servitoarea ii pune in fale o supi chioarn. Michelangelo ii ocdraste in 'Sulranul Beyazid-i Veli (1447-1512) a domnit in anii L4BI-I512 qi a murit asasinat prin otrivire (n. tr.). 1 Ascanio Condivi (L525-157 4) - pictor qi scriitor italian, niscut in oraqul Ripatransone, cunoscut pentru opera sa Wta di Micbekngeto {15s3) (n. tr.). CRBE$TE-LE DESPRE BATALII, REGI $I ELEFANTI //
gand pe arhitectul Bramantel qi pe piaorul Rafael2, geloqii care, crede,l-au sipat in fala Papei. Pontiful Giuliano della Rovere3 e un orgolios, ca gi el. MAndru, tnrfag gi riu platnic. Artistul a trebuit si scoat[ din buzunar banii penrru blocurile de marmuri pe care le-a ales de la Carrara penrru construclia mormantului papal, monument imens care ar trebui si troneze in mijlocul noii bazilici. Michelangelo okeazd,. Arvuna pentru lucrare a cheltuit-o pe transpoft, deplasiri gi plata ucenicilor care arnivelat blocurile. Trudit de cilitorie 9i griji, un pic incdlzit de supi, sculptorul se intinde in patul sdu mic de om al Renagterii gi adoarme aqezat,cu spatele rezematde o pernd, cdci se teme de imaginea mo4ii pe care o oferd corpul intins. A doua zi asteaptd,un mesaj de la papd. TremurI de furie cand se gandegte ci pontiful nici mdcar nu a binevoit sdl primeasci in seara plecdrii sale. Arhitectul Bramanre e un imbecil, iar Rafael, pictorul, un fandosit. Pitici de curre care flarcazd,mandria nemlsurati a celui impurpurat. Apoi sosegte duminica 9i Michelangelo mdnancd de dulce pentru prima datn dupi doui luni, un miel delicios, gitit de vecinul lui mdcelar. Deseneazl toatdzi:ua,in scun timp termind trei sepia pi doud miezuri de plumb. I Donato Bramanre (1444-1514), niscur Donato di pascuccio d'antonio, cunoscut gi sub numele de Bramante Lazzari,architect italian care a introdus stilul renascentist in Roma (n. tr.). 2 Rafael Sanzio da Urbino (1483-1520) - pictor 9i arhitea italian din perioada Renagterii (n. tr.). I Giuiiano della Rovere (1443-1513), cunoscur sub numele de papa Iulius al Il-lea, a fost papd intre 1503 9i 1513 (n. tr.).
Michelangelo se gandegte amlrzat ci Iulius al ll-lea nu ar fi purur avea trimiqi mai slabi. - Ne-a indrumat fratele vostru, maestre. - Iati o scrisoare pentru domnia voastrl, maestro,e vorba de o cerere deosebitd, din partea unui personaj foane sus-pus. Scrisoarea nu e sigilati, dar e scrisd cu litere necunoscute. Michelangelo nu-gi poate infrana dezamdgirea Zilele tec, Michelangelo incepe sd se intrebe daci n-a ficut o gregeald. Nu gtie daci si-i scrie Sanctitiiii Sale. SI-i intre iar in graqii gi si se tntoarcd la Roma. Niciodati. La Florenga, statuia lui David a fecut din el eroul oragului. Ar putea lua comenzile care nu ar intarzia sdvind daci s-ar afla de intoarcerea lui, dar asta ar declanga mania lui Iulius, carel-a tocmit. Ideea de a trebui si se umileasci incd o dati in faia pontifului ii provoaci o izbucnire de furie. Sparge do,,tdvaze gi o farfurioard de majolicd. Apoi, potolit, se reapuci sr deseneze, mai ales studii de anatomie. Trei zile maitirziu, dupn liturghie, il viziteazirdoi ciluglri franciscani care sosesc uzi \eoarci,, fiindci toarnl cu gileata. Arno s-a umflat mult in ultimele zile, e posibil si-i inunde. Servitoarea ii ajuti si se usuce; Michelangelo ii studiazi pe cei doi barbali cu tivurile mantiilor pline de noroi, cu pulpele goale, cu pulpele subliri. - Maestre, venim si vi transmitem un mesaj de cea mai mare insemnitate. - Cum m-a1i gnsit? clnd vede ci nu e trimisi de papx. pune misiva pe masd. - Despre ce e vorba? - E o invitalie a sultanului de la Constantinopol, maestre. Ne imaginlm surpriza arristului, ochii lui mici care se holbeazi. Sultanul de la Constantinopol. Marele Turc. Risucegte scrisoarea lntre degete. HArtia cerate e unul dintre cele mai pldcute materiale din lume. \l.rrsrns ENenn