GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale RAPORT STRATEGIC DE MONITORIZARE Octombrie 2014 P a g i n a 1
Cuprins 1. Progresul implementării PNS... 4 1.1. Progresul financiar înregistrat în implementarea PNS... 4 1.1.1. Alocare financiară pentru întreaga perioadă... 4 1.1.2. Analiza progresului financiar pe ani, axe şi măsuri... 5 1.1.3. Evoluţia bugetară în perioada 2008-2013... 7 1.2. Progresul implementării PNS pe baza indicatorilor agregați... 17 1.2.1. Evoluţia indicatorilor de bază... 17 1.2.2 Evoluţia indicatorilor de bază - context... 26 1.3. Descrierea calitativă privind progresul realizat... 51 1.3.1. Gradul de realizare al obiectivelor strategice... 51 1.3.2. Progresul înregistrat în perioada 2012-2013... 59 1.3.3 Activități de evaluare on-going desfășurate în perioada 2012-2013... 70 1.3.4 Limitări ale implementării... 74 1.3.5 Principalele modificări ale PNDR în perioada de implementare... 78 2. Coerenţa şi coordonarea cu alte politici, priorități și instrumente financiare UE, utilizarea asistenței tehnice, funcționarea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală... 81 2.1. Coerenţa şi coordonarea cu alte politici, priorități și instrumente financiare UE... 81 2.2. Analiza funcționării coerenţei şi coordonării ajutorului FEADR acordat prin intermediul PNDR in perioada analizată... 92 2.3. Utilizarea asistenței tehnice... 95 2.4. Stadiul de implementare a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală... 97 P a g i n a 2
ACRONIME APDRP DGDR FEADR FEDR FEP FEGA FSE GAL HNV LDSC MADR ONG PNDR PNS RNDR Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Direcţia Generală Dezvoltare Rurală Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală Fondul European de Dezvoltare Regională Fondul European de Pescuit Fondul European de Garantare Agricolă Fondul Social European Grup de Acţiune Locală Valoare Naturală Ridicată Linii Directoare Strategice Comune Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Organizaţie Non Guvernamentală Programul Naţional de Dezvoltare Rurală Planul Naţional Strategic Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală P a g i n a 3
1. Progresul implementării PNS 1.1. Progresul financiar înregistrat în implementarea PNS 1.1.1. Alocare financiară pentru întreaga perioadă PNDR 2007-2013 - versiunea XI-a, în vigoare în perioada acoperită de prezentul raport strategic a fost aprobată în luna decembrie 2013, cu un buget (cost total) de 12.283.833.622 Euro din care 9.324.804.232 Euro alocare publică, distribuită pe axe şi pe tip de finanţare, după cum se prezintă în continuare: Tabel 1: Alocare PNDR Plan financiar pe axe Regiuni de Convergenţă alocare iniţială Contribuţie Publică ( ) Rata contribuţiei FEADR (%) Axa Contribuţie publică totală Medie indicativă pentru întreaga perioadă Rata aplicabilă pentru calculul plăţilor FEADR Contribuţie FEADR Axa 1 3.260.122.501 89,21% 95,00% 2.908.446.638 Axa 2 2.741.635.899 85,66% 95,00% 2.348.568.979 Axa 3 2.341.013.418 85,60% 95,00% 2.003.980.790 Axa 4 366.917.508 94,46% 95,00% 346.590.603 Asistență Tehnică 110.956.105 90,93% 95,00% 100.895.834 Plăţi complementare directe Total regiuni de convergenţă 392.527.376 80,00% 80,00% 314.021.901 9.213.172.807 87,08% 8.022.504.745 În versiunea consolidată din decembrie 2009 şi în conformitate cu art. 69 (5a) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, România a inclus în bugetul PNDR suma suplimentară primită din FEADR de 101.694.000 Euro, respectiv 111.631.425 Euro contribuţie publică totală, alocată prin Planul European de Redresare Economică (PERE) (Bruxelles, 26.11.2008 COM(2008) 800 final Comunicarea Comisiei către Consiliul European). România a decis ca resursele financiare atribuite prin PERE să fie utilizate în consolidarea operaţiunilor şi activităţilor deja existente şi, astfel, să faciliteze atingerea obiectivelor strategice prevăzute în Planul Naţional Strategic. Sume suplimentare acordate în conformitate cu art. 69 (5a) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 (Noile Provocări - PERE) Regiuni de Convergenţă Tabel 2: Plan financiar pe axe Noile Provocări - Regiuni de Convergenţă Contribuţie Publică ( ) Axa Contribuţie publică totală Rata contribuţiei FEADR (%) Medie indicativă pentru întreaga perioadă Rata aplicabilă pentru calculul plăţilor FEADR Contribuţie FEADR Axa 1 30.781.171 94,81% 95,00% 29.184.333 Axa 2 50.538.767 86,87% 95,00% 43.903.145 Axa 3 30.311.487 94,38% 95,00% 28.606.522 Total 111.631.425 91,10% 101.694.000 P a g i n a 4
Tabel 3: Plan financiar pe axe (Suma totală) - Regiuni de Convergenţă Contribuţie Publică ( ) Rata contribuţiei FEADR + PERE (%) Axa Contribuţie publică totală Medie indicativă pentru întreaga perioadă Rata aplicabilă pentru calculul plăţilor FEADR Contribuţie FEADR+PERE Axa 1 3.290.903.672 89,27% 95,00% 2.937.630.971 Axa 2 2.792.174.666 85,68% 95,00% 2.392.472.124 Axa 3 2.371.324.905 85,72% 95,00% 2.032.587.312 Axa 4 366.917.508 94,46% 95,00% 346.590.603 Asistenţă Tehnică 110.956.105 90,93% 95,00% 100.895.834 Plăţi complementare directe 392.527.376 80,00% 80,00% 314.021.901 Total general regiuni de convergenţă 9.324.804.232 87,12% 8.124.198.745 1.1.2. Analiza progresului financiar pe ani, axe şi măsuri Analiza progresului financiar s-a realizat pe baza datelor din documentul European Agricultural Funds for Rural Development EAFRD Financial Implementation Report 2013 (Rural Development Programme CCI n :007RO06RPO001), precum şi pe baza datelor din Rapoartele anuale de Progres. În cadrul subcapitolului 1.1.3 Evoluţia bugetară se prezintă evoluţia trimestrială a execuţiei financiare a PNDR începând cu ultimul trimestru al 2008 (prima perioadă de plată) până la 31 decembrie 2013. Negocierea PNDR-ului s-a realizat în perioada iunie 2007 - februarie 2008, prin urmare implementarea acestuia nu a început în mod practic decât în luna martie 2008, lună în care a fost organizată şi prima sesiune de depunere proiecte pentru măsurile 121, 123 şi 322. Datele din raportul Anual de Progrese pentru anul 2013, evidenţiază că la data de 31 decembrie 2013 erau angajate 87,15% (respectiv 8.126.959.067 Euro, din care 5.543.493.812 Euro reflectă valoarea contractelor rămase în sistem ca urmare a operării contractelor reziliate din cadrul axelor 1, 3, 4 şi Asistenţă Tehnică, iar 2.583.465.255 Euro reprezintă plăţile aferente angajamentelor din cadrul axei 2 și măsurii 611 Plăţi complementare directe ) din resursele destinate implementării programului, în timp ce gradul de execuţie financiară (plăţi efectuate care au fost declarate şi solicitate Comisiei prin declaraţiile trimestriale) a atins un nivel de 63,54% (respectiv 5.925.323.035 Euro sumă ce reprezintă cheltuiala publică declarată după recuperări şi corecţii). De asemenea, Raportul de Progrese pentru anul 2013 arată numărul redus de proiecte finalizate raportat la cele contractate (7%). Până la 31 decembrie 2013, erau contractate 85.182 proiecte din care se finalizaseră 6.137. Un factor care influențează acest grad scăzut este proporția mare a proiectelor contractate în cadrul măsurii 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă, (respectiv 60.870 proiecte) în total proiecte contractate. Măsura 141 are un caracter multianual (5 ani), primele contracte au fost semnate în cea de a doua jumătate a anului 2009, astfel că până în decembrie 2013 nu se efectuase ce-a de a 5-a tranșă de plată și în consecință nu erau înregistrate proiecte cu statut de proiect finalizat. P a g i n a 5
În perioada 2012-2013 plăţile efectuate din FEADR sunt în valoare de 2.201.551.580 Euro, din care 1.366.316.245 Euro reprezintă plăţi aferente axelor 1, 3, 4 şi măsurii 511 Asistenţă tehnică, iar 835.235.335 Euro reprezintă plăţi aferente axei 2 şi măsurii 611 Plăţi complementare directe. P a g i n a 6
1.1.3. Evoluţia bugetară în perioada 2008-2013 Istoricul cheltuielilor publice declarate pe măsură (conform declaraţiilor trimestriale T4 2008 - T4 2013) Măsură / Axă T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 2008 2009 2009 2009 2009 2010 2010 2010 Cheltuieli publice declarate mil. Euro T4 T1 T2 2010 2011 2011 T3 T4 T1 2011 2011 2012 T2 T3 T4 2012 2012 2012 T1 T2 2013 2013 T3 T4 Total 2013 2013 111 Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,29 3,74 2,01 1,88 3,60 0,43 0,83 0,82 0,70 0,48 14,78 112 Instalarea tinerilor fermieri 0,00 0,00 0,00 6,05 0,03 0,00 12,74 16,26 0,26 20,96 12,99 3,96 2,17 10,14 19,56 24,64 12,49 8,54 19,30 52,29 16,00 238,38 121 Modernizarea exploataţiilor agricole 1,40 30,04 29,27 28,78 32,82 26,27 127,57 36,36 22,71 21,31 21,24 32,70 27,07 21,39 15,46 25,85 20,96 18,58 9,11 22,38 10,20 581,48 122 Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,33 0,05 0,38 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere 0,34 1,73 5,77 17,24 15,52 15,10 107,96 27,20 21,50 19,19 20,52 35,02 20,10 21,23 20,18 34,27 19,41 21,05 19,51 17,12 20,57 480,52 125 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,49 7,57 11,49 9,97 8,85 16,34 24,37 10,23 17,28 62,26 30,98 200,81 agriculturii şi silviculturii 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă 0,00 0,00 0,00 1,26 7,94 0,002 0,00 1,55 13,56 11,70 0,01 16,69 18,44 15,74 11,80 16,99 11,85 18,53 9,64 29,60 26,09 211,40 142 Înfiinţarea grupurilor de producători 0,00 0,00 0,00 0,00 0,002 0,01 0,00 0,00 0,21 0,04 0,03 0,01 0,04 0,32 0,16 0,10 0,11 0,26 0,17 0,44 0,21 2,10 143 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,21 2,14 0,00 0,00 0,00 0,83 0,00 4,18 pentru agricultori Total Axa 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor 1,75 31,77 35,03 53,32 56,32 41,38 248,27 81,38 58,23 73,19 56,28 96,24 83,04 80,78 79,11 123,92 89,62 78,03 75,82 185,95 104,58 1.734,04 agricol şi forestier 211 Sprijin pentru zona montană defavorizată 0,00 42,13 2,17 46,57 0,27 0,03-0,03 52,78 0,38-0,25-0,05 101,96 104,66 9,83 23,47 1,26 23,80 98,68 3,21 86,13 38,53 635,53 212 Sprijin pentru zone defavorizate altele decât zona 0,00 0,00 0,00 33,82 0,33 0,18 0,00 43,76 0,38-0,03 0,03 58,86 63,06 3,92 5,05 0,54 1,47 62,19 7,97 45,89 26,54 353,96 P a g i n a 7
montană 214 Plăţi de agro-mediu 0,00 0,00 0,00 142,75 1,62 0,25 0,06 178,45 1,43-0,25 0,39 163,37 163,44 18,32 50,01 0,95 41,05 157,99 18,93 137,43 55,36 1.131,53 215 Bunăstare animală 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 70,38 70,38 221 Prima împădurire a terenurilor agricole 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,00 0,002 0,003 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,13 0,05 0,19 Total Axa 2 : Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural 0,00 42,13 2,17 223,15 2,22 0,47 0,02 274,99 2,19-0,53 0,37 324,19 331,16 32,07 78,53 2,75 66,31 318,86 30,11 269,58 190,862.191,59 312 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi 0,00 0,00 0,00 0,72 1,75 1,25 11,10 10,38 26,21 31,84 22,21 32,36 20,67 22,84 14,70 10,47 4,31 7,63 0,06 16,92 0,00 235,43 313 Încurajarea activităţilor turistice 0,00 0,00 0,00 0,11 0,73 1,10 10,53 2,09 1,78 2,63 2,60 4,77 4,97 4,54 2,91 4,63 3,49 5,36 2,71 6,27 5,02 66,25 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi 0,00 0,00 0,00 3,48 12,96 17,57 17,56 49,17 54,54 47,63 87,90 195,44 125,78 107,59 73,93 107,89 78,06 68,36 40,74 89,79 52,88 1.231,29 populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale Total Axa 3 : Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea 0,00 0,00 0,00 4,31 15,44 19,92 39,20 61,64 82,53 82,10 112,72 232,57 151,42 134,98 91,54 122,99 85,86 81,35 43,52 112,98 57,90 1.532,96 economiei rurale 431 Funcţionarea GAL, dobândirea de competenţe şi 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,23 2,73 1,83 0,07 0,00 0,00 0,00 0,00 0,05 0,46 3,65 3,08 2,48 5,88 7,72 28,16 animarea teritoriului 511 Asistenţă tehnică 0,00 0,01 0,64 0,53 0,19 0,80 0,57 1,51 0,94 2,97 2,23 4,65 3,21 6,01 1,36 4,20 3,39 4,78 2,26 3,58 2,87 46,69 611 Plăţi complementare directe 135,35 1,94 142,11 26,49 1,10 18,32 60,90 7,17 0,57-0,07-0,01-0,62-0,61-0,08-0,02-0,05-0,29-0,03-0,07-0,08-0,14 391,88 Total 137,10 75,86 179,95 307,81 75,26 80,90 349,19 429,42 146,29 157,72 171,58 657,04 568,22 253,76 250,57 254,27 248,54 486,06 154,11 577,88 363,79 5.925,32 P a g i n a 8
Din care PERE: Cheltuieli publice declarate mil. Euro Măsură T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Total 2011 2011 2012 2012 2012 2012 2013 2013 2013 2013 121 Modernizarea exploataţiilor agricole 0,00 0,00 0,02 0,01 0,00 0,00 0,01 0,02 0,02 0,16 0,23 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere 0,07 0,00 0,00 0,00 0,00 0,04 0,00 0,00 0,01 0,53 0,65 125 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,84 0,60 1,45 Total Axa 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier 0,07 0,00 0,02 0,01 0,00 0,04 0,01 0,02 0,87 1,29 2,33 214 Plăţi de agro-mediu 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 31,45 0,15 0,01 0,00-0,07 31,53 Total Axa 2 : Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 31,45 0,15 0,01 0,00-0,07 31,53 312 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi 0,04 0,45 0,09 0,47 0,05 0,01 0,06 0,06 0,22 0,00 1,45 Total Axa 3 : Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale 0,04 0,45 0,09 0,47 0,05 0,01 0,06 0,06 0,22 0,00 1,45 Total 0,11 0,45 0,11 0,48 0,05 31,50 0,22 0,09 1,09 1,22 35,32 P a g i n a 9
350 Istoricul cheltuielilor publice declarate pe axe (conform declaraţiilor trimestriale T4 2008 - T4 2013) 300 250 200 150 100 50 0-50 T4-2008 T1-2009 T2-2009 T3-2009 T4-2009 T1-2010 T2-2010 T3-2010 T4-2010 T1-2011 T2-2011 T3-2011 T4-2011 T1-2012 T2-2012 T3-2012 T4-2012 T1-2013 T2-2013 T3-2013 T4-2013 Total Axa 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier Total Axa 2 : Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural Total Axa 3 : Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale 431 Funcţionarea GAL,dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului 511 Asistenţă tehnică 611 Plăţi complementare directe P a g i n a 10
Plăţile axa 2 conform declaraţiilor trimestriale rectificate prin declaratiile anuale: Măsură Plăţi cumulate din anul 2008 până în anul 2013 mil. Euro 211 Sprijin pentru zona montană defavorizată 634,83 212 Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană 353,94 214 Plăţi de agro-mediu 1.131,66 215 Bunăstarea animalelor 70,38 Datele din tabelul de mai sus, sunt conforme cu sumele înscrise în declaraţiile trimestriale de cheltuieli, sume care ulterior, la momentul lichidării conturilor pentru anul financiar precedent au fost rectificate în cadrul declaraţiilor anuale transmise Comisiei Europene (diferenţele constatate între sumele prevăzute în declaraţia trimestrială de cheltuieli transmisă Comisiei Europene şi sumele prezentate în tabelele de monitorizare, sunt justificate prin compensările ce s-au realizat în această perioadă, precum şi prin invalidarea unor ordine de plată, de asemenea s-au scăzut sancţiunile de ecocondiţionalitate, dobânzile şi debitele recuperate). Plăţi cumulate din anul 2008 până în anul 2013 mil. Euro 1200 1000 800 1.131,66 600 400 200 634,83 353,94 70,38 0 211 Sprijin pentru zona montană defavorizată 212 Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană 214 Plăţi de agro-mediu 215 Bunăstare animală P a g i n a 11
Istoricul contribuției plătite din FEADR pe măsură (conform declaraţiilor trimestriale T4 2008 - T4 2013) Măsură / Axă Contribuţia plătită din FEADR mil. Euro T4 T1 T2 T3 T4 2008 2009 2009 2009 2009 T1 2010 T2 T3 2010 2010 T4 T1 T2 2010 2011 2011 T3 T4 T1 2011 2011 2012 T2 T3 T4 2012 2012 2012 T1 T2 T3 2013 2013 2013 T4 Total 2013 111 Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,23 2,99 1,61 1,79 3,42 0,41 0,79 0,66 0,56 0,46 12,91 112 Instalarea tinerilor fermieri 0,00 0,00 0,00 4,84 0,03 0,00 10,19 13,01 0,21 16,55 10,39 3,17 1,73 8,11 18,59 23,42 11,87 8,13 15,43 41,83 15,22 202,73 121 Modernizarea exploataţiilor agricole 1,12 24,03 23,41 23,02 26,26 21,02 102,06 29,09 18,17 17,05 17,00 26,16 21,66 17,11 14,70 24,66 19,94 17,67 7,29 17,90 9,71 479,04 122 Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,27 0,05 0,32 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere 0,28 1,39 4,61 13,79 12,41 12,08 86,37 21,76 17,20 15,35 16,42 28,02 16,08 16,98 19,19 32,61 18,60 20,11 15,60 13,70 19,63 402,17 125 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,19 6,05 9,19 7,97 8,41 15,52 23,15 9,76 13,82 49,89 29,48 174,42 şi adaptarea agriculturii şi silviculturii 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă 0,00 0,00 0,00 1,01 6,36 0,001 0,00 1,24 10,85 9,00 0,01 13,35 14,75 12,59 11,21 16,14 11,26 17,61 7,71 23,68 24,79 181,55 142 Înfiinţarea grupurilor de producători 0,00 0,00 0,00 0,00 0,001 0,01 0,00 0,00 0,16 0,03 0,02 0,01 0,03 0,25 0,16 0,10 0,11 0,25 0,14 0,35 0,20 1,81 143 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,15 2,03 0,00 0,00 0,00 0,66 0,00 3,81 pentru agricultori Total Axa 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor 1,40 25,42 28,03 42,66 45,06 33,11 198,61 65,10 46,59 57,98 45,02 77,00 66,44 64,62 75,19 117,89 85,34 74,31 60,65 148,84 99,53 1.458,79 agricol şi forestier 211 Sprijin pentru zona montană defavorizată 0,00 34,55 1,78 38,19 0,22 0,02-0,03 43,28 0,31-2,52-0,04 83,61 85,82 8,06 19,25 1,03 19,51 80,92 2,64 70,63 36,60 523,83 212 Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană 0,00 0,00 0,00 27,73 0,27 0,15 0,00 35,88 0,31-1,26 0,02 48,26 51,71 3,21 4,14 0,45 1,21 51,00 6,53 37,63 25,22 292,46 214 Plăţi de agro-mediu 0,00 0,00 0,00 117,06 1,33 0,21 0,05 146,33 1,17-5,24 0,32 133,96 134,02 15,02 41,01 0,78 33,66 129,55 15,52 112,69 52,60 930,02 215 Bunăstare animală 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 66,86 66,86 P a g i n a 12
221 Prima împădurire a terenurilor agricole 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,005 0,00 0,00 0,002 0,003 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,10 0,05 0,16 Total Axa 2: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural 0,00 34,55 1,78 182,98 1,82 0,38 0,02 225,49 1,79-9,02 0,30 265,84 271,55 26,29 64,40 2,25 54,38 261,47 24,69 221,06 181,32 1.813,33 312 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi 0,00 0,00 0,00 0,58 1,40 1,00 8,88 8,30 20,97 25,47 17,77 25,89 16,54 18,27 11,76 8,38 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 165,20 313 Încurajarea activităţilor turistice 0,00 0,00 0,00 0,09 0,59 0,88 8,43 1,67 1,43 2,10 2,08 3,82 3,97 3,63 2,33 3,70 2,79 4,29 2,17 5,02 4,78 53,77 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi 0,00 0,00 0,00 2,79 10,36 14,06 14,05 39,34 43,63 38,10 70,32 156,35 100,63 86,07 59,14 86,32 62,41 54,69 32,60 71,83 50,41 993,09 punerea în valoare a moştenirii rurale Total Axa 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea 0,00 0,00 0,00 3,45 12,35 15,94 31,36 49,31 66,03 65,68 90,17 186,06 121,14 107,98 73,23 98,40 65,20 58,97 34,76 76,85 55,19 1.212,06 economiei rurale 431 Funcţionarea GAL, dobândirea de competenţe şi 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,18 2,18 1,46 0,06 0,00 0,00 0,00 0,00 0,04 0,44 3,47 2,92 1,98 4,70 7,33 24,77 animarea teritoriului 511 Asistenţă tehnică 0,00 0,01 0,51 0,42 0,15 0,64 0,45 1,21 0,75 2,37 1,78 3,72 2,56 4,81 1,30 3,99 3,22 4,54 1,81 2,86 2,73 39,85 611 Plăţi complementare directe 108,28 1,56 113,69 21,19 0,88 14,66 48,72 5,74 0,46-1,50-0,01-0,50-0,49-0,06-0,02-0,04-0,24-0,03-0,06-0,07-0,11 312,08 Total 109,68 61,54 144,01 250,71 60,25 64,73 279,35 349,03 117,07 115,58 137,27 532,12 461,20 203,65 214,14 222,93 211,38 402,19 123,83 454,24 345,99 4.860,88 P a g i n a 13
300 Istoricul contribuției plătite din FEADR pe axe (conform declaraţiilor trimestriale T4 2008 - T4 2013) 250 200 150 100 50 0-50 T4 2008 T1 2009 T2 2009 T3 2009 T4 2009 T1 2010 T2 2010 T3 2010 T4 2010 T1 2011 T2 2011 T3 2011 T4 2011 T1-2012 T2-2012 T3-2012 T4-2012 T1-2013 T2-2013 T3-2013 T4-2013 Total Axa 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier Total Axa 2: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural Total Axa 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale 431 Funcţionarea GAL,dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului 511 Asistenţă tehnică 611 Plăţi complementare directe P a g i n a 14
Gradul de execuţie financiară al măsurilor axei 1 este de 52,7% din resursele prevăzute pentru întreaga perioadă. Plăţile arată o tendinţă crescătoare, gradul de execuţie financiară este diferit în funcţie de măsură: măsura 112, cu un grad de execuţie financiară de 78,9%, urmată de măsurile 141 (59,1%), 121 (56,5%), 123 (49,9%), 125 (38,4%), 143 (34,0%), 111 (18,7%), 122 (16,9%) şi 142 (9,4%). Grafic 1: Evoluţia plăţilor anuale realizate pe parcursul 2008-2013 Axa 1 250 200 150 100 50 0 2008 2009 2010 2011 2012 2013 111 112 121 122 123 125 141 142 143 Sursa: European Agricultural Funds for Rural Development EAFRD Financial Implementation report 2013 Gradul de execuţie financiară al măsurilor axei 2 este de 78,5% din resursele prevăzute pentru întreaga perioadă. Evoluţia plăţilor realizate în cadrul măsurilor axei 2 (măsurile 211, 212, 214, 215 şi 221): plăţile realizate în raport cu totalul fondurilor alocate pe măsura ating un procent de 94,3%, 75,0%, 89,1%, 18,9%, iar aferent măsurii 221 gradul este de 5,7%. Grafic 2: Evoluţia plăţilor anuale efectuate în perioada 2008-2013 Axa 2 400,00 350,00 300,00 250,00 200,00 150,00 100,00 50,00 0,00 2008 2009 2010 2011 2012 2013 211 212 214 215 221 Sursa: European Agricultural Funds for Rural Development EAFRD Financial Implementation report 2013 P a g i n a 15
Gradul de realizare al plăţilor din cadrul axei 3 este de 64,6% din alocarea financiară (măsura 312 de 51,6%, măsura 313 de 21,8% şi măsura 322 de 76,4%). Grafic 3: Evoluţia plăţilor anuale efectuate în perioada 2008-2013 Axa 3 500,00 400,00 300,00 200,00 100,00 312 313 322 0,00 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Sursa: European Agricultural Funds for Rural Development EAFRD Financial Implementation report 2013 Aferent axei 4 - Leader, volumul plăţilor realizate este de 28.163.189 Euro, reprezentând 7,7% din alocarea financiară a axei 4. Măsura 511 prezintă un grad de realizare de 42,1% din resursele alocate pentru întreaga perioadă, au fost încheiate la nivelul APDRP 63 contracte cu o valoare publică de 34.385.108 Euro, iar la nivel MADR s-au încheiat 44 contracte cu o valoare publică de 14.058.731 Euro (este inclus și contractul aferent Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală), plăţile efectuate fiind de 46.692.151 Euro. Plăţile complementare directe (măsura 611) ating un procent de realizare de 99,8% din fondurile alocate. Dacă în perioada 2008-2009 au fost înregistrate plăţi în valoare publică de 775.965.913 Euro, iar în perioada 2010-2011 valoarea plăţilor efectuate a crescut de aproape 3 ori, fiind de 2.560.362.045 Euro, în perioada 2012-2013 s-au înregistrat plăţi în valoare publică de 2.588.995.076 Euro, tendinţa plăţilor menținându-se constantă, fiind similară cu cea înregistrată în perioada precedentă. P a g i n a 16
1.2. Progresul implementării PNS pe baza indicatorilor agregați 1.2.1. Evoluţia indicatorilor de bază Evoluţia indicatorilor de bază - obiectiv INDICATORI DE BAZĂ - OBIECTIV AXA Indicator Unitatea de măsură Sursa Anul Valoare RO Anul Valoare RO Anul Valoare RO Tendința înregistrată Orizontal 1 2 Dezvoltarea economică Rata de angajare 3 Rata şomajului PIB/locuitor (UE 27 = 100%) Persoane angajate ca procent din populaţia totală ce aparţine aceleiaşi categorii de vârstă (%) Rata şomajului (% populaţia activă) EUROSTAT 2006 39 2009 46 2012 49 INS/EURO STAT/INS INS/ INS/ EUROSTAT 2006 61,1 2010 58,8 2012 59,5 2006 7,3 2009 6,9 2012 7 Dezvoltarea economică a României a avut o evoluție pozitivă, PIB a avut o tendință permanentă de creștere. Cu toate acestea, în planul dezvoltării economice, RO este pe o poziţie modestă în UE27, ponderea în PIB-ul european în 2012 fiind de numai 1%. Chiar dacă după 2010 PIB-ul pe locuitor (euro) a înregistrat un trend ascendent, totuşi, raportat la media UE27 în termeni de PPS/locuitor, acesta reprezintă doar 49%. În RO, populaţia ocupată se diminuează atât la nivel naţional, cât şi în rural. La nivel naţional, în 2012, rata ocupării, ca expresie a gradului de concentrare a populaţiei ocupate în vârstă de 15-64 ani, era de 59,5%, mai mică faţă de media europeană cu 4,7 pp. În perioada 2006-2012, o analiză a populaţiei ocupate pe sectoare de activităţi ale economiei naţionale indică scăderea numărului persoanelor ocupate în sectorul primar și secundar (cu 3,2 % în agricultură și 1,7 % în industrie şi construcţii) și o creștere cu 4,9% în sectorul terțiar. Rata șomajului s-a menținut constantă în perioada 2009-2012, sub media europeană (10,5% în UE27), o rată de ocupare mai ridicată în rural maschează un șomaj ascuns. Astfel, rata șomajului în rural este de 5,1% comparativ cu 8,6% în urban. P a g i n a 17
INDICATORI DE BAZĂ - OBIECTIV AXA Indicator Unitatea de măsură Sursa Anul Valoare RO Anul Valoare RO Anul Valoare RO Tendința înregistrată AXA 1: Creşterea competitiv ităţii sectoarelo r agricol şi forestier 4 5 6 7 8 9 Training şi educaţie în agricultură Structura pe vârste în agricultură Productivitatea muncii în agricultură Formarea capitalului fix brut în agricultură Dezvoltarea angajării în sectorul primar Dezvoltarea economică a sectorului primar % Fermieri cu nivel de educaţie de bază şi completă Cota: % fermieri < 35 / >= 55 ani VAB/AWU - totală şi pe sector (euro /persoane) GFCF în agricultură Mil. euro Angajarea în sectorul primar (mii persoane) VAB în sectorul primar (Milioane de ) EUROST AT EUROST AT EUROST AT EUROST AT EUROST AT EUROST AT 2005 7,3 2006 NA 2010 2,5 2005 8 2007 6% 2010 12,02 2004-2006 NA 2007-2009 3.223 2010 2012 4.329 2005 501 2008 976 2010 773 2006 2.939 2009 2.561 2012 2.812 2006 5.648,6 2009 7.474,0 2012 6.928,8 În 2010 doar 2,5% dintre managerii exploatațiilor agricole erau absolvenţi ai unei forme de învăţământ agricol (educație de bază sau completă) (față de 7,3% în 2005), cu mult sub nivelul european de 29,6%, iar 97,5% aveau numai experienţă practică agricolă. Raportul dintre numărul managerilor de ferme cu vârsta sub 35 de ani ce revin la un manager de peste 55 de ani este apropiat de cel european (12:100 în RO, faţă de 14,2:100 în UE 27) şi reflectă gradul de îmbătrânire al forţei de muncă din sector, care se înscrie în tendinţele europene. Productivitatea muncii în agricultură a crescut, indicând o evoluție pozitivă a competitivității agriculturii. Capitalul fix brut din agricultură a avut o evoluție negativă, nivelul acestuia rămânând cu 25% sub media europeană. În 2012, la nivel naţional, peste 28,3% din totalul persoanelor ocupate activau în agricultură, 2,1% în industria alimentară, 2,0% în turism şi 0,7%, în sectorul forestier. Sectorul primar a înregistrat o ușoară scădere, din cauza gradului scăzut de înzestrare tehnică al exploatațiilor agricole, dotarea unui agricultor din RO, comparativ cu cea a unuia din UE15, fiind de circa 25 26 de ori mai mică (350 euro în imobilizări corporale/fermier RO faţă de 9.000 9.200 euro în UE 15, dar și din P a g i n a 18
10 11 12 13 14 15 Productivitatea muncii în industria alimentară Formarea capitalului fix brut în industria alimentară* Dezvoltarea angajării în industria alimentară Dezvoltarea economică a sectorului alimentar Productivitatea muncii în sectorul forestier Formarea capitalului fix în sectorul forestier VAB/angajat în industria alimentară (mii euro/angaja t) GFCF în industria alimentară Rata de angajare în industria alimentară (mii persoane) VAB în industria alimentară (mil. euro) VAB/angajat în silvicultură (mii euro/angaja t) GFCF în sectorul forestier (mil. Euro) EUROST AT 2006 NA 2008 34,6 2011 NA NA 2006 NA 2009 NA 2011 NA EUROST AT EUROST AT EUROST AT EUROST AT 2006 221,9 2008 214,9 2012 209,7 2006 5.648,6 2009 7.441,5 2012 7.015,9 2005 6,3 2008 16,0 2010 9,1 2006 NA 2008 29,8 2012 42,7 cauza dimensiunii fizice şi economice reduse a exploataţiilor agricole, lipsei structurilor asociative şi sistemului de creditare şi garantare deficitar. Obţinerea creditelor necesare realizării investiţiilor și costul ridicat al acestora reprezentând una din problemele majore ale agricultorilor). Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Rata de angajare în industria alimentară a înregistrat o tendință de ușoară scădere. Conform datelor Eurostat VAB în industria alimentară a scăzut, aratând o evoluție negativă a acestui sector în economia românească. În perioada 2008-2010, productivitatea muncii în sectorul forestier a înregistrat o tendință de scădere. Formarea capitalului fix în sectorul forestier a înregistrat o tendință de creștere, cu toate că nivelul formării brute de capital fix în agricultură (FBCF) rămâne cu 25% sub media P a g i n a 19
europeană. 16 Importanţa fermelor de semisubzistenţă în NSM Număr de ferme < 1 UDE (2007) < EUR 4000 (SO) (2011) EUROST AT 2005 3.020.184 2007 3.064.670 2010 3.418.930 Trend de creștere a fermelor de semisubzistență (definite cf. UE). INDICATORI DE BAZĂ - OBIECTIV AXA Indicator Unitatea de măsură Sursa Anul Valoare RO Anul Valoare RO Anul Valoare RO Tendința înregistrată AXA 2: Îmbună tăţirea mediulu i şi a spaţiulu i rural 17 Biodiversitate Populaţia de păsări specifice terenurilor agricole** Evoluţia indicelui populaţiilor de păsări specifice terenurilor agricole (perechi /parcelă de observare) SOR (2010) 2006 NA 2010 1,47 perechi /parcelă de observare a 20 de specii de păsări luate în considerare 2012 NA Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. P a g i n a 20
18 19 20 21 Biodiversitate Terenurile cu înaltă valoare naturală BiodiversitateC omponenţa pe specii a populaţiilor de arbori Calitatea apei: Bilanţul brut a nutrienţilor Calitatea apei: Poluarea cu nitraţi şi pesticide SAU în zonele cu înaltă valoare naturală (milioane ha) Distribuirea speciilor pe zone de FOWL (%conifere/ %foioase/% mixt) Balanţa azotului (kg/ha) Balanţa fosforului (kg/ha) Tendinţele anuale privind concentraţia de nitraţi din ape de suprafaţă mg/l NO3 Indicativ MADR (2008)/EE A MCPFE 2007/ FOREST EUROPE Eurostat - Agrienvironmen tal indicators EEA 2006 NA 2008 2,4 2012 5,2 2005 28,7/68,4/ 0,0 2005-2008 2005-2008 2010 30,1/69,9/0,0 2012 NA 6,8-1,3 2007-2010 2006-2009 NA NA România deţine una din resursele cele mai bogate de terenuri agricole care pot fi clasificate ca având o înaltă valoare naturală (locul 5 în UE-27 cu o suprafață de 5.221.251 ha). O înaltă valoare naturală prezintă şi livezile tradiţionale extensive (incluse în zonele eligibile HNV în România începând cu anul 2012), peisajele mozaicate incluzând pajişti, arbori, arbuşti şi parcele agricole de dimensiuni mici cultivate extensiv în care biodiversitatea, inclusiv fauna sălbatică, este ridicată sau pajiştile aflate în vecinătatea pădurilor. Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. 2006 NA 2009 1 2011 NA Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Tendinţele 2006 NA 2009 17,5 2011 NA P a g i n a 21
22 23 24 25 26 Sol: Zone care prezintă risc de eroziune a solurilor Sol: Agricultură ecologică Schimbări climatice: Producţia de energie regenerabilă care provine din agricultură şi din sectorul forestier Schimbări climatice: SAU dedicată producţiei de energie regenerabilă Schimbări climatice: Emisii de gaze anuale privind concentraţia de nitraţi din ape de adâncime mg/l NO3 (T/ha/an) JRC 2004 0,44 2006 2,6 2011 NA Tendință de creștere. SAU pentru agricultura ecologică (Ha) Producţia de energie regenerabilă din agricultură (ktep) Producţia de energie regenerabilă din silvicultură (ktep) SAU pentru culturile energetice şi de biomasă (mii de ha) Emisiile de gaze cu efect de seră din DG AGRI/ EUROSTAT EUROSTAT / DG AGRI Eurostat/ DG AGRI 2006 107.582 2009 168.288 2011 229.946 2006 9 2009 26,1 2011 124,9 2006 3.235 2009 3.838 2011 3.476 DG AGRI 2006 NA 2007 88 2011 NA Eurostat/ EEA 2007 19.550 2009 25.206 2011 18.941 Suprafața de teren pe care se practică agricultura ecologică a înregistrat o tendință de creștere. În perioada 2009-2011, producţia de energie din surse regenerabile provenită din agricultură si silvicultură a scăzut cu 6,8% (de la 3.864 ktep la 3.601 ktep), cu toate că România dispune de o varietate de surse de energie regenerabilă, capacitatea de valorificare este redusă ca urmare a limitărilor tehnologice, a eficienţei economice şi a restricţiilor de mediu. Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Se înregistrează o ușoară scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră în România, comparativ cu celelalte state P a g i n a 22
cu efect de seră din agricultură agricultură (Echivalentul a 1000 ton. de CO2) membre (locul 24 la nivelul UE-27 în ceea ce privește emisiile GES pe ha de SAU). Principalele motive care au dus la această scădere substanțială a emisiilor de GES în sectorul agricultură față de anul 1990 sunt reprezentate de diminuarea efectivelor de animale, scăderea suprafețelor cultivate cu orez, scăderea nivelului de producție la ha pentru principalele culturi de câmp, precum și scăderea volumului utlizat de fertilizanți pe bază de azot. * Sursa de date pentru indicatorul Formarea capitalului fix brut în industria alimentară, în cazul Statelor Membre pentru care indicatorul este disponibil o constituie Eurostat - Economy & Finance National Accounts Annual national accounts - Breakdowns - Breakdown by 31 branches - Macroeconomic aggregates at current prices. Până în prezent Eurostat nu a furnizat date pentru România. ** În ceea ce privește indicatorul de bază referitor la Populația de păsări specifice terenurilor agricole, precizăm faptul că, având în vedere că, România nu a a făcut parte din studiul elaborat de Eurostat și PECBM (Pan-European Common Bird Monitoring) prin care s-a stabilit indexul populațiilor de păsări (19 specii, datele înregistrate în anul 2000 reprezentând valoarea de bază în funcție de care se urmărește evoluția populațiilor de păsări, 2000 = 100), AM PNDR a finanțat în 2010 un studiu realizat de către Societatea Ornitologică Română, prin care s-a stabilit valoarea de bază pentru România, în funcție de care se va analiza evoluția viitoare a populațiilor de păsări specifice terenurilor agricole, pentru RO valoarea 2010 = 100%. Datele culese pe parcursul anului 2010 au fost organizate într-o bază de date de Access, unde sunt introduse datele fiecărui Jurnal de teren, precum şi datele de la fiecare punct de observaţie (număr punct, ora începerii observaţiei, intensitate vânt, numărul speciilor observate pe categorii). Din această bază de date se pot genera în viitor tabele specifice, pe șiruri de date culese pe parcursul unor perioade multianuale, folosite de programul informatic TRIM, pentru evaluarea tendinţelor populaţiilor speciilor analizate. Nivelul de bază pentru populaţiile de specii de păsări specifice terenurilor agricole în România, rezultat în urma studiului derulat pe parcursul anului 2010, este de 1,47 perechi per plot de observaţie, reprezentând nivelul de bază al indexului speciilor de păsări specifice terenurilor agricole pentru România (100% la nivelul de referinţă dat de anul 2010). P a g i n a 23
INDICATORI DE BAZĂ - OBIECTIV AXA Indicator Unitatea de măsură Sursa Anul Valoare RO Anul Valoare RO Anul Valoare RO Tendința înregistrată AXA 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversifica rea economiei rurale 27 28 29 30 31 32 33 Fermieri cu alte activităţi generatoare de venit Dezvoltarea angajării în sectorul nonagricol Dezvoltarea economică a sectorului nonagricol Dezvoltarea activităţilor independente Infrastructura de turism în zonele rurale Răspândirea Internetului în zonele rurale Dezvoltarea sectorului serviciilor % Fermieri cu alte activităţi generatoare de venit Populaţia ocupată în activităţi neagricole (mii persoane) VAB în sectorul secundar și sectorul terţiar (mld. euro) Persoane care desfăşoară activităţi independente (mii persoane) Capacitatea de cazare turisticã % gospodarii înscrise la DSL Internet (Digital Subscriber Line) % VAB în servicii in total VAB EUROSTAT 2005 41 2007 36,3 2011 28,5 EUROSTAT 2006 6.479 2008 6.569 2012 6.385,9 EUROSTAT 2006 78,68 2008 115 2012 108,3 EUROSTAT 2006 1.924 2010 2.001 2012 1.612,2 INS/ EUROSTAT DG AGRI based on DG-INFSO INS/EURO STAT 2006 287.158 2009 303.486 2012 285.488 2008 Rural: 2,60 2010 Rural: 3,40 2012 2006 48,6 2008 50,1 2012 Rural: 35,9 Intermediar Rural: 69,9 51,6 (59,5 mld euro) Se înregistrează o scădere a fermierilor care desfașoară activități non-agricole. Datele reflectă o ușoară scădere a populației ocupate în activități non-agricole. VAB în sectorul secundar și terțiar a înregistrat o ușoară scădere în perioada 2008-2012. Numărul persoanelor care desfașoară activități independente (auto-angajate) a suferit o tendință de scădere, principalii factorii fiind orientarea către agricultura de subzistență și lipsa alternativelor, în detrimentul spiritului antreprenorial. Capacitatea de cazare turistică a suferit o ușoară scădere față de anul 2009. Trend ascendent față de anii anteriori. Trend ascendent (0,3% pe an). P a g i n a 24
34 Migraţia netă 35 Formare continuă în zonele rurale Rata migraţiei nete (la 1000 persoane) % Populaţie adultă ce participă la educaţie şi instruire EUROSTAT 2005-0,3 Național Rural: -1,5 Intermedi ar: 0,1 2008 0,1 Național Rural: -1,1 Intermediar: 0,1 2011-2,4 Național Rural: -1,3 Intermediar : 1,1 EUROSTAT 2006 1,3 2010 1,3 2012 1,4 Rata migrației nete în mediul rural este negativă. În România, formarea profesională pe parcursul întregii vieți se află într-un stadiu incipient de manifestare, fapt ce reiese din gradul redus de participare la procesul de instruire la nivelul anului 2012. Astfel, la nivel național, gradul de participare la procesul educațional sau de instruire al populației cu vârsta între 25-64 ani este de 1,4%. INDICATORI DE BAZĂ - OBIECTIV AXA Indicator Unitatea de măsură Sursa Anul AXA 4 LEADER 36 Dezvoltarea Grupurilor de Acţiune Locală Populaţie acoperită de GAL-uri (nr. persoane) Valoare RO Anul Valoare RO Anul Valoare RO MADR 2006 0 2009 0 2013 6.770.589 Tendința înregistrată Depunera Planurilor de Dezvoltare Locală a avut loc în anul 2010, iar în anul 2011 s-a realizat selecția a 81 de GAL-uri (3.502.991 locuitori acopereau cele 81 GAL-uri). În anul 2012 s-a desfăşurat cea de-a doua sesiune de depunere a Planurilor de Dezvoltare Locală, în care au fost selectate pentru finanţare încă 82 de GAL-uri, astfel cele 163 GAL-uri acoperă 6.770.589 locuitori. P a g i n a 25
1.2.2 Evoluţia indicatorilor de bază - context INDICATORI DE BAZĂ - CONTEXT AXA Indicator Unitatea de măsură Sursa Anul Valoare RO Anul Valoare RO Anul Valoare RO Tendința înregistrată Orizo ntal 1 2 Desemnarea zonelor rurale Importanţa zonelor rurale Desemnarea zonelor rurale conform metodologiei OECD (PR şi IR) % Teritoriu în zonele rurale (Predominant Rural și Intermediar Rural conform OECD) % Populaţie în zonele rurale % VAB în zonele rurale (Predominant Rural și Intermediar Rural conform OECD) % Populaţiei ocupate din mediul rural în total populaţie ocupată OECD 2006-2009 - 2012 - OECD 2005 99,9 2008 99,2 2012 99,2 INS 2005 45,1 2006 45,1 2012 45,0 EUROST AT INS/EUR OSTAT În documentele programatice în domeniul dezvoltării rurale pentru perioada 2007-2013, România nu a utilizat definiția spațiului rural conform metodologiei OECD. În documentele programatice în domeniul dezvoltării rurale pentru perioada 2007-2013, România nu a utilizat definiția spațiului rural conform metodologiei OECD. Conform datelor INS valoarea este de 87,05%. Zonele rurale, reprezentative pentru RO, au resurse substanţiale de dezvoltare. Astfel, în 2012, în zonele rurale locuia 45,0% din populaţia României. 2005 80,3 2008 75 2010 74,8 Tendință de menținere constantă a indicatorului în perioada analizată. 2005 NA 2006 45,1 2010 41,8 În perioada 2006-2012, o analiză a populaţiei ocupate pe sectoare de activităţi ale economiei naţionale indică scăderea numărului persoanelor ocupate în sectorul primar și secundar şi o creștere în sectorul terţiar. P a g i n a 26
INDICATORI DE BAZĂ - CONTEXT AXA AXA 1: Creşter ea competi tivităţii sectoar elor agricol şi forestie r 3 4 5 Indicator Utilizarea terenului agricol Structura fermei Structura sistemulu i forestier Unitatea de măsură % Teren arabil/păşuni permanente/ culturi permanente Număr de ferme (milioane) Suprafaţa agricolă utilizată (mii de hectare) Suprafaţa medie a fermei (Ha) Suprafaţa economică medie a fermei Forţa de muncă (AWU) Terenul forestier disponibil pentru furnizarea de masă lemnoasă (FAWS) Sursa INS/EUR OSTAT Anul 2006 Valoare RO 64,0/22,6/ 2,8 Anul 2009 Valoare RO 64,1/32,5/ 2,9 Anul 2010 Valoare RO 62,4/33,9/ 2,3 INS 2005 4,25 2007 3,93 2010 3,85 INS/EUR OSTAT EUROST AT EUROST AT EUROST AT FOREST EUROPE/ UNECE/F AO 2005 13.907 2007 13.753 2010 13.306 2005 3,27 2007 3,5 2010 3,45 2005 1,1 UDE 2007 1 UDE 2010 2.700 SO 2005 2.595.590 2007 2.205.280 2010 1.610.260 Tendința înregistrată În structura pe categorii de folosinţă cea mai mare pondere o deţin terenurile arabile (62,4 %), urmate de păşuni şi fâneţe (33,9%). SAU a terenurilor arabile și a culturilor permanente a scăzut în timp ce SAU a păşunilor şi fânețelor s-a menținut la un nivel relativ constant. În 2010, pe teritoriul RO se aflau 32,1% (3.859.040) din totalul exploataţiilor agricole din UE27 (cu 10,0% mai puţine faţă de 2005). În RO, suprafaţa agricolă utilizată (SAU) este în scădere, tendinţă manifestată şi în UE27. Dimensiunea medie a unei exploataţii româneşti (3,4 ha SAU/fermă) este de peste 4 ori mai mică decât cea europeană (14,3 ha SAU), iar gradul de fragmentare este unul foarte ridicat, suprafața medie a parcelei fiind de 0,45 ha, fiecare fermier deținând în medie 4,8 parcele. Unitatea de măsură a fost schimbată din UDE în Standard Output. Dezvoltarea economică a sectorului secundar și terțiar a atras în ultimul deceniu populația activă rurală către zonele urbane. Deși populația activă din mediul rural înregistrează un trend usor descendent pe fondul scăderii și îmbătrânirii populației rurale, există totuși forță de muncă disponibilă care în momentul de față este implicată într-o proporție ridicată în agricultura de subzistență și semisubzistență. 2005 4.628 2006 NA 2010 5.193 Tedință de ușoară creștere. P a g i n a 27
AXA 2: Îmbun ătăţire a mediul ui şi a spaţiul ui rural 6 7 8 Productiv itatea sectorulu i forestier Utilizarea terenului Zone defavoriza te - LFA (mii ha) Proprietatea (% FAWS considerată eligibilă - deţinută de instituţii publice altele decât Statul/ în proprietate privată) Dimensiunea medie a exploatației private (FOWL) (ha) Creşterea medie a volumului - anual net (m3 / an / ha FAWS) % Teren agricol/forestier/nat ural /artificial %SAU în non LFA/LFA montan / LFA semnificativ / LFA specific FOREST EUROPE/ UNECE/F AO 2005 NA 2006 NA 2010 66,9/31,9 INS 2005 NA 2006 2,6 2009 NA EUROST AT date 2010 CLC 2000 CLC 2006 DG AGRI/ CAP- IDIM/IN S 2005 5,6 2006 NA 2010 6,5 2000 56,6/29,3/ 6,2/6,3 2006 2006-2008 58,1/31,8/1,9/6,3 2009 NA 71,1/15,7/ 1,3/11,9 2010 69,3/18,3/ 1,2/11,2 Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Cu toate că indicatorul a înregistrat o tendință de creștere, administrarea eficientă a sectorului forestier întâmpină o serie de impedimente, cum ar fi reţeaua de drumuri forestiere slab dezvoltată, densitatea medie a acestora fiind cu mult sub nivelul altor ţări europene, care au topografie similară, dotarea tehnică a firmelor care activează în industria de exploatare și prelucrare primară a lemnului fiind insuficientă, învechită şi slab diversificată. Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. Zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (zone defavorizate) deţin o pondere însemnată în suprafaţa totală a RO. Aceste zone reunesc caracteristici nefavorabile de mediu, ca urmare a unor factori biofizici, care limitează activitatea agricolă prin obținerea unor producții reduse, scurtarea perioadei de vegetație, creșterea costurilor de producție etc. Conform Reg. CE nr.1257/1999, în 2010, 30,7% din SAU era încadrată ca zonă defavorizată, împărţită astfel: zone montane (18,3%); zone semnificativ defavorizate (1,2%); zone defavorizate de condiţii naturale specifice (11,2%). 9 Zone pe % SAU pentru EUROST 2005 42,2 2007 47,3 2010 50,3 Tedință de ușoară creștere. P a g i n a 28
10 11 12 13 care se practică agricultur a extensivă Zone Natura 2000 Biodivers itate: Păduri protejate Dezvoltar ea zonelor forestiere Sănătatea ecosistem ului forestier culturi arabile extensive % SAU pentru păşunat extensiv % Teritoriu în cadrul Natura 2000 % SAU în cadrul Natura 2000 % Zone forestiere în cadrul Natura 2000 % FOWL protejat pentru conservarea biodiversităţii, peisajelor şi elemente naturale specifice (MCPFE 4.9, clasa 1.1, 1.2, 1.3 & 2) Creşterea anuală medie a pădurilor şi a altor zone forestiere (1000 ha/an) % Mixt (toate speciile)/% conifere/% foioase în clase de defoliere 2-4 AT EUROST AT DG ENV/ EEA DG ENV/ EEA DG ENV/ EEA MCPFE 2007/ FOREST EUROPE/ UNECE/F AO FRA 2010 ICP Forest 2005 37,5 2007 38,6 2010 38,9 Tedință de ușoară creștere. 2006-2010 11,9 SPA s 13,2 SCI s 2012 14,9 SPA s 16,7 SCI s 2006-2010 9,6 2012 12,6 2006-2010 29,6 2012 38,6 2005 2006 2,13/1,31/ 2,79/2,20 2006 NA 2012 NA 2000-2005 21,3/21,6/ 21,2 2010 28,6 24,3/17,1/ 27,0 2005-2010 2012 În 2012, siturile Natura 2000 dețineau 14,9% SPA și 16,7 SCI, față de 11,9, respectiv 13,2 în 2010. 12,6% din SAU și 38,6% din suprafaţa FFN se regăseşte în siturile Natura 2000. Tendință de creștere, siturile Natura 2000 fiind administrate în baza principiilor unei dezvoltări durabile, având ca scop găsirea unor soluţii care să permită desfăşurarea activităţilor economice simultan cu conservarea biodiversităţii. Nu sunt disponibile date care să permită o analiză a evoluției în timp. -2,0 Tedință de scădere. 13,9/14,9/ 13,6 Periodic pădurile sunt afectate de acţiunea negativă a unor factori biotici şi abiotici. Se estimează că în medie în România cca. 1 milion de m 3 de lemn este doborât anual de acțiunea vântului și a zăpezii, iar circa 130.000 de ha de păduri din FFN, în principal zonele de câmpie, sunt afectate anual de fenomene de uscare datorate deficitului de apă din sol. P a g i n a 29
14 Calitatea apei 15 Utilizarea apei 16 Păduri de protecţie destinate în principal protecţiei solurilor şi apelor % teritoriu desemnat ca fiind Zonă Vulnerabilă la Nitraţi % SAU irigată % FOWL teren gestionat în principal pentru sol şi protecţia apelor (MCPFE 5.1 clasa 3.1) DG ENV/ MADR 2007 8,64 2009 57,8 2012 57,8 EUROST AT MCPFE 2007 date 2005/ FOREST EUROPE UNECE- FAO date 2010 2005 0,7 2007 1,3 2010 1,0 2005 25,1 2006 NA 2010 44,4 Tendință constantă, însă de la prima desemnare a acestor zone (2003) suprafața a crescut de la 8,64% din suprafaţa ţării (2003) la 57,8% în 2009. În 2013 România a decis aplicarea unui program de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole la nivelul întregului teritoriu. Faptul că circa 80% din numărul de animale se găsesc în gospodării individuale, a căror funcţionare nu este condiţionată de obţinerea acordului de mediu şi nu au facilităţi de stocare a gunoiului de grajd, constituie un important factor de risc nu doar pentru poluarea punctiformă a apei, dar şi pentru creşterea nivelului de emisii de GES. Resursele de apă dulce ale RO sunt reduse şi distribuite neuniform, ceea ce încadrează RO în categoria ţărilor cu resurse sărace de apă. Cu o reţea hidrografică de 78.905 km şi un volum de apă al râurilor interioare de 40 miliarde m 3 cantitatea medie de apă disponibilă pe locuitor este de 2.100 m 3 apă/loc/an, jumătate din media europeană (4.230 m 3 apă/loc/an). O parte semnificativă din suprafaţă agricolă a RO resimte efectele negative ale secetei, ale rezervelor de apă insuficiente şi ale sistemelor de irigaţii slab funcţionale, SAU irigată fiind de 1% în 2010. Creștere semnificativă a pădurilor de protecție destinate în principal protecției solurilor și protecției apelor. P a g i n a 30
INDICATORI DE BAZĂ - CONTEXT AXA Indicator Unitatea de măsură Sursa Anul Valoare RO Anul Valoare RO Anul Valoare RO Tendința înregistrată AXA 3: Calitat ea vieţii în zonele rurale şi diversi ficarea econo miei rurale 17 Densitatea populaţiei 18 Structura pe vârste 19 Structura economiei 20 Structura angajării Locuitori / km2 % Persoane cu vârste de (0-14) ani/ (15-64) ani / >=65 ani din populaţia totală % VAB pe sector (primar/secu ndar/terţiar) % Angajare pe sector (primar/secu ndar/terţiar) INS/EUROS TAT INS/EUROS TAT INS/EUROS TAT INS/EUROS TAT 2006 90,9 2009 90,1 2011 93 2006 2006 2005 naţional: 15,59/69,6 4/14,75 rural: 17,83/63,4 4/18,71 8,8/36,1/5 5,0 32,2/30,3/ 37,5 2009 2009 2008 naţional: 15,11/69, 95/14,92 rural: 17,02/64, 39/18,58 7,0/37,3/ 55,6 29,9/30,9 /39,2 2012 2012 2012 național: 15,04/69,9 5/15,01 rural: 15,58/68,7 2/15,68 6,0/42,3/ 51,6 30,6/28,7/4 0,8 Trend de ușoară creștere, populaţia rurală nefiind distribuită uniform pe teritoriul țării și având o pondere ridicată în anumite regiuni (cea mai mare densitate, exceptând regiunea București-Ilfov, înregistrându-se în regiunea Nord-Est, în timp ce în partea de vest a țării spațiul rural este mai puțin populat). În perioada 2005-2012, populaţia rurală a scăzut cu 65.646 de persoane, iar conform prognozelor demografice scăderea acesteia va continua în ritm moderat, până în 2015, după care urmează un declin accentuat în perioada 2015-2050. Principalul factor al declinului demografic este sporul natural negativ. Astfel, la nivel național, analiza structurii populației pe categorii de vârstă nu relevă diferențe semnificative în perioada analizată. Agricultura a generat 6,01% din totalul VAB. Evoluţia distribuţiei VAB pe sectoare de activitate relevă scăderea continuă a ponderii agriculturii (9,52 % din VAB total în 2005; 6,0% în 2012) în favoarea sectorului secundar (35,90% în 2005; 42,3% în 2012) şi terţiar (54,58 % în 2005; 51,6% în 2012). Deşi acest fenomen reflectă un proces de apropiere a structurii economiei româneşti de cea existentă în restul SM, ponderea sectorului agricol rămâne totuşi de peste 3 ori mai mare decât în UE27. Angajarea în sectorul terțiar a cunoscut cea mai semnificativă creștere dintre cele trei sectoare economice. P a g i n a 31