zqi.'ly ffi '''$ff w- 'e';r,';1 ti, &y, 'f,g'!ts
STEFANO BENNI Un*abbuuun* ILUSTRATII DE MIGUEL TANCO CURTEA VECHE PUBLISHING Bucuregti,2018
I i;' r,,rit I it
Cu mai bine de o sutl de ani in urmi, la un teatru din Paris, un tanir in varstl de treizecide ani pe nume Edmond Rostand a pus in scena aventurile unui personaj care triise cu adevirat, insi cu doui veacuri inaintea sa. Numele lui era Savinien de Cyrano. #
Aga cum se intampli adeseori cand citim o carte, ne intrebim:,,cine-i mai simpatic, cine-i mai fascinant?" Adeviratul Cyrano, nlscut pe la 1600, ori dublura sa din textul scris? Ei bine, eu ag zice ci' ambii sunt nigte oameni neobignuigi, nobili gi... cam trisnigi. O s[ vi spun povestea personajului,,literar" Cyrano, iar pentru asta trebuie si risfoim in sens invers paginile cirgii timpului, intorcandu-ne cu vreo patru sute de ani in urmi. Ceasurile o iau I v. I. razna atuncl clnd petrunzl ln lumea mlsterloasa a literaturii! Iati-ne agadar in anul 1640,1a un teatru din Burgundia, unde comedia noastrl urmeazi si inceapi. Aici se ifn o mulgime foarte pestrigi de cavaleri gi cergetori, de hogi;i soldagi, de doamne din inalta societate gi umile forirese. Vedem paji pugi pe gotii, improgcand cu mici sigegi spectatorii din sali. Astizi nu se mai obisnuieste,, si tragi cu arcul sau cu pragtia, dar vi asigur ci pe atunci era o incantare si nimeregti in plin peruca vreunui nobil ;i si vezi cum zboarl.din ea fire de plr gi piduchi. Apoi, vedem vdnziltoarele de ricoritoare si
doamnele din marea nobilime. VAnzitoarele de rs.coritoare nu ofereau Coca-Cola, ci lapte de migdale, cidru si sirop de zmeura. Sunt aici 9i jucltori care aruncd.zarunpe podea, paznici musticiosi care incearci si-i ootoleasci. precum lrt si cavaleri infumurati care vor si intre fbri bilet, zicand:,,dumneata nu stii cine sunt eu?!" Pungagii stau la pandi pentru a fura ceva bani. Multl lume discuti despre actorul care urmeazs. si intre pe sceni, renumitul Montfeury. Un adevirat fanfaron, unul care se crede mare vedeti. Ca sl vi facegi o idee, gandigi-vi la cea mai antipatici gi mai ingamfatl persoani pe care ati cunoscut-o vreodati gi inmulgigi cu zece. IntrAnd, seniorii incep si se uite la frumoasele doamne. Comentariile se intretaie cu barfele. Parc5. ar fi una dintre acele defihri de modi plictisitoare unde te duci numai ca si pogi spune apoi:,,$i eu am fost acoloi' Dar nu toli sunt manati de vanitate. Sunt si oameni cirora le place teatrul gi le plac... intalnirile pe care le pogi avea la teatru. Deodati, igi face aparigia primul dintre protagonistii povestii noastre. Este un tanir chipeg, Christian de Neuvillette. Se pregs.teste si se inroleze intr-un renumit regiment de soldagi gi spadasini - cadegii din Gascogne. Avegi cumva un prieten aritos, din aceia care se privesc mereu in oglindl? Cam a;a e Chrisrian:
frumos, mandru, uneori chiar un pic Prosruq. LAngi el, imbricat in haine elegante, dar in mare dezordine, se afi prietenul siu Lignidre. Duhnegte a vin de lazecemetri. Firi s[ fiu lipsit de respect, as zice cd,e ca gi cum zece caini begi ar fi fbcut pipi pe spatele lui. Este de familie buni gi igi cheltuiegte togi banii pe biuturi scumpe. Nobilii vorbiregi incep s[ smdieze persoanele importante care se afi in sala teatrului. Le trec in revisti pe doamnele de fagl", iar acestea le intorc privirile. Ce drigugl e aia, cat a imbitranit cealalti, in ce hal s-a ingrfuat o a treia... Dar pe Christian nu-l intereseazl paradarafinatelor doamne 9i domnige, o cauti cu privirea Pe una singuri. CAnd un birbat se poarti astfel, inseamni ci e indrlgostit lulea. in timp ce Christian agteaptl, iar Lignidre tot bombine ci vrea si plece la carciumi, intri Ragueneau - un amestec ciudat de cofetar 9i poet. De ce vi se pare incredibili o asemenea combinagie? Existi dulciuri atat de bune, ci te fac si visezi ca atunci cand auzi opoezie, gi poezii Pe care vrei si le savurezi la nesfrr9it, exact ca Pe dulciuri. $i tocmai pe acest Ragueneau il auzim vorbind pentru prima dati despre Cyrano. Ragueneau il cauti cu privirea in agitagia din teatru, dar nu-l zlreste.
Curios! exclami poetul-cofetar. Nu-l vid pe prietenul nostru Cyrano de Bergerac. - De ce fi se pare curios? il intreabi Lignidre. - Pei, dupi cum ;tigi, asti-seari. joacl Montfeury. Cyrano 1l urigte pe acest actor, il socotegte un mlscirici mediocru gi increzut.i-a interzis si joace timp de o luni, ameningandul c[, daci iese pe scen5., o si dea de belea. Degi nu-l vedem inci pe Cyrano, incepem si afim cate ceva despre el. De pildi, ci nu e deloc un om impiciuitor. Ci e un mare spadasin, un poet gi un iubitor al teatrului de buni calitate. Dar mai ales, aga cum ne povesteste Ragueneau, inft.gigarea sa este cu adevirat nemaiintalniti. Are ceva inconfundabil. E vorba de nas. Unul imens, un nisoi uimitor! insi vai de nefericitul care ar indrlzni sa faci vreo aluzie la asta! Lui Cyrano nu-i place si fie luat peste picior. Si, cat noi agteptim cu mare interes si apari Cyrano, iar Lignidre pleaci la carciuml,iatd,cd, sosegte domniga pe care o ciuta Christian. Este Madeleine Robin, cireia i se spune Roxane, verisoara lui Cyrano. La intrarea ei in loja, de peste tot se aud suspine de admiragie gi de invidie.