Documente similare
1

COLEGIUL TEHNIC „VICTOR UNGUREANU” CAMPIA TURZII

Example Title with Registration Microsoft® and Trademark SQL ServerTM

CAIET DE SARCINI

Proiectarea Sistemelor Software Complexe

2 BAZE TEORETICE ALE REȚELELOR DE CALCULATOARE CAPITOLUL 2 BAZE TEORETICE ALE REŢELELOR DE CALCULATOARE 2.1. Necesitatea standardizării (referenţierii

Laborator - Configurarea Rutelor IPv4 Statice și Implicite Topologie Tabela de Adresare Echipame nt Interfață Adresă IP Masca de subreţea Default Gate

EW-7416APn v2 & EW-7415PDn Ghid de instalare Macintosh / v2.0 0

Laborator Depanarea Rutării Inter-VLAN Topologie 2013 Cisco and/or its affiliates. All rights reserved. This document is Cisco Public. Page 1 of 8

Laborator - Configurarea de bază DHCPv4 pe un router Topologie Tabela de Adresare Echipame nt Interfață Adresă IP Masca de subreţea Default Gateway Ob

Reţele de calculatoare


Avenir Telecom isi consolideaza activitatea in Romania cu ajutorul Microsoft Dynamics NAV Despre organizatie Avenir Telecom are peste 3000 de angajati

Modulul 1 M1-2.3 Protocoale şi servicii în reţea În acest capitol ne propunem să abordăm următoarele: Protocoalele şi aplicaţiile folosite în reţelele

Kein Folientitel

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Facultatea de Mate

Laborator - Depanarea configurării și plasării ACL-ului. Topologie 2013 Cisco and/or its affiliates. All rights reserved. This document is Cisco Publi

D6300 WiFi ADSL Modem Router Installation Guide Cover

Lucrarea 10

INFORMATICĂ ŞI MARKETING

PowerPoint Presentation

ANEXA nr

2


Slide 1

Packet Tracer - Configurarea ACL-urilor extinse - Scenariul 1 Topologie Tabela de Adresare R1 Echipament Interfață Adresă IP Masca de subreţea Default

Colegiul Economic Administrativ - Iasi

Example Title with Registration Microsoft® and Trademark SQL ServerTM

Biomedical Wi-Fi data transmissons

Ghid de referinţă rapidă pentru Seria ZT400™

Microsoft Word - Ansamblul software CRONIS

METODE PRACTICE DE IMPLEMENTARE A LABORATOARELOR VIRTUALE ONLINE PENTRU DOMENIUL ELECTRONICII SAU AUTOMATICII METHODS FOR THE IMPLEMENTATION OF ONLINE

Microsoft Word - barcan.doc

Ghid de instalare Powerline 500, model XAVB5221

Ch

Prezentarea PC-ului portabil Ghidul pentru utilizator

RX3041 V2 Manualul utilizatorului

WorkCentre M123/M128, WorkCentre Pro 123/128, CopyCentre C123/128 Ghid de Configurare Rapidă pentru Reţea

Example Title with Registration Microsoft® and Trademark SQL ServerTM

Ghidul Utilizatorului GW210

LUMINIŢA SCRIPCARIU

QUICK START GUIDE

Informatică aplicată TEST GRILA TEST GRILĂ - REZOLVAT 1.Structura de principiu a unui sistem de calcul contine urmatoarele componente principale: A. u

DCS-2330L_A1_QIG_v1.00(EU).indd

Comunicaţii fără fir (numai la unele modele) Ghidul pentru utilizator

Ghid Web connect DCP-J4120DW MFC-J4420DW MFC-J4620DW MFC-J5320DW MFC-J5620DW MFC-J5720DW

PT-9800PCN_NUG_ROM.book

pliant_Haenel.cdr

Microsoft PowerPoint - ARI_R_c9-10_IP_part2 [Compatibility Mode]

Carrier Pidgeon Protocol

Ghidul utilizatorului de reţea Server de imprimare multifuncţional pentru conexiune Ethernet multiprotocol prin cablu şi server de imprimare multifunc

..MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞI CERCETARII STIINTIFICE UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA.I CENTRUL DE DEZVOLTARE ACADEMICĂ. FIŞA DISCIPLINEI (CO

Pentru afacerea dumneavoastră ModernBiz Glossary 2014 Microsoft Corporation. Toate drepturile rezervate.

Guardian2012_RO3

Generated by Unregistered Batch DOC TO PDF Converter , please register! Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățămâ

Slide 1

PowerPoint Presentation

Capitole Speciale de Informatică Curs 4: Calculul scorurilor în un sistem complet de extragere a informaţiilor 18 octombrie 2018 Reamintim că în cursu

Anexa 4: Plaje de Numerotatie

2

VoIP Voice Over IP

Microsoft Word - 2 ES RO.doc

Variante ale magistralei PCI

Laborator - Proiectarea și Implementarea Adresării cu VLSM Topologie Obiective Partea 1: Examinați Cerințele Rețelei Partea 2: Proiectați Schema Adres

PowerPoint Presentation

Student: Mădălina-Maria Mitricioaei Titlul proiectului: IOT Sensor Hub Rezumat

Web Social FSEGA, UBB Lect.univ.dr. Daniel Mican LABORATOR 2. Dezvoltarea blogurilor prin intermediul WordPress.com PREZE

Inserarea culorilor in tabele

Carrier Pidgeon Protocol

BDV-EF1100

Concepte de bază ale Tehnologiei Informației

Microsoft Word - Curs_07.doc

Ghid de Referință Explicații sumare ale operațiunilor de rutină HL-L2312D HL-L2357DW HL-L2352DW HL-L2372DN HL-L2375DW Brother recomandă să păstrați ac

User Guide - Linksys E8350 AC2400 Dual Band Gigabit Wi-Fi Router

Laborator - Configurarea NAT-ului Dinamic și Static Topologie Tabela de Adresare Echipament Interfață Adresă IP Masca de subreţea Default Gateway Obie

Microsoft Word - cap2.2.UNIX-NOS.doc

Facultatea de Inginerie Departamentul de Inginerie Electrică, Electronică și Calculatoare As. drd. ing. Orha Ioan Teza de doctorat CENTRUL UNIVERSITAR

PROGRAMA DE EXAMEN

Gateway Cloud Turck

Sisteme de calcul în timp real

Microsoft PowerPoint - TDRC_II-03-Ethernet.ppt

Inspiron Specificaţii (Battery)

Ghidul pentru utilizator


Ghid de conectare la web MFC-J825DW MFC-J835DW DCP-J925DW Versiunea 0 ROM

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Matematică şi Info

XPS Configurare şi specificaţii

Europass CV

HP Photosmart C7100 All-in-One series Ghid cu noţiuni de bază

Concepte de bază ale Tehnologiei Informației

客厅电脑 酷影Q1000

PowerPoint Presentation

SoftGroup Granary 2007

Pornire rapidă Powerline 1200 Model PL1200

Fişă tehnică cu informaţii despre configurare şi funcţii

Dispozitiv fără fir de tipul All-in-1 ADSL2/2 + gateway pentru domiciliu WL-600g Manual de utilizare Rom2458 / Iulie 2006

rptFisa

Utilizarea Internetului in Afaceri FSEGA, UBB Lect.univ.dr. Daniel Mican LABORATOR 3. Achizitionarea domeniilor web si a

NESECRET 1/4

Transcriere:

27 Contributions on Computer Networks Architecture Dedicated to Large Data Flow Applications Adrian Mihai GĂITAN, Valentin POPA, Vasile Gheorghiţă GĂITAN Abstract Radio Frequency Identification () is a relatively new technology that, during the past years, made its way through our lives, offering an alternative to old identification methods such as bar codes. It uses wireless radio communication to transmit identification information stored on mobile media named transponders or s and allows the creation of very flexible and scalable systems. Nowadays it s being used in different applications that range from supply chain management, tracking wild or domestic animals and a large variety of situations where there is a need to keep track of an item without physical contact with it. The current paper presents a revolutionary system that, by linking devices in a high complexity network, will provide a flexible and scalable system able to manage a large amount of data flow. Index Terms Complex networks, Distributed Networks, C I. INTRODUCERE ITITOARELE au fost iniţial concepute şi utilizate ca simple periferice conectate pe portul serial al unui PC, oferind suport unei aplicaţii dedicate. O astfel de configuraţie este numită orientată pe aplicaţie şi oferă o funcţionalitate adecvată pentru dezvoltări care implică un număr modest de cititoare realizând o funcţie specifică. Odată cu evoluţia necesităţilor pentru producţie pe scară largă, s-a dezvoltat o nouă generaţie de cititoare. Aceste dizpozitive de reţea conţin implementarea software şi hardware pentru stiva TCP/ IP şi conxiuni Ethernet cu fir sau cu conexiuni LAN fără fir (802.11). O reţea de cititoare care aprovizioneză cu date o varietate de aplicaţii client folosind middleware situat între cititoare şi aplicaţii, este denumită reţea. Aceasta configuraţie de cititoare o vom numi orientată pe reţea. Evoluţia către o astfel de interconectare complexă a componentelor utilzate de va pune diferite probleme (de scalabilitate, extensibilitate, etc) care trebuie luate în considerare la proiectarea unei reţele. Problema se pune cel mai acut în special atunci când Adrian Mihai GĂITAN Universitatea Ştefan Cel Mare Suceava, str.universitatii nr.13, RO-720229 Suceava (e-mail: agaitan@stud.usv.ro) Valentin POPA Universitatea Ştefan Cel Mare Suceava, str.universitatii nr.13, RO-720229 Suceava (e-mail: valentin@eed.usv.ro) Vasile Gheorghiţă GĂITAN Universitatea Ştefan Cel Mare Suceava, str.universitatii nr.13, RO-720229 Suceava (e-mail: gaitan@eed.usv.ro) numărul de cititoare ajunge la un anumit nivel cu scopul îndeplinirii cerinţelor de interogare, sau când resursele de calcul ale întreprinderii vor fi partajate de clienţii şi de alte aplicaţii ale întreprinderii. Această situaţie este reală în aplicaţii cum ar fi producţia automată unde sute de cititoare interoghează zeci şi sute de componente ale containerelor de pe liniile de asamblare şi furnizează informaţii în timp real pentru aplicaţii sistem cu scopul de a realiza atribuirea în procese şi rutarea fluxului de producţie. Aşa cum am menţionat, situaţia este asemănătoare la comercianţi unde toate -urile din depozit sunt constant monitorizate de sute de cititoare de la nivelul vânzări şi din depozitul de stocare cu scopul de a aduce beneficii cum ar fi numărarea rapidă a stocului şi auditarea, reducerea nivelului de inventariere, o gamă largă de facilităţi de urmărire a traseului unui produs, gestiunea îmbătrânirii produselor, prevenirea furtişagurilor, plata rapidă la case. Volumul de date generate de aceste aplicaţii pot duce la blocarea reţelei întreprinderii sau a intranetului dacă sunt preluate direct de către aceste reţele. Pentru a evita aceste neplăceri este inevitabilă folosirea unui middleware între cititoare şi aplicaţia de la nivelul organizaţiei. Se vor propune soluţii de optimizare a comunicaţiei pentru a permite transferul unor cantităţi mari de date, oferind totodată posibilitatea de funcţionare în parametri normali pentru restul aplicaţiilor şi staţiilor din reţea. II. ARHITECTURA CURENTĂ A. Arhitectura unei reţele tipice de intreprindere În Fig. 1 se prezintă o reţea tipică de întreprindere care constă din următoarele componente: Switch-uri principale şi switch-uri de margine (switch localizat la punctul de întâlnire a două reţele) care realizează înlănţuirea reţelei de bază (backbone); Rutere care segmentează subreţelele şi furnizează servicii de comutare între reţele sau LAN-uri virtuale (VLAN); Rutere cu firewalls pentru crearea de zone demilitarizate (Demilitarized Zone - DMZ) pentru securizarea reţelelor locale permiţând totuşi LANurilor să acceseze sigur reţelele publice; Reţele de memorare a datelor (Storage Area Network/Network-Attached Storage - SAN/NAS) pentru stocarea pe reţea de mare viteză, sigură şi

28 elastică în folosul unor reţele mari de utilizatori; Mecanisme de acces de tip reţele virtuale private (Virtual Private Network (VPN) pentru conducerea internă şi/sau parteneri pentru a accesa reţeaua întreprinderii. Tag 1 Tag 2 Tag n App Fig. 2. Implementare orientată pe aplicaţie. Pentru acomodarea la implementări pentru producţie pe scară largă s-a dezvoltat o nouă generaţie de cititoare. Aceste dizpozitive de reţea suportă stiva TCP/ IP şi conxiuni Ethernet cu fir sau cu conexiuni LAN fără fir (802.11). O reţea de cititoare care aprovizioneză cu date o varietate de aplicaţii client (App A, App b, etc.), via middleware situat între cititoare şi aplicaţii, este denumită reţea. Vom denumi acestă configuraţie de cititoare, ilustrată în Fig. 3, ca fiind orientată pe reţea. Middleware Fig. 1. Un exemplu tipic de reţea a unei intreprinderi. Reţeaua întreprinderii poate fi gestionată utilizând IP-uri fixe sau un server DHCP sau o combinaţie a acestora, în funcţie de natura cerinţelor date de afacerile întreprinderii. Performanţa reţelei este determinată şi masurată de capacitatea reţelei (valoarea maximă a benzii de trecere) şi de lărgimrea de banda disponibilă (valoarea maximă de bandă neutilizată). Capacitatea reţelei de 100Mbps sau de 1Gbps este un parametru static determinat de posibilităţile de comutare şi de tipul de cablu utilizat în reţea. Lărgimea de bandă disponibilă este un factor dinamic determinat de diverşi factori, după cum se arată în [1]. Tag 2 Tag 3 Tag n App A Reţea IP Reţea RF Tag 4 Tag 5 Tag m App B SWITCH Reţea B. Evoluţia interconectării în reţea a aplicaţiilor Cititoarele operau iniţial ca periferice conectate în mod tipic la un calculator gazdă prin portul serial şi ofereau suport unei aplicaţii dedicate. O astfel de configuraţie este denumită orientată pe aplicaţie (conform [1]) şi este ilustrată în Fig. 2: Deoarece această abordare este puternic orientată pe conectarea cititoarelor la un sistem, aceasta oferă o funcţionalitate adecvată pentru dezvoltări care implică un număr modest de cititoare realizând o funcţie specifică. Fig. 3. Implementare orientată pe reţea. Evoluţia către o astfel de interconectare a componentelor utilzate de va pune diferite probleme care trebuie luate în considerare la proiectarea unei reţele, în special atunci când numărul de cititoare ajunge la un anumit nivel cu scopul îndeplinirii cerinţelor de interogare, sau când resuresele de calcul ale întreprinderii vor fi partajate de clienţii şi de alte aplicaţii ale întreprinderii.

29 III. PROIECTAREA DISTRIBUITĂ A REŢELEI Toate obiectele cu excepţia aplicaţiilor App A, App B (Fig. 4) şi a componentei middleware reprezintă componentele majore ale reţelei unei întreprinderi care cuprinde servere şi clienţi care rulează diferite aplicaţii cum ar fi cele de tipul ERP, de gestiune a inventarului (Inventory Management System -IMS), sisteme legate de finanţe, etc. Lărgimea de bandă cerută de aplicaţii depinde de natura aplicaţiilor, după cum se arată în [1]. Acestea compun nucleul traficului pe reţea. Se obişnuieşte ca unele porturi din switchurile de margine şi/sau switch-urile de bază ale reţelei existente a întreprinderii să fie reţinute pentru extindere. Există două opţiuni atunci când dorim să adăugăm o reţea : piggybacked sau dedicată. A. Reţea de tip piggybacked Dacă utilizăm proiectarea de tipul piggybacked, Fig. 4, adăugarea unei reţele (cititoarele principale, middleware şi aplicaţiile ) se va realiza prin adăugarea acesteia la structura de bază a reţelei existente, de exemplu utilizând porturile libere ale switch-urilor de bază şi de margine. O astfel de proiectare a reţelei va duce la mixarea ei cu reţeaua întreprinderii, fapt care va conduce la limitarea scalabilităţii ei, după cum este demonstrat în [1] şi [4]. Proiectare de tipul piggybacked are restricţii date de segmentare. Dacă switch-urile de margine 1 şi 2 din reţeaua întreprinderii au fost asignate aceleiaşi reţele, atunci conectarea cititoarelor la switch-uri va moşteni această segmentare, chiar dacă aplicaţiile pot avea nevoie de cititoare în diferite subreţele sau VLAN-uri. IP DB Reţeaua întreprinderii LAN/ Intranet Apl. întrep.1 Apl. întrep. 2 Reţeaua într. RF Tag 2 Tag 3 Tag 4 Apl. A Switch de margine 1 Middleware Switch de margine 2 Tag 1 Tag 5 Tag 6 Apl. B Fig. 4. Reţea proiectare piggybacked. B. Reţea dedicată Dacă se utilizează proiectarea dedicată, ca în exemplul din Fig. 5, cititoarele sunt conectate la switch-uri dedicate care se vor conecta la switch-urile de pe nivelul cel mai înalt (switch-urile de bază în reţeaua ). Middleware-ul, conectat la acest switch va filtra datele şi le va converti în informaţii pentru a fi utilizate de aplicaţiile. Aplicaţiile ca un tip de aplicaţie la nivelul întreprindere, comunică cu middlewareul prin ruterul cu funcţie de firewall care va ascunde reţeaua din motive de securitate. O astfel de proiectare furnizează reţelei mai multă scalabilitate şi elasticitate în gestiunea reţelei.

30 Fig. 5. Reţea dedicată. IV. ARHITECTURA SISTEMULUI PROPUS A. Arhitectura Hardware În cadrul acestui capitol se propune o arhitectură originală pentru managementul unei infrastructuri cu un număr foarte mare de de etichete. Arhitectura propusă este din categoria arhitecturilor dedicate deoarece aceste arhitecturi fac faţă mai bine la un trafic intens pe reţea specific infrastructurilor cu un număr foarte mare de etichete. Prezenţa unui ruter cu facilităţi de tipul firewall, izolează reţeaua din punctul de vedere al securităţii datelor şi se câştigă astfel, pe de o parte lărgime de bandă care altfel ar fi fost ocupată cu diferite parole, autentificări şi alte informaţii de securitate şi timp de calcul care s-ar consuma cu diferite metode de criptare/ decriptare, generare de chei, etc. Distribuirea profundă a puterii de calcul şi a bazelor de date locale este un alt aspect important al noii arhitecturi. Sistemele de tip embedded şi calităţile de lucru în timp real al sistemului de operare WINDOWS CE au fost atributele de bază care au stat la baza acestei decizii. Facem observaţia că noile variante de Windows CE implementează şi middleware-ul DCOM de la Microsoft ceea ce permite portarea serverelor OPC de date, alarme şi evenimente, şi istorice pe aceste sisteme, fapt care ar asigura un middleware pentru aplicaţia. Din analiza unui număr important de sisteme embedded cu Windows CE, raportul performanţă/ cost cel mai bun găsit a fost dat de sistemele ebox 2300. Datorită ieşirii video VGA acestea pot implementa şi aplicaţii client locale de tip HMI (Human Machine Interface), de exemplu pentru configurări locale sau vizualizări locale de -uri la nivelul porţilor ataşate docurilor din depozite. În cazul aplicaţiilor foarte complexe se mai poate adauga un nivel intermediar reprezentat de PC-uri sau staţii de lucru cu putere mare de calcul şi cu capacitate mare de stocare care să implementeze servere conectate ca şi clienţi la serverele de pe primul nivel care rulează pe ebox-uri.

31 Router OPC Master Middleware COMi USBi IP RF net ebox2300-1 Windows CE OPC DA, HDA, AE Switch OPC1 COMi USBi Switch 1 Subreţea ebox2300-j Windows CE Switch N Subreţea N OPC DA, HDA, AE HMI-K OPCN ebox2300-k Windows CE COMi USBi OPC DA, HDA, AE Fig. 6. Arhitectura hardware a sistemului propus pentru managementul unei infrastructuri cu un număr foarte mare de etichete. B. Arhitectura Software Serverele OPC permit conectarea oricărui server cu oricare client. Mai mulţi clienţi pot fi conectaţi la acelaşi server. Un client se poate conecta la mai multe servere. Un server poate să fie clientul altui server sau serverele pot să se conecteze direct între ele. Mai mult clienţii pot crea grupuri la nivelul serverelor. Se obţine o versatilitate deosebită pentru configurarea aplicaţiei. Se pot crea clienţi şi la nivelul ebox-urilor cu scopul de configurare şi urmărire locală, de exemplu la formarea cutiilor, paleţilor sau la docurile de încărcare/ descărcare. Arhitectura serverelor OPC propusă precum şi conexiunea cu nivelurile superioare este prezentată în Fig. 7. Middleware-ul DCOM are probleme cu firewall-ul şi nu trece de acesta. Ca urmare serverul pe care este aşa numitul MASTER Middleware trebuie să implementeze serverul de date OPC DA XML, descris în specificaţiile OPC ([5]). Utilizând WEB services şi SOAP de aici se pot implementa alte niveluri de securitate. Dacă serverele de pe alte niveluri sunt clienţii altor servere, serverele de pe ultimul nivel sunt clienţii cititoarelor. Diversitatea şi complexitatea cititoarelor trebuie ascunsă de aceste servere. Ca urmare ele vor implementa un nivel software numit adesea (mai ales în sistemele de operare) HAL (Hardware Abstraction Level) adică un nivel de abstractizare a hardware-ului. Arhitectura HAL cuprinde: interfaţă, cu metode bine definite, care ascunde particularităţile cititoarelor din punctul de vedere al serverelor OPC; interfaţă care uniformizează accesul la driverele furnizate de producătorii de cititoare. Adăugarea unui nou driver va necesita doar scrierea unui wrapper pentru adaptarea la metodele din interfaţa standard. Un dicţionar de -uri organizat ierarhic care va fi o memorie cache pentru server şi în acelaşi timp o memorie virtuală pentru -uri. Structura dicţionarului de -uri este definită pentru fiecare cititor şi de fişiere de tip XML sau EDS (Electronic Data Sheet). Un software care să permită gestiunea locală a -urilor pentru testele iniţiale sau pentru întreţinere. Un software, de cele mai multe ori furnizat de producătorul cititorului pentru a configura şi întreţine cititorul. ele furnizate de producătorul cititorului. Operaţiile de filtrare, agregare, grupare se pot realiza pentru primul nivel de servere OPC la subnivelul HAL iar pentru celelelate la nivelul clienţilor OPC. Clienţii OPC pot implementa modelul de comunicaţie producător/ consumator prin subscrierea de serverele OPC DA, XML sau AE. Aceste servere pot produce evenimente atunci când are loc o tranzacţie, adică o citire sau o scriere din/ în. Evenimentul se propagă uşor de jos în sus prin ierarhia client/ server OPC.

32 Interfaţa cu serverele OPC HAL Dicţionar de -uri +_1 Tag_11 Tag_12 Tag_1k +_2 Tag_21 Tag_22 +_k Tag_k1 +_N 1 Metode de interfaţă cu serverele OPC Fi;iere de descriere Cititoare - format XML/EDS +_1 Tag_11 Tag_12 Tag_1k +_2 Tag_21 Tag_22 +_k Tag_k1 +_N Metode de interfaţă cu driverele de cititoare 2 k N Manager de Tag-uri Configurareîntreţinere cititoare Gestiune HAL Fig. 7. Arhitectura propusă pentru nivelul HAL la serverele OPC conectate direct la cititoare. Pentru a proiecta o reţea ieftină şi sigură este necesar să realizăm o analiză cantitativă a necesarului de lărgime de bandă pentru traficul. EPC ([2],[3]) este o standardizare a numărului de identificare a obiectelor pentru reţelele EPCglobal. Reţeaua EPCglobal oferă un cadru flexibil pentru structurile de date EPC care suportă numeroase scheme de numerotare (cum ar fi GTIN, SSCC, GLN, GRAI, GIAI, GID, EAN.UCC, VIN, CAGE, etc.) V. CONCLUZII Modul în care este organizată reţeaua ce susţine un lanţ de aplicaţii are un rol covârşitor în buna funcţionare a acestora, precum şi a restului de aplicaţii din întreprindere. Este important a se folosi o proiectare pe mai multe niveluri care să ofere o partajare corectă şi echitabilă a resurselor, aspect care va permite un trafic de date la parametri optimi. Odată cu creşterea complexităţii aplicaţiei care foloseşte aceasta devine orientată pe reţea; Proiectarea reţelei joacă un rol cheie în performanţele unei aplicaţii ; Este importantă metoda utilizată de alocare si grupare a cititoarelor; Pentru o proiectare corectă trebuie realizată analiza pe trei niveluri; Proiectarea middleware-ului poate fi de asemenea un factor important în succesul unei aplicatii. BIBLIOGRAFIE [1] Yi Zhi Zhao, Oon Peen Gan, Distributed Design of Network for Large-Scale Deployment Industrial Informatics, 2006 IEEE International Conference on Date: 16-18 Aug. 2006, Pages: 44 49. [2] EPCglobal, " & EPC Essential", version 01. [3] EPCglobal, "EPCglobal NetworkTM", 008186. [4] Intermec WP, "What Retailers Need to Know about & Gen 2". Cisco Systems, Inc, White Paper (WP), "CISCO Systems and Technology", 2004. [5] http://www.opcfoundation.org/default.aspx/01_about/ua.asp?mid= AboutOPC